P. 1
Botosani

Botosani

|Views: 82|Likes:
Published by Denisa Petrescu

More info:

Published by: Denisa Petrescu on Jan 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2013

pdf

text

original

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI BOTOŞANI 2008-2013

1

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Botoşani 2008-2013
Concept, Elaborare, Redactare Direcţia Programe, Integrare Europeană Consiliul Judeţean Botoşani
Piaţa Revoluţiei 1-3, 710236, Botoşani Tel: 0231 514712 Fax: 0231 514715 E-mail: consiliu@cjbotosani.ro

Botoşani
Consiliul Judeţean Botoşani

2

Cuprins
PREAMBUL CAPITOLUL 1 – CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN REGIUNE 1.1. Reforma administraţiei publice centrale şi locale 1.2. Planul judeţean de măsuri prioritare pentru perioada 2008-2013 în domeniul integrării europene 1.3. Regiunea de dezvoltare Nord-Est CAPITOLUL 2 – PREZENTAREA JUDEŢULUI BOTOŞANI 2.1. Prezentarea judeţului Botoşani 2.2. Aşezare geografică 2.3. Resurse naturale 2.4. Tradiţii şi obiceiuri specifice 2.5. Economie 2.6. Educaţie şi cultură 2.7. Sănătate şi protecţie socială 2.8. Turism 2.9 Analiză socio-economică 2.10. Unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani CAPITOLUL 3 – ANALIZA SWOT CAPITOLUL 4 – PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE 4.1. Obiective de dezvoltare a judeţului Botoşani CAPITOLUL 5 – CORELAREA STRATEGIEI JUDEŢENE CU POLITICILE ŞI REGLMENTĂRILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE (STRATEGII, PROGRAME ŞI PLANURI DE DEZVOLTARE) 5.1. Corelarea cu politicile şi acquis-ul comunitar 5.2. Corespondenţa cu politicile naţionale/regionale şi sectoriale 5.3. Corespondenţa cu obiectivele orizontale ale politicilor europene 5.4. Corelarea cu oportunităţile de finanţare din fonduri comunitare, domeniile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene (FEDR, FC) CAPITOLUL 6 – PROIECTE PRIORITARE PENTRU CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI 2008 – 2013 CAPITOLUL 7 – CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

3

PREAMBUL

4

„Odată cu 1 ianuarie 2007, când România a devenit stat membru al Uniunii Europene, elaborarea, aprobarea şi promovarea unei Strategii de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008 – 2013 a reprezintat o provocare atât pentru Consiliul Judeţean – conducerea împreună cu specialiştii din aparatul propriu – cât şi pentru întreaga comunitate căreia i se adresează. A deţine şi a promova o Strategie de dezvoltare judeţeană multianuală reprezintă o încercare de aliniere la cerinţele Uniunii Europene referitoare la planificarea riguroasă a priorităţilor şi obiectivelor de dezvoltare. Strategia îşi propune conturarea unui document de referinţă privind o multitudine de domenii de activitate, care să stea la baza demersurilor şi proiectelor ce vizează dezvoltarea judeţului: infrastructura, sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a societăţii, toate fiind esenţiale în definirea calităţii vieţii unei comunităţi. Strategia se traduce printr-o gândire globală asupra comunităţii, însă cu acţiuni locale. Dezvoltarea comunităţii are în vedere obiective majore precum protejarea mediului, eradicarea sărăciei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, dezvoltarea şi menţinerea unei economii locale sustenabile şi eficiente. În concordanţă cu politicile Uniunii Europene, cu Planul Naţional de Dezvoltare şi cu Programele Operaţionale, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani prevede aplicarea şi respectarea principiilor şi valorilor fundamentale ale Uniunii constând în solidaritate, consensualitate şi spirit de compromis. Necesitatea unei Strategii de dezvoltare este legată şi de gestionarea oportunităţilor de finanţare promovate prin instrumentele de finanţare post-aderare în cadrul Programelor Operaţionale Sectoriale şi Programul Operaţional Regional. Prezentul document reprezintă un concept de dezvoltare locală (comunitară) realizat de către Consiliul Judeţean Botoşani – Direcţia Programe, Integrare Europeană.”

Preşedinte Mihai ŢÂBULEAC
5

CAPITOLUL 1 CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN REGIUNE

6

1.1. Reforma administraţiei publice centrale şi locale
În acord cu recomandările Comisiei Europene, au fost identificate trei domenii care au constituit priorităţi în perioada de referinţă. Acestea sunt: funcţia publică, descentralizarea, precum şi deconcentrarea serviciilor publice şi procesul de formulare a politicilor publice. Pe această bază, în anul 2004, principalele coordonate ale activităţii desfăşurate, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, au avut în vedere: Monitorizarea aplicării prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reformă şi restructurare a administraţiei publice centrale şi locale; Îndrumarea şi coordonarea activităţilor prefecţilor; Sprijinirea autorităţilor publice locale şi a aparatului propriu al acestora în aplicarea corectă şi unitară a prevederilor legale şi în îndeplinirea atribuţiilor ce le sunt conferite prin lege; Consultarea organizaţiilor neguvernamentale şi a autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii; Realizarea dialogului şi a parteneriatului social cu confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional; Gestionarea problematicii ce vizează: managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale specializate în administraţie, activitatea de cadastru şi publicitate imobiliară şi urmărirea procesului de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv. Ca urmare a activităţii desfăşurate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, au fost introduse o serie de instrumente manageriale moderne, cu sprijinul experţilor europeni din cadrul programelor PHARE, astfel: Elaborarea programelor multianuale de modernizare; Implementarea cadrului de auto-evaluare a modului de funcţionare a instituţiilor administraţiei publice (CAF); Constituirea fondului de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local. A fost perfecţionată colaborarea între principalele instituţii care se ocupă de reforma administraţiei publice şi care funcţionează în cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, respectiv Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Institutul Naţional de Administraţie. O altă coordonată a activităţilor desfăşurate la nivelul administraţiei publice a constituit-o dezvoltarea relaţiilor de parteneriat, de cooperare şi consultare permanentă stabilite între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile din Legea administraţiei publice locale şi în deplină concordanţă cu prevederile Cartei Europene a autonomiei locale.

Cazul României
1. Introducere Societatea românească se află într-un continuu proces de schimbare în care toate elementele de ordin economic, social, politic şi civic au cunoscut o nouă dinamică în încercarea de adaptare la condiţiile rezultate în urma deciziei de la Helsinki din decembrie 1999 a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană. În urma deciziei de la Helsinki din decembrie 1999, România a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, proces care a fost finalizat în decembrie 2004, fixându-se ca ţintă de aderare în Uniunea Europeană 1 ianuarie 2007. Un sistem democratic este funcţional atunci când economia înregistrează reuşite şi în măsura în care se dezvoltă un spirit democratic în mentalitatea socială. În această transformare a societăţii româneşti nu se poate face abstracţie de sistemul administraţiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene în acest domeniu, în conformitate cu valorile acestui spaţiu administrativ. Prin derularea coerentă şi continuă a procesului de descentralizare, în perioada imediat următoare, vom putea asista la creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice, iar administraţiile locale vor răspunde într-o măsură mai mare exigenţelor cetăţenilor şi dezvoltării locale. Pe termen scurt, administraţiile publice locale şi-au fixat următoarele priorităţi: ameliorarea furnizării de servicii locale de calitate, creşterea veniturilor la nivel local, sprijinirea dezvoltării capacităţii de valorificare a potenţialului local şi implementarea de măsuri pentru atragerea de investitori strategici în zona de competenţă etc. În acest scop, administraţiile publice locale sunt considerate ca unităţi primare ale politicii locale şi ale procesului decizional. Provocare majoră pe termen scurt şi mediu pentru administraţiile publice locale, crearea mecanismelor care să susţină aderarea României la Uniunea Europeană este necesară atât

7

pentru a face faţă schimbărilor culturale, economice, a putea gestiona fondurile europene, cât şi pentru a pune în practică politicile publice specifice. În acest sens, dezvoltarea capacităţii administraţiilor publice locale este strâns legată, pe lângă alte aspecte, şi de creşterea nivelului de pregătire a funcţionarilor publici care deservesc aceste instituţii publice locale. Un rol important în acest proces revine reformei funcţiei publice. Crearea unui corp de funcţionari publici neutru din punct de vedere politic, profesionist şi onest va asigura premisele unei transformări reale a administraţiei publice din ţara noastră. Pe plan mondial, tendinţa ultimilor douăzeci de ani este aceea a globalizării şi dezvoltării intense a sistemelor sociale. În acest nou context, statele naţionale sunt puse într-o poziţie cu totul nouă, în care instituţiile şi sistemele administrative trebuie să fie flexibile, pentru a se adaptata acestor transformări. În acest nou cadru geopolitic creat, administraţia publică centrală şi cea locală au devenit factori definitorii în competitivitatea economică a unei ţări sau regiuni economice. Pentru România, în aceste condiţii, procesul de transformări din administraţia publică capătă noi dimensiuni. Astfel, acestea trebuie să răspundă noilor schimbări din economia mondială, dar în egală măsură şi noilor cerinţe ale procesului de integrare în structurile Uniunii Europene. Reforma administraţiei publice implică modificări de substanţă ale componentelor sale majore, atât la nivelul administraţiei publice centrale, cât şi al administraţiei publice locale şi al serviciilor publice în general. Pe de altă parte, dezvoltarea democraţiei reclamă instituirea unei noi relaţii între cetăţeni şi administraţie, creşterea şi întărirea rolului autorităţilor locale şi reconsiderarea parteneriatului cu societatea civilă şi aleşii locali. 2. Caracteristici generale ale procesului de reformă Un aspect important al reformei administraţiei publice îl constituie asigurarea unui management corespunzător în cadrul procesului de aplicare a acesteia. Un risc important în realizarea reformei administraţiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, rămânând astfel puţin timp pentru a căuta noi soluţii la disfuncţionalităţile apărute. În consecinţă, pentru ca reforma administraţiei publice să aibă succes, este necesar ca un număr mare de grupuri-ţintă (în particular, nivelurile-cheie de conducere şi decizie) să-şi exprime sprijinul, angajamentul şi recunoaşterea necesităţii schimbărilor şi implementării acestora. Pe baza modelului dezvoltării integrate a organizaţiilor, se pot identifica patru factori de blocaj în implementarea reformei: strategici – complexitatea decizională; structurali – birocraţia specifică oricărui sistem, mijloace umane şi financiare limitate, dimensiunea şi complexitatea; culturali – teama de schimbare, tradiţia „continuităţii”, schimbarea mentalităţii; comportamentali – absenţa stimulentelor individuale, neînţelegerea obiectivelor finale, demotivare şi frustrări, comportament de aşteptare. 2.1. Percepţia procesului de reformă a administraţiei publice Procesul de reformă a administraţiei publice, atât la nivelul aparatului tehnic (reprezentaţi de membrii reţelei naţionale de modernizatori din prefecturi şi consilii judeţene), cât şi la nivelul aleşilor locali, este perceput ca un proces care nu a adus încă transformările aşteptate. Astfel, jumătate dintre primari au o opinie nefavorabilă cu privire la schimbările din administraţia publică, în timp ce 36,4% dintre modernizatori consideră că administraţia publică este supusă unui proces de reformare într-o mică măsură. Mai mult, între cei doi actori importanţi ai procesului de reformă, modernizatorii din prefecturi şi consilii judeţene şi primarii localităţilor, există diferenţe semnificative în perceperea acestuia. Reprezentanţii reţelei de modernizatori au o percepţie mult mai pozitivă asupra procesului în raport cu cea a primarilor având în vedere implicarea mai intensă a acestora în acţiunile de reformă întreprinse. Posibilele explicaţii ale acestei situaţii pot fi: lipsa de comunicare între grupurile de modernizatori din judeţe şi primarii localităţilor pe probleme concrete de reformă; o serie de măsuri de reformă în curs de implementare nu au încă efecte semnificative la nivelul localităţilor, procesul de reformă fiind unul de durată; mesajul politic de la nivelul guvernului nu este însoţit de o campanie de informare şi cursuri de formare pentru aleşii locali pe componentele concrete ale reformei etc. De altfel, lipsa unei campanii de promovare a măsurilor de reformă ce vor fi întreprinse în perioada imediat următoare la nivelul administraţiei publice locale explică o concordanţă redusă între aspiraţiile şi schimbările percepute de primari.

8

3. Reforma administraţiei publice locale – continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare Reforma administraţiei publice în domeniul descentralizării şi deconcentrării include trei elemente majore: continuarea descentralizării prin transferul de competenţe şi responsabilităţi administrative şi financiare, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor locale; continuarea procesului de deconcentrare prin delegarea de responsabilităţi în teritoriu în funcţie de necesităţile pe plan local, în cadrul aceleiaşi structuri administrative (serviciile deconcentrate funcţionează în subordinea ministerului care le-a delegat responsabilitatea); transformarea serviciilor deconcentrate din teritoriu, în funcţie de necesităţile cetăţenilor şi pentru eficientizarea acestora, în servicii descentralizate în responsabilitatea autorităţilor locale. Strategia actualizată reprezintă cadrul general care creează premisele continuării procesului de descentralizare/deconcentrare asigurând coerenţa acestuia. Responsabilitatea definirii şi implementării strategiilor sectoriale privind descentralizarea/deconcentrarea revine fiecărei instituţii a administraţiei publice centrale şi autorităţilor locale care preiau competenţele transferate din punct de vedere financiar şi administrativ. Aceste strategii sectoriale vor fi însoţite de studii de impact privind previzionarea efectelor induse. 4. Contextul politic şi administrativ al derulării procesului de descentralizare/deconcentrare Descentralizarea şi deconcentrarea, implicând transferul sau delegarea de competenţe şi noi responsabilităţi, reprezintă procese începute din momentul adoptării Constituţiei României din 1991. Un pachet de legi privind sectoare importante de dezvoltare precum organizarea administraţiei, amenajarea teritoriului şi urbanismului, finanţele, impozitele, serviciile de sănătate, asistenţă socială, educaţie etc. a fost pus în aplicare, demarând astfel procesul de descentralizare şi deconcentrare. Reglementări ulterioare au îmbunătăţit prevederile privind serviciile publice şi au extins aria responsabilităţilor şi în domeniile: financiar, managementul patrimoniului imobiliar, servicii de infrastructură, atât la nivel de judeţ, cât şi la nivel local. În plus, legea privind finanţele publice locale din 1998 şi ordonanţă de urgenţă privind finanţele publice locale au crescut considerabil alocările de resurse către APL şi, de asemenea, au crescut autonomia financiară a acestora. Procesul de descentralizare a reprezentat şi începerea unui proces de creare şi întărire de noi forme de dialog între administraţia centrală şi locală reprezentată de Federaţia Autorităţilor Locale din România (FALR), corpurile administrative profesionale sau alte structuri asociative ale autorităţilor locale. Iniţiativele transferului de competenţe nu au fost însă întotdeauna suficient de bine coordonate la nivelul ministerelor, iar în multe cazuri, administraţia locală neavând capacitatea necesară gestionării acestor noi responsabilităţi, au apărut dificultăţi în procesul de furnizare a unor servicii de calitate pentru comunităţile locale. Sub presiunea deficitului bugetar, administraţia centrală nu a putut întotdeauna să însoţească pachetul de servicii descentralizate cu resursele financiare corespunzătoare. 5. Principii şi reguli care susţin descentralizarea Descentralizarea este procesul transferului de autoritate/responsabilitate administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei publice locale. Transferul de autoritate/responsabilitate se referă la domeniul planificării, luarea deciziei (finanţe, fiscalitate), responsabilităţi legale (emitere de regulamente, hotărâri locale) şi managementul serviciilor publice pentru care se face transferul. Deconcentrarea este procesul transferului în cadrul aceleiaşi structuri, de la nivel central la nivel teritorial, de autoritate/responsabilitate administrativă şi financiară. Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativteritoriale. Continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare va asigura îmbunătăţirea managementului serviciilor publice şi creşterea calităţii acestora. Aceasta va asigura o alocare mai coerentă a responsabilităţilor, resurselor financiare şi drepturilor legate de serviciile oferite. Totodată, noua abordare a acestui proces ţine seama de analiza motivaţiilor pe care se întemeiază alegerea sistemului de alocare a sarcinilor/funcţiilor între structurile descentralizate ale administraţiei publice locale şi unităţile deconcentrate ale autorităţilor centrale. Procesul de descentralizare/deconcentrare se întemeiază pe principii şi reguli ce asigură următoarele:

9

_ Privind transferul responsabilităţilor: fundamentarea tehnică acceptată de aparatul de specialitate din domeniu; aplicarea subsidiarităţii ca mijloc de asigurare a transparenţei şi eficienţei serviciilor publice; stabilitatea drepturilor şi responsabilităţilor; respectarea standardelor de calitate în oferirea serviciilor publice; sistem stabil de reglementare privind încurajarea strategiilor locale şi răsplătirea soluţiilor inovatoare; considerarea cetăţeanului drept „consumator” de servicii publice; acceptarea competiţiei ca mijloc de creştere a eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice. _ Privind sistemul de finanţare a autorităţilor locale: alocarea veniturilor conform responsabilităţilor descentralizate; mecanism de finanţare respectat de administraţia centrală care să asigure un standard minim pentru serviciile publice oferite de autorităţile locale; asigurarea transparenţei fondurilor alocate având în vedere criterii obiective şi reglementări clar stabilite privind volumul sarcinilor alocate, localizarea veniturilor şi elemente de regularizare; asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a bugetelor locale şi a procedurilor care asigură un management financiar corespunzător; simplificarea procedurilor de redistribuire a veniturilor; predictibilitatea şi stabilitatea sistemului de alocare care să permită planificări la nivel local; sistem eficient de control legal al utilizării fondurilor la nivel local; autonomie locală privind managementul financiar acompaniată de constrângeri bugetare severe. _ Privind transferul competenţelor decizionale: caracter stabil şi stimulativ al procesului de coordonare în locul mecanismelor actuale de control al deciziilor discreţionare; autonomia decizională bazată pe resurse şi responsabilităţi proprii; limitarea controlului autorităţilor locale asupra managementului serviciilor publice de către autorităţile de la nivel central, la prevederile legislaţiei naţionale; transparenţa actului decizional bazat pe accesul publicului la informaţia publică şi participarea acestuia la luarea deciziilor. 6. Stadiul descentralizării Constituţia adoptată în 1991 a fost primul act legislativ al României postcomuniste care a recunoscut „autorităţile comunale şi orăşeneşti” „pe baza principiului descentralizării” (Art. 119) „drept autorităţi administrative autonome” (Art. 120/2). Strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice aprobată în 2001 de Guvernul României a identificat necesitatea descentralizării anumitor servicii publice în vederea reducerii cheltuielilor şi a întăririi capacităţii manageriale a administraţiei publice locale. De asemenea, s-au elaborat strategii sectoriale însoţite de planuri de acţiune aferente privind procesul de descentralizare în anumite domenii (ex. asistenţa socială – protecţia copilului). În conformitate cu Constituţia revizuită şi adoptată în 2003 „Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice”. În acelaşi timp, actul fundamental consideră Consiliul Judeţean drept „autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean” (Art. 122/1). Descentralizarea financiară este o componentă importantă a procesului de descentralizare deoarece autorităţile publice locale deţin cele mai complete informaţii, pe baza cărora pot lua decizii mai bine justificate decât organele de specialitate de la nivel central, în legătură cu alocarea resurselor financiare locale. Evident, descentralizarea financiară şi cea administrativă sunt strâns corelate. În decursul ultimului deceniu, România a făcut paşi importanţi în planul descentralizării financiare, dar procesul de implementare a acestei politici a întâmpinat multe probleme datorită absenţei unei strategii naţionale a descentralizării. În cadrul acestui proces au putut fi identificate patru cicluri. În primul ciclu (1991-1994) au fost iniţiate schimbări importante în structura şi finanţarea autorităţilor locale, care au inclus şi introducerea sistemului de taxe şi impozite locale. În ciclul al doilea al politicii de reformă (1998-2000) s-au făcut noi paşi pentru realizarea descentralizării administrative şi financiare. În acest sens, pe baza noii legislaţii privind finanţele autorităţilor publice locale, a crescut nu numai partea din PIB referitoare la bugetele locale, dar şi proporţia corespunzătoare a cheltuielilor locale din totalul cheltuielilor publice (între 1998-2001, procentul din PIB a crescut de la 3,6% la 6,5% şi cheltuielile locale au crescut de la 14,4% la 26,6%). În timpul celui de-al treilea ciclu (2001-2004), noile legi adoptate au stabilit noi reguli pentru anumite funcţii ale autorităţilor locale,, în special privind serviciile/utilităţile publice. Tendinţe de centralizare şi de descentralizare au existat în acest interval. Câteva prevederi legale noi au întărit controlul autorităţilor centrale asupra funcţiilor autorităţilor locale, în timp ce altele au acţionat în direcţia descentralizării. În iulie 2003, o lege nouă privind finanţele publice locale a abrogat-o pe prima, având prevederi corelate cu cele ale Legii Finanţelor Publice

10

nr. 500/2002 (armonizată cu prevederile Reglementărilor Consiliului Europei (CEE) nr. 1605/2002) şi au crescut procentul din impozitul pe profit aplicat individual (IPP) care se alocă autorităţilor locale. Un studiu detaliat al stadiului actual al descentralizării financiare la nivelul întregii ţări, precum şi pe cele mai importante sectoare de activitate (educaţie, sănătate, asistenţă socială, ordine şi siguranţă publică, agricultură, cultură, servicii publice de dezvoltare locală) a fost întocmit de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi Asociaţia Directorilor Economici din cadrul Consiliilor Judeţene din România. Al patrulea ciclu (2004 până în prezent) a fost demarat odată cu proiectarea şi aprobarea strategiei actualizate privind accelerarea reformei administraţiei publice (HG nr. 699/2004). O componentă importantă a acestei strategii este axată pe continuarea procesului de descentralizare şi deconcentrare. Aplicarea acestei strategii a început în 2004 prin elaborarea unui prim pachet legislativ pentru susţinerea procesului de reformă şi, în special, a susţinerii descentralizării (legea-cadru a descentralizării, legea instituţiei prefectului, precum şi alte reglementări privind cadrul instituţional şi operaţional). Procesul de implementare a strategiei a continuat pe parcursul anului 2005, prin operaţionalizarea cadrului instituţional stabilit. De asemenea, la nivelul ministerelor de resort (Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice) a fost demarat un amplu proces de revizuire şi amendare a legislaţiei existente privind descentralizarea. Pe lângă aspectele pozitive, în derularea procesului de descentralizare au fost înregistrate şi o serie de aspecte negative: drepturi importante nu au fost acordate autorităţilor APL, ceea ce limitează capacitatea acestora de a organiza eficient oferta de servicii (de exemplu dreptul de a stabili preţuri pentru aceste servicii); în unele domenii, mecanismele de control direct şi deciziile discreţionare persistă. Există puţine domenii cu reglementări clare şi transparente. Acest lucru limitează atât planificarea şi predictibilitatea financiară, cât şi posibilitatea de a experimenta şi de a introduce soluţii locale creative pentru a oferi servicii mai eficiente. Indirect, acest aspect limitează şi capacitatea de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene; autonomia managementului financiar local este limitată de reglementările privind alocarea veniturilor proprii prin restricţionarea utilizării transferurilor; preponderenţa alocărilor cu destinaţie precisă este un obstacol pentru o eficientă cheltuire a banilor deoarece limitează coordonarea şi integrarea serviciilor locale; mecanismele de echilibrare existente nu asigură echitatea sistemului; transferul incomplet de proprietate este un obstacol în gestionarea efectivă a bunurilor locale; insuficienta precizare privind garanţiile legale şi constituţionale legate de autonomia locală; politici publice insuficient argumentate şi parţial implementate nu au putut oferi soluţii raţionale pentru problemele existente; preponderenţa ordonanţelor emise în procedură de urgenţă, în loc de legi emise pe cale ordinară; autorităţile APL nu au beneficiat în toate cazurile, în avans, de instruire specializată privind gestiunea financiară şi managementul serviciilor publice descentralizate; înregistrarea unui decalaj între competenţele decizionale transferate către autorităţile locale şi resursele alocate în vederea susţinerii acestora (alocarea resurselor locale nu reflectă schimbările de responsabilitate). Un proces de descentralizare gestionat defectuos poate conduce la apariţia unei game largi de eşecuri ale statului: atât „erori prin omisiune”, atunci când statul nu reuşeşte să facă ceva care ar fi îmbunătăţit performanţa economică/administrativă, cât şi „erori de acţiune”, atunci când statul desfăşoară acţiuni care conduc la înrăutăţirea performanţelor economice (Krueger, 1990). Nu numai că aceste erori împiedică dezvoltarea unei politici semnificative de descentralizare, care ar putea conduce la o ofertă de servicii locale mai eficiente şi echitabile, ci are şi efecte negative privind credibilitatea autorităţilor locale. 7. Priorităţile descentralizării Ca un răspuns adecvat la problemele identificate la nivelul sistemului administraţiei publice din România în domeniul descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice, au fost identificate următoarele priorităţi: 1.Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a serviciilor publice descentralizate/deconcentrate. Într-o primă etapă, este necesar a se identifica schimbările de politici necesare îmbunătăţirii sistemului de furnizare a serviciilor publice descentralizate/deconcentrate. Pe baza direcţiilor analitice şi conceptuale dezvoltate în cadrul strategiei pot fi elaborate soluţii alternative, care să conducă la îmbunătăţirea procesului în diferite sectoare şi domenii. Dintre cele mai importante măsuri care să sprijine această prioritate menţionăm: stabilirea mecanismelor necesare pentru coordonarea implementării strategiei; crearea unor mecanisme necesare asigurării comunicării direcţiilor principale de acţiune ale strategiei societăţii civile şi altor beneficiari ai procesului de descentralizare; înfiinţarea grupurilor

11

de lucru pe componentele esenţiale ale strategiei; adoptarea legii descentralizării, care va asigura coerenţa cadrului de descentralizare; elaborarea unui sistem de indicatori de măsurare a performanţelor derulării procesului de descentralizare. 2. Clarificarea competenţelor la diferitele niveluri şi structuri ale administraţiei publice. În cadrul reformei administraţiei publice, descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice trebuie să fie tratate ca procese complementare. În fiecare din sectoarele şi domeniile în care se desfăşoară aceste procese, o distribuţie raţională a responsabilităţilor trebuie să fie realizată pentru a îmbunătăţi utilizarea resurselor, calitatea serviciilor oferite şi orientarea către cererile beneficiarilor. În acest sens, se vor derula proiecte-pilot incluzând negocierile, identificarea resurselor şi transferul efectiv al competenţelor la nivel local conform mecanismelor şi procedurilor standard stabilite, înainte de generalizarea sistemului propus. Obiectivele amintite mai sus pot fi realizate în condiţiile desfăşurării unei activităţi analitice şi conceptuale bazate pe strategii sectoriale agreate de comun acord cu beneficiarii. 3. Întărirea autonomiei financiare. Pentru implementarea măsurilor prioritare din cadrul reformei, trebuie să fie întărită autonomia locală şi capacitatea de management prin creşterea cuantumului veniturilor proprii la nivel local şi prin întărirea predictibilităţii sistemului de alocare. Trebuie să fie stabilite reguli şi proceduri stricte de alocare, precum şi mecanisme de echilibrare, revizuite periodic, astfel încât să garanteze un nivel minim al serviciilor în conformitate cu standardele naţionale. O autonomie financiară crescută trebuie să fie însoţită de constrângeri bugetare severe, de o transparenţă sporită şi o mai bună aplicare a reglementărilor privind utilizarea resurselor şi raportarea. Dintre cele mai importante măsuri care să sprijine această prioritate menţionăm: creşterea veniturilor proprii la nivelul administraţiilor locale; introducerea sistemului de calcul bazat pe alocarea subvenţiilor operaţionale; proceduri şi reguli stricte pentru derularea finanţărilor pentru investiţii; îmbunătăţirea sistemului de predictibilitate a alocărilor de la nivel central; îmbunătăţirea sistemului de egalizare a distribuţiei resurselor pe orizontală; îmbunătăţirea sistemului de management al bugetului şi de raportare la nivel local. 4. Redefinirea competenţelor prefecţilor. Trebuie să fie clar definite rolul acestora în coordonarea serviciilor deconcentrate, resursele şi mijloacele de care dispun. În acelaşi timp, este necesară o creştere a competenţelor profesionale ale prefecţilor, având în vedere faptul că, începând cu 2006, aceştia au devenit înalţi funcţionari publici. 5. Crearea capacităţii, instrumentelor şi procedurilor necesare implementării strategiei. În implementarea strategiei, o atenţie specială trebuie acordată pregătirii specializate a personalului implicat în implementarea reformei. Trebuie întărite cunoştinţele lor despre procesul de descentralizare şi deconcentrare, despre noile responsabilităţi şi relaţii între diferitele structuri şi organisme, despre monitorizarea procesului de implementare, astfel încât aplicarea măsurilor de reformă să conducă la o mai bună calitate a serviciilor oferite. În paralel cu implementarea etapelor reformei, creşterea capacităţii de elaborare şi implementare a politicilor la nivelul structurilor locale trebuie avută, de asemenea, în vedere. Dintre cele mai importante măsuri care să sprijine această prioritate menţionăm: elaborarea unui sistem standard de proceduri şi norme care să sprijine implementarea strategiei; întărirea capacităţii autorităţilor locale în gestionarea şi furnizarea noilor servicii descentralizate; pregătirea resurselor umane necesare susţinerii procesului de descentralizare/deconcentrare. 8. Concluzii Din cercetarea realizată asupra procesului de descentralizare s-au desprins următoarele concluzii: i) Teoretic, România este deja un stat descentralizat. Aducem în acest sens următoarele argumente: constituţia garantează administrarea liberă a colectivităţilor locale şi lipsa tutelei între diferitele niveluri; legile succesive au atribuit judeţelor şi colectivităţilor locale competenţe largi în materie de educaţie, sănătate, ajutor social, acţiune culturală, gestiune a serviciilor publice locale etc. Realitatea din teren pare rămasă mult în urmă, adeseori din motive de ordin financiar. De exemplu, transferurile din TVA care servesc finanţării noilor competenţe sunt atribuite în mod relativ opac şi nu par să respecte mereu criterii obiective; ii) Efectele descentralizării la nivel local nu s-au manifestat într-o manieră consistentă până-n prezent; iii) Există o opinie favorabilă în ceea ce priveşte procesul de descentralizare cu avantajele pe care le poate genera; iv) Inexistenţa unei veritabile contabilităţi locale: bugetele anuale rămân indicative şi sunt ajustate în cursul anului în funcţie de veniturile colectate şi de plăţile efective, ceea ce face ca numeroase

12

colectivităţi să facă apel la stat (şi în plus la judeţe) pentru a solicita fonduri suplimentare în caz de necesitate. Din aceasta rezultă o frustrare puternică a aleşilor locali, care pot afirma, pe bună dreptate, că descentralizarea înscrisă în textele legale este aplicată într-o măsură insuficientă şi depinde în final de capacitatea aleşilor locali de a negocia cu statul, cu riscul politic care decurge din aceasta.

1.2. Planul judeţean de măsuri prioritare pentru perioada 2008-2013 în domeniul integrare europeană
Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani 2008 – 2013 este realizată în conformitate cu Strategia de Dezvoltare Regională Nord – Est 2007 – 2013 şi cu angajamentele României cuprinse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. În cuprinsul acestui document orientativ sunt îmbinate obiectivele de dezvoltare pe durata menţionată, resursele financiare locale, guvernamentale şi europene, precum şi conlucrarea interinstituţională cu impact asupra comunităţii locale. Capacităţile materiale, financiare şi spirituale trebuie să fie potenţate de competenţa şi pasiunea, dar şi de gradul de implicare al autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât să se materializeze ceea ce s-a propus în această strategie, în vederea adaptării la cerinţele impuse de implementarea principiilor reformei în toate domeniile de activitate, cu o direcţionare clară de aliniere la normele Uniunii Europene. Planul de măsuri prioritare pe anul 2008 cuprinde următoarele măsuri: Infrastructura de transport Infrastructura de utilităţi Infrastructura de mediu Dezvoltare rurală Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, culturale şi sociale Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate Resurse umane Mediul de afaceri Dezvoltarea turismului local Dezvoltarea unei administraţii moderne

1.3. Regiunea de Nord-Est
Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este o zonă în care istoria, cultura şi tradiţia sunt prezente şi completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Ea a fost multă vreme considerată o zonă îndepărtată şi misterioasă a Europei, astăzi fiind graniţa estică a Uniunii Europene şi a NATO. Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanţurile muntoase împădurite din Vest, spre podişurile line din centru şi apoi către câmpii în Est, cu lacuri, vii şi zone agricole extinse. Principalele oraşe Iaşi, puternic centru industrial şi unul dintre cele mai importante centre universitare, de cultură, artă, tradiţie şi spiritualitate din România, a fost vreme de secole capitala Moldovei. Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal şi centru comercial, în prezent este de asemenea un important centru industrial şi universitar, cu o economie puternică, dinamică şi cu numeroase investiţii străine. Suceava şi Piatra Neamţ, oraşe industriale, dar care nu şi-au pierdut din farmecul istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare şi importante puncte de plecare în călătoria spirituală de vizitare a mănăstirilor sau pentru plimbările montane pe care le oferă Carpaţii. Botoşani şi Vaslui, vechi centre comerciale şi agricole; aceste oraşe au fost martori ai unor importante evenimente istorice şi loc de origine pentru artişti, scriitori şi muzicieni români celebri. În prezent Botoşani şi Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regională, în ceea ce priveşte industria textilă şi prelucrătoare. Datorită costurilor scăzute şi a forţei de muncă bine calificată, Regiunea Nord-Est este una din cele mai avantajoase zone pentru investiţii din Europa.

13

Regiunea Nord-Est:

Istoric
Mărturii ale vieţii în această regiune datează încă din epoca Neolitică, dar menţiuni scrise apar în cronicile europene începând cu secolul al XIV-lea, atunci când Dragoş Vodă întemeiază Moldova ca pe un avanpost în calea năvălirilor tătare. Învecinată cu Imperiul Rus şi cel Otoman şi cu Regatele Ungariei, Poloniei şi Ucrainei, Moldova a fost multă vreme ţinta invaziilor, războaielor şi popoarelor migratoare. Chiar şi în aceste condiţii, Moldova a ştiut să-şi păstreze independenţa şi să creeze o cultură unică, cu propria ei istorie. În timpul domniei lui Petru I Muşat (1375 – 1391) creează premizele primei recunoaşteri statale. În această perioadă capitala a fost mutată de la Siret la Suceava, unde a fost construită prima cetate. Petru I reuşeşte să extindă graniţele până la Nistru în est şi Marea Neagră în sud. Majoritatea populaţiei din Moldova era de rit ortodox, deşi influentele catolice din vecini erau puternice. În 1401, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432), Patriarhia ecumenică de Constantinopol a recunoscut Mitropolia Moldovei, acesta fiind un alt semn de recunoaştere internaţională. Procesul de dezvoltare economică a Moldovei a început în perioada Evului Mediu, bazându-se pe resursele naturale existente. Creşterea economică a oraşelor s-a accentuat mai ales în perioada dezvoltării comerţului, datorată în principal „Marelui Drum Moldovenesc” dintre Marea Neagră şi Marea Baltică. Tot în această perioadă Bacăul a devenit un important centru comercial. Cea mai importantă perioadă din istoria Moldovei a fost în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504), perioada în care Imperiul Otoman era în plină expansiune în Sud-Estul Europei, ameninţând şi graniţele Moldovei, după ce cucerise Grecia, Albania, Serbia şi Bulgaria. Ştefan cel Mare a purtat în cei 47 de ani ai domniei sale 37 de bătălii, din care, aşa cum spune istoria, ar fi pierdut doar două. Duşmanii Moldovei au fost armatele Imperiului Otoman, ungurii şi polonii. Dar pentru Moldova domnia lui Ştefan cel Mare nu a însemnat doar războaie; el a ridicat 44 de biserici şi mănăstiri, dintre care o mare parte există şi în prezent. Aceste ctitorii au fost construite printr-o îmbinare a stilului Gotic cu cel Bizantin şi a influenţelor locale, acestea ducând la apariţia unui stil arhitectural specific moldovenesc. Importante mărturii ale domniei sale se află pe tot teritoriul Moldovei. De asemenea, Ştefan a întemeiat o şcoală de muzică bizantină la Putna, mănăstire din judeţul Suceava, unde este şi mormântul domnitorului. Cele mai importante contribuţii aduse de Moldova culturii europene au avut loc în secolul al XVIlea. Astfel, în timpul domniei lui Petru Rareş şi a familiei Movila au fost pictate celebrele mănăstiri din Bucovina, iar cele de la Moldoviţa, Probota, Putna şi Voroneţ fiind înscrise în patrimoniul UNESCO. Secolul al XVII-lea a fost o altă perioadă înfloritoare pentru arta moldovenească, domnitorul Vasile Lupu (1634 – 1653) construind două biserici diferite ca stil, care au devenit monumente reprezentative ale culturii româneşti: bisericile Trei Ierarhi şi Golia de la Iaşi. Tot în această perioadă importantă oraşul Iaşi a crescut, nu numai datorită faptului că a devenit capitala Moldovei, ci şi datorită înfiinţării primului Colegiu Academic şi a unei tipografii. Cel mai important domnitor al secolului al XVIII-lea a fost Dimitrie Cantemir, faimos intelectual şi orientalist. El a publicat o foarte documentată Istorie a Imperiului Otoman, a fost membru al Academiei din Berlin şi a inventat un mod de transcriere a muzicii turceşti. Moldova şi-a pierdut independenţa şi unitatea teritorială în secolul al XIX-lea, atunci când Imperiul Rus s-a extins spre sud, anexându-şi o parte din nordul şi estul Moldovei, în anul 1812. În această perioadă erau puternice presiuni şi din partea Imperiului Austro-Ungar.

14

În anul 1859, prin voinţa populaţiilor din cele două provincii, a avut loc Unirea Moldovei cu Ţara Românească, ducând la înfăptuirea României. Noul stat cu capitala la Bucureşti şi-a câştigat independenţa faţă de Imperiul Otoman în urma războiului din 1877. În timpul primului război mondial, România, care era de partea Aliaţilor, a fost invadată de trupele germane. În acel moment Familia Regală şi guvernul s-au refugiat în Moldova, la Iaşi. La sfârşitul acestui război, prin semnarea Tratatului de la Versaille, Transilvania şi Basarabia au redevenit teritorii româneşti. Astfel în anul 1918 , prin Unirea de la 1 Decembrie lua fiinţă România Mare. În 1940 o parte din nord-estul României (Moldovei) – Basarabia şi Bucovina de nord au fost anexate Uniunii Sovietice. Intrarea României în cel de-al doilea război mondial de partea Germaniei a fost determinată de dorinţa de a recupera cele două teritorii. La sfârşitul acestui război, prin Tratatul de la Yalta, Basarabia şi Bucovina de nord redevin teritorii ale Uniunii Sovietice. Prin anexarea acestui teritoriu, a luat fiinţă Republica Sovietică Socialistă Moldova, iar una dintre cele mai drastice acţiuni represive a fost interzicerea utilizării limbii române. Teritoriul cunoscut astăzi sub denumirea de Regiunea Nord-Est reprezintă doar o parte din Moldova istorică, cuprinzând judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.

Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii
Regiunea acoperă partea de Nord-Est a ţării şi, conform tradiţiei, este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei. Geografic, regiunea se învecinează la nord cu Ucraina, la sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est), la est cu Republica Moldova, iar la vest cu judeţele Maramureş şi BistriţaNăsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea Centru). Beneficiind de o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiţionalul cu modernul şi trecutul cu prezentul, potenţialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului şi a resurselor umane.

Zone geografice - caracteristici principale: relief, climă, hidrologie
Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase, sunt favorabile dezvoltării turismului. Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% reprezentând-o munţii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podişului. Această ultimă formă de relief ocupă peste 70% din suprafaţă în judeţele Botoşani, Vaslui şi Iaşi. La vest, Munţii Carpaţi stau ca un zid cu înălţimi apropiate de 2000 m în nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarău, Vf. Giumalău, Vf. Ocolaşu Mare, Vf. Hăşmaşu Mare) şi cu o scădere de înălţime spre sud (Munţii Ciuc, Munţii Trotuşului şi, în mică măsură, Munţii Vrancei). Subcarpaţii, cu înălţimi cuprinse între 700-800m, înconjoară munţii ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărţită în două mari zone: Câmpia colinară a Moldovei, în partea nordică şi Podişul Bârladului, în partea de sud. Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută şi sub numele de Podişul Sucevei cu o înălţime medie de 500 metri şi este faimoasă pentru “obcinile” sale (uşoare ondulaţii ale reliefului, ca un lanţ de unde pietrificate). Clima Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferenţe semnificative între cele muntoase şi cele de deal şi de câmpie. În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a judeţelor Suceava, Neamţ şi Bacău), climatul este continental moderat, cu veri răcoroase şi ierni bogate în precipitaţii sub formă de ninsoare. În zona subcarpatică de dealuri şi câmpie (părţile estice ale judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău precum şi întreg teritoriul judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui), climatul este continental, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci şi de cele mai multe ori fără zăpadă.

15

Temperatura medie anuală a aerului este de 2oC în zona de munte şi de 9oC în zona subcarpatică de dealuri şi câmpie. Reţeaua hidrografică Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se repartizează pe direcţia nord-sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă se constituie în graniţă naturală cu Republica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km. Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajări şi regularizare. Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şapte microhidrocentrale şi cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Izvorul Muntelui), cu un volum la nivel normal de retenţie de 1.130 milioane mc. Resurse naturale ale regiunii Regiunea dispune de următoarele resurse exploatabile ale subsolului: Mangan: Dadu, Ciocăneşti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni; Sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leşul Ursului; Ape minerale carbogazoase: Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Cosna, Oglinzi, Bălţăteşti; Ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina Iaşi - judeţul Iaşi; Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui; Băile Slănic, Moineşti, Târgu Ocna, Poiana Sărata, SărataBacău - judeţul Bacău; Materiale de construcţii: Calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş - judeţul Suceava; Bicaz Chei - judeţul Neamţ; Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeţul Iaşi; Darabani, Ştefăneşti, Lipcani - judeţul Botoşani; în Vaslui găsindu-se, cu precădere, pe malurile râurilor; Argile: Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana - judeţul Neamţ; Vlădiceni - judeţul Iaşi; Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani; Doftana, Măgura, Călugăra - judeţul Bacău; Gresii: Tarcău - judeţul Neamţ; Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani; în Vaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la est de zona Slănic Moldova - judeţul Bacău, Solca Păltinoasa - judeţul Suceava; Doabra - comuna Frasin; Gipsuri: Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţul Bacău; Nisipuri cuarţoase: Miorcani şi Alba Dudesti; Nisipuri pentru construcţii: Hudeşti - judeţul Botoşani; Lespezi - judeţul Iaşi; Cornăţel, Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău; Turbă: Poiana Stampei - judeţul Suceava; Dersca - judeţul Botoşani; Sare: Cacica - judeţul Suceava; Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţul Bacău. Zăcământ de sulf: în Masivul Căliman; Zăcăminte de şisturi bituminoase la Tazlău-Neamţ; Gaze naturale la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău; Tazlău, Roman - judeţul Neamţ; Todireşti şi Frasin. Unităţi administrative, componente ale regiunii (judeţe, municipii, oraşe şi comune) Regiunea Nord-Est, conform tradiţiei, este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei şi este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), care însumează o suprafaţă de 36.850 kmp şi o populaţie de 3.738.601 locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale ţării. Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafaţă totală a ţării, cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu 6.621kmp. Unităţi administrativ teritoriale Suprafaţa Totală Judeţul (kmp) Bacău 6.621 Botoşani 4.986 Iaşi 5.476

Locuitori (1 iulie 2007) 722.961 454.167 821.621

Număr municipii 3 2 2 5 5 2

Număr oraşe 80 71 94

Număr comune

16

Neamţ 5.896 570.367 2 Suceava 8.553 705.202 5 Vaslui 5.318 459.255 3 Total Regiune 36.850 3.738.601 17 (Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al României, 2005)

3 11 2 28

76 96 81 497

Principalele centre urbane ale regiunii Judeţul Bacău este situat în jumătatea estică a ţării în bazinul mijlociu al Siretului şi Trotuşului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Oraşe precum Târgu Ocna şi Trotuş s-au dezvoltat datorită resurselor naturale (munţii de sare). Staţiunea turistică Slănic Moldova şi-a dobândit o faimă internaţională datorită apelor curative bogate în săruri. Oraşul de reşedinţă, Bacău, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobândit printr-o patentă a papei Bonifaciu al IX-lea. În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum şi instituţii de învăţământ de stat şi particulare. Judeţul Botoşani este situat în extremitatea de nord-est a României, între cursurile superioare ale râurilor Siret la vest şi Prut la est. Oraşul de reşedinţă, Botoşani, a apărut la o intersecţie favorabilă de drumuri comerciale, care iau asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii româneşti: Mihai Eminescu, George Enescu şi Nicolae Iorga. Judeţul Iaşi este situat în partea central-estică a Moldovei, în bazinele mijlocii ale râurilor Prut şi Siret. Oraşul de reşedinţă, Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oraş din regiune (321.580 locuitori), fiind un important centru universitar cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iaşi se află cel mai mare lăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880). Cu ocazia marii sărbători a celor 2000 de ani de creştinism, oraşul Iaşi a fost desemnat unul dintre cele cinci oraşe europene destinate pelerinajului internaţional. Judeţul Neamţ este situat în partea central nordică a Moldovei, în bazinele râurilor Bistriţa, Siret şi Moldova. Oraşul de reşedinţă, Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat „Olimp al Moldovei”, nu este numai o răscruce de drumuri turistice, ci şi un important obiectiv turistic, el deţinând monumente istorice şi de arhitectură şi, de asemenea, are un deosebit potenţial industrial. Judeţul Suceava este situat în partea de nord a Moldovei, în bazinele superioare ale râurilor Siret şi Bistriţa. De o celebritate mondială se bucură bisericile cu pictură exterioară din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de Putna şi Probota. Oraşul de reşedinţă, Suceava, a fost avantajat de faptul că aici a funcţionat principala vamă a ţării ce deţinea rolul de depozit. Prin aceasta, oraşul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerţul cu produse orientale atât către Polonia cât şi Ungaria. Judeţul Vaslui este situat în partea de est a României, pe cursul mijlociu al râului Bârlad. Oraşul de reşedinţă, Vaslui, atât de bogat în istorie, este mai puţin reprezentat prin monumente. Cele care au existat nu au rezistat vitregiilor timpurilor decât refăcute. Bogăţia naturală care face faimă acestor locuri o reprezintă viile (remarcabilele vinuri de Huşi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioadă îndelungată, se obţin coniacuri de foarte bună calitate.

17

Accesul rutier şi feroviar la principalele centre ale regiunii Pe direcţia Nord-Sud, se desfăşoară importante artere rutiere şi de cale ferată care susţin cea mai mare parte din traficul de marfă şi călători: Bucureşti - Suceava - Siret (punct de control şi trecere a frontierei) – drumul internaţional E85; Oradea - Cluj Napoca - Bistriţa- Suceava - Botoşani - Ştefăneşti - Rep. Moldova; Bacău - Braşov - Piteşti drumul internaţional E577(care face legătura cu drumul internaţional E70 Craiova - Vidin - Scopje); Bucureşti - Bârlad - Albita - Chişinău - drumul internaţional E581 care străbate judeţul Vaslui. Magistralele de cale ferată cu rutele: Bucureşti - Bacău - Suceava - Siret - Ucraina - magistrala 500; Bucureşti - Iaşi - Ungheni - Republica Moldova - magistrala 600. Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile: Bacău - intern şi internaţional; Iaşi - intern şi internaţional; Suceava– intern (zboruri utilitare). Distanţe rutiere între principalele municipii din regiune şi capitală (în kilometri) PiatraBacău Botoşani Iaşi Suceava Vaslui Neamţ Bacău 193 130 58 151 83 Botoşani 193 125 145 42 Iaşi 130 187 139 145 71 Piatra-Neamţ 58 145 139 103 129 Suceava 151 42 145 103 216 Vaslui 83 258 71 129 216 Bucureşti 294 258 430 354 457 359

Cercetare-dezvoltare şi inovare în RNE
În regiunea Nord-Est sunt 73 de unităţi de cercetare-dezvoltare care deţin 12% din numărul total la nivel naţional. Se constată că cele create în cadrul unităţilor de învăţământ superior deţin un sfert din cele create la nivel naţional. Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizării de performanţe, precum şi oportunităţile oferite de programele de cercetare din alte ţări, au condus treptat la scăderea numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare, dar şi la creşterea mediei de vârstă a personalului înalt calificat din activitatea de CD, astfel încât cei cu vârste de peste 40 de ani reprezintă, în prezent, aproximativ 60% din totalul cercetătorilor. Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare Angajamentul asumat prin Documentul de poziţie pentru capitolul 17 Ştiinţă şi cercetare a fost că se va realiza o finanţare adecvată a sistemului CDI, cu atingerea unui nivel al cheltuielilor CDI de cca. 1% din PIB în anul 2007.. În general, este cunoscută capacitatea redusă şi interesul scăzut al agenţilor economici pentru activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare atât pentru cele proprii cât şi pentru cele desfăşurate în parteneriat cu instituţiile de profil CD, precum şi capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor cercetării. Cheltuielile totale din activitate de cercetare-dezvoltare pe surse de finanţare în Regiunea Nord-Est - milioane ROL în preţuri curente Total Întreprinderi Fonduri Publice Alte Surse Străinătate (%) (%) (%) (%) 2000 Nord-Est 163458 54.69 41.81 2.23 1.28 România 2962046 48.96 40.80 5.35 4.90 2001 Nord-Est 267744 45.31 36.12 2.09 16.48

18

România 4593429 47.60 42.96 2002 Nord-Est 290469 51.84 41.44 România 5743861 41.57 48.41 2003 Nord-Est 374904 59.06 37.55 România 7620646 45.39 47.63 (Sursa: INS - Cercetare - Dezvoltare în România, 2005)

1.24 2.38 2.98 1.94 1.53

8.20 4.34 7.05 1.45 5.46

Dar se constată că în Regiunea Nord-Est cheltuielile efectuate de către întreprinderi au o pondere mai mare în totalul cheltuielilor privind activitatea de cercetare-dezvoltare decât cea la nivel naţional. În plus, în ultimii trei ani ponderea acestor cheltuieli are un trend ascendent, ceea ce ilustrează interesul în creştere al sectorului privat faţă de sectorul CDI. Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este încă insuficient dezvoltată şi exploatată. În Regiunea Nord-Est există următoarele structuri de infrastructură: Parc ştiinţific şi tehnologic TEHNOPOLIS Iaşi, proiect finanţat din fonduri PHARE Parc Industrial HIT Hemeiuşi Bacău, proiect finanţat din fonduri PHARE Parc Industrial Mecanica Ceahlău, judeţul Neamţ, constituit prin Ordin MAI nr. 128/2004 Parc Industrial Botoşani, constituit prin asociere SC Electromining SA, SC Electrocontact SA, SC Mecanica SA. Tradiţii şi Cultură Moldova este o zonă bogată în tradiţii culturale autentice, din păcate aproape necunoscute în afara graniţelor României. Din această regiune provin mulţi dintre marii poeţi, scriitori sau artişti ai României, printre aceştia numărându-se Nicolae Iorga, istoricul care a scris peste 2000 de cărţi şi articole, compozitorul George Enescu şi poetul naţional Mihai Eminescu. Muzee interesante există în fiecare dintre oraşele principale din regiune şi uneori chiar şi la sat. Unele dintre acestea păstrează mărturii din timpuri de mult apuse: epoca Neolitică, Getică şi preromană, iar altele au exponate care exemplifică tradiţiile şi cultura zonei. Acestea sunt completate de case memoriale, galerii de artă, anticariate sau expoziţii, în fiecare dintre oraşele mari. Dar viaţa culturală de aici nu este doar un exponat, regiunea trăieşte intens, din punct de vedere cultural şi artistic în orice sezon al anului prin festivaluri, concerte de muzică clasică, pop, dance şi rock. Iar teatrul şi festivalurile teatrale joacă un rol foarte important în viata acestei regiuni. Un alt punct de atracţie sunt festivalurile rurale. Unele dintre ele sunt obiceiuri tradiţionale sau sărbători religioase care marchează viaţa rurală din întreaga regiune, iar altele sunt activităţi locale, cu foarte puţină publicitate sau participare din exterior. Date statistice mediu rural Populaţia regiunii se concentrează în 45 centre urbane, 497 comune şi 2413 sate Unitate teritorială Numărul comunelor Numărul satelor Bacău 80 491 Botoşani 71 333 Iaşi 94 420 Neamţ 76 344 Suceava 96 379 Vaslui 81 449

19

Total 497 2.413 (Sursa: Anuarul Statistic al României 2005) Ponderea populaţiei ocupate în agricultură, la nivelul anului 2004, în regiune, este ridicată 48.26% (superioară celei naţionale cu 32.03%). Contribuţia agriculturii (inclusiv vânătoare, silvicultură, pescuit şi piscicultură) la PIB exprimată în miliarde lei preţuri curente, conform metodologiei SEC1995 2000 2001 2002 2003 Nord Est 16477 26819.9 34977.8 40991.4 Nord Est (în mil. euro) 825 1030 1119.29 1091.65 România 89015 156179.2 173076 228492.6 România (în mil. euro) 4460 6000 5538.44 6085.03

Rata creştere anuală (%) 2000/1999 2001/2000 Nord Est -13.0 18.4 România -15.2 27.6

% sector / PIB 2000 17.10 11.07

% sector / PIB 2001 18.70 13.37

% sector / PIB 2002 18.80 11.43

% sector / PIB 2003 16.64 11.56

La nivelul anului 2003 contribuţia agriculturii la PIB-ul regional este de 16.64%%, valoare superioară celei la nivel naţional (11.56%), ceea ce denotă dependenţă ridicată a economiei regionale de agricultură. Turism în Regiunea Nord-Est Regiunea Nord-Est are un mare potenţial ca centru european de turism. Separată de Vestul Europei prin impresionantul lanţ Carpatic, o mare parte a Regiunii este încă neexplorată şi necunoscută pentru turiştii străini. Judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoşi şi farmecul aparte al celebrelor mănăstiri. Zona de Est – judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui – îşi impresionează vizitatorii cu variate atracţii turistice, dintre care se remarcă localităţile rurale tradiţionale, neatinse de poluare, cu biserici străvechi şi multe alte locaţii interesante, încărcate de cultură şi istorie, ce merită să fie vizitate. Prin modul de viaţă simplu, apropiat de natură şi păstrarea tradiţiilor strămoşeşti, prin ospitalitatea lor, locuitorii acestei zone completează tabloul pitoresc oferit turiştilor dornici de inedit. Principalele atracţii turistice în Regiunea Nord-Est: Zonele montane Lanţul Munţilor Carpaţi, aflat la graniţa de vest a regiunii, este acoperit de păşuni alpine şi păduri bogate în floră şi faună. O întreagă gamă de sporturi montane pot fi practicate în această regiune: rafting, alpinism, schi, ciclism montan, călărie. Mănăstirile cu fresce exterioare În secolul al XV-lea şi al XVI-lea au fost ctitorite o serie de mănăstiri unice, aflate astăzi în patrimoniul internaţional al UNESCO. Elementul specific al acestora îl constituie frescele exterioare, pictate în stil bizantin. Multe dintre aceste mănăstiri sunt localizate în istoricul ţinut al Bucovinei (judeţul Suceava).

20

Saline Salinele de la Târgu Ocna (Bacău) şi Cacica (Suceava) sunt adevărate muzee subterane şi staţiuni de tratament. Vizitatorii care se plimbă prin tunelurile şi capelele din adâncuri sunt încântaţi de ceea ce văd. Ei pot practica aici o serie de sporturi sau se pot recrea în clinicile special amenajate în mine şi recomandate în special pentru tratarea afecţiunilor respiratorii. Staţiunile balneare În lanţul carpatic se află numeroase staţiuni balneare, renumite pentru izvoarele cu apa termală şi minerală. Ele reprezintă cea mai importantă sursă de ape minerale din sud-estul Europei. Pacienţi din întreaga Europă vin aici pentru tratarea diferitelor afecţiuni. Cele mai populare staţiuni de acest gen sunt cele din Slănic Moldova (Bacău), Vatra Dornei (Suceava) şi Bălţăteşti (Neamţ). Parcuri şi rezervaţii naturale Judeţul Bacău are rezervaţii forestiere naturale la Runc-Rahova şi Pârâul Alb. În Botoşani există o rezervaţie naturală forestieră : Tudora şi una geologică Stânca Costeşti. În judeţul Neamţ există un Parc Naţional: Bicaz/Ceahlău şi o rezervaţie de zimbri : Vânători. Rezervaţia geologică de la Dealul Repedea şi cea botanică din Valea Lungă se găsesc în judeţul Iaşi. Judeţul Suceava este cel mai bogat în rezervaţii, printre acestea figurând: Rarău-Giumalău, Lunca Zamostea, Slătioara, Pojorâta şi Zugreni. În Judeţul Vaslui există rezervaţii forestiere la Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni şi HărboancaBrahaşoaia, rezervaţii paleontologice la Mânzaţi şi geologice la Nutasca-Ruseni. Lacuri Una dintre cele mai puţin cunoscute caracteristici ale acestei regiuni este marele număr de lacuri şi iazuri. Multe dintre acestea sunt situate în judeţele din estul regiunii - Botoşani, Iaşi, Vaslui şi sunt adeseori înconjurate de păduri. Abundenţa piscicolă face din pescuit principala atracţie, însă această activitate se poate desfăşura doar pe cont propriu, neexistând deocamdată oferte de excursii special organizate pentru pescuit.

21

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA JUDEŢULUI BOTOŞANI

22

2.1. Prezentarea judeţului Botoşani
Începuturile vieţii pe meleagurile botoşănene, ca de altfel şi al celei de pe întreg teritoriul ţării se pierd în negura vremurilor. Din paleolitic se constată şi în această parte a ţării frecvente aşezări omeneşti. Astfel, urme de locuire din această epocă au fost semnalate pe teritoriul judeţului în localităţile Mitoc, Bodeasa, Ghireni, Pogorăşti, Ripiceni, Botoşani, Ştefăneşti, Miorcani ş.a. Aşezările omeneşti s-au înmulţit iar urmele locuitorilor au devenit mai numeroase şi mai variate în neolitic, reprezentate arheologic şi în descoperirile făcute pe teritoriul judeţului, în localitatea Cucuteni: specifice culturii de Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în două sau trei culori, de un înalt nivel artistic. Din epoca bronzului s-au descoperit pluguri, seceri cu butoane, săbii, vârfuri de lance din bronz la Ilişeni – Santa Mare (un adevărat depozit de bronzuri). Descoperiri din aceeaşi epocă a bronzului s-au mai făcut în localităţile Truşeşti, Corlăteni, Albeşti, Cătămărăşti, Darabani etc. Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea vieţuirii pe acest teritoriu, în epoca fierului, în perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista. Cea mai importantă dovadă o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la Stânceşti, databile în sec. VI – III î.e.n. Este vorba de un complex fortificat, format din două cetăţi, întărite cu un val şi şanţ de apărare, însumând o suprafaţă totală de aprox. 50 ha. În interiorul cetăţii s-au descoperit complexe de locuire, obiecte din ceramică autohtonă, vârfuri de săgeţi din bronz, perle din pastă sticloasă, diverse obiecte din bronz şi fier, precum şi o piesă de aur, reprezentând un animal fantastic cu cap de mistreţ, trup de peşte şi coadă de pasăre, al cărui original se găseşte la Muzeul de Istorie al României. Locuri întărite în chip asemănător au mai fost semnalate la Dersca, Copălău, Ibăneşti, Vf. Câmpului etc. Mărturii valoroase pentru cea de-a doua epocă a fierului ce corespunde cu perioada formării statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista, le găsim la Cucorăni, Borolea, Manoleasa, Lozna, Corni, Horodiştea. Unul dintre cele mai însemnate depozite de unelte şi arme de fier a fost descoperit la Lozna, fiind compus din 55 piese cum ar fi: seceri, coase, unelte de fierărie, ele fiind conservate într-o stare foarte bună la Muzeul de Istorie din Botoşani. Dovezile arheologice arată că teritoriul judeţului Botoşani a făcut parte din statul dac centralizat şi independent condus de Burebista, ca şi din statul dac condus de marele rege Decebal. Urme de locuire dacică pe teritoriul judeţului după războiul daco-roman din anii 105-106 era noastră, când Moldova a continuat să fie locuită intens de dacii liberi, au fost atestate mai multe localităţi printre care: Botoşani, Cucorăni, Bobuleşti, Dângeni, Stânceşti, Ştefăneşti. Cea mai importantă descoperire în acest sens este pusă în evidenţă de aşezarea de tip Carpatic, formată din 10 locuinţe dezvelite la Medeleni – Cucorăni, în care au fost găsite resturi de ceramică, fibule de bronz, obiecte de fier, demonstrând existenţa unei înfloritoare vieţi economice. Începând din sec. III e.n. şi continuând timp de zece secole după aceea, românii de pe aceste meleaguri nu şi-au părăsit nici un moment vatra strămoşească, în ciuda trecerii unor valuri succesive ale populaţiilor migratoare şi a vicisitudinilor istoriei. În acest sens, pe teritoriul judeţului au fost descoperite 280 puncte de locuire care acoperă întreg mileniul I al e.n. Foarte multe aşezări din judeţ sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407, iar oraşul Botoşani în 1439. Dezvoltându-se atât de timpuriu, „Botoşanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerţ înfloritor. Se pare că, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului. Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, înscriu numeroase prezenţe la Botoşani, în judeţul nostru păstrându-se şi azi ctitoriile domneşti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) şi Sf. Nicolae Popăuți (1496) ale lui Ştefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) şi Uspenia (1552). Evenimentele istoriei moderne sunt mai puţin reprezentate prin monumente. Se poate evidenţia monumentul închinat eroilor primului război mondial, operă de proporţii a arhitectului H.

23

Miclescu, ridicată în anul 1928, precum şi tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Răscoalei de la 1907.

2.2. Aşezarea geografică, populaţia, suprafaţa
Aşezare geografică Judeţul Botoşani este situat între Siret şi Prut, în extremitatea de nord-est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi. Suprafaţa totală a judeţului a fost în 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4986 kmp în 1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2‚1% din teritoriul naţional. Există o reţea densă de ape. Lacurile şi apele curgătoare cuprind 138‚3 kmp din suprafaţa judeţului (2‚8 %). Teritoriul judeţului se află în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord. Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apă). Populaţia totală la 1 iulie 2007 era de 454167 locuitori (2% din populaţia totală a ţării) densitatea fiind de 91 persoane pe kilometru pătrat. 63% din populaţie locuieşte în mediul rural şi 37% în mediul urban. Majoritatea populaţiei (99%) este de naţionalitate română, existând mici grupări de rromi, armeni, evrei, lipoveni. Ca grupe de vârstă, 20 % au vârsta până la 14 ani, 59% au între 15 şi 59 ani, iar 21% peste 60 ani.

2.3. Resurse naturale
Sub aspect geostructural, judeţul Botoşani este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche, numită Platforma Moldovenească. Privit în ansamblu, teritoriul judeţului se caracterizează în cea mai mare parte printr-un relief larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin văi cu lunci largi şi pline de iazuri. Densitatea medie a reţelei hidrografice are valori cuprinse între 0,43 şi 0,63 km/kmp. Apele curgătoare au majoritatea direcţia de curgere nord-vest – sud-est şi sunt formate din râurile Siret, Prut şi Jijia, cu afluenţii lor. Râurile, pârâurile, bălţile şi iazurile sunt puternic influenţate de caracteristicile climei temperat-continentale. Iazurile sunt în număr de 148, cu o suprafaţă totală de 3600 ha şi un volum de 55.000.000 mc, mai importante fiind Dracşani, Hăneşti, Negreni, Tătărăşeni, Mileanca, Eşanca. Fiind situat în partea de nord-est a ţării, teritoriul judeţului Botoşani este supus influenţelor climatice continentale ale Europei de Est şi mai puţin celor ale Europei Centrale, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt provocate de mase de aer care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei. Vecinătatea cu marea câmpie Euro-Asiatică face clima judeţului Botoşani să se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului şi al precipitaţiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv. Din resursele naturale ale judeţului Botoşani fac parte: • Nisipuri cuarţoase de calitate superioară, unice în ţară, la Miorcani, Hudeşti, Suharău şi Bajura; primele două sunt deja în exploatare. • Gipsul, de la Păltiniş şi Crasnaleuca, exploatate în trecut în carieră. • Roci de construcţie: calcare recifele, gresii calcaroase, nisipuri şi pietriş de construcţii, calcare oolitice, argile pentru olărit, cărămizi şi teracotă. • Alte resurse: păduri de foioase, şleauri de deal şi câmpie, cu o structură sănătoasă, plante hidrofile (papura, rogozul, pipirigul, stuful, plopul şi salcia).

2.4. Tradiţii şi obiceiuri specifice
Moştenirea istorică sub aspect spiritual se regăseşte bogat ilustrată în tradiţiile culturale şi creaţiile populare din judeţul Botoşani, atât prin faptele folclorice (literare, muzical-coregrafice), cât şi prin zestrea etnografică, mai concret prin cultura populară spirituală şi cea materială. Desigur, asemenea valori pure nu pot fi străine de înălţarea spre spiritual – de pe aceste locuri – a celor pe care îi numim Enescu, Eminescu, Iorga sau Luchian. Se cuvine a aminti existenţa la începutul secolului trecut a unei „bresle a lăutarilor”, precum şi înfiinţarea în 1860 a corului din Ştefăneşti. Tot aici se înfiinţează societatea culturală

24

„Ion Creangă”. Tot din acea perioadă mai evidenţiem existenţa „Casei de sfat şi citire Nicolae Iorga” şi a „Ligii culturale” la Botoşani, a „Universităţii populare” din Ungureni (prima universitate populară sătească) şi a „Societăţii artistice-culturale George Enescu” din Dorohoi. Între cele două războaie mondiale, funcţionează în judeţ un însemnat număr de cămine culturale şi tot în această perioadă se afirmă unele noi formaţii artistice de amatori: corurile din Bucecea, Broscăuţi şi Vf. Câmpului, echipa de teatru din Mihăileni, fanfara din Conceşti, echipa de dansatori din Flămânzi. În anul 1908 comuna Tudora obţine „Cupa de argint” la festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă. Bogata tradiţie spirituală a acestor meleaguri este ilustrată în numeroase lucrări din domeniu, printre care menţionăm: „Cântece populare de pe Valea Prutului”, tipărită în 1872 de N.S. Caranfil, „Cântece moldoveneşti”, volum întocmit de Elena Sevastos şi apărut în 1888, „Datinile şi credinţele poporului român” (1903) şi „Studii de folclor” (1912) realizate de Elena Niculiţă-Voronca. Între 1912-1927, Dumitru Furtună publică volumele „Izvodiri din bătrâni”, „Vremi înţelepte”, „Cântece bătrâneşti” etc. După înfiinţarea judeţului apar noi culegeri din domeniu, printre care: „Folclor din judeţul Botoşani” (1969), „Bună dimineaţa lină fântână” (1969), „Câte mama mi le-a spus” (1971), „Stejărel de la Guranda” (1973), „Teatru popular” (1976). Din perioada mai apropiată, printre lucrări asemănătoare mai menţionăm: „Descântece din Moldova” (texte inedite – 1982) de Lucia Cireş şi Lucia Berdan; „Strigături din Moldova” (cercetare monografică – 1984) de Silvia Ciubotaru; „Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova” (marea trecere – 1986) de dr. Ion H. Ciubotariu; „Ornamente tradiţionale din Moldova” (cusături, ţesături – 1988) de Silvia Ciubotaru etc. Folclorul literar este bine reprezentat în judeţul Botoşani prin poezia lirică, basme şi poveşti, ghicitori, proverbe şi zicători, descântece. Melodiile populare vădesc o incontestabilă varietate - doina, cântecul epic, cântecul propriu zis, strigăturile de la petreceri (hora, nunta, cumetria). Repertoriul deosebit de bogat al unor cunoscuţi rapsozi şi cântăreţi populari păstrează viu atât vechiul repertoriu vocal cât şi pe cel instrumental (instrumentele specifice zonei fiind fluierul, vioara, cobza). Acest fapt este dovedit şi de formaţiile de fluieraşi din Vorniceni, Călăraşi, Hilişeu sau Băluşeni. Jocurile populare botoşănene formează un repertoriu deosebit de bogat şi variat, mişcările elegante, gama largă a ritmurilor, formele de prezentare, reflectând trăsăturile caracteristice ale temperamentului oamenilor de pe aceste locuri. Folclorul coregrafic din judeţul Botoşani se caracterizează prin prezenţa jocurilor de grup (jucate în cerc sau semicerc), a celor de perechi (care au provenienţa mai apropiată de zilele noastre). Ocaziile de joc sunt cele tradiţionale: hora duminicală, sărbătorile de peste an, petrecerile familiale. De regulă jocurile sunt însoţite de strigături. Din manifestările folclorice colective, două atrag în mod deosebit atenţia: nunta şi Anul Nou. Nunta cu „Cântecul miresei şi al mirelui”, cu prezenţa horei şi cunoscuta oraţie, rămâne unul dintre cele mai nimerite prilejuri de producere a folclorului muzical şi coregrafic. Sărbătoarea Anului Nou dă prilejul practicării a numeroase datini şi obiceiuri trecute de la o generaţie la alta, cum ar fi: jocurile cu căiuţi, capre, urşi. Demne de menţionat sunt şi colindele, care reuşesc să echilibreze perfect mijloacele de expresie cu conţinutul poetic al textelor. Arta populară are bogate tradiţii şi pe teritoriul judeţului Botoşani. Astfel, unele obiecte de uz casnic, meşteşugite prin cioplituri în lemn, sunt simple, funcţionale, fără acea migăloasă „broderie” realizată în alte zone ale ţării. În decorarea caselor ţărăneşti, o notă de bun gust este dată de acea dantelărie de pe faţadă (realizată prin traforaj), ca şi de cunoscute decoraţii ale acoperişurilor realizate prin tăierea unor desene în scândură. Olăritul – străveche îndeletnicire practicată încă din neolitic, a fost păstrat în măsura unei stricte funcţionalităţi a obiectelor casnice, dezvoltarea unor centre manufacturiere la Botoşani şi Mihăileni, înlesnind rămânerea acestei îndeletniciri în gospodăria proprie. O înflorire deosebită au cunoscut însă cusăturile şi ţesăturile, domeniu în care mâna măiastră a ţărancelor a creat piese de decoraţie interioară de o rară frumuseţe. În acest sens,

25

subliniem că zona Botoşanilor cuprinde în limitele sale unele dintre cele mai valoroase scoarţe româneşti, de o valoare artistică deosebită, atât prin gama coloristică cât şi prin concepţia decorativă. Costumul popular botoşănean se caracterizează prin sobrietate cromatică, prin preferinţa pentru motivele florale şi geometrice, prin îmbogăţirea tiparelor tradiţionale şi introducerea unor culori vii.

2.5. Economie
În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate. În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc. Industria În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%). Agricultura Agricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fâneţele se întind pe o suprafaţă de 14.187 ha şi asigură, în bună parte, furajele necesare şeptelului. De asemenea, judeţul este bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha). Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară (peste 500.000 capete). De asemenea există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat. Comerţ Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare. În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin şi s-au format 68 de societăţi mixte. Evoluţia viitoare a dezvoltării economice va influenţa şi comerţul din judeţ. Vânatul şi pescuitul Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes cinegetic. Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel pescuitul are tradiţii vechi în această parte a ţării. Resurse naturale Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice şi sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţie şi puritate. În partea estică a comunei Paltiniş se găsesc depozite de ipsos, iar depozite de sulf se găsesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia. Solul judeţului conţine resurse materiale importante pentru construcţii: nisipuri (Stînceşti, Baisa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona). Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase, cum ar fi specii de foioase ca fagul şi stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia şi rogozul, precum şi plante lemnoase ca plopul şi salcia. Fauna este reprezentată de căprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreţi, care permit practicarea vânatului sportiv. Din lumea păsărilor în judeţul Botoşani trăiesc: mierla, sturzul, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul.

26

Bogat în iazuri şi ape curgătoare, judeţul este o sursă de peşti: biban, crap, mreană, somn.

2.6. Educaţie şi cultură
Învăţământul are vechi tradiţii pe aceste meleaguri. În 1832 ia fiinţă la Botoşani prima Şcoală Primară Publică de băieţi, ulterior numită Şcoala „Marchian". Astăzi, învăţământul botoşănean cuprinde un număr de 75.258 elevi care sunt pregătiţi în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi postliceal (în 803 şcoli). Instituţiile superioare de învăţământ particular pregătesc studenţi în domeniile drept şi ştiinţe economice, iar în învăţământul superior de scurtă durată (colegiu de stat) pregăteşte specialişti în pedagogie. Botoşani a fost şi rămâne un centru al culturii româneşti. Viaţa culturală a judeţului este puternic marcată de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botoşani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botoşani 1871 - 1940) şi Ştefan Luchian (n. Ştefăneşti 1868 - 1916), precum şi de impresionanta galerie de personalităţi creatoare ce sporeşte prestigiul culturii româneşti în multe domenii. Teatrul a avut la Botoşani o soartă privilegiată. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme, Botoşani era unicul oraş din cele 3 ţări româneşti în care se vorbea româneşte pe scenă. În 1857 – 1858, teatrul are deja o trupă proprie. Astăzi, Teatrul „Mihai Eminescu", înfiinţat în 1914, are o influenţă benefică asupra vieţii oricărui botoşănean. Alături de acesta, Filarmonica de Stat, Teatrul de păpuşi „Vasilache", Orchestra de muzică populară "Rapsozii Botoşaniului", precum şi Galeriile de Artă "Ştefan Luchian" atrag mulţi locuitori ai judeţului. Viaţa culturală se desfăşoară şi în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume. Presa are un trecut bogat în evenimente. Primele ziare şi reviste apar după 1860: „Albina", „Viaţa botoşăneană", „Foişorul de Dorohoi". În prezent, cele 4 ziare locale, un post privat de televiziune prin cablu, precum şi 2 posturi locale de radio îşi aduc aportul la viaţa culturală.

2.7. Sănătate şi protecţie socială
Asistenţa medicală este asigurată în 11 spitale (8 în mediul urban şi 3 în mediul rural) şi în 100 de dispensare, din care 67 în mediul urban şi 33 în mediul rural. Tot în judeţ funcţionează un număr mare de farmacii şi cabinete particulare. Spitalele pot avea în componenţa lor structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terţi în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective. Asistenţa ambulatorie de specialitate se asigură prin serviciile de consultaţii externe ale spitalelor, prin unităţi independente cu personalitate juridică şi prin cabinetele private ale medicilor specialişti. Există 10 ambulatorii de spital: 9 în mediul urban şi unul rural corespunzătoare celor 10 spitale existente. Separarea organizatorică a îngrijirilor primare de cele ambulatorii de specialitate şi de asistenţă spitalicească nu a fost compensată de un sistem valid de coordonare funcţională, centrată pe pacient. Cabinetele de specialitate în ambulatoriu sunt în număr de 81 (79 în urban şi 2 în rural). Se remarcă discrepanţa dintre serviciile oferite în mediul urban şi cel rural, în condiţiile în care aproximativ 60% din populaţie locuieşte în mediul rural. Asistenţa medicală comunitară este o altă „ramură” a sistemului sanitar care cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de sănătate organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor medico-sociale ale individului, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu de viaţă şi care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale. Asistenţa medicală comunitară presupune un ansamblu integrat de programe şi servicii de sănătate centrate pe nevoile individuale ale omului sănătos şi bolnav, acordate în sistem integrat cu serviciile sociale. Beneficiarul serviciilor şi activităţilor de asistenţă medicală comunitară este comunitatea dintr-o arie geografică definită, precum: judeţul, oraşul, comuna, satul, după caz, iar în cadrul acestora, în mod deosebit categoriile de persoane vulnerabile. Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situaţii: a) nivel economic sub pragul sărăciei;

27

b) şomaj; c) nivel educaţional scăzut; d) diferite dizabilităţi, boli cronice; e) boli aflate în faze terminale care necesită tratamente paleative; f) graviditate; g) vârsta a treia; h) vârstă sub 5 ani; i) fac parte din familii monoparentale. Serviciul Judeţean de Ambulanţă este o unitate cu personalitate juridică, înfiinţată la data de 01.06.1995 conform H.G. nr.174/1995. Unitatea este compusă din sediul central plus 5 substaţii (Dorohoi, Darabani, Săveni, Truşeşti, Nicolae Bălcescu) care acoperă toată raza judeţului Botoşani. Unitatea funcţionează în prezent cu un număr de 56 de autosanitare, din care 44 autosanitare au peste 5 ani de la data intrării în funcţiune (79%), distribuite la sediul central şi cele 5 substaţii. Numărul de salariaţi care deserveşte Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani este de 167. Se poate observa că, deşi numărul de spitale a rămas constant, numărul de paturi a scăzut simţitor, cu 22% în 2003 faţă de 2002, acest lucru fiind o urmare directă a reformei şi reorganizării în acest domeniu, fără a se crea surse alternative de asistenţă. În general, starea fizică a spitalelor nu este tocmai bună, unele nu au mai beneficiat de reparaţii capitale de peste 20 ani. Acestea necesită investiţii majore şi reparaţii capitale. O altă problemă majoră a sistemului de sănătate în judeţul Botoşani este insuficienţa cadrelor medicale în mediul rural. După cum se poate observa din tabelele de mai sus, din cei 516 doctori existenţi în anul 2003, 83% sunt în mediul urban, iar în anul 2005 acest procent a ajuns la 85,4%. În general, fiecare comună are câte un medic, acesta deservind întreaga populaţie, accesul pacienţilor fiind adesea îngreunat de distanţa mare faţă de cabinetul medical şi de lipsa mijloacelor de transport. În aceste condiţii, populaţia renunţă să mai apeleze la serviciile medicale, ceea ce duce la o înrăutăţire a stării de sănătate a populaţiei.

2.8. Turism
Judeţul Botoşani dispune de un potenţial turistic remarcabil: hoteluri, restaurante, cabane turistice, pensiuni turistice, muzee, monumente istorice şi de arhitectură, monumente ecleziastice, monumente ale eroilor etc. Bogăţia de monumente şi case memoriale poate oferi cadrul de dezvoltare a turismului cultural, destinat în special turiştilor de la nivel naţional. Municipiul Botoşani cu centrul vechi a căror edificii au o vechime mai mare de 100 ani, era dominat de etnia evreiască foarte pricepută în probleme de afaceri şi comerţ. În oraş există Muzeul judeţean de istorie, Casa memorială „Nicolae Iorga”, monument închinat eroilor militari din primul război mondial, monumentul închinat răscoalei ţărăneşti de la 1907, busturi ale poetului Mihai Eminescu, biserici – monumente istorice şi de arhitectură de o valoare inestimabilă, respectiv biserica „Sf. Nicolae Popăuţi” cu turnul clopotniţă, ctitorie din anul 1496 a marelui voievod Ştefan cel Mare, biserica Uspenia (1552) şi Sf. Gheorghe(1551), ctitorii ale doamnei Elena Rareş, biserica Armenească, cea mai veche biserică din oraş. De asemeni, pot fi vizitate multe alte biserici de valoare, clădiri vechi răspândite în toate cartierele – monumente de arhitectură, respectiv casele Sommer, Cristea, casa Goilav, casa Antipa, Manole, Isăcescu, clădirea Tribunalului, a liceului „A.T. Laurian”, a Muzeului de Istorie, Primăriei etc. Dorohoi. Aici poate fi vizitat Muzeul de Ştiinţe Naturale, biserica Sf Nicolae (1495), ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare, Muzeul memorial „George Enescu”, Muzeul de ştiinţe ale naturii (pe lângă o sumedenie de exponate, are şi o interesantă colecţie de fluturi) şi multe alte edificii – monumente de arhitectură. Darabani. Se prezintă, pentru turiştii sosiţi în localitate, cu biserica Sf. Nicolae precum şi multe alte clădiri vechi interesante din punct de vedere turistic. În universul sătesc al judeţului Botoşani există biserici şi mănăstiri (multe din ele monumente istorice şi de arhitectură), fiecare cu frumuseţea, istoria şi hramul său. Astfel, în localitatea Vorona, într-o frumoasă zonă de pădure (cca 150 ha), există Complexul Mănăstiresc datând de la 1600, cu două biserici deosebit de valoroase, chilii, biblioteci ce se oglindesc în lacul din vecinătate, iar mai departe în codru, Schitul Vorona.

28

Obiective cu caracter religios: Pe teritoriul judeţului Botoşani există un număr de 454 biserici, 11 mănăstiri şi un schit în care se practică cultul religios ortodox. Dintre acestea cele mai importante sunt: - Biserica „Sf. Nicolae”, Popăuţi, – Botoşani, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din 1496; pictura interioară, de mare valoare, datează din secolul al XV-lea, păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într –o poziţie strategică determinată de numeroasele năvăliri ale duşmanilor atraşi de bogăţiile oraşului. Din acest motiv clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate trainice ziduri şi un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetăţi. Faţada clădirii este realizată din benzi de cărămidă aparentă smălţuită şi discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice şi heraldice; în prezent, vechiul zid ce înconjoară mănăstirea a fost reconstruit pe vechea fundaţie, conferindu-i acestui lăcaş sfânt măreţia de odinioară; - Biserica „Sf. Nicolae” Domnească – Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare din anul 1495, construită în stil moldovenesc şi având o decoraţie exterioară bogată, presărată cu elemente bizantine; - Mănăstirea Coşula din localitatea cu acelaşi nume, construită în timpul domniei lui Petru Rareş de către vistiernicul Matiaş Coşulvei (1532), mai păstrează fresce originale de mare valoare (pictura murală), realizate între anii 1537 – 1681. - Biserica armenească – Botoşani (1535); - Biserica „Sf. Gheorghe” – Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, datează din anul 1551; - Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioară refăcută complet în anul 1994 (pictura a fost realizată de către profesorul universitar Petre Achiţenie). În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De altfel, poetul a fost botezat în această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet; - Mănăstirea Agafton - Curteşti, (la 4 km sud-vest de Botoşani), datează din secolul XVI; - Mănăstirea Vorona (mănăstirea de călugăriţe), este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud-est de Botoşani. Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1600, când, câţiva călugări veniţi din Rusia au construit aici o mică biserică din lemn. În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserică din zid cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”. Aici mai există încă două biserici, o bibliotecă cu fond de carte religios datând din secolul XVII-XIX şi spaţii de cazare pentru pelerini. Complexul mănăstiresc este situat la marginea unui frumos codru în suprafaţă de 150 ha; La 3 Km sud-est de mănăstirea Vorona în mijlocul unei păduri de stejari, fagi, ulmi şi frasini se află schitul de călugări Sihăstria Voronei. Biserica schitului a fost construită între anii 1830 – 1868 sub îndrumarea stareţului Rafail. Biserica de aici cu haramul „Buna vestire” are o frumoasă pictură originală, iar catapeteasma reprezintă o valoroasă operă de artă. - Mănăstirea Gorovei – Gorovei Văculeşti (1742); - Schitul Frumuşica (sau Balş), din satul Storeşti, comuna Frumuşica; - Biserica „Sf. Ilie” – Botoşani, îşi are începuturile în anul 1778 ca biserică a Breslei Blănarilor, de renume în lumea meşteşugarilor botoşăneni.

2.9. Analiza socio-economică

1. COMPARAŢII PRIVIND PIB
Unul dintre indicatorii care furnizează informaţii relevante despre situaţia economică a unei regiuni este Produsul Intern Brut pe Locuitor. Deoarece nu există informaţii disponibile despre acest indicator la nivel judeţean, vom prezenta câteva date la nivel regional şi naţional, date care sunt relevante şi pentru judeţul Botoşani. Tabel 1. Evoluţia PIB regional şi al României exprimat în miliarde lei preţuri curente, conform metodologiei SEC 1995 1998 1999 2000 2001 PIB Regiunea Nord Est 50,385.4 68,522.3 96,348.4 143.397,3 PIB Regiunea Nord Est (milioane USD) 5,677 4,469 4,442 4934

29

Rata de creştere PIB NE (%) real PIB Naţional 373,798.2 PIB Naţional (milioane USD) 42,118 Rata de creştere PIB Naţional real Sursa: Anuarul Statistic al României, 2003

-7,98 545,730.2 35,594 -1,22

-2,51 803,773.1 37,054 +2,06

+8,32 1.167.687 40.180 +5,73

Observaţie: rata de creştere a PIB-ului a fost calculată pe baza PIB exprimat în USD folosindu-se cursul de referinţă mediu anual USD-ROL comunicat de BNR. Se constată că perioada 1998-1999 este marcată de recesiune atât la nivel regional cât şi naţional, în care s-au făcut simţite efectele liberalizării cursului de schimb valutar cât şi a programelor de restructurare în întreprinderile cu pierderi începute pe parcursul anului 1997. În Regiunea Nord - Est, în anul 1999 descreşterea economică este cu 50% mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional. Lipsa unei strategii de dezvoltare a companiilor, managementul defectuos, mecanismele de piaţă, aplicarea neadecvată a principiilor de marketing în promovarea produselor, împreună cu pierderea pieţelor de desfacere tradiţionale şi reducerea nivelului de competitivitate a produselor au determinat o scădere industrială accentuată începând cu 1997, la nivel naţional, cu implicaţii grave asupra dezvoltării regiunii de nord-est în toate celelalte domenii. Indicatorii PIB pentru anii 2004 şi 2005 sunt: Indicatori U/M PIB Naţional Miliarde lei RON PIB Naţional/locuitorl Mii lei RON Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, 2006. * Precizare: raportarea pentru 2004 ia în considerare date semidefinitive, pentru 2005 – date provizorii.
300 250 200 150 100 50 0 2004 2005 PIB national/loc PIB national

2004 246,4 11,4

2005 287,2 13,3

Se remarcă o creştere a PIB naţional în 2005 faţă de 2004, provenită în special din unele sectoare cum ar fi construcţiile şi industria.

30

2. INFRASTRUCTURA
Transport şi telecomunicaţii
Reţeaua de drumuri În mediile competitive ale economiei de piaţă, accesibilitatea devine condiţie esenţială a dezvoltării economice eficiente, iar prezenţa unei infrastructuri moderne se transformă într-o garanţie a succesului oricărei politici sau strategii. Este important de reţinut că de calitatea infrastructurii depinde în mod practic dezvoltarea naţională, regională şi judeţeană. Fiind condiţia necesară dar nu şi suficientă a creşterii economice, infrastructura de transport trebuie orientată în mod complet şi integral, către o dezvoltare adecvată nevoilor economico-sociale ale zonei. Efectele pe termen lung ale investiţiilor în infrastructură sunt bine cunoscute în ceea ce priveşte sporirea atractivităţii în scop investiţional în zonă. Reţeaua de drumuri a judeţului Botoşani cuprinde: - 9 trasee de drumuri naţionale; - 29 trasee de drumuri judeţene; - 175 trasee de drumuri comunale. În prezent, totalul lungimii drumurilor publice pe teritoriul judeţului Botoşani este de 2.121 km (la 31 Decembrie 2006), împărţite în sectoare de drum naţional, drumuri judeţene şi drumuri comunale. Lungimea drumurilor judeţene la sfârşitul anului 2005 Lungimea drumurilor judeţene Total drumuri, din care Drumuri cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare Drumuri cu îmbrăcăminţi bituminoase grele Drumuri pietruite Drumuri de pământ Drumuri Judeţene 639,940 277,924 29,360 326,756 5,900

NOTĂ: În anul 2005 s-a executat următoarea lucrare care a făcut trecerea unui sector de drum de la o categorie la alta: 1. Consolidare versant şi stabilizare platformă drum DJ 282 km 117+570-118+650, loc.Hăneşti, 1,08km de drum au fost asfaltate făcând trecerea de la sector de drum împietruit la sector de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă grea. Lungimea drumurilor judeţene la sfârşitul anului 2006 Lungimea drumurilor judeţene Total drumuri, din care Drumuri cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare Drumuri cu îmbrăcăminţi bituminoase grele Drumuri pietruite Drumuri de pământ Drumuri Judeţene 639,940 264,824 42,460 326,756 5,900

31

NOTĂ: În anul 2006 s-au executat următoarele lucrări care au făcut trecerea unui sector de drum de la o categorie la alta: 1. Modernizare DJ 291C km 11+000-11+200, loc.Hilişeu, 0,2km de drum au fost asfaltate, făcând trecerea de la sector de drum împietruit la sector de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă grea. 2. Modernizare DJ 291C km 11+200-22+100, Dorohoi-Fundu Herţii, 10,9km de drum au fost asfaltate făcând trecerea de la sector de drum împietruit la sector de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă grea. 3. Modernizare DJ 208C km 2+000-10+000, Orăşeni Deal-Vorona, 2km de drum au fost asfaltate făcând trecerea de la sector de drum împietruit la sector de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă grea. Din 640 km lungime de drumuri judeţene sunt modernizate 59,5% (381,082 km îmbrăcăminţi asfaltice uşoare şi îmbrăcăminţi asfaltice grele), iar 40,5% nu sunt modernizaţi (40,15% pietruiţi, iar drum de pământ 0,35%). Drumurile comunale sunt într-o stare proastă, având pe 91,905 km îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, iar 940,85 km (91,1%) nu sunt modernizaţi, fiind pietruiţi 579,168 km (56,08%) şi cu pământ 361,685 km (35,02%). Drumurile comunale de pământ îngreunează accesul între centrele de comună şi satele aparţinătoare, cât şi accesul la drumurile naţionale şi judeţene. Situaţia actuală a drumurilor judeţene şi comunale în judeţul Botoşani Pietruite Tipul Lungime totală, Îmbrăcăminte din care: asfaltică % % Drumuri judeţene 640 59,5 40,15 Drumuri comunale 1032,7 8,9 56,08

De pământ % 0,35 35,02

60 50 40 30 20 10 0
îmbrăcăminţi asfaltice pământ
pietruit

drumuri judeţene drumuri comunale

Pe întreaga reţea rutieră se semnalează deficienţe multe şi probleme complexe de întreţinere şi exploatare generate de faptul că în general îmbrăcăminţile asfaltice sunt îmbătrânite şi cu durata de serviciu depăşită, sistemul de semnalizare este sistematic distrus. Deficienţa infrastructurii de transport, în particular reţeaua de drumuri, a condus la pierderea eficienţei economice şi a generat o imagine negativă a zonelor ca localizare pentru investiţii. În perioada 2000-2006 s-a avut în vedere îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier în judeţul Botoşani prin accesarea de programe ca: PHARE, SAPARD, Proiectul de Dezvoltare

32

Rurală. Prin Programul SAPARD au fost modernizate un număr de 7 drumuri comunale şi săteşti, cu o lungime de 64,25 km şi valoarea totală 5.860.295 Euro, iar în anul 2007 s-au finalizat execuţia a 11 drumuri comunale şi săteşti având lungimea de 86 km şi valoarea de 8.679.822 Euro. Prin Proiectul de Dezvoltare Rurală în 20 de comune din judeţul Botoşani au fost reabilitaţi prin împietruire 202,419 km de drumuri de pământ în valoare de 7.109.240 $.

Reţeaua de telecomunicaţii
În perioada 2001-2005, în judeţul Botoşani telecomunicaţiile au înregistrat o dezvoltare importantă atât în mediul urban, dar mai ales în cel rural se înregistrează un grad ridicat de penetrare a telefoniei, mai ales datorită celor 4 operatori de telefonie mobilă (Orange, Zapp, Vodafone şi Cosmote). Cu ajutorul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă se poate realiza şi conexiunea la Internet, majoritatea comunelor având posibilitatea de conectare la Internet, însă accesul este limitat de costul abonamentelor şi resursele financiare destul de limitate. În prezent se implementează „Sistemul informatic integrat pe baza unei reţele virtuale private” prin care toate autorităţile publice din judeţ (primării, Consiliul Judeţean Botoşani, Prefectura şi serviciile deconcentrate) vor fi conectate la Internet. Referindu-ne la populaţia judeţului, putem afirma că există în prezent un grad scăzut de conectare la serviciile de internet, datorat, pe de o parte lipsei de acoperire a reţelei, iar pe de altă parte, lipsei abilităţilor de utilizare PC sau a resurselor financiare precare. Din datele furnizate de RomTelecom – Centrul de telecomunicaţii Botoşani, prezentăm evoluţia 2001 – 2005 a sectorului din judeţ:

Echipamente de comutaţie 2005:
La sfârşitul anului 2005, gradul de digitalizare a telecomunicaţiilor din judeţ era de 100%, existând un număr de 77 de centrale digitale, echipate cu un număr 57.300 linii. Urmare lucrărilor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de telecomunicaţii, la sfârşitul anului 2005 existau circa 2.500 km de cablu Cu şi 650 km cablu FO ( fibră optică).

Date statistice legate de abonaţi:
Numărul total de abonaţi era repartizat după cum urmează: Anul 2001 (47.239 abonaţi) 28.578 18.661 43.572 3.667 211 27.132 15.939 Anul 2005 (51.394 abonaţi) 34.019 17.375 47.190 4.204 723 -

abonaţi în mediul urban abonaţi în mediul rural abonaţi persoane fizice abonaţi persoane juridice posturi publice abonaţi conectaţi în centrale digitale abonaţi în centrale analogice

abonaţi conectaţi în centrale manuale

4.168

-

În ultimii ani se remarcă o creştere a numărului de abonaţi ai telefoniei mobile în detrimentul telefoniei fixe, fapt datorat preţurilor oferite de operatorii din domeniu. Prezentăm mai jos situaţia persoanelor care beneficiază de serviciile de telefonie fixă oferite de operatorul care deţine partea cea mai importantă din piaţa aferentă.

33

E v o l u t i a n u m a r u l u i d e a bo n a t i 2 0 0 1 - 2 0 0 5 :
60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 3667 4015 4274 4141 4204 47239 49979 37697 52440 40342 52644 39818 53994 56714 56785 51394

43572 28578 18661

47190 34019

16297

16372

16967

17375

2001
T ot a l a bon a t i

2002

2003

2004
Abon a t i u r ba n i

2005

Abon a t i - pe r soa n e fizice

Abon a t i - pe r soa n e ju r idice Abon a t i r u r a li

Căi feroviare
Judeţul Botoşani dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 160 km cu o densitate de 32,1 km/1000 km2, sub media regională de 40,9 şi sub cea pe ţară, care este peste 46,5 km/1000 km2. Regiunea Nord-Est este traversată de două din cele opt magistrale feroviare: - Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret spre Ucraina; - Bucureşti – Iaşi – Ungheni spre Republica Moldova. De menţionat este faptul că în judeţul Botoşani nu există cale ferată electrificată, totodată legăturile orare feroviare nu satisfac necesitatea actuală. O altă menţiune se referă la faptul că la ora actuală, parcul de vagoane CFR are o uzură fizică şi morală avansată, toate fiind în circulaţie de peste 30 de ani.

Servicii poştale
La nivelul operatorului majoritar, Compania Naţională Poşta Română, s-au efectuat modificări structurale, astfel încât serviciile din judeţul Botoşani sunt arondate la Direcţia Regională de Poştă Iaşi, de la care am primit următoarele date privind situaţia existentă aferentă judeţului: 1. Toate localităţile din mediul urban şi rural sunt arondate subunităţilor poştale din cadrul Oficiului Judeţean de Poştă Botoşani. 2. 3. 4. Număr subunităţi poştale : - urban = 22 oficii; - rural = 147 oficii.

Total investiţii : 1.678.526,39 lei. Nu au existat investiţii străine. Număr persoane beneficiare: - urban = 62.212; - rural = 112.723 Număr agenţi economici beneficiari: - urban – 2.330; - rural – 2.297. Număr total de salariaţi : 845 persoane, din care: - 245 temporari (8 pe posturi cu studii superioare din care 1 diriginte); - 543 personal de exploatare poştală ( din care 36 diriginţi); 40 personal auxiliar; 16 personal funcţional administrativ; 1 personal de conducere (şef OJP).

5.

34

De menţionat este faptul că în ultimii ani, apariţia serviciilor diversificate de mesagerie într-un mediu concurenţial, a dus la îmbunătăţirea calităţii acestora, exemplificate prin datele următorului tabel: Activităţile de poştă şi telegrafie Activităţile de poştă Judeţul Corespondenţă Botoşani expediată (mii bucăţi) Mesagerii (mii bucăţi) Mandate poştale şi telegrafice (mii) Activităţile de telegrafie Abonamente Comunicaţii telex telex (număr) interne - la sfârşitul (mii impulsuri) anului 24 21 16 14 9 387 360 218 145 45

2000 2001 2002 2003 2004

3998 2045 3552 3196 2910

109 109 101 96 79

3233 3191 3089 2922 2886

Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani 2006

Infrastructura de graniţă
Învecinându-se cu Ucraina şi Republica Moldova, judeţul Botoşani beneficiază de 3 puncte de trecere a frontierei de stat, care, la ora actuală necesită investiţii majore pentru reabilitare, extindere şi modernizare conform normelor UE în acest domeniu. Punctul de treceri simplificate RACOVĂŢ Funcţionează în cadrul S.P.F. Dorohoi (Sectorul Poliţiei de Frontieră), este deschis traficului internaţional din anul 1989. Are sediul la aprox. 570 m de localitatea Racovăţ şi o suprafaţă de dispunere de 138 m2, fiind construit de Consiliul Judeţean Botoşani şi închiriat de Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Iaşi. Funcţionează în baza convenţiei semnată de Guvernul României şi Republica Ucraina privind trecerile simplificate, cu program de lucru zilnic, între orele 10-18. Media zilnică este de 15 mijloace de transport şi 35 persoane pe zi, preponderent din Ucraina spre România, majoritatea cetăţeni ucraineni ce se deplasează în municipiul Dorohoi. Începând din anul 2007, se remarcă un trafic mai mare de maşini şi turişti dinspre Botoşani spre Ucraina, fapt care impune necesitatea reabilitării infrastructurii de frontieră. Având în vedere faptul că judeţul Botoşani se constituie pe mai mult de 248,54 km ca fiind suprafaţă de graniţă a Uniunii Europene, în acest punct vamal se impun investiţii majore de modernizare şi echipare la nivel european, ca şi o condiţie esenţială de securitate a traficului la frontiera Uniunii. Punctul de trecere a frontierei STÂNCA Cu specific rutier, funcţionează în cadrul S.P.F. Stânca în regim de trafic internaţional cu program non-stop începând cu data de 21 septembrie 1999, conform HG 754/1999. Acesta este situat la cca. 3 km de satul Stânca şi la aprox. 58 km de municipiul Botoşani. Se află amplasat pe barajul lacului de acumulare Stânca – Costeşti, pe o suprafaţă de 750 m2, la o distanţă de 1,5 km faţă de frontiera de stat. Traficul de persoane este reprezentat în proporţie de 95% cetăţeni moldoveni, 4% cetăţeni români şi 1% alte cetăţenii, având o medie zilnică de 350 persoane şi 80 mijloace de transport. Şi în acest caz, acest punct de vamă necesită investiţii majore de modernizare, securizare la nivelul cerinţelor graniţei Uniunii Europene.

35

Punctul de trecere a frontierei şi a Biroului Vamal de frontieră Rădăuţi-Prut (România) – Lipcani (Republica Moldova) Din fonduri PHARE şi TACIS din anul 2003 au fost demarate lucrările de reconstrucţie a podului peste Prut, Rădăuţi-Prut – Lipcani, este dat în folosinţă de la sfârşitul anului 2004. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1913 din 22 decembrie 2006, s-a aprobat deschiderea Punctului de trecere a frontierei şi a Biroului Vamal de frontieră Rădăuţi-Prut (România) – Lipcani (Republica Moldova), pentru traficul internaţional de persoane şi de mărfuri. Punctul de trecere a frontierei şi a Biroului Vamal de frontieră Rădăuţi-Prut (România) – Lipcani (Republica Moldova) vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurilor şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră. Spaţiile şi utilităţile necesare pentru desfăşurarea activităţii de control la punctul de trecere a frontierei vor fi asigurate de către Consiliul Judeţean Botoşani. Suprafaţa construită desfăşurată va fi de cca. 7.500 mp, iar valoarea investiţiei depăşeşte 300 miliarde lei. Momentan, această sumă nu este disponibilă, dar s-au făcut demersuri la nivel guvernamental pentru alocarea acesteia. Valoarea mare a investiţiei rezultă şi datorită faptului că amplasamentul viitorului punct vamal se află într-o zonă inundabilă, lucru dovedit şi de inundaţiile din iulie 2008 care au demonstrat necesitatea realizării unor lucrări de amenajare speciale pentru execuţia drumului de acces şi amplasamentul obiectivului la o cotă superioară celei de inundare.

Infrastructura de Utilităţi Publice
Consiliul Judeţean Botoşani, în conformitate cu responsabilităţile legale ce îi revin privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, administrarea, conducerea, coordonarea şi controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice locale, a elaborat în anul 2007 Strategia Judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, Judeţul Botoşani. Scopul Strategiei este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă şi implemetarea unui sistem de gestionare a serviciilor de utilităţi publice, eficient din punct de vedere economic şi ecologic, care să răspundă nevoilor colectivităţii locale şi să fie conform cu prevederile directivelor europene . Obiectivul general al Strategiei privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice este: îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale locuitorilor din mediul urban şi rural, protejarea şi creşterea calităţii mediului, asigurarea unui climat de afaceri propice investiţiilor şi dezvoltării economice durabile prin modernizarea, dezvoltarea şi extinderea unor servicii comunitare de utilităţi publice, a infrastructurii tehnico-edilitare aferente la nivelul judeţului Botoşani. Strategia vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România, între diferite zone ale ţării, între mediul urban şi rural, în ceea ce priveşte standardele de calitate şi cantitate privind serviciile comunitare de utilităţi publice şi de mediu, ca urmare a proceselor de modernizare, dezvoltare şi extindere a acestora. Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi a fost elaborată pentru perioada 2007-2020, se aprobă prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Botoşani şi se revizuieşte periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele obiective rezultate ca urmare a procesului de monitorizare şi evaluare. Principalele proiecte în domeniul serviciilor publice ale judeţului Botoşani sunt: 1. Master Planul „Alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Botoşani”; 2. Master Planul „Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Botoşani”; 3. Proiecte de dezvoltare, reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de iluminat existente şi de înfiinţare de noi reţele de iluminat public”; 4. Proiecte din domeniul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat; 5. Proiecte de investiţii privind serviciul de transport public. Totodată, potrivit termenilor de referinţă privind „Asistenţa tehnică, managementul şi supervizarea proiectelor ISPA în Botoşani”, Consultantul, respectiv LOUIS BERGER SAS – Jacobs UK - Jacobs GIBB, a revizuit Planul Coordonator pentru „Alimentarea cu apă, colectarea şi epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani”.

36

Planul revizuit trebuie să demonstreze care sunt proiectele ce rămân de realizat şi să le prioritizeze astfel încât să fie în conformitate cu Directivele europene în domeniul alimentării cu apă şi al canalizării. Acest Plan a fost dat spre consultare de către Beneficiarul final şi autorităţile locale pentru a se analiza rezultatele acestuia şi pentru a se ajunge la un consens în ceea ce priveşte conţinutul Planului înainte de elaborarea variantei finale. Acest lucru presupune şi selectarea proiectelor pentru care se vor elabora studii de fezabilitate pentru accesarea fondurilor de coeziune. Planul coordonator cuprinde şi o analiză a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, având patru secţiuni după cum urmează: - Evaluarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare existente şi a nivelurilor serviciilor. - Revizuirea propunerilor Planului Coordonator existent în ceea ce priveşte serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, din municipiul Botoşani. - Strategia de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă în Municipiul Botoşani. - Prezentarea planurilor de investiţii pe termen mediu şi lung, privind tratarea apei potabile şi reţelele de alimentare cu apă şi canalizare.

Alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale
Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuat în scopul captării, tratării, transportului şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul judeţului, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul localităţilor. În prezent, în judeţul Botoşani, dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă un număr de 97 aglomerări umane (reprezentând 29,4 % din numărul total al acestora), din care: 7 din mediul urban (2 municipii şi 5 oraşe) şi 90 de localităţi rurale din 44 de comune, iar un număr de 10 localităţi (2 municipii, 5 oraşe şi 3 localităţi rurale) beneficiază de servicii de canalizare. La nivel judeţean, un număr de 190.732 locuitori (reprezentând cca. 41,5 % din totalul populaţiei judeţului), beneficiază de apă potabilă din sistemul public centralizat, din care: 146.383 locuitori sunt din mediul urban, (reprezentând cca. 31,8 % din totalul populaţiei judeţului) şi 44.349 locuitori sunt din mediul rural (cca. 9,6 % din totalul populaţiei judeţului). Populaţia din oraşele care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat din reţeaua publică este de 15.203 locuitori, adică 34,9% din totalul populaţiei orăşeneşti. La nivelul anului 2006, ponderea populaţiei din oraşele judeţului care beneficiază de facilităţi privind alimentarea cu apă este de 34,9 % (raportat la totalul populaţiei orăşeneşti), în timp ce, la nivel rural este asigurată alimentarea cu apă a unui procent de 16,6 % din totalul populaţiei. Numărul populaţiei care beneficiază de serviciul de canalizare în judeţul Botoşani este de 127.266 locuitori, reprezentând cca. 27,6% din totalul populaţiei judeţului, din care: 124.806 locuitori sunt din mediul urban, reprezentând cca. 27,2 % din total populaţie judeţ şi 2.460 locuitori reprezintă mediul rural ( cca. 0,5 % ). Se poate aprecia că la nivelul anului 2006, beneficiază de facilităţi de canalizare cca. 17,5% din totalul populaţiei orăşeneşti şi cca. 0,92% din totalul populaţiei rurale. În tabelul nr. 1 şi fig. nr. 1 se prezintă situaţia accesibilităţii populaţiei din judeţul Botoşani la serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare. Tabel nr. 1
Nr. crt. 1. Indicator Număr aglomerări umane U.M. Număr. Total judeţ 330 Aglomerări umane Mediu urban Total Municipii Oraşe 7 2 5 Mediu ruralcomune 323 (71) 90 (44)

2.

Aglomerări umane beneficiare de servicii de alimentare cu apă

Număr.

97

7

2

5

37

3.

Total populaţie

Număr.

459.900

192.369

148.570

43.526

267.531

4.

Populaţie beneficiară de servicii de alimentare cu apă din reţeaua publică Aglomerări umane beneficiare de servicii de canalizare Populaţie beneficiară de servicii de canalizare din reţeaua publică

Număr.

190.732 41,5* 10

146.383 31,8* 7

131.180 28,5* 2

15.203 3,31* 5

44.349 9,6* 3

5.

% Număr.

6.

Număr.

127.266

124.806

117.182

7.624

2.460

% 27,6* 27,2* 25,5* 1,7* 0,5* Sursa : S.G.A. Botoşani , S.C. APA GRUP S.A. Botoşani. Notă : * - se aplică formula de calcul: Populaţie beneficiară de servicii de alimentare cu apă, respectiv de canalizare /total populaţie judeţ.

Fig. nr. 1

Accesibilitatea populaţiei judeţului Botoşani la serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare
140.000 120.000 100.000 80.000 60.000 40.000 20.000 0 municipii oraşe comune 15.203 7.624 44.349 2.460 131.180 117.182

nr. de locuitori beneficiari ai serviciului de alimentare cu apă nr. de locuitori beneficiari ai serviciului de canalizare

Tabelul nr. 2. şi fig. nr. 2 prezintă situaţia sintetică a accesibilităţii populaţiei din judeţul Botoşani, la nivelul anului 2005, la cele două sisteme hidroedilitare – distribuţie de apă potabilă şi de canalizare-epurare a apelor uzate. Tabel nr. 2
Indicator Beneficiari ai serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în sistem centralizat Număr 10 7 3 127.266 124.806 117.182 7.624 2.460 Beneficiari ai serviciului de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat număr 97 7 90 190.732 146.383 131.180 15.203 44.349 Sistem necentralizat (instalaţii proprii sau publice de apă potabilă) număr 233 0 233 269.168 45.986 17.390 28.323 223.182

Total aglomeraţii umane,din care: -mediu urban -mediu rural Total populaţie, din care: -mediu urban, din care: -municipii -oraşe -mediu rural

38

Corelând datele referitoare la cele două echipări hidroedilitare – distribuţie de apă potabilă şi canalizare - populaţia judeţului se poate grupa în trei mari categorii: - populaţie care beneficiază de ambele servicii - 27,6 %; - populaţie care beneficiază numai de alimentare cu apă, dar nu şi de canalizare – 41,5 %; - populaţie care nu beneficiază nici de alimentare cu apă, nici de canalizare – 58,5 %.

Fig. nr. 2

Situaţia accesibilităţii populaţiei judeţului Botoşani la servicii de alimentare cu apă şi de canalizare - anul 2006
populaţie care beneficiază de ambele servicii populaţie care beneficiază numai de servicii de alimentare cu apă

27,60% 58,50% 41,50%

populaţie care nu beneficiază de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare

Aria de servicii privind alimentarea cu apă şi canalizare în sistem centralizat, gestionată de singurul operator judeţean, S.C. APA GRUP S.A. Botoşani, este definită la această dată, după cum urmează: 1. aria administrativă a municipiului Botoşani; 2. aria administrativă a localităţilor: Călineşti, Belcea, Leorda, Dolina, Vîlcele, Brăieşti, Poiana (Brăieşti), Văculeşti, Sauceniţa, Dealu Mare, Broscăuti, Costineşti, Cerviceşti, Cucorăni, Cătămărăşti Deal, Mihai Eminescu, Baisa, Agafton, Ipoteşti, Mănăstirea Doamnei, Roşiori, Stăuceni, Tocileni, Victoria, Siliştea, Cişmea, Răchiţi, Zăiceşti, Cristeşti, Ghilăneşti, Băluşeni, Draxini, Copălău, Cotu, Buda, Nicolae Bălcescu, Poiana (Flămânzi), adiacente sistemului regional de alimentare cu apă din acumularea Bucecea; 3. aria administrativă a localităţilor: Stânca, Bădiuţi, Bobuleşti, Româneşti, Bogdăneşti, Rânghileşti, Rânghileşti Deal, Ilişeni, Dămideni, Santa Mare, Libertatea, Buruieneşti, Tabăra, Bivolari, Soloneţ, Călăraşi, Pleşani, Pogorăşti, Răuseni, Doina, Cucuteni, Durneşti, Guranda, Truşeşti, Buhăceni, Hulub, Dîngeni, Epureni, Vicoleni, Sapoveni, Ungureni, Durneşti (Ungureni), Plopenii Mari, Plopenii Mici, adiacente sistemului regional de alimentare cu apă din acumularea Stânca; 4. aria administrativă a municipiului Dorohoi; 5. aria administrativă a oraşelor Darabani, Săveni, Bucecea, Ştefăneşti şi Flămânzi.

39

Fig. nr. 3

Zonele de alimentare cu apă din judeţul Botoşani

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale Alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale
Alimentarea cu apă a localităţilor din judeţul Botoşani se realizează prin două sisteme sistem centralizat şi sistem local. Sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă sunt: - sistemul Bucecea – Botoşani - Dorohoi – Flămânzi; - sistemul Ştefăneşti –Truşeşti; - sistemul Negreni – Săveni; - sistemul Darabani. În tabelul nr. 3, sunt prezentate sintetic datele tehnice şi tehnologice privind reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare ape uzate, canalizarea apelor pluviale a locuitorilor din judeţul Botoşani (an referinţă 2005). Tabelul nr.3
Nr. crt. 1. 1.1 1.2 1.3 2. 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 3. 3.1 4. 5. Indicator Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelelor de alimentare cu apă Cantitate de apă produsă Cantitate de apă furnizată Reţeaua publică de canalizare şi epurare ape uzate Lungimea reţelelor de canalizare Canalizare în sistem unitar Canalizare în sistem separativ Staţie de epurare cu treaptă mecanică Staţie de epurare cu treaptă biologică număr Reţeaua publică de canalizare şi evacuare a apelor pluviale Lungimea reţelelor de canalizare Capacitate de tratare a apei Capacitatea de înmagazinare a apei Sursa : S.C. APA GRUP SA Botoşani km l/s mc 4 150,3 200 67.900 4 150,3 200 67.900 0 U.M. Total judeţ 613,9 505 375 390,5 100 0 4 Mediu urban 408,6 400 300 385,0 100 0 4 Mediu rural 205,3 105 75 5,5 100 0 Obs

Km mii mc/an mii mc/an Km % % număr

40

În prezent în judeţul Botoşani, reţelele de distribuţie ale apei potabile în sistem centralizat au o lungime totală de 613,9 km, din care 408,6 km sunt în mediul urban, reprezentând cca. 66,5% din lungimea totală şi 205,3 km sunt în mediul rural, adică cca.33,5 %.

Descrierea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare existente I. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a. Sursa de apă - Starea apelor de suprafaţă Starea râurilor
Teritoriul judeţului Botoşani este limitat la extremitatea estică de râul Prut, având ca afluenţi principali râul Başeu, cu care confluează în zona localităţii Ştefăneşti, şi râul Jijia, cu care confluează în judeţul Iaşi. La rândul său, râul Jijia are ca afluenţi râurile Sitna şi Miletin. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: - B.H. Prut – 4382 kmp; - B.H. Siret – 603 kmp. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 km. Principalele surse de apă de suprafaţă existente pe teritoriul judeţului Botoşani sunt constituite din râurile Prut şi Siret. Acestea, în regim natural, prezintă disponibilităţi de apă după cum urmează: Râul Prut – stocul mediu multianual în secţiunea Stânca este de cca. 2500 mil. mc (Qo=81,2 mc/s). Râul Siret – stocul mediu multianual în secţiunea Şerbăneşti-Huţani are valoarea de 485,6 mil mc. Cursurile de apă mici din judeţ au debite variabile în sezonul primăvară-vară, iar calitatea acestora nu se încadrează în limitele de potabilitate. Acumulările cu rol complex existente pe aceste cursuri asigură surse de apă permanente. Resursele de apă ale judeţului sunt completate de apele subterane, astfel încât la nivelul judeţului Botoşani avem următoarea situaţie: Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s) Tabelul nr.4
Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 PRUT PRUT PRUT VOLOVĂŢ BAŞEU JIJIA JIJIA JIJIA BUHAI DRISLEA DERIV. SIRET SITNA SITNA Râul Staţia hidrometrică OROFTIANA RĂDĂUŢI-PRUT STÂNCA AVAL MANOLEASA ŞTEFĂNEŞTI DOROHOI DÂNGENI TODIRENI PĂDURENI DRISLEA BUCECEA CĂTĂMĂRĂŞTI 563 201 1,39 6,97 3,02 21,4 23,8 1,34 4,46 2,38 2,46 79.6 82.4 0.434 1.74 0.665 1.74 2.25 0.168 0.108 0.450 0.396 Debit maxim în anul 2004 mc/s Debit mediu multianual (m3/s)

41

13 14 15

SITNA SITNA MILETIN

DRACŞANI TODIRENI N.BĂLCESCU

5,47 16,2 7,6

1.53 2.3 0.468

Prelevările de apă
Volume de apă captate pe bazine hidrografice în judeţul Botoşani : 2005-2006 Tabelul nr.5 Volume de apă captate în anul 2005 (mii mc) ACTIVITATE B.H. PRUT B.H. SIRET POPULAŢIE 1221 17297 INDUSTRIE 528 9995 IRIGAŢII 66 0 PISCICULTURA 17770 0 ZOOTEHNIE 34 8 TOTAL 18518 10523 66 17770 42 46919

Volume de apă captate în anul 2006 (mii mc)- preconizate ACTIVITATE B.H. PRUT B.H. SIRET TOTAL POPULAŢIE 1339 15369 16708 INDUSTRIE 623 9582 10205 IRIGAŢII 1529 0 1529 PISCICULTURA 20479 0 20479 ZOOTEHNIE 64 23 87 49008
Sursa : S.G.A. Botoşani

Starea lacurilor
Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. Lacul Bucecea are un volum util de 8,73 mil. mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia. Lacul Stânca, cu un volum total de 1285 mil. mc şi un volum util de 450 mil. mc, asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi, în perspectivă, Santa Mare şi Dângeni, dar produce şi energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kWh. Lacul Negreni, situat pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat de 43 l/s. Volumul util este de 10,30 mil. mc. Putem aminti şi alte lacuri cu folosinţă piscicolă, cum ar fi: Iezer, Cătămărăşti, Cal Alb, Mileanca, Dracşani. Cele mai importante resurse de apă acumulate în judeţul Botoşani Tabelul nr. 6 Denumirea lacului de Volum total Volum util acumulare (mil. mc) (mil. mc) Stânca - Costeşti 1.400.000 450.000 Cal -Alb 16.280 4.950 Negreni 25.600 8.800 Hăneşti 6.400 4.200 Mileanca 14.350 5.100 Iezer 14.100 3.600 Cătămărăşti 17.950 7.520 Dracşani 10.710 8.210 .

42

Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile în cuveta lacului fiind în unele cazuri, excesiv de mari. Evaluarea încadrării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicilor calitative a apei, se face din punct de vedere chimic şi biologic. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabilă privind indicatorii fizico-chimici ai regimului oxigenului, nutrienţilor, salinităţii, metalelor şi substanţelor toxice organice. În cadrul acestei clasificări a calităţii apei obiectivele de referinţă corespund valorilor clasei a II-a de calitate şi reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen lung. Din totalul acumulărilor studiate, acumulările Bucecea, Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în clasa a II-a de calitate, restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a. Cerinţele de apă ale consumatorilor, din punct de vedere cantitativ, sunt cu mult sub resursele utilizabile conform gradului de amenajare a bazinelor hidrografice. Tabelul nr.7
Lac Nume Stânca Costeşti Tip artificial Curs de apă Prut Volum total (mil. mc) 735 Folosinţa principală Regularizare debite Alimentare cu apă Producerea energiei electrice Atenuarea viiturilor Alimentarea cu apă a oraşului Săveni Irigaţii Apărarea împotriva inundaţiilor Piscicultură Atenuarea viiturilor Irigaţii Piscicultură Atenuarea viiturilor Irigaţii Piscicultură Atenuarea viiturilor Irigaţii Piscicultură Atenuarea viiturilor Piscicultură Atenuarea viiturilor Stadiu trofic Oligotrof

Negreni

artificial

Başeu

10,3

Eutrof

Cal Alb Mileanca Cătămărăşti Dracşani Hăneşti

artificial artificial artificial artificial artificial

Başeu Podriga Sitna Sitna Başeu

6,15 6,1 8 28,6 6,4

Eutrof Mezotrof Oligomezotrof Eutrof Hipertrof

Concluzii : • Acumularea Bucecea este colmatată, plină de aluviuni şi necesită a fi reabilitată pentru a asigura sursa de apă necesară pentru partea de nord-vest a judeţului Botoşani; • Nodul hidrografic Stânca-Costeşti asigură necesarul de apă; • Zona de captare Teioasa trebuie reabilitată pentru reducerea încărcăturii de fier; • Lacul de acumulare Negreni nu asigură o apă de calitate şi impune schimbarea sursei.

Starea apelor subterane
Sistemele locale existente au o capacitate scăzută de producţie. Sursa subterană este în principal apa freatică. Sistemele existente individuale pentru localităţile cele mai mici au o capacitate limitată şi sunt în principal fântâni puţin adânci cu sisteme manuale de extragere a apei.

Calitatea apelor subterane
Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin depozite cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.

43

Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere. În categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare, drenate natural. Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile, alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor. Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între straturi argilomarnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt întâlnite în zonele secţionate de văile râurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice şi pot fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării apelor; la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri care sunt spălate de precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare. Sectorul Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27 foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, mangan. Tabelul nr. 8 Nr. Foraj F1 F1 F1 F1 F2 F2 F3 F3 F3 F3 Secţiune de Indicatori depăşiţi prelevare Stefăneşti Dorohoi Săveni Băluşeni Stefăneşti Măşcăteni Dângeni Sadoveni Ştefăneşti Dracşani Amoniu, mangan Amoniu, Amoniu, sulfaţi Azotiţi, Mangan, Amoniu, mangan Azotiţi, mangan Azotaţi, Azotaţi, sulfaţi Sulfaţi, mangan

În localităţile rurale alimentarea cu apă se realizează prin captare de izvoare şi surse proprii subterane. În urma monitorizării localităţilor rurale au fost depistate zone deficitare privind asigurarea necesarului de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele: - poluarea terenurilor şi a apelor de suprafaţă; - dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea fertilizatorilor chimici; - slaba preocupare în ceea ce priveşte protecţiei mediului înconjurător; - particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

b. Distribuţia apei de la captare
Transportul apei de la captare până la rezervoarele de înmagazinare se realizează prin intermediul aducţiunilor, prezentate în tabelul nr. 9.

44

Tabelul nr. 9
Nr. crt. 1. Destinaţie oraşul Bucecea – municipiul Botoşani Bazinul hidrografi c B.H..Siret Tip conductă fontă oţel oţel PREMO PREMO şi oţel Caracteristicile aducţiunii Diametru Lungime, Mod de Dn, mm km transport 375 21,00 gravitaţional 500 +400 500 1000 1200 600 20,00 20,00 19,00 19,00 pompare pompare gravitaţional gravitaţional observaţii -transportă apă din dren - Dn 500, până la Leorda -Premo, se racordează şi Dorohoi -transportă apa brută din acumularea Bucecea la staţia de tratare de la Cătămărăşti -este racordată în localitatea Leorda, la aducţiunea Bucecea – Botoşani cu Dn 500 mm ,.nu mai este utilizată decât în situaţii deosebite -racordată, pe teritoriul comunei Leorda, la aducţiunea Bucecea – Botoşani -conducta este racordată pe teritoriul comunei Leorda, tot la aducţiunea Bucecea Botoşani cu Dn 1000 mm . -racordată la reţeaua de distribuţie a apei din municipiul Botoşani, în inelul de înaltă presiune -3 trepte de pompare: - staţia de pompare treapta 1( la 180 m de baraj) - staţia de pompare treapta 2

2.

municipiul Dorohoi

B.H..Siret

oţel

300

17,00

pompare

oţel şi PREMO

400

17,00

pompare

oţel şi PREMO

600

17,00

pompare (repompare Brăeşti )

3.

oraşul Flămânzi

B.H..Siret

oţel şi azboci ment

250

23,00

repompare staţia de la Buzeni

4.

oraşul Ştefăneşti

B.H. Prut

300-450

18,0

pompare

45

5. 6.

oraşul Darabani oraşul Săveni

B.H. Prut Lacul de acumulare Negreni

oţel azbociment azbociment oţel

275 300 350

0,50 1,50 10,8

pompare pompare

Ştefăneşti - staţia de pompare treapta 3 Cucuteni -zona de captare Teioasa -staţia de pompare Negreni.

Sursa : S.C. APA GRUP SA Botoşani

Lungimea totală a aducţiunilor pentru sistemul de alimentare cu apă Siret (B.H. Siret) este de 173 km, pentru reţeaua aferentă sistemului (B.H. Prut) este de cca. 20, iar pentru acumularea Negreni, cca. 10,8 km. În prezent, la nivelul judeţului, capacitatea de stocare a apei potabile este de cca. 71900 m.c., înmagazinarea acesteia se face în rezervoare îngropate sau semiîngropate. În tabelul nr. 10, sunt prezentate sintetic date privind înmagazinarea apei. Tabelul nr. 10 Caracteristici tehnice Nr.crt. 1. Denumire locaţie BotoşaniCătămărăşti Bazin hidrografic BH Siret Observaţii Tip rezervor -semiîngropat 2500 mc -semiîngropat 2500 mc -subteran 5000 mc - 10.000 mc -rezervor 1500 mc - rezervor 2500 mc - rezervor 750 mc -rezervor semiîngropat 500 mc -subteran, 1000 mc. - rezervor 500 mc - rezervor 1000 mc - rezervor 1000 mc - rezervor 1000 mc Număr 1 2 1 4 10 4 2 6 2 18 2 1 2 2 1 8 1 26 Capacitate (mc) 2400 5000 5000 40.000 52.400 6000 5000 11.000 1500 64900 2000 1000 2000 1000 6000 1000 71900

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Dorohoi Flămânzi TOTAL Darabani Ştefăneşti Truşeşti Libertatea TOTAL Săveni TOTAL

Total BH Siret Total BH Siret BH Siret BH Prut BH Prut BH Prut BH Prut BH Prut Lacul de acumulare Negreni

Sursa: S.C. APA GRUP SA Botoşani

Oraşele din judeţul Botoşani deţineau la nivelul anului 2005, o capacitate totală de tratare a apei de 273 l/s şi o capacitate de înmagazinare de 5.500 mc apă potabilă.

c. Reţeaua de distribuţie a apei
În municipiul Botoşani şi în localităţile Bucecea, Belcea, Dolina, Vâlcele, Brăieşti, Văculeşti, Sauceniţa, Dealu Mare, Cerviceşti, Cătămărăşti, Agafton, Baisa, Zăiceşti, Copălău, Cotu, Buda, Flămânzi şi Nicolae Bălcescu sunt construite reţele de distribuţie care asigură transportul apei de la zonele de înmagazinare la utilizatori.

46

Reţeaua de distribuţie din municipiul Botoşani este realizată din fontă, oţel şi azbociment, şi are o vechime cuprinsă între 5 – 101 ani. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei în municipiul Botoşani, realizată în sistem inelar, este de 286 km, cu diametre până la 800 mm, din care: fontă 60 km, oţel 97 km, azbociment 115 km şi PEHD 14 km. În zonele cu blocuri cu mai mult de 4 etaje, presiunea este asigurată prin 20 de staţii de hidrofor, a căror funcţionare este monitorizată prin sisteme de teletransmisie. În tabelul nr.11se prezintă sintetic datele privind reţelele de distribuţie a apei potabile din municipiul Botoşani. Tabelul nr. 11
Zonă reţea Material <5 9 5 14 5-10 Fontă Oţel ZIB AZBO+PREMO PEHD Fontă Zonă înaltă Oţel presiune AZBO+PREMO PEHD Fontă Zonă joasă Oţel presiune AZBO+PREMO PEHD Total Vechimea (ani) 10-20 20-30 30-40 40-50 10 6 6 15 20 11 29 20 8 18 9 40 20 98 88 26 >50 6 10 44 60 Total (Km) 6 16 6 10 46 49 9 44 35 60 5 286

Sursa: S.C. APA GRUP SA Botoşani

Sistemul de distribuţie a apei potabile existent în oraşele din judeţul Botoşani are o lungime totală de 61,5km. Sistemul prezintă grad de uzură, funcţionează cu conducte de diferite tipuri de materiale (azbociment, PVC, PEHD, oţel), cu diametre cuprinse între 20 şi 350 mm. În oraşele Darabani şi Săveni în perioada 2004-2006, prin Programul SAMTID, sistemul de distribuţie a apei potabile a fost reabilitat, înlocuidu-se cca. 19,7 km de conductă (7,5 km în oraşul Săveni, respectiv 12,11 km în oraşul Darabani). Lungimea totală a sistemului de distribuţie din mediul rural este de 205,3 km.

II. Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate

În judeţul Botoşani, dispun de instalaţii de canalizare a apelor uzate un număr de 10 localităţi din care 7 din mediul urban şi 3 din mediul rural. Lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 407,6 km, din care 402,1 km în localităţile urbane şi 5,5 km în localităţile rurale. Capacitatea staţiilor de epurare a apelor uzate este de 2107,5 l/s. Sistemul orăşenesc de canalizare a apelor uzate este de tip unitar în oraşele Săveni, Bucecea, Ştefăneşti şi de tip divizor în oraşele Darabani, Flămânzi, având o lungime totală de 37,1 km. Oraşele Darabani şi Săveni au în funcţiune staţii de epurare a apei uzate (cu treaptă mecanică şi biologică) cu o capacitate de epurare de 20,0 l/s, respectiv 35,0 l/s, în timp ce în oraşul Ştefăneşti capacitatea staţiei de epurare este de 50,0 l/s. În localităţile cu reţele de canalizare şi fără staţii de epurare, deversarea apelor uzate se face necontrolat. În mediul rural nu se dispune de capacităţi de epurare a apelor uzate. În localitatea Truşeşti există un sistem de canalizare separativ, cu capacitate de epurare de 11,5 l/s şi o lungime a colectorului de cca. 4,5 km.

a. Reţeaua de canalizare

47

b. Situaţia apelor uzate menajere şi industriale - Surse majore şi grad de poluare
Tabelul nr. 12 Agent economic
SC GEMAR SRL Depoul CFR Dorohoi SC STIPO SA Dorohoi SC GLASS M DEBELLY SRL Dorohoi SC CERAMICA SA SC URBAN SERV SA Botoşani SC TERMICA SA Botoşani Centrul de îngrijire şi asistenţă Adăşeni

Domeniu de activitate
Industrie alimentară Transporturi Prelucrări chimice Prelucrări chimice Prelucrări chimice Alte activităţi Energie termică Învăţământsănătate

Emisar
Dresleuca Buhai Jijia Jijia

Volum ape uzate evacuate (mil.mc)
0.01 0.01 0.168 0.046

Poluanţi specifici
Susp. NH4, SE,CBO5 Susp,CCO-Cr,SE Susp,CCO-Cr,SE Suspensii, fier ionic total, substanţe extractibile Susp,CCO-Cr, CBO5, NH4 CBO5,CCOCr,PT, H2S Fe Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, fosfor total, reziduu filtrat, H2S + sulfuri, substanţe extractibile Suspensii, CCOCr, NH4, fosfor total, reziduu filtrat, H2S + sulfuri, substanţe extractibile NH4 , fosfor total Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, azot total, fosfor total, H2S + sulfuri, substanţe extractibile CBO5, CCO-Cr, fier ionic total fier ionic total Fosfor total, H2S+sulfuri Suspensii,Rezidu u filtrat, sulfaţi, calciu, magneziu Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, azot total, detergenţi sintetici, fosfor total, H2S + sulfuri Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4,

Grad de epurare
Necorespunzător necorespunzător necorespunzător necorespunzător

Jijia Teascu Luizoaia Volovăţ

0.014 0.08 0.016 0,01

necorespunzător necorespunzător necorespunzător necorespunzător

Spitalul Truşeşti

Învăţământ sănătate

Jijia

0,012

necorespunzător

Tabăra de copii Agafton Consiliul Local Flămânzi

Învăţământsănătate Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

Băiceni Miletin

0,016 0,092

Fără epurare Fără epurare

RAJ APA Botoşani – spălări filtre Cătămărăşti SC APA GRUP Botoşani – spălări filtre Bucecea SC APA GRUP Botoşani – staţia pompare Tulbureni SC MINDO SA Dorohoi – sector Hudeşti Consiliul Local Truşeşti

Captare şi prelucrare apă pt. alimentare Captare şi prelucrare apă pt. alimentare Captare şi prelucrare apă pt. alimentare Industrie extractivă Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

Sitna Sitna Teascu Baseu Jjia

0,946 1,266 9,488 0.106 0,022

Fără epurare Fără epurare Fără epurare Fără epurare Fără epurare

Consiliul Local Ripiceni

Captare şi prelucrare apă

Prut

0,027

Fără epurare

48

pt. alimentare

detergenţi sintetici fosfor total, H2S + sulfuri, substanţe extractibile

Sursa : A.P.M. Botoşani

În ceea ce priveşte funcţionarea staţiilor de epurare din judeţul Botoşani, doar Staţia de epurare a municipiului Botoşani funcţionează corespunzător. Conform datelor furnizate de S.C. APA GRUP SA BOTOŞANI, gradul de epurare al staţiei este: - CCO-Cr : 78,1% - CBO5 : 75,7% - MTS: 86,6%. Conform datelor furnizate de SGA Botoşani, s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori: Staţia de epurare a municipiului Dorohoi - suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, cloruri, calciu, magneziu, fier ionic total, detergenţi sintetici, fenoli, H2S+sulfuri - suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, azot total, fosfor total, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, fenoli, H2S+sulfuri, substanţe extractibile - suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, azot total, fosfor total, detergenţi sintetici, H2S+sulfuri, substanţe extractibile

Staţia de epurare a oraşului Darabani

Staţia de epurare a oraşului Săveni

O situaţie deosebită o constituie localităţile rurale la care este realizat sistemul de alimentare cu apă, dar nu există sistem de canalizare - epurare. În aceste localităţi apele uzate - de toate tipurile - sunt evacuate în receptorii naturali, difuz, fără epurare prealabilă. Principalele folosinţe de apă constituie în acelaşi timp şi surse majore de poluare, datorită substanţelor deversate. Amploarea şi persistenţa efectelor negative asupra calităţii emisarilor naturali depind de un complex de factori, cei mai importanţi fiind: debitul şi încărcarea în substanţe poluante a apelor uzate deversate, debitul de diluţie al emisarului şi compoziţia acestuia, regimul de temperatură şi precipitaţii din zonă, intensitatea fenomenelor de autoepurare etc. Compoziţia şi concentraţia în substanţe poluante ale apelor uzate orăşeneşti sunt influenţate de activităţile economice ce se desfăşoară în localităţile de unde sunt colectate, iar în cadrul aceleiaşi localităţi se înregistrează variaţii cantitative şi calitative orare, zilnice şi anuale. Aceşti factori, la care se adaugă caracteristicile emisarilor sunt hotărâtori în ceea ce priveşte structura şi capacitatea staţiilor de epurare proiectate pentru realizarea condiţiilor de primire a apelor uzate epurate în emisarii naturali. Cele mai multe staţii de epurare orăşeneşti au fost realizate în urmă cu peste 25 ani; ele se află într-un avansat grad de uzură fizică şi morală (în special), având totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru debitele sporite de apă uzată rezultată în urma dezvoltării localităţilor sau a unor obiective economice racordate la canalizare, şi, în general, nu au profilul tehnologic necesar pentru epurarea întregii game de substanţe poluante deversate în reţeaua de canalizare orăşenească. Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti nu realizează parametri calitativi reglementaţi, deversând în cursurile de apă receptoare debite relativ mari de ape insuficient epurate. Datorită încărcărilor în substanţe poluante de o mare diversitate (suspensii, substanţe organice, produse petroliere, detergenţi, ioni metalici, amoniu, azotiţi, etc.) ale apelor uzate neepurate sau insuficient epurate impactul produs asupra apelor de suprafaţă este apreciabil şi se manifestă prin efecte negative asupra biotopului şi a biocenozelor. Alături de apele uzate orăşeneşti, asupra calităţii cursurilor de apă un rol deosebit îl au sursele de poluare industriale, care prin evacuările de ape uzate încărcate în substanţe poluante şi prin debitele mari deversate au un impact deosebit asupra emisarului, determinând în multe

49

cazuri deprecierea calităţii acestuia şi în unele cazuri chiar degradarea unor tronsoane de râu receptor.

c. Gaze naturale
În judeţul Botoşani serviciul de distribuţie a gazelor naturale către agenţi economici şi pentru consumul casnic este asigurat de compania E-ON GAZ. Reţeaua de alimentare este printre cele mai slab dezvoltate din ţară şi cuprinde 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi), un oraş (Bucecea) şi localităţile Cătămărăşti Deal şi Manoleşti Vale din comuna M. Eminescu, cu licenţă de furnizare. Se impun eforturi pentru investiţie la magistrala Hârlău – Botoşani, care ar rezolva o mare parte din cerinţele populaţiei judeţului de a se racorda şi de a folosi acest serviciu. În momentul de faţă, lucrarea se află în curs de execuţie, deşi mai sunt impedimente privind realizarea acestui proiect legate de regimul de proprietate al traseului conductei de alimentare, fiind necesare sume consistente pentru despăgubirea proprietarilor. În prezent se lucrează la „Alimentare cu gaze naturale în cartierul Rediu – Drumul tătarilor”, cu termen de punere în funcţiune în luna iunie 2007 şi cu valoare de peste 3 mil. RON. Datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică arată următoarea evoluţie a distribuirii gazelor naturale: Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite
Localităţi 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) - la sfârşitul anului din care: municipii şi oraşe 2 2 2 2 3 Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) - la sfârşitul anului132.3 150.4 155.3 163.9 166.8 Volumul gazelor naturale distribuite (mii m³) din care: pentru uz casnic 44326 46159 36402 46101 24668

Judeţul Botoşani Total

Total

2000 3 2001 4 2002 4 2003 4 2004 4 1) Municipii, oraşe, comune, sate.

107218 94371 74422 80988 72221

După cum se poate observa din situaţia de mai sus, sistemul de alimentare cu gaze din judeţul Botoşani este insuficient dezvoltat faţă de cererea populaţiei. O nouă sursă de alimentare cu gaze naturale a judeţului ar putea dezvolta investiţiile în diverse domenii.

III. Infrastructura de locuinţe
După anul 1990 a avut loc un proces prin care populaţia a devenit proprietară a locuinţelor proprietate de stat, prin vânzare. Numărul de locuinţe a scăzut, începând cu anul 1990, datorită lipsei unor programe guvernamentale coerente de construcţii a acestora, în ciuda creşterii cererii în domeniu. Începând cu anul 2001, printr-o legislaţie adecvată, s-a promovat construcţia de locuinţe pentru tineri, totuşi numărul acestora nereuşind să acopere cererea crescândă. În ultima perioadă, băncile şi-au adaptat propriile politici financiare, pliate pe necesarul de capital pentru procurarea locuinţelor, pentru diverse categorii sociale. Prezentăm în tabelul de mai jos situaţia locuinţelor în Judeţul Botoşani:

50

Numărul locuinţelor în judeţul Botoşani
ANUL Numărul de locuinţe total 2000 162052 2001 164870 2002 165395 2003 166003 64432 101571 2004 166443 2005 166979

Numărul de locuinţe din 54714 56194 56258 mediul urban Numărul de 109428 108676 109137 locuinţe din mediul rural Numărul de locuinţe aflate în 160688 162203 162736 proprietate privată Numărul de locuinţe aflate în 1364 2667 2659 proprietate de stat Sursa: Direcţia Judeţeană de Satistică Botoşani

64605 101838 163546

64777 102202

163172

164031

2831

2897

2948

Fondul de locuinţe existent la sfârşitul anului 2005 în judeţul Botoşani este de 166.979, acesta crescând în fiecare an cu aproximativ 500 de locuinţe, prin construcţii noi, aportul major avându-l construcţiile din fonduri private. Se observă un număr constant mai mare de locuinţe în mediul rural faţă de mediul urban. Această situaţie este reliefată în graficul de mai jos.

Situaţia evoluţiei numărului de locuinţe , în judeţul Botoşani , perioada 2000-2005
200000 150000 100000 50000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005

numărul total de locuinţe din mediul urban numărul total de locuinţe din mediul rural numărul total de locuinţe

Locuinţe construite – în judeţul Botoşani
Denumire indicator U.M. 2000 865 145 720 865 83357 65454 41334 2001 947 211 736 947 95080 75290 51134 2002 762 148 614 762 77010 60510 38579 2003 737 300 437 737 82166 62643 40952 2004 617 248 369 617 70901 54565 34027 2005 744 182 562 744 87086 68142 40015

Locuinţe total - din care : nr. nr. • În mediul urban nr. • În mediul rural Total judeţ nr. • Locuinţe terminate m2 • Suprafaţa construită m2 • Suprafaţa utilă m2 • Suprafaţa locuibilă Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică

51

Ritmul construcţiilor de locuinţe noi în perioada 2000 - 2005 a înregistrat o evoluţie oscilantă, cu o creştere în anii 2000-2001, o scădere în perioada imediat următoare, şi o creştere în anul 2005. În anul 2005 s-au dat în folosinţă 744 locuinţe, din acestea 56 fiind construite din fonduri publice şi 688 din fondurile populaţiei (182 în mediul urban, 562 în mediul rural). Se remarcă numărul foarte mic de locuinţe construite din fonduri publice; acestea s-au realizat din alocaţii de la bugetul de stat, prin programe guvernamentale. Locuinţe construite, DUPĂ NUMĂRUL de camere, pe forme de proprietate în judeţul Botoşani Denumire indicator 2000 2001 2002 2003 Total judeţ Locuinţe terminate , din care : -cu 1 cameră -cu 2 camere -cu 3 camere -cu 4 camere -cu 5 camere şi peste Proprietate publică, din care : -cu 1 cameră -cu 2 camere -cu 3 camere -cu 4 camere -cu 5 camere şi peste Din fondurile populaţiei, din care : -cu 1 cameră -cu 2 camere -cu 3 camere -cu 4 camere -cu 5 camere şi peste 865 35 252 382 133 63 20 12 8 845 35 252 370 125 63 947 27 257 404 165 94 947 27 257 404 165 94 762 21 217 338 133 53 762 21 217 338 133 53 737 35 212 295 132 63 173 32 116 25 564 3 96 270 132 63

2004 617 12 173 234 125 73 68 2 36 19 11 549 10 137 215 114 73

2005 744 46 171 257 148 122 56 13 38 5 688 32 133 253 148 122

Creşterea suprafeţei medii construite a unei locuinţe scoate în evidenţă creşterea confortului, dar în judeţul nostru posibilităţile financiare fiind scăzute, locuinţele au fost realizate în mare parte din materiale de construcţie de calitate redusă. În perioada 2000 – 2005, numărul cel mai mare al locuinţelor au fost construite în mediul rural (reprezentând 70% din numărul total). Situaţia numărului de locuinţe dotate cu utilităţi Indicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 56.498 47.084 156.710 20.523

Numărul de locuinţe dotate cu instalaţii de 41.637 42.077 42.482 43.353 45.048 alimentare cu apă Numărul de locuinţe dotate cu instalaţii de 37.361 37.482 37.686 37.856 38.176 canalizare Numărul de locuinţe alimentate cu energie 153.107 153.852 154.371 155.444 156.377 electrică Numărul de locuinţe racordate la sistemul 30.800 30.800 30.778 23.673 21.623 centralizat de energie termică Surse: SC. APA GRUP Botoşani, E-ON Moldova S.A., S.C.TERMICA S.A Botoşani

52

Situaţia locuinţelor dotate cu utilităţi publice , în judeţul Botoşani , perioada 2000-2005
180.000 160.000 140.000 120.000 100.000 80.000 60.000 40.000 20.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Numărul de. locuinţe dotate cu instalaţii de alimentare cu apă Numărul de. locuinţe dotate cu instalaţii de canalizare Numărul de. locuinţe alimentate cu energie electrică Numărul de. locuinţe racordate la sistemul centralizat de energie termică

Analizând situaţia locuinţelor din judeţul Botoşani din punct de vedere al dotărilor cu utilităţi publice, se constată faptul că, din numărul total de locuinţe de 166.979, la nivelul anului 2005 avem dotate cu: - energie electrică un număr de 156.710, deci un procent de 93%; - alimentare cu apă un număr de 56.498, deci un procent de 34%; - canalizare un număr de 47.084, deci un procent de 28%; - energie termică din sistemul centralizat un număr de 20.523 de locuinţe, deci un procent de 12,2% (beneficiarii sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a scăzut dramatic începând cu anul 2002, înregistrându-se în anul 2006 un număr de 20.523 locuinţe racordate, cu 10.277 mai puţin decât în anul 2001 – acest fapt se datorează numărului mare de centrale de apartament). Menţionăm faptul că marea majoritate a locuinţelor fără utilităţile menţionate mai sus provin din mediul rural.

Urbanism şi amenajarea teritoriului
Conform legislaţiei în vigoare, gestionarea spaţială a teritoriului se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi urbanismului care constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum şi la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naţional şi european. Gestionarea spaţială a teritoriului asigură indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului. Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie. Pe de altă parte, urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, cât şi stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor. Astfel, principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt: - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii; - crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale

53

persoanelor cu handicap; - utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; - extinderea controlată a zonelor construite; - protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural; - asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi rurale; - protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale. Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ - cu un caracter director şi care reprezintă expresia programului de dezvoltare socio-economică a judeţului, în corelare cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare. Planul de amenajare al teritoriului judeţean aprobat cu hotărârea consiliului judeţean nr. 8 din 31.01.2001, necesită o revizuire deoarece ritmul de dezvoltare al judeţului prognozat de această documentaţie a fost depăşit de multitudinea de programe, proiecte ce au fost şi sunt derulate pe teritoriul judeţului. Referitor la Planurile Urbanistice Generale ale comunelor Albeşti, Frumuşica, Mihălăşeni, Ştiubieni, Vorniceni şi a oraşului Săveni, menţionăm că şi-au pierdut valabilitatea în anul 2008 şi conform prevederilor legale, este interzisă emiterea de certificate de urbanism şi autorizaţii de construire/desfiinţare. În anul 2009 îşi vor pierde valabilitatea planurile urbanistice generale şi regulamentele de urbanism pentru localităţile componente ale comunelor: Băluşeni, Brăieşti, Copălău, Cordăreni, Corni, Dersca, Dobărceni, Hudeşti, Leorda, Mihai Eminescu, Păltiniş, Răchiţi, Ripiceni, Româneşti, Suharău, Stăuceni, Tudora, Văculeşti şi municipiul Botoşani, În anul 2010 îşi vor pierde valabilitatea planurile urbanistice generale şi regulamentele de urbanism pentru localităţile componente ale comunelor: Avrămeni, Broscăuţi, Călăraşi, Conceşti, Corlăteni, Cristeşti, Curteşti, Drăguşeni, Durneşti, Havîrna, Hăneşti, Hlipiceni, Ibăneşti, Lunca, Manoleasa, Nicşeni, Pomârla, Rădăuţi Prut, Santa Mare, Suliţa, Şendriceni, Todireni, Truşeşti, Ungureni, Vîrfu Cîmpului, şi oraşele Ştefăneşti, Bucecea şi Darabani. În anul 2011 îşi vor pierde valabilitatea planurile urbanistice generale şi regulamentele de urbanism pentru localităţile componente comunelor Prăjeni şi Roma. În anul 2012 îşi vor pierde valabilitatea planurile urbanistice generale şi regulamentele de urbanism pentru localităţile componente comunelor Coţuşca, Cristineşti, Dîngeni, George Enescu, Gorbăneşti, Hilişeu Horia, Mihăileni, Mileanca, Mitoc, Răuseni, Unţeni, Viişoara, Vlăsineşti şi oraşul Flămânzi. De menţionat că până în prezent au fost emise certificate de urbanism şi autorizaţii de construire/desfiinţare pentru comunele nou înfiinţate – Coşula, Lozna, Blândeşti, Dimăcheni, Cîndeşti şi Adăşeni, pe baza documentaţiilor urbanistice ale comunelor din care s-au desprins, acestea fiind supuse aceloraşi condiţii cu a comunei mamă. De asemenea, până la aprobarea noilor planuri urbanistice generale pentru oraşele nou înfiinţate – Bucecea, Flămânzi şi Ştefăneşti – au fost emise certificate de urbanism şi autorizaţii de construire/desfiinţare pe baza documentaţiilor urbanistice cu statut de comună. De remarcat este că nici o comună nu poate derula nici un program cu finanţare externă sau locală în absenţa actualizării planului urbanistic general. În anul 2005, numărul total al autorizaţiilor de construire eliberate de către Consiliul Judeţean Botoşani şi de către consiliile locale conform prevederilor actelor normative în vigoare, a scăzut cu 29 % faţă de anul 2000 (de la 1434 la 1021). Numărul total de autorizaţii eliberate între anii 2000-2005 Autorizaţii eliberate de: 2000 2001 2002 2003 Consiliul Judeţean 164 80 62 447 Botoşani Consiliile locale 1270 1128 725 261 Total 1434 1208 787 708 2004 70 764 834 2005 56 965 1021

54

Situaţia existentă a elaborării Planurilor Urbanistice Generale şi Regulamentele de Urbanism pentru toate localităţile din judeţul Botoşani :
SITUAŢIA P.U.G. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 71 72 73 75 77 Consiliul Albeşti Avrămeni Băluşeni Brăeşti Broscăuţi Oras Bucecea Călăraşi Conceşti Copălău Cordăreni Corlăteni Corni Coţuşca Cristeşti Cristineşti Curteşti Dersca Dîngeni Dobîrceni Drăguşeni Durneşti Oras Flămînzi Frumuşica G. Enescu Gorbăneşti Havîrna Hăneşti Hilişeu Horia Hlipiceni Hudeşti Ibăneşti Leorda Lunca Manoleasa Cosula Lozna Blindesti Mun. Dorohoi Oras Saveni H.C./Data 13/11.06.98 14/2000 13/05.06.99 4/21.01.99 11/28.08.00 10/27.07.00 2/16.01.00 4/22.02.00 17/20.05.99 22/30.12.99 10/14.07.00 4/22.01.99 16/14.10.02 26/27.01.00 24/30.06.02 10/07.08.00 4/18.02.99 14/11.06.02 16/30.09.99 27/30.12.00 9/25.11.00 20/27.06.02 12/30.04.98 15/02.04.02 9/24.05.02 8/12.07.00 25/31.10.00 17/26.07.02 14/2000 7/17.03.99 1/14.01.00 20/17.09.99 1/31.01.00 14/18.08.00 Fara avize Fara aviza Fara avize Actualizare în lucru Actualizare în avizare Actualizare în lucru Nr 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 74 76 50/20.11.98 Actualizare în lucru Consiliul M. Eminescu Mihăileni Mihălăşeni Mileanca Mitoc Nicşeni Păltiniş Pomîrla Prăjeni Rădăuţi Prut Răchiţi Răuseni Ripiceni Roma Româneşti Santa Mare Suharău Suliţa Stăuceni Şendriceni Oras Ştefăneşti Ştiubieni Todireni Truşeşti Tudora Ungureni Unţeni Văculeşti Viişoara Vf. Cîmpului Vlădeni Vlăsineşti Vorniceni Vorona Dimacheni Cindesti Mun. Botoşani Oras Darabani PATJ Botoşani H.C./Data 35/05.11.99 34/30.11.02 11/27.07.98 24/27.06.02 38/22.11.2002 4/24.01.00 14/03.09.99 5/27.03.00 30/30.08.01 11/28.07.00 33/10.12.99 19/05.2002 34/30.10.99 17/22.06.01 30/27.11.99 7/03.2000 18/21.12.99 9/27.04.00 21/20.07.99 4/21.01.00 21/29.08.00 8/29.04.98 32/29.10.00 7/23.03.00 27/06.1999 13/14.04.00 8/07.2002 26/30.09.99 24/30.08.02 34/05.09.00 46/08.2003 > Reg 46/2003 28/2002 12/05.1998 4/11.02.99 Actualizare în avizare Actualizare în lucru

Pug actualizat, aprobat Fara avize Fara avize

180 /25.11.99 15/27.07.00 8/31.01.2001

55

3. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
A. Mediul şi protecţia naturii
În judeţul Botoşani nu sunt probleme majore privind poluarea mediului, în principal datorită restrângerii activităţii tuturor societăţilor comerciale industriale şi zootehnice; problema pricipală legată de mediu la nivelul întregului judeţ o constituie deşeurile (menajere, medicale, industriale), impunîndu-se astfel pe lângă investiţii în infrastructura fizică (rampe ecologice de gunoi, colectare selectivă a deşeurilor şi reciclarea lor, incineratoare pentru deşeuri medicale etc.), o mai bună informare şi educare a populaţiei în scopul protecţiei mediului înconjurător deoarece intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit pragurile limită de regenerare a naturii. Ţinând seama de complexitatea problemelor de mediu, de efectul economic şi social grav al unor măsuri radicale de reducere sau sistare a poluării, de existenţa pericolului poluării transfrontiere şi cu efect global, este necesară cooperarea cu toţi factorii responsabili/implicaţi/interesaţi pe plan regional şi internaţional pentru elaborarea politicilor de mediu. În perioada analizată au fost luate măsuri şi s-a intervenit pe toate planurile specifice domeniului – legislativ, organizatoric, instituţional, material; s-a creat o reţea de laboratoare pentru urmărirea calităţii factorilor de mediu, s-au realizat investiţii care au contribuit la diminuarea poluării prin Agenţia de Protecţia Mediului Botoşani; există un organ de control teritorial (Garda de mediu), iar la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est s-a înfiinţat la Bacău Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului, cu rol în elaborarea Strategiei Regionale pentru Protecţia Mediului, a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu (pe baza Planurilor locale aprobate prin Hotărâri ale celor 6 consilii judeţene membre ale ADR Nord-Est). Totodată ARPM Bacău va fi organismul de implementare al Autorităţii de Management pentru mediu şi va gestiona Fondurile structurale şi de Coeziune.

Calitatea aerului
Sub aspectul poluării atmosferei, judeţul Botoşani nu se confruntă cu probleme deosebite, datele rezultate din determinările asupra emisiilor în principalele localităţi confirmând acest fapt. Valorile înregistrate ca urmare a monitorizării (11 puncte de prelevare a probelor) principalilor poluanţi atmosferici: dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi în suspensie/sedimentabile (SO2,NO2,NH3, H2S), s-au situat sub limitele maxime admisibile stabilite de legislaţia în vigoare.

Calitatea apelor
Apa potabilă Operatorul judeţean S.C. APA GRUP SA Botoşani deserveşte un număr de 78 localităţi (municipii, oraşe, comune şi sate) cu o populaţie de cca. 180.000 locuitori. Sursele de alimentare cu apă sunt : lacul de acumulare Stânca-Costeşti, acumularea Bucecea, surse de adâncime din B.H. Prut, acumularea Negreni. Serviciul de alimentare cu apă are un număr de 5 staţii de tratare a apei : Bucecea, Cătămărăşti, Ştefăneşti, Săveni şi Darabani. Fluxul tehnologic de tratare cuprinde: decantare, filtrare, dezinfecţie. Calitatea apei potabile furnizată populaţiei este afectată de o serie de factori: - neprotejarea eficientă din punct de vedere igienico-sanitar a surselor; - infiltraţii din reţelele de canalizare deteriorate; - conductele de distribuţie a apei potabile sunt intr-o stare avansată de degradare; - staţiile de tratare a apei brute sunt necorespunzătoare. Ape de suprafaţă Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de Sectorul de Gospodărire a Apelor din Judeţul Botoşani, în cadrul campaniilor lunare şi trimestriale. Astfel, sunt monitorizate 6 cursuri de apă: Prut, Başeu, Podriga, Jijia, Sitna şi Miletin, totalizând 551 km. Din cei 1.848 Km cursuri de apă, prin analize de laborator se urmăreşte calitatea apei prin 18 secţiuni de control, iar la intrarea în ţară a celor două râuri – Prut şi Siret – se efectuează recoltări de probe de apă, în comun cu partea ucraineană. Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşiri ale indicatorilor analizaţi, cele mai grave situaţii înregistrându-se pe râurile Podriga, Jijia şi Başeu. Calitatea acestor râuri este afectată de deversările de ape uzate insuficient epurate provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti

56

Darabani, Dorohoi şi Săveni, precum şi de deversările de ape uzate neepurate, provenite din localităţile rurale (depozitări necontrolate de deşeuri menajere pe malurile cursurilor de apă). Ape subterane Urmărirea evoluţiei calităţii apelor subterane se face de către Sectorul de Gospodărire a Apelor din Judeţul Botoşani prin 27 de foraje amplasate pe întreg teritoriul judeţului. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii: amoniu, azotaţi şi azotiţi în zona de sud a judeţului (Ştefăneşti, Todireni, Sadoveni). Poluarea cu nitraţi a apelor este determinată în principal de gestionarea defectuoasă a gunoiului de grajd în gospodăriile individuale din mediul rural. Acestea nu sunt prevăzute cu platforme protejate pentru colectarea gunoiului de grajd, astfel încât nutrienţii, în special nitraţii, se dizolvă în apele subterane. Mai mult decât atât, aceste platforme nu sunt golite în vederea colectării şi depozitării. De asemenea, cele mai multe comune nu deţin platforme de depozitare pentru gunoiul de grajd şi nici echipament de manipulare şi gospodărire a fertilizatorilor organici naturali; există, de asemenea, foarte puţine facilităţi individuale de depozitare a gunoiului de grajd şi a deşeurilor lichide animaliere la nivelul micilor ferme. Fermele şi operatorii agricoli dispun de facilităţi de depozitare a gunoiului de grajd şi a deşeurilor lichide de la animale, dar majoritatea facilităţilor de epurare a apelor uzate trebuie reabilitate sau modernizate şi prevăzute cu utilaje de manevrare şi gospodărire a fertilizatorilor naturali organici, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Contaminarea apei cu nitraţi proveniţi din agricultură a fost reanalizată şi evaluată în scopul identificării zonelor vulnerabile. Din judeţul Botoşani au fost nominalizate 4 localităţi eligibile în Ordinul comun nr. 241/2005/MMGA şi 196/2005/MAPDR: Corni, Prăjeni, Ştefăneşti şi Truşeşti. Considerăm că numărul comunelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi este mult mai mare; această constatare rezultă atât din analizele efectuate de către SGA Botoşani în cele 27 de foraje de observaţie ale apei subterane, cât şi prin rezultatele programului „Moartea albastră”, derulat de Organizaţia Tineretului Liber Botoşani în perioada august 2001-iunie 2002, finanţat prin Philips Green Foundation. (Pe baza unui larg parteneriat al comunităţilor locale şi cu sprijinul unui specialist - voluntar din organizaţia Corpul Păcii, din 3.862 de probe prelevate de la fântânile din mediul rural, 70,63% au prezentat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise pentru nitraţi). Ape uzate O problemă foarte importantă în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă din judeţul Botoşani este reprezentată de deficienţele majore existente în domeniul epurării apelor uzate: - după declararea falimentului S.C. SIRETUL SA Bucecea, apele uzate rezultate de la populaţie şi agenţii economici din oraşul Bucecea sunt deversate direct în râul Siret ceea ce constituie o sursa majoră de poluare; - staţiile de epurare existente (Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni) înregistrează randamente scăzute de epurare, atât datorită exploatării necorespunzătoare a staţiei, cât şi eficienţei scăzute a unor componente ale staţiei (treapta biologică), uzate fizic şi moral; - noile oraşe Bucecea, Ştefăneşti şi Flămânzi nu au staţii de epurare, ceea ce determină poluarea solului, apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Având în vedere aceste considerente, se impun activităţi de reabilitare, dezvoltare şi modernizare a staţiilor de epurare existente, construirea unor staţii noi şi a sistemelor de canalizare aferente. Calitatea solului Calitatea solurilor din judeţul Botoşani este afectată atât de factori naturali (climă, caracteristici edafice etc.), cât şi de acţiuni antropice agricole şi industriale. Principalele restricţii ale calităţii solurilor agricole sunt: eroziune, alunecări de teren, inundabilitate, compactare, deficit de elemente nutritive, sărăturate, gleizare. În judeţul Botoşani au fost inventariate un număr de 83 zone cu alunecări de teren, care afectează atât construcţii amplasate în zone situate în intravilanul şi extravilanul localităţilor urbane şi rurale, cât şi căi de comunicaţie şi reţele tehnico-editilare şi pentru care se impun măsuri urgente de împăduriri. De asemenea, au fost identificate 360 zone inundabile (175 pe cursuri de apă, 8 în zona acumulărilor de apă şi 30 în zone de torenţi), cu o suprafaţă de cca. 13.825 ha, amplasate în 167

57

de localităţi. Din aceste zone inundabile, doar 65 sunt evidenţiate în Planurile urbanistice generale ale unităţilor administrativ - teritoriale (de regulă în PUG-urile reactualizate după anul 2003). În scopul limitării pagubelor produse de inundaţii se impune elaborarea hărţilor de risc, reactualizarea PUG-urilor şi RLU-urilor, incluzându-se toate zonele de risc cu potenţial de inundaţii.

B. Managementul deşeurilor
În prezent, una din problemele cele mai acute cu care se confruntă judeţul Botoşani este reprezentată de gestiunea deşeurilor. Datorită creşterii consumului, dar şi a tehnologiilor şi instalaţiilor învechite din industrie, se generează lunar sute de tone de deşeuri. De asemenea, există mari cantităţi de deşeuri stocate în depozitele de deşeuri urbane neconforme, care ocupă mari suprafeţe de teren. Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul « poluatorul plăteşte » sau producătorilor în conformitate cu principiul « responsabilitatea producătorului ». În anul 2005, din totalul de 459.900 locuitori ai judeţului Botoşani (Statistica la 1 iulie 2005), au beneficiat de servicii de salubritate 165.633 locuitori, ceea ce corespunde unei arii de acoperire cu servicii de salubritate pe întreg judeţul de 36%. Zona rurală nu beneficiază de servicii de salubritate specializate.

B.1. Gestionarea deşeurilor în mediul urban
În mediul urban, gestionarea deşeurilor este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii ale primăriilor sau al firmelor de salubritate (municipiul Botoşani). Proporţia populaţiei urbane deservită este de 36%. Din totalul cantităţii de deşeuri urbane, cea mai mare parte o reprezintă deşeurile menajere şi asimilabile, generate din gospodăriile populaţiei, respectiv din unităţi economice, comerciale, instituţii. Ponderea cea mai mare în compoziţia acestora o au deşeurile biodegradabile (cca. 61%). Depozitarea deşeurilor municipale: în judeţul Botoşani există 4 depozite de deşeuri municipale şi asimilabile în mediul urban (Botoşani, Dorohoi, Darabani şi Săveni), care sunt mixte, acceptând pentru depozitare deşeuri de tip menajer, deşeuri de construcţii şi demolări, dar şi deşeuri industriale nepericuloase. Aceste depozite sunt neconforme cu cerinţele europene şi îşi vor sista activitatea de depozitare etapizat, în perioada 2008 - 2016. Depozite de deşeuri existente în judeţul Botoşani
Depozit DOROHOI Caracteristici Amplasament Capacitate construită (mc) Grad de ocupare depozit Data construirii Data închiderii Cantităţi medii de deşeuri depozitate în anul 2005 (tone) Tarife de depozitare aplicate ( Euro/to) Mun. Dorohoi, la cca. 1000m de zona locuită 500.000 57% 1995 2008 21.270 Mun. Botoşani, la cca. 200m de zona locuită 1700.000 62% 1983 2012 39.629 Oraş Darabani, la cca 1000m de zona locuită 50.000 35% 1984, reamenajat în 2003 2014 2.695 0,9 Taxă totală colectare/transport/ depozitare Oraş Săveni, la cca 1000m de zona locuită 45.900 48% 1960,reamenajat în 1981 2016 920 4.9 Taxă totală colectare/transp ort/depozitare BOTOŞANI DARABANI SĂVENI

0,57

2,49

58

În anul 2005, la nivelul judeţului Botoşani au fost generate cca. 100.765 tone deşeuri municipale, din care cca. 74.322 tone au avut ca sursă de generare mediul urban, deţinând o pondere de 73,7% din cantitatea totală de deşeuri generate. Mediul slab urban a generat în anul 2005 o cantitate de cca. 5.180 tone deşeuri municipale deţinând o pondere de cca. 5% din cantitatea totală deşeuri generate, iar cca. 21.263 tone deşeuri municipale generate au fost înregistrate în mediul rural, reprezentând o pondere de cca. 21,1 %. Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate, în anul 2005 este prezentată în tabelul următor :

Total judeţ Compoziţia deşeurilor
Tone/an %

Mediu urban
Tone/an %

Mediu slab urban
Tone/an %

Mediu rural
Tone/an %

Hârtie şi 2391,2 carton Sticlă 921,9 Plastice 1827,7 Metale 613,2 Textile 3108,9 Inerte 12.514 Biodegradabil 38.522,4 Altele Total

3,7

2094,1

3,4 1,4 2,7 0,8 4,7 19,3 58,9 7,5 100,0

297,1 46,00 153,1 108,5 237,9 64,4 2685,0

8,2 1,2 4,2 3,0 6,6 1,8 74,3

fd fd fd fd fd fd fd fd fd

100

1,4 875,9 2,8 1674,6 0,9 504,7 4,8 2871,0 19,3 12449,6 59,7 35837,4 7,1 100,0 4591,7 60899,0

4614,7 64.514,0

23,00 0,64 3615,0 100,0

Sursa : A. P. M. Botoşani

Pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), conform Directivei 2002/96/EC şi legislaţiei române, s-a optat pentru parteneriatul public-privat în sensul că autorităţile administraţiei publice locale au încheiat protocoale prin care agenţi economici (autorizaţi de Agenţia pentru Protecţia Mediului) colectează, selectează şi depozitează aceste deşeuri. Astfel, pentru „punct de colectare judeţean” s-a emis Hotărârea nr. 63/2006 a C.J. Botoşani, prin care S.C. REMAT S.A. Botoşani operează şi pentru acest segment de deşeuri; pentru „punct colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 locuitori”, primăria municipiului Botoşani a încheiat protocol cu operatorul S.C. Goldana S.R.L. Botoşani. În ce priveşte Directiva 2000/06/CE privind incinerarea deşeurilor medicale, în judeţul Botoşani sunt 10 spitale, 2 sanatorii (Guranda şi Podriga) şi 6 unităţi medico-sanitare care sunt cuprinse în calendarul de închidere etapizată până la 31.12.2007. Pentru rezolvarea acestei probleme dificile, s-a optat ca incinerarea să se efectueze cu deţinători de instalaţii autorizate (Suceava); există şi alternativa de sterilizare a anumitor categorii de deşeuri medicale periculoase (infecţioase, înţepător-tăietoare, chimice-farmaceutice) care în urma proceselor termice devin nepericuloase şi pot fi acceptate la depozitare în rampe municipale. Spitalul de Urgenţă Mavromati a fost dotat de Ministerul Sănătăţii cu o instalaţie de sterilizare care însă nu poate fi pusă în funcţiune datorită lipsei instalaţiei de tocare (proces care precede sterilizarea).

B.2. Gestionarea deşeurilor în mediul rural
Depozitările de deşeuri din zonele rurale ale judeţului trebuie desfiinţate, cu ecologizarea zonelor, sau închise după proceduri simplificate, până în 16 iulie 2009. În prezent, în mediul rural nu putem vorbi de existenţa unui sistem de management al deşeurilor. Nu există organizate sisteme de pre-colectare/colectare/transport de către firme specializate sau autorităţi locale. Deşeurile eliminate de populaţie sunt depozitate direct de generatori pe depozitele neconforme arondate fiecărei comune sau localităţi. Ponderea cea mai mare în compoziţia acestor deşeuri eliminate o reprezintă resturile vegetale şi dejecţiile de origine animalieră - sursă potenţială de poluare cu nitraţi a apelor.

59

B. 3. Probleme actuale în domeniul gestionării deşeurilor - Lipsa serviciilor de salubrizare în localităţile din mediul rural şi slaba organizare a
celor din mediul urban. Doar 36% din populaţia judeţului este deservită de servicii de salubritate. În judeţ doar SC Urban Serv SA prestează servicii de salubritate în mod profesional, deţinând licenţă de mediu ANRSC. - Lipsa proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. Prioritar considerăm a fi introducerea pe scară largă a sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi asigurarea cu recipienţi de colectare şi mijloace de transport, pentru deşeurile generate în toate localităţile din judeţ. - Lipsa unui sistem de management al deşeurilor în mediul rural, atât prin amenajarea de platforme de depozitare şi compostare pentru deşeurile din activităţi agricole, cât şi prin achiziţionarea de recipienţi de colectare şi mijloace de transport. - Identificare schemelor de tratare pentru deşeuri care sunt necesare judeţului. Acestea cuprind: * Staţie de tratare mecano-biologică, cu staţie de sortare, pentru deşeuri colectate în amestec * Staţii de compostare, cu staţie de sortare, pentru deşeuri biodegradabile colectate selectiv, situate în apropierea oraşelor mici: (Darabani, Săveni) * Staţii de transfer pentru optimizarea managementului deşeurilor - Urmărirea sistemului de gestionare a deşeurilor industriale, altele decât cele care fac parte din fluxuri specifice de deşeuri şi reglementate prin legislaţie de sine stătătoare. Mare parte din acestea ajung a fi depozitate pe rampe de deşeuri municipale, afectând estimările de cantităţi depozitate şi modificând compoziţia deşeurilor urbane, cu riscuri de poluare a mediului.

C. Conservarea biodiversităţii şi protecţia naturii
Programul NATURA 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural din Uniunea Europeană (zone desemnate unde speciile vulnerabile de plante şi animale trebuie protejate) şi are două componente: „Directiva Păsări” şi „Directiva Habitat”. Este o Reţea Ecologică Europeană compusă din situri desemnate pe criterii pur ştiinţifice, implementarea ei fiind o condiţie a integrării României în U.E.

C.1. Arii naturale protejate
În judeţul Botoşani există 8 Arii Naturale Protejate incluse în Reţeaua Naţională de Arii Protejate şi o arie de protecţie specială (declarată prin HG 2151/2004) şi anume: 1- Rezervaţia de scumpie – Ciornohal, în suprafaţă de 76,5 ha, situată pe raza Ocolului Silvic Truşeşti. 2- Rezervaţia de Tisă – Pădurea Tudora, în suprafaţă de 119 ha, situată pe raza Ocolului Silvic Mihai Eminescu. 3- Rezervaţia Arinişul de la Horlăceni, în suprafaţă de 5 ha, situată pe raza Ocolului Silvic Dorohoi. 4- Rezervaţia Făgetul secular Stuhoasa, în suprafaţă de 60,5 ha, situată pe raza Ocolului Silvic Dorohoi. 5- Rezervaţia floristică Stânca-Ştefăneşti, în suprafaţă de 1 ha, situată pe raza comunei Ştefăneşti. 6- Rezervaţia floristică Ripiceni, în suprafaţă de 1 ha, situată la hotarul dintre comuna Ripiceni şi Manoleasa. 7- Rezervaţia floristică Bucecea, în suprafaţă de 2 ha, situată pe raza oraşului Bucecea. 8- Rezervaţia Turbăria de la Dersca, în suprafaţă de 10 ha, situată pe raza comunei Dersca sat Lozna. - Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lac Stânca-Costeşti, în suprafaţă de 2.950 ha, situată de-a lungul acumulării Stânca-Costeşti între localităţile Stânca şi Mitoc. Planurile de management ale acestor arii protejate se vor elabora prin consultarea şi implicarea tuturor factorilor care au interese în zonă; orice investiţie în sit se va face dacă studiul de evaluare a impactului de mediu va demonstra că activitatea respectivă nu este dăunătoare speciilor şi habitatelor care se conservă în sit.

60

C.2. Habitate
În judeţul Botoşani, există 4 tipuri de habitate de interes comunitar şi anume: - Un habitat de pajişti şi tufărişuri - Stânca Ripiceni, Stânca Ştefăneşti; - Un habitat din turbării şi mlaştini - Turbaria de la Dersca; - Un habitat de ape dulci, subtipul „Lacuri eutrofe” - Turbaria de la Dersca; - Două habitate de pădure, subtipurile „Păduri subatlantice de stejar şi carpen”- Pădurea Tudora şi „Păduri dacice de stejar şi carpen” - Pădurea Ciornohal. Pentru implementarea pe plan local a Directivei „Habitate”, s-au înaintat 6 propuneri de situri de interes comunitar, dintre care au fost validate 5 zone (Pădurea Tudora, Pădurea Ciornohal, Turbăria Dersca, Rezervaţia floristică Stânca, Pădurea Vorona).

C.3. Specii de floră şi faună sălbatică identificate pe teritoriul judeţului Botoşani
- Flora: inventarierea speciilor de floră sălbatică a relevat existenţa pe teritoriul judeţului a 454 specii. Dintre acestea, 3 specii de floră sunt de interes comunitar, a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (iris, angelica şi papucul doamnei). - Fauna: pe teritoriul judeţului Botoşani există un număr de 55 specii, dintre care 8 sunt specii de faună de interes comunitar (peşti, amfibieni, reptile, mamifere). Pe teritoriul judeţului Botoşani au fost identificate şi 110 specii de păsări de interes comunitar şi s-au înaintat 6 propuneri pentru desemnarea ariilor de protecţie avifaunistică – situri Natura 2000, dintre care au fost validate 4 zone (Lacul Stânca-Costeşti; Zona Dorohoi–Şaua Bucecii; Iazurile de pe valea Başeu–Ibăneasa-Podriga; acumularea Rogojeşti). Valorificarea acestor obiective, dezvoltarea infrastructurii şi turismului trebuie să aibă în vedere reglementările europene ale Directivelor menţionate; se impune multiplicarea materialelor de informare, prezentare, descriere a acestor zone de interes, cu accent pe modalităţi de protecţie şi conservare (păşunatul, recoltarea fructelor de pădure, braconajul, tăierea ilegală etc.) şi conştientizarea populaţiei din aceste zone asupra importanţei protecţiei mediului înconjurător.

4. AGRICULTURA
Agricultura şi dezvoltarea rurală
Pentru judeţul Botoşani se impune o politică de dezvoltare rurală ce ar trebui să însoţească şi să completeze politicile de sprijin ale pieţei şi ale veniturilor aplicate în cadrul politicilor agricole comune şi să contribuie la realizarea obiectivelor politice de dezvoltare rurală. Această politică trebuie să ia în considerare obiectivele generale privind coeziunea economică şi socială stabilite în Tratatul de Aderare şi să contribuie la realizarea acestora prin integrarea în celelalte mari politici privind competitivitatea şi dezvoltarea durabilă. Aceste politici reformatoare profunde introduc schimbări majore cu consecinţe semnificative asupra economiei rurale, asupra metodelor de producţie agricolă, a metodelor de gestionare a terenurilor şi de ocupare a forţei de muncă; în sens mai larg, asupra condiţiilor socio-economice ale judeţului Botoşani. Pentru a stabili în mod clar obiectivele specifice ale judeţului Botoşani, trebuie făcută o analiză a situaţiei actuale a agriculturii, a posibilităţilor umane şi materiale, identificarea măsurilor şi metodelor prin care aceste obiective pot fi puse în aplicare. Trebuie identificate posibile sectoare care ar avea nevoie de sprijin şi studiate posibilităţile de abordare şi de finanţare. Suprafaţa totală a judeţului este de 498.900 ha, din care, conform datelor din Anuarul Statistic este de 393.468 ha, adică 78,86% reprezintă suprafaţa agricolă în anul 2006. Peste 98% din aceasta este în proprietate privată.

Tendinţe statistice
Tabel nr. 1. Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole
Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole Nr. de tractoare agricole fizice Nr. de pluguri pentru tractor Nr. de semănători mecanice Nr. de combine autopropulsate de 2000 2547 2088 1187 615 2001 2469 2097 1159 536 2002 2456 2152 1204 522 2003 2470 2235 1210 510 2004 2514 2250 1234 508 2005 2612 2270 1283 500

61

recoltat cereale paioase Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic *(

117

121

122

118

119

115

Sursa: DGADR Botoşani, 2006 Numărul de tractoare fluctuează, iar numărul de pluguri şi cultivatoare mecanice scade accelerat. Declinul a fost stopat la semănători, unde se înregistrează o uşoară creştere în anul 2005. În ceea ce priveşte parcul de combine, se constata o scădere semnificativă, fiind de remarcat numărul foarte mic al combinelor de recoltat porumb sau furaje, reflectând slaba mecanizare a recoltării furajelor în zootehnie. Pe fondul scăderii numărului de tractoare se constată creşterea suprafeţei arabile ce revine pe un tractor fizic, până în 2004, pentru ca în 2005 aceasta să scadă. Numărul tractoarelor asigură o încărcătură teoretică de 122 hectare per tractor în anul 2002. Pentru a compara, media europeană a suprafeţei pe fiecare tractor este de 12,7 hectare. Cu peste 80% din tractoare mai vechi de 8 ani, încărcătura reală este aproape dublă, plasând judeţul Botoşani pe ultimul loc în România. Combinele şi maşinile agricole de obicei sunt mai vechi de 10 ani. Numărul achiziţiilor de noi maşini în ultimul an a fost foarte redus. Dacă micşorarea parcului de tractoare şi maşini agricole poate fi pusă şi pe seama scoaterii din folosinţă datorită uzurii, o altă cauză este şi slaba capitalizare a producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care nu pot accesa programele destinate achiziţionării de tractoare şi maşini agricole noi, pentru că implică şi o contribuţie personală de 45% - 50% din valoarea utilajului agricol. Dificultăţile apar la constituirea acestei contribuţii personale, pe fondul accesului insuficient al producătorilor agricoli individuali la credite bancare, lipsei de informare asupra surselor de finanţare alternative băncilor şi a faptului că anumite programe, cum ar fi Programul de Finanţare Rurală cu fonduri de la Banca Mondială, deşi declarat operaţional la nivel naţional, nu poate fi accesat în judeţul Botoşani. Ca o concluzie, putem menţiona slaba mecanizare a agriculturii botoşănene. Tabel nr. 2 Suprafaţa agricolă a judeţului Botoşani - ha Suprafaţa 2000 2001 2002 2003 agricola totala Suprafaţa 392728 392860 392905 392593 agricolă Păduri şi alte 57215 57194 57187 56.348 terenuri cu vegetaţie forestiera Ape şi bălţi 13817 13837 13849 13.840 Sursa: DGADR Botoşani, 2006 Tabel nr. 3 Suprafaţa agricolă a judeţului pe destinaţii Suprafaţa 2000 2001 2002 2003 agricolă 100% 100% 100% 100% Arabilă 76 76 76 76 Păşuni 19 19 19 19 Fâneţe 4 4 4 4 Vii şi 0.5 0.5 0.5 0.5 pepiniere viticole Livezi şi 0.5 0.5 0.5 0.5 pepiniere pomicole Sursa: DGADR Botoşani, 2006 Tabel nr.4. Suprafaţa cultivată cu principalele culturi - ha Suprafaţa cultivată cu 2000 2001 2002 principalele culturi 298171 298477 Suprafaţa totală cultivată 297825 (ha) Suprafaţa cultivată cu 175981 186198 177378 2004 2005 2006

392776 393472 393468 56.264 56.403 56.553

13.840

13.840

13.840

2004 100% 76 19 4 0.5 0.5

2005 100% 76 19 4 0.5 0.5

2006 100% 76 19 4 0.4 0.6

2004 298540 178997

2005 299262 172583

2006 298917 137933

62

cereale pentru boabe Suprafaţa cultivată cu 130441 porumb Suprafaţa cultivata cu 44315 plante furajere Suprafaţa cultivata cu 27235 grâu şi secara Suprafaţa cultivată cu 22175 planta uleioasa Suprafaţa cultivată cu 19997 floarea soarelui Suprafaţa cultivată cu 5516 sfecla de zahar Suprafaţa cultivată cu 8141 cartofi Suprafaţa cultivată cu 7033 legume Suprafaţa cultivată cu 10857 orz şi orzoaică Sursa: DGADR Botoşani, 2006

131317 47874 36867 25637 23207 5833 8625 7467 9874

130325 54759 27910 28383 23919 4768 8739 8173 10618

149995 56062 21354 38708 32037 1258 8346 8491 4003

128827 50067 28207 42909 35827 2351 8630 8336 7348

100365 58133 21765 43112 31340 4340 8979 8019 6388

Tabel nr.5. Suprafaţa cu teren arabil necultivat - ha Suprafaţa cu teren 2000 2001 2002 2003 arabil necultivat în 30875 12506 11489 13965 judeţul Botoşani Sursa: DGADR Botoşani, 2006

2004 5918

2005 10212

2006 34824

35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2003 2004 2005 2006 Teren necultivat

Ponderea cea mai mare în totalul suprafeţei agricole în judeţul Botoşani o deţine suprafaţa arabilă, respectiv 76 % din total. În anul 2006, ponderea cea mai mare a suprafeţei arabile este cultivată cu cereale pentru boabe (46,14%), porumb (33,57%) şi plante furajere (19,44%). Ca evoluţie în timp, perioada 2000-2005 este relativ constantă ca suprafaţă agricolă, neexistând modificări substanţiale în structura terenurilor agricole în judeţul Botoşani. Se remarcă creşterea îngrijorătoare (de trei ori) a suprafeţei de teren arabil necultivat în anul 2006 faţă de 2005, motivat de lipsa utilajelor, a seminţelor, dar şi un potenţial financiar scăzut al populaţiei din mediul rural, care nu mai investeşte în cultivarea terenurilor. La nivel regional, situaţia este similară, principalele culturi agricole practicate în regim de exploatare sunt cerealele pentru boabe, porumbul, cartoful, sfecla de zahăr şi plantele furajere. La nivel naţional, majoritatea o reprezintă suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, 36% cu porumb şi 13% cu plante furajere, o pondere relativ ridicată, însemnând de asemenea şi culturile de plante uleioase (13%), floarea soarelui (10%). Tabel nr. 6. Producţia agricolă vegetală totală la principalele culturi - tone 2000 2001 2002 Producţia de cereale pentru boabe 293896 457053 489368 Producţia de grâu şi secară 37863 81031 77297

2005 465798 79018

63

Producţia de orz şi orzoaică Producţia de porumb boabe Producţia de plante uleioase Producţia de floarea soarelui Producţia de sfecla de zahăr Producţia de cartofi de toamnă Producţia de legume Sursa: DGADR Botoşani, 2006

10414 238521 20635 19141 80720 95611 71182

17575 345827 30642 28028 99105 120079 85238

17980 381337 50582 43056 88555 123019 92927

13422 360151 51489 39462 50688 126336 97421

Din tabelul de mai sus se observă modificări relativ reduse ale producţiei vegetale, la unele culturi înregistrându-se creşteri (grâu şi secară), la altele micşorări (orz şi orzoaică), dar acestea nu sunt substanţiale. Producţia cea mai mare se înregistrează la culturile de cereale pentru boabe, porumb, cartofi, o situaţie similară înregistrându-se şi la nivel regional şi naţional. La sfârşitul anului 2000, producţia de cereale boabe din judeţul Botoşani reprezenta 3% din producţia ţării şi 21% din producţia regiunii. Oricum, producţia ultimilor ani a fost afectată şi de calamităţile naturale, inundaţii, alunecări de teren, secetă şi alte fenomene. Tabel nr. 7. Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) 2000 2001 2002 2003 Producţia medie la 1394 2198 2770 141 hectar de grâu şi secara Producţia medie la 959 1780 1693 618 hectar de orz şi orzoaica Producţia medie la 1829 2634 2926 2507 hectar de porumb boabe Producţia medie la 957 1208 1800 1427 hectar de floarea soarelui Producţia medie la 146634 16990 18573 17671 hectar de sfecla de zahar Producţia medie la 12184 15581 14691 13796 hectar de cartofi de toamna Sursa: DGADR Botoşani, 2006 Tabel nr. 8. Suprafaţa cultivată cu viţă de vie 2000 2001 2002 Suprafaţa 1964 1843 1847 cu vii pe rod Sursa: DGADR Botoşani, 2006 Tabel nr. 9. Producţia de struguri 2000 2001 Producţia de 12590 9940 struguri (tone) Sursa: DGADR Botoşani, 2006 Tabel nr.10. Suprafaţa cultivată cu livezi 2000 2001 Suprafaţa cu 2962 2818 livezi (ha) Sursa: DGADR Botoşani, 2006 2002 9349 2004 1741 2005 1771 2005 2801 1826 2796 1101 21580 14639

2006 1690

2003 9115

2005 9186

2002 2666

2005 2659

2006 2559

64

Tabel nr.11. Producţia totală de fructe (tone) 2001 Producţia de fructe 25879 –total Producţia de prune 8509 Producţia de mere 9212 Producţia de pere 2228 Producţia de cireşe 3335 şi vişine Producţia de nuci 1315 Producţia de alte 1280 fructe Sursa: DGADR Botoşani, 2006

2002 25204 7104 10245 1882 3235 1349 1389

2005 14863 4800 5763 1200 2100 520 480

Tabel nr.12. Fertilizatori naturali şi chimici utilizaţi în agricultură (tone) 2000 2001 2002 Cantitatea de 4371 3519 3286 îngrăşăminte chimice aplicată total Cantitatea de 725908 774267 882767 îngrăşământ organice aplicată total Sursa: DGADR Botoşani, 2006

2005 3492

974832

Sectorul zootehnic
Zootehnia deţine un loc important în sectorul agriculturii în judeţul Botoşani. Acest sector a cunoscut transformări majore începând cu anul 1989, schimbări care au afectat nu numai judeţul Botoşani, ci şi întreaga regiune şi ţară. Desfiinţarea fostelor CAP-urilor a condus la scăderea semnificativă a efectivelor de animale. O altă problemă majoră o constituie producţiile medii obţinute care, la nivel naţional, şi cu atât mai mult la nivelul judeţului Botoşani, se află sub nivelul european, din cauza neaplicării progresului genetic şi tehnologic înregistrat în această perioadă. Tabel nr.13. Şeptelul din judeţul Botoşani 2000 Nr. capete de bovine 104285 Nr. capete de porcine 87495 Nr. capete de cabaline 43240 Nr. capete de caprine 2405 Nr. capete de păsări 2150091 Nr. de familii de albine 14802 Nr. capete de ovine 319063 Sursa: DGADR Botoşani, 2006 2001 100779 83233 40380 3180 2209517 21072 310508 2002 113468 95891 43430 4511 2504488 21085 317545 2005 135226 125345 44347 10314 2711200 23200 310327

Creşteri de efective s-au înregistrat la bovine, păsări, caprine, familii de albine. La toate speciile, peste 95% din efective se află în sectorul privat. Creşterea efectivelor de animale nu este una calitativă deoarece creşterea producţiei medii pe animal nu este semnificativă. Menţionăm faptul că în judeţul Botoşani, în anul 2006, au fost suspiciuni de gripă aviară, fapt care a dus la sacrificarea unui număr semnificativ de păsări domestice. Creşterea efectivului de caprine trebuie susţinută pe viitor, deoarece, conform negocierilor şi politicii agricole comune în UE, pentru această specie nu este impusă cotă de producţie la lapte, ca în cazul laptelui de vacă. De asemenea trebuie încurajată creşterea efectivului de familii de albine, având în vedere sporurile de producţie pe care le asigură prin polenizare sectorului vegetal, dar şi cererea crescută la export a mierii de albine.

65

Tabel nr.14. Producţia medie pe un animal în jud. Botoşani 2000 2001 Lapte de vacă –total (litri) 2889 3029 Lapte de oaie –total (litri) 49 53 Lână – total (kg) 2.00 2.05 Ouă – total (buc.) 145 128 Sursa: DGADR Botoşani, 2006

2002 3328 56 1.99 145

2005 3311 45 2.00 150

Nivelul scăzut al producţiilor medii pe animal realizate în anii supuşi analizei denotă productivitatea scăzută a efectivelor aflate în exploatare, care poate fi ridicată pe termen scurt prin sprijinirea cumpărării de către fermieri a animalelor de rasă şi pe termen lung prin reabilitarea activităţii de însămânţări artificiale. Totodată aceste măsuri trebuie corelate cu cantităţile de lapte negociate de către ministerul de resort împreună cu Comisia Europeană. La nivel regional, la începutul anului 2001, judeţul Botoşani deţinea 16% din efectivul de bovine, 15% din efectivul de porcine, 22% din efectivul de ovine, 4% din efectivul de caprine, 21% din efectivul de cabaline, 19% din efectivul de păsări, 14% din familiile de albine. După cum se poate observa, distribuţia este relativ egală între efectivele diverselor animale, neexistând diferenţe mari între judeţul Botoşani şi celelalte judeţe din regiune. De asemenea, majoritatea efectivelor se află în proprietate privată. Tabel nr.15. Producţia agricolă animală în jud. Botoşani Producţia de lapte – total (hl) Producţia de carne de bovina (mii de tone greutate vie) Producţia de carne de porc (mii de tone greutate vie ) Producţia de ouă (milioane de bucăţi) Producţia de lână (tone) Producţia de miere de albine (tone) Sursa: DGADR Botoşani, 2006 2000 1809,4 12,2 10,2 204,6 597,6 189,6 2001 1921,2 12,2 10,0 195,7 571,5 221,7 2002 2145,1 14,8 10,1 234,1 548,0 287,3 2005 1761,5 14,5 3,5 237,0 531,4 380,0

În principal, aceste produse sunt distribuite pe piaţa locală a judeţului, dar unele dintre ele sunt distribuite şi în alte judeţe, în special cele învecinate (ex, produse lactate). Tabel nr.16. Producţia principalelor produse procesate în jud. Botoşani 2000 2001 2002 Carne (inclusiv organe) - total 2502 1954 Preparate din carne 2012 1771 Lapte de consum 4024 2847 Brânzeturi 552 475 Legume, fructe conservate Sursa: DGADR Botoşani, 2006 2005 7183 3150 15001 33880 -

66

35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2000 2001 2005 Carne Lapte consum Brânzeturi

După cum se poate observa, producţia animală agricolă a crescut în perioada analizată, însă aşa cum am menţionat anterior, creşterea a fost una cantitativă, datorată creşterii efectivului de animale. În acelaşi timp, producţia principalelor produse procesate, cu excepţia brânzeturilor, a scăzut, fapt care poate fi explicat prin faptul că o parte din proprietari sunt micii proprietari individuali, care practică o agricultură de subzistenţă, produsele obţinute fiind destinate consumului propriu. În acelaşi timp se remarcă creşterea cantităţii de brânzeturi produse, fapt datorat investiţiilor în procesarea laptelui, în general prin intermediul programului SAPARD.

Programul SAPARD
Programul SAPARD a creat premizele tehnice şi financiare necesare procesului de aderare la structurile europene. Fondurile derulate prin Agenţia SAPARD şi ulterior de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), au contribuit direct la dezvoltarea economică şi socială a mediului rural, au susţinut producătorul privat, au oferit sprijin asociaţiilor cu profil agricol şi societăţilor comerciale agricole, dar şi consiliilor locale. Programul SAPARD a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare a Uniunii Europene a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est şi pentru a pregăti participarea acestora la Politica Agricolă Comunitară. Asistenţa a fost oferită în perioada 2000- 2006. Mai mult, în acest mod s-a oferit posibilitatea de adaptare a procedurilor financiare şi a mecanismelor de control ale Uniunii Europene. Programul SAPARD s-a adresat atât comunităţilor locale care puteau sa depună proiecte privind „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, cât şi persoanelor fizice şi juridice care au dorit sa iniţieze o afacere legată de agricultură sau de industria alimentară. Prin Programul FERMIERUL lansat de Guvernul României, s-a dat posibilitatea multor solicitanţi din judeţ care nu au dispus de resurse financiare sa fie susţinuţi în materializarea proiectelor proprii. În ceea ce priveşte măsura de dezvoltare a infrastructurii de transport rurale, în judeţul Botoşani s-au finalizat un număr de 7 proiecte de modernizare a drumurilor comunale şi săteşti, cu o lungime totală de 62,5 km şi în valoare totală de 5.86.295 euro. Doar 3 proiecte care au vizat realizarea unor alimentări cu apă s-au finalizat pană acum, cu valoare totală de 2.638.326 Euro. În anul 2007 au fost derulate un număr de 12 proiecte, din care 11 pentru reabilitări drumuri (Avrămeni, Broscăuţi, Dersca, Drăguşeni, Gorbăneşti, Hăneşti, Hudeşti, Ibăneşti, Stăuceni, Suharău şi Suliţa), a căror valoare totală este de 8.679.822 Euro şi unul pentru alimentare cu apă (Manoleasa) a cărui valoare este de 728.246 Euro.

67

Principalele domenii pentru care s-au obţinut fonduri nerambursabile SAPARD sunt: Industria alimentară ; Exploataţiile agricole ; Diversificarea activităţilor economice. La nivelul judeţului Botoşani, implementarea Programului SAPARD în perioada 2000–-2006 a fost un real succes, absorbindu-se în această perioadă fonduri europene în valoare de 48.248.300 Euro, realizându-se un număr de 132 de proiecte, cu următoarele investiţii: proiecte 1. Fabrici pentru prelucrarea laptelui – 9 2. Abator bovine, ovine – 2 3. Fabrică preparate carne – 2 4. Modernizarea procesării primare a cerealelor – 1 5. Achiziţii utilaje agricole – 50 6. Înfiinţare fermă vaci – 45 7. Modernizare ferme zootehnice – 2 8. Îngrăşătorie berbecuţi – 1 9. Fermă ovine – 1 10. Fermă caprine – 1 11. Înfiinţare fermă de îngrăşare a suinelor – 2 12. Sere (înfiinţare şi modernizare) – 5 13. Pensiuni agroturistice – 2 14. Ferme melci – 5 15. Ferme piscicole – 2 16. Ferme apicole – 3 proiecte 17. Dotare atelier meşteşugăresc – 1 proiect Menţionăm că datorită epuizării fondurilor SAPARD la data de 31 iulie 2006, un număr de 26 de proiecte cu o valoare totală de 30.106.118 RON, întocmite pentru accesarea de fonduri pe diferite măsuri, au rămas în aşteptarea viitoarelor fonduri europene care vor fi puse la dispoziţia investitorilor români începând cu 01 ianuarie 2007. Apreciem că prin programul SAPARD populaţia rurală a României a conştientizat bunele intenţii şi capacităţile financiare ale UE, precum şi modul de lucru al structurilor ce au derulat fonduri europene, bazat pe corectitudine, transparenţă, acces nediscriminatoriu la resursele de finanţare. Acest program a fost practic o gură de oxigen pentru dezvoltarea economiei rurale. La nivelul judeţului Botoşani, se consideră că absorbţia fondurilor structurale privind dezvoltarea rurală – FEADR – ce se vor derula prin Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) nu va fi o problemă. Considerăm că prin FEADR vor fi finanţate multe proiecte similare celor care au fost accesate prin programul SAPARD, la care se vor adăuga cele privind dezvoltarea în mediul rural a activităţilor de mică industrie, servicii, împăduriri de terenuri agricole degradate, iar pentru beneficiarii publici, în special măsuri privind îmbunătăţirea infrastructurii cât şi pentru conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale. Pentru a asigura o dezvoltare reală şi durabilă a zonei rurale a judeţului, este necesară îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, a mediului, creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei rurale.

68

5. MEDIUL DE AFACERI
1. Forţa de muncă
Conform tendinţelor statistice prezentate mai jos, se constată o tendinţă de scădere permanentă a numărului de şomeri, fenomen datorat exodului forţei de muncă către statele membre ale Uniunii Europene, ca fenomen de masă. Totodată, menţionăm faptul că o buna parte din şomerii existenţi în statistici conform legislaţiei de protecţie socială, o dată ce depăşesc perioada acestei protecţii, ies din aceste statistici, deci nu putem vorbi de o scădere reală a numărului de şomeri, datorat unei reale creşteri economice.

Tendinţe statistice
Şomaj
Numărul şomerilor în plată pe grupe de vârstă 2000-2005 Total <25 25-29 30-39 40-49 2000 19828 10302 1483 3575 3360 2001 16391 8498 1258 2917 2983 2002 6219 2237 457 1289 1465 2003 5007 1256 276 1137 1571 2004 3274 777 159 760 1026 2005 3496 643 152 858 1109
Sursa: A.J.O.F.M. Botoşani, 2006

50-55 919 669 660 673 465 542

>55 189 66 81 94 87 192

Cei mai mulţi şomeri au sub 25 de ani, dar există de asemenea un procent ridicat al şomerilor între 30 şi 50 de ani. Număr de şomeri, total şi după sex 2000 2001 Anul Total, din care 35117 23129 Femei 14809 8818 Femei, procente 42.2 38.1
Sursa: A.J.O.F.M. Botoşani, 2006

2002 19921 7964 39.9

2003 16672 5890 35.3

2004 13283 4580 34.4

2005 10085 3490 34.6

La nivelul anului 2005, pe sexe, 65,4% din şomeri sunt bărbaţi, iar 34,6% femei, mai afectată de fenomenul şomajului fiind grupa de vârstă 15-34 ani. În perioada 2000 – 2005 se observă o scădere a numărului de şomeri femei şi o creştere a şomerilor bărbaţi. Distribuţia şomerilor în plată pe nivele de pregătire profesională Anul Total Muncitori Studii medii 2000 19828 17680 1848 2001 16391 14602 1505 2002 6219 5106 871 2003 5007 3749 941 2004 3274 2637 421 2005 3496 2839 495
Sursa: A.J.O.F.M. Botoşani, 2006

Studii superioare 300 284 221 317 216 162

A existat o scădere mare a numărului de şomeri, în special muncitori şi absolvenţi de liceu în 2002 comparat cu 2001. Din totalul şomerilor, în anul 2005, în jur de 81,2% din totalul şomerilor în plată sunt muncitori, 14,15% sunt absolvenţi de liceu şi 4,63% absolvenţi de facultate.

69

Rata şomajului - comparaţie între nivelul judeţean şi nivelul naţional Anul Nr. de şomeri în Rata şomajului în Rata şomajului judeţul Botoşani judeţul Botoşani pe ţară 2000 35117 16.5 10.5 2001 23129 10.9 11 2002 19921 10.2 8.1 2003 16672 9.2 7.2 2004 13283 7.7 6.2 2005 10085 6.1 5.9
Sursa: A.J.O.F.M. Botoşani, 2006

Se poate observa scăderea permanentă a numărului de şomeri în special începând cu anul 2002. Dacă în anul 2002 numărul de şomeri din judeţul Botoşani era de 19.921 persoane, în anul 2005 au fost înregistrate 10.085 de persoane. Menţionăm faptul că scăderea şomajului după anul 2002 se înscrie într-un fenomen naţional social, judeţul Botoşani nefăcând excepţie. Ţinta deplasării forţei de muncă excedentare a fost piaţa muncii din statele membre ale UE. Forţa de muncă ocupată Populaţia ocupată 1) pe sectoare de activitate
Denumirea activităţii Total, din care : Agricultură,piscicultură Silvicultură şi economia vânatului Industrie – Total • industria extractivă • industria prelucrătoare • energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transporturi, depozitare şi comunicaţii Activităţi financiare, bancare şi de asigurări Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 2000 175,5 108,5 0,6 24,8 0,4 21,9 2,5 3,8 10,7 1,0 1,8 0,8 2,5 2,8 7,7 6,5 2,4

Mii persoane
2001 172,1 105,9 0,6 26,3 0,3 23,4 2,6 2,6 10,6 0,5 1,6 0,6 2,5 2,9 7,7 6,8 2,3 2004 S) 152,1 79,9 25,1 0,2 23,2 1,7 4,0 11,5 1,1 3,7 0,7 3,7 3,0 8,0 7,3 4,1 2005 S) 153,3 81,1 23,2 0,1 21,6 1,5 4,3 13,6 1,4 3,8 0,8 2,8 2,8 7,8 7,1 4,6

s)Sursa:Balanţa Forţei de Muncă a Judeţului Botoşani 1) Populaţia ocupată – toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii-autodeclaraţii în chestionarele DJS-Botoşani.

Legat de agricultură, ca sector de bază, menţionăm că începând cu anul 2003 sectoarele din ‘Agricultură‘ şi cele din ‘Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului’ constituie un singur sector de activitate denumit ‘Agricultură, vânătoare, silvicultură’, având loc totodată transformări cantitative şi calitative în sectoarele adiacente. De asemenea, a avut loc o dezvoltare a sistemului de clasificare a profesiilor, o dată cu dezvoltarea unor noi sectoare de activitate în sfera ocupaţională. Se observă revirimentul sectorului industriei uşoare, care după o perioadă de descreştere înregistrată în perioada 1990-2000, cunoaşte o creştere a populaţiei ocupate în acest domeniu începând cu 2001, prin folosirea „lohnului” ca investiţie în judeţ, motivat de costul scăzut al forţei de muncă, constituită cu preponderenţă din femei. Actualmente şi acest sector suferă transformări, în sensul scăderii, datorat legislaţiei muncii care impune plata forţei de muncă la un nivel minim impus. Se remarcă de asemenea în ultimii 2 ani o creştere a populaţiei ocupate în servicii pe parcursul anului 2005. În ansamblu, vorbim de un declin accentuat al populaţiei ocupate în

70

sectorul industrial datorită închiderii capacităţilor existente, fără a se putea produce investiţii masive în locul lor. Ponderea femeilor în populaţia ocupată 2000 Populaţia ocupată (mii pers.) 175,5 Ponderea femeilor în pop. 51,6 ocupată - % 2001 172,1 52,8 Mii persoane 2004 S) 2005 S) 152,1 153,3 52,7 50,8

s)Sursa:Balanţa Forţei de Muncă a Judeţului Botoşani

Din totalul populaţiei active şi ocupate 46.90% sunt femei, Regiunea Nord-Est, din care face parte şi judeţul Botoşani, situându-se astfel deasupra mediei naţionale. Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate este în agricultură şi silvicultură, cu 50,40% din totalul populaţiei ocupate, urmată de servicii cu 29,60%. De asemenea, se constată fenomenul de mobilitate intersectorială, prin redistribuirea populaţiei ocupate din sectorul secundar şi reorientarea acesteia spre sectorul primar şi terţiar. Acelaşi fenomen se observă şi la nivel naţional, dar cu o intensitate mai redusă. Unitate teritorială Bacău Botoşani Iaşi 30,47 69,53 Neamţ Suceava Vaslui 32,99 67,01 37,76 62,24 Regiunea România Nord-Est 38,43 61,57 54,79 45,21

Populaţia Urban 40,19 activă ocupată (% urban/rural) Rural 59,81

46,27 38,2 53,73 61,8

Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor, martie 2002 şi PDR al Regiunii Nord Est

Se observă o pondere mare a populaţiei ocupate în mediul rural în judeţul Botoşani, faţă de celelalte judeţe din regiune, cu atât mai mult la nivel naţional, deţinând un loc fruntaş.

Piaţa forţei de muncă
Locurile de muncă vacante pe piaţa muncii sunt înregistrate în principal în industria confecţiilor, domeniul construcţii, industria mobilei, comerţ. Un deficit mare pe piaţa muncii şi implicit cea mai căutată meserie este cea de confecţioner, dar şi cele din domeniul construcţiilor. Sfera serviciilor este slab reprezentă în acest moment, cu tendinţă de creştere. Referindu-ne la iniţiativa privată din mediul rural, menţionăm că numărul agenţilor economici este redus şi în marea majoritate sunt persoane fizice autorizate sau asociaţii familiale care nu pot absorbi forţa de muncă decât în mică măsură, iar activitatea preponderentă în care îşi desfăşoară activitatea aceste entităţi este comerţul. De aici, necesitatea promovării unor programe de ocupare a forţei de muncă tinere existente în mediul rural, ca şi potenţial neutilizat în prezent. Menţionăm faptul că tineretul din mediul rural a beneficiat şi beneficiază şi în prezent de educaţie, astfel încât programele de ocupare găsesc un grup ţintă receptiv pentru noi profesii, solicitate pe piaţa muncii.

2. Mediul de afaceri Organizarea mediului de afaceri
Mediul de afaceri nu este foarte bine dezvoltat şi nu funcţionează adecvat; schimbările dese de structură şi rol, lipsa capitalului, politica subvenţiilor şi politica băncilor, nu au încurajat dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos. La toate acestea contribuie şi lipsa experienţei în dezvoltarea unei afaceri, ca lacună în sistemul educaţional, până în prezent şi a lipsei unei mentalităţi adaptate economiei de piaţă. Organizaţiile implicate şi care sprijină sectorul de afaceri în Botoşani sunt: • Camera de Industrie, Comerţ şi Agricultură • Patronate

71

Camera de Industrie, Comerţ şi Agricultură Organizaţie non-guvernamentală, de utilitate publică, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Botoşani are drept scop promovarea comerţului şi industriei Botoşani pe plan intern şi extern şi sprijinirea membrilor săi, în special a IMM-urilor cu capital privat în raporturile cu autorităţile din ţară şi organismele specializate din străinătate. Nu toţi agenţii economici sunt membri ai CCIA din Botoşani. Un aspect pozitiv este faptul că mulţi investitori străini care sunt interesaţi de această zonă stabilesc un prim contact cu asociaţia; de asemenea, CCIA Botoşani păstrează bune relaţii cu afacerile deja înfiinţate şi investitorii străini. Patronatele Există oameni de afaceri importanţi care nu s-au alăturat unui patronat sau nu acordă, din diferite motive, prea multă importanţă acestui tip de organizaţie. Există 10 patronate în judeţul Botoşani, din care doar două sunt implicate în diverse activităţi importante la nivel local. Suport Financiar Finanţarea şi dezvoltarea mediului de afaceri botoşănean a avut ca surse în principal: Programe de finanţare externă Reinvestirea profitului Bănci Programul SAPARD (a fost menţionat la capitolul referitor la agricultură) Guvernul României

Programe de dezvoltare a afacerilor, derulate prin ADR NE
Denumire program PHARE 2000 – Coeziune Economică şi Socială A. Dezvoltarea RU în contextual restructurării industriale B. Schema de granturi pentru IMM-uri recent înfiinţate PHARE 2001 - Coeziune Economică şi Socială A. Asistenţă pentru IMM-uri Dezvoltarea Regiunii Nord-Est (Guvernul României) PHARE 2002 - Coeziune Economică şi Socială Dezvoltarea resurselor umane PHARE 2004 – Coeziune Economică şi Socială Schema de Granturi pentru sectorul privat pentru Pregătirea de Proiecte în Domeniul Gestionării Deşeurilor
Sursa: ADR-NE, 2006

Valoare totală 136.092 Euro 898.320 Euro 881.718 Euro 54,429 MLD Lei vechi 890.528 Euro 400.000 Euro

Valoare grant 98.669 Euro 430.975 Euro 467.969 Euro 31,461 MLD Lei vechi 420.365 Euro 360.000 Euro

Noua legislaţie, în special Legea nr. 76/2002, cu completările şi modificările ulterioare, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, a schimbat modul în care şomajul este abordat ca problemă socială. Contextual socio-economic, schimbările de pe piaţa muncii şi eforturile pentru aderarea la Uniunea Europeană au condus la apariţia legii menţionate mai sus. Menţionăm faptul că prin acest act normativ s-au urmărit: a) Subvenţionarea locurilor de muncă pentru angajarea temporară a şomerilor în lucrări de interes comunitar. 2004 2005 2006 Anul Număr agenţi economici solicitanţi de 32 56 72 subvenţii conform art.78 Număr şomeri angajaţi 2022 3331 3356 Sume cheltuite(Ron) 1.570.070 3.647.717 4.053.078 Domeniul de activitate al beneficiarilor acestor subvenţii a fost administraţie publică locală (Primăriile din judeţul Botoşani).

72

b) Subvenţionarea locurilor de muncă ale absolvenţilor 2004 2005 2006 Anul Număr agenţi economici solicitanţi de 227 204 163 subvenţii conform art.80 Număr şomeri angajaţi 483 367 246 Sume cheltuite (Ron) 1.014.527 1.408.401 906.962 Agenţii economici care au solicitat aceste subvenţii au diverse domenii de activitate. Cele mai importante domenii au fost :comerţ, sanitar, construcţii, etc. c) Subvenţionarea locurilor de muncă ale persoanelor peste 45 de ani, ale întreţinătorilor unici de familie şi a persoanelor cu handicap, şomerilor care mai au 3 ani până la pensie. 2004 2005 2006 Anul Număr agenţi economici solicitanţi de 293 186 205 subvenţii conform art.85 Total şomeri angajaţi: 639 424 427 - din care persoane peste 45 de ani 482 344 393 - din care unici întreţinători de familie 157 161 19 - din care şomeri care mai au 3 ani până 6 19 15 la pensie Sume cheltuite (Ron) 1.237.062 1.427.927 1.559.382 Agenţii economici care au solicitat aceste subvenţii au diverse domenii de activitate. Cele mai importante domenii au fost: comerţ, sanitar, construcţii etc. d) Credite în condiţii avantajoase pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinţarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale, precum şi activităţi independente desfăşurate de persoane fizice autorizate. 2004 2005 2006 Anul Număr agenţi economici solicitanţi de 13 3 2 credite Număr persoane angajate: 149 8 13 - din care şomeri 77 5 8 Sume cheltuite(Ron) 1.464.435 78.232 153.086 Principalele domenii de activitate ale agenţilor economici care au solicitat credite au fost : -morărit şi panificaţie ; -prestări servicii ; -construcţii ; -industria de prelucrare a lemnului. Sistemul bancar din judeţ oferă servicii bancare tuturor clienţilor, persoane fizice, companii private şi instituţii publice sau ONG-uri. Printre cele mai importante bănci se numără: Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Banc Post, Raiffeisen Bank, Allianz-Ţiriac, Transilvania, Carpatica, CEC. Serviciile financiare oferite de aceste bănci se referă la creditarea de ansamblu a activităţii curente de aprovizionare, producţie, desfacere, prestări servicii sau pentru creditarea unor subactivităţi, proiecte, contracte etc. Totuşi, creditul este în continuare foarte scump şi este grevat de o multitudine de garanţii.

Infrastructura de Afaceri
Incubatorul de Afaceri Botoşani este realizat de către Consiliul Local Botoşani, printr-o finanţare nerambursabilă în cadrul Programului PHARE 2001 Coeziune Economică şi Socială, componenţa de Infrastructură Mare Regională. Incubatorul de afaceri deţine un spaţiu care are destinaţia de a găzdui întreprinderi nou create cu scopul de a ajuta oamenii de afaceri să-şi dezvolte ideile de la faza de concepţie până la faza de producţie şi comercializare, dezvoltând astfel spiritual antreprenorial. Incubatorul funcţionează în două locaţii: - Centrul administrativ – str. Poştei nr. 6, care dispune de 30 spaţii pentru birouri (cu suprafaţa de aproximativ 20 mp fiecare, racordate la utilităţi) ce vor fi puse la dispoziţia firmelor solicitante, sală de conferinţe, restaurant de incintă;

73

- Centrul de microproducţie – str. Calea Naţională nr. 354, care dispune de 20 spaţii de producţie (cu o suprafaţă de aproximativ 200 mp/ spaţiu, racordate la utilităţi), un atelier de aproximativ 280 mp, show-room cu spaţiu de expunere la parter ce va fi utilizat de firmele incubate şi spaţiu pentru servirea mesei, la etaj. Principalele criterii de selecţie pentru admiterea firmelor în incubator sunt: forma de organizare, numărul de locuri de muncă create în anul 1 de incubare, obiectul de activitate, capacitatea de finanţare şi sustenabilitatea afacerii, experienţa managerială şi spiritul antreprenorial. Pentru IMM-urile deja înfiinţate, faţă de condiţiile de mai sus, se adaugă şi vechimea firmei, care nu trebuie să fie mai mare de 2 ani. Pentru cele două locaţii au fost aprobate de către Consiliul local tarife de incubare diferenţiate şi anume: pentru Centrul Administrativ, 4,5 euro /mp/lună, iar pentru Centrul de microproducţie, 3 euro/mp/lună. Menţionăm de asemenea zona industrială a municipiului Botoşani, care în prezent, o parte este în conservare, alte părţi fiind în proprietate privată, suferă modificări structurale profunde. Este puţin probabil ca vechile domenii de activitate, odinioară principalele forme de ocupare a forţei de muncă în judeţ, să fie revigorate. Număr societăţi active 2000 Numărul total al societăţilor active 1) 3409 2001 3417 2002 3437 2003 3612 2004 S) 3817 2005 S) 3985

s) Sursa: Caietul Judeţului Botoşani 1) Societate activă-cu bilanţ depus+ cifră de afaceri

Dinamica producţiei industriale pe activităţi CAEN U.M 2001/ 2002/ 2003/ 2000S) 2000S) 2000 S)

-an 2000=100%2004/ 2005/ 10 luni 2000 S) 2000 S) 2006/ 10 luni2005
S)

Confecţii Sticlărie Încălţăminte Fibre şi fire sintetice Izolatori electrici Echipamente electrice de joasă tensiune Pompe Textile

% % % % % % % %

102,1 83,9 147,1 123,4 162,1 143,4 91,0 108,6

87.7 66.6 237.6 103.0 57.5 121.0 75.3 192.9

84.9 77.3 244.7 81.9 44.5 73.9 79.7 176.9

97.7 57.9 211.9 76.5 41.5 12.6 58.9 199.9

82.9 18.0 242.6 82.2 5.4 54.0 58.5 144.9

95.7 168.9 166.8 93.9 72.2 67.8

s)Sursa: Buletinul Statistic Lunar al judeţului Botoşani

Producţia industrială a scăzut în perioada 2000-2005 datorită următorilor factori: - tranziţia economică de după anul 1990 care s-a sondat cu pierderea pieţelor specifice; - capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile şi cerinţele pieţelor de desfacere interne şi externe; - decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor; - ritmul lent al privatizării şi restructurării; - cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi autohtone de capital. Analizând producţia în principalele ramuri industriale obţinută între 2000 şi 2005, se pot observa diferite evoluţii ale producţiilor industriale pe activităţile CAEN. În industria confecţiilor textile, o creştere este înregistrată în anul 2001 faţă de anul 2000, creşterea cea mai mare este înregistrată în sistemul Lohn, beneficiarii fiind în special clienţi străini. După anul 2002 până în anul 2005 şi 10 luni din anul 2006, producţia de confecţii a scăzut datorită scăderii producţiei în Lohn, partenerii din Europa orientându-se spre forţă de muncă mai ieftină, în Moldova sau Ucraina.

74

În industria sticlei, inclusiv izolatori electrici, după o creştere înregistrată în 2001 faţă de 2000, o descreştere a fost înregistrată în următorii ani, ajungându-se la dispariţia acestor producţii în anul 2005. Producţia de încălţăminte are o evoluţie crescândă în perioada 2002 – 2005, cu o uşoară scădere pe 10 luni din 2006. Producţia de fibre şi fire sintetice a înregistrat o scădere cu mici variaţii până în 2005, şi o creştere pe 10 luni din anul 2006, peste nivelul din anul 2001. Producţia de pompe centrifuge a înregistrat o scădere constantă până în 2005, şi o uşoară creştere pe 10 luni din anul 2006 Producţia de echipamente electrice de joasă tensiune – aduc o contribuţie semnificativă pe piaţa consumului de bunuri; deşi valoarea mărfurilor tranzacţionate nu este mare, a înregistrat o recesiune până în 2005 cu o revenire pozitivă în 10 luni din anul 2006.

Dinamica prod. ind. pe activitati CAEN-an2000=100%200 150 100 102,1 50 0 2001 confectii 102,1 2002 87,7 103 192,9 2003 84,9 81,9 176,9 2004 97,7 76,5 199,9 2005 82,9 82,2 144,9 123,4 108,6 103 87,7 84,9 81,9 76,5 97,7 82,9 192,9 176,9 199,9 144,9 82,2 95,7 67,8 166,8

10luni2006 95,7 166,8 67,8

fibre si fire sintetice 123,4 textile-tricotaje 108,6

confectii fibre si fire sintetice textile-tricotaje

Dinamica prod ind pe activitati CAEN-an2000=100% 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2001 sticlarie izolatori electrici echip. el. de joasa tensiune 83,9 162,1 143,4 2002 66,6 57,5 121 2003 77,3 44,5 73,9 2004 57,9 41,5 12,6 2005 18 5,4 54 83,9 66,6 57,5 44,5 77,3 73,9 57,9 41,5 12,6 18 5,4 0 0 10luni2006 0 0 93,9 54 143,4 121 93,9

162,1

sticlarie izolatori electrici echip. el. de joasa tensiune

75

Structura societăţilor active după modalitatea lor de organizare Tipul societăţii 2003 2004 S) Societăţi cu 94,6 89,2 răspundere limitată Societăţi pe acţiuni 4,8 7,2 Altele 0,6 3,6

-%2005 S) 91,3 6,0 2,7

s) Sursa: Rezultate ASA (Ancheta Structurala Anuală) - Anchetă naţională - date pentru jud.Botoşani
După cum se poate observa, majoritatea firmelor sunt cu răspundere limitată Structura societăţilor active după mărime Tipul societăţii 2000 2001 2002 Micro(0-9 salariaţi) 2899 2892 2930 IMM 487 498 483 (10-249 salariaţi) Mari (peste 250 23 27 24 salariaţi) Total 3409 3417 3437
s) Sursa: Caietul Judeţului Botoşani

.

2003 3052 535 25 3612

- nr. 2004 S) 2005 S) 3247 3377 543 27 3817 584 24 3985

Numărul microîntreprinderilor a înregistrat o creştere constantă în perioada analizată; acestea continuă să deţină ponderea cea mai ridicată în totalul firmelor (84,7% în anul 2005). Ca structură sectorială, la sfârşitul anului 2005, 53% sunt firme de comerţ, 25% - de servicii şi numai 22% activează în domeniul producţiei şi activităţilor de construcţii. IMM-urile au cunoscut însă o evoluţie favorabilă, numărul lor crescând cu 16,6% în perioada analizată. Spre deosebire de microîntreprinderi însă, în cazul IMM-urilor ponderea cea mai mare o deţin cele din sectorul productiv (47%). Analizând şi corelând evoluţia numărului de microîntreprinderi şi IMM-uri de la an la an, se poate observa că reducerea numărului de microîntreprinderi nu este compensată întotdeauna de creşterea numărului de IMM, ceea ce arată faptul că o parte din ele au fost închise. În mare parte, ele nu s-au adaptat condiţiilor impuse de piaţa liberă. În ceea ce priveşte întreprinderile mari, se constată că numărul acestora s-a menţinut relativ constant, procentajul cel mai mare fiind al celor din producţie. Numărul mediu de salariaţi pe tip de firmă Tipul societăţii 1999 S) 2000 S) 2001 S) Micro 6617 6123 5784 (0-9 salariaţi) IMM 17555 19145 18100 (10-249 salariaţi) Mari (peste 250 18574 17988 19791 salariaţi) Total 42746 43256 43675
s) Sursa: Rezultate ASA (Ancheta Structurală Anuală)

- nr. 2002 S) 5692 19087 25296 50075

2003 S) 6327 21424 16870 44621

2004 S) 7169 21890 14283 43342

2005 S) 7631 21885 12115 41631

Întreprinderile mici şi mijlocii constituie un segment important al economiei judeţului, absorbind la nivelul anului 2005 o mare parte din numărul total al salariaţilor care activează în firme (52,6%). Dacă se ţine cont şi de cei ce activează în microîntreprinderi, se obţine o pondere totală de 70,9%. În general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pieţii, mai inovative şi active în a răspunde cerinţelor consumatorilor, îmbunătăţind mediul competiţional, amplificând cultura organizatorică şi creând condiţiile stabilităţii sociale. Faţă de anul 2000, în anul 2005, se constată o creştere a numărului de salariaţi în micro întreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii şi o scădere a acestora în întreprinderi mari cu peste 250 de salariaţi.

76

Efectivul salariaţilor pe categorii de salariaţi şi activităţi ale economiei judeţului Botoşani Denumirea activităţii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total, din care : 59791 57691 57200 54045 56204 56120 Agricultură,silvicultură, exploatare 2321 1518 1293 819 1460 1299 forestieră Piscicultură şi pescuit 85 47 77 107 104 137 Industrie – Total 23523 25023 23953 20786 20818 18817 388 340 279 257 191 136 • industria extractivă 20616 22089 21279 18846 18942 17185 • industria prelucrătoare • energie electrică, 2519 2594 2395 1683 1685 1496 termică, gaze şi apă Construcţii 3597 2220 2937 3613 3537 3805 Comerţ 7077 6877 5580 5707 5810 7886 Hoteluri şi restaurante 951 256 840 905 825 860 Transporturi, depozitare 868 723 761 653 1160 1188 Poştă şi telecomunicaţii 1620 1239 1190 1056 868 855 Activităţi financiare, bancare şi de 813 622 764 655 644 724 asigurări Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate 952 874 1181 1155 1276 638 întreprinderilor Administraţie publică, apărare şi 2821 2873 2702 2977 2981 2798 asistenţă socială obligatorie Învăţământ 7667 7741 7485 7564 7917 7570 Sănătate şi asistenţă socială 6211 6454 6989 6716 6974 6863 Alte activităţi de servicii colective, 1285 1224 1448 1332 1830 2680 sociale şi personale
s)Sursa:Caietul Judeţului Botoşani

Comparativ cu anul 2000, serviciile – atât cele destinate populaţiei, cât şi întreprinderilor – condiţionate direct de creşterea numărului de salariaţi şi de îmbunătăţirea caracterului funcţional al economiei de piaţă, au înregistrat un progres semnificativ în anul 2005, acest sector nefiind dezvoltat la nivelul necesităţilor. Totodată, se remarcă şi o îmbunătăţire a structurii acestora, prin creşterea mai susţinută a serviciilor cu potenţial intern de dezvoltare. Este vorba de servicii turistice care împreună cu cele de comerţ, au înregistrat o creştere cu circa 8,97%, dar şi de cele de transport care au crescut cu 26,8%. O semnificaţie aparte o are creşterea activităţilor de construcţii, cu peste 5,78%, din perspectiva dezvoltării economiei judeţului, şi a nivelului de viaţă prin construcţie de locuinţe. Ponderea celorlalte domenii de activitate s-a diminuat. Astfel, industria a scăzut cu 20%, agricultura cu 44%, în timp ce contribuţia sectorului primar s-a redus la mai mult de jumătate în acest interval. În mod similar se prezintă situaţia luând în calcul numărul mediu de salariaţi pe activităţile economice din judeţ. Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei judeţului Botoşani Denumirea activităţii 2000 2001 2002 2003 Total, din care : 5930 5838 5686 5492 6 1 0 3 Agricultură 1931 1350 839 525 Silvicultură, exploatare forestieră şi economia 548 680 533 433 vânatului Piscicultură şi pescuit 95 46 66 90 Industrie – Total 2282 2466 2384 2109 3 7 5 4 398 365 307 263 • industria extractivă 1994 2172 2106 1912 • industria prelucrătoare 9 9 4 3 2573 2474 1708 • energie electrică, termică, gaze şi 2476 2004 53829 871 640 94 19980 193 18190 1597 2005 52362 883 457 144 17606 185 15884 1537

77

apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transporturi, depozitare Poştă şi telecomunicaţii Activităţi financiare, bancare şi de asigurări Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderi Administraţie publică, apărare şi asistenţă socială obligatorie Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
s) Sursa : Anuarul Statistic al Judeţului Botoşani

3642 6951 964 892 1578 802 1071 2878 7534 6319 1278

3226 6682 242 823 1328 624 869 2860 7624 6067 1293

2687 5593 823 714 1293 790 1217 2668 7630 6904 1258

3553 5494 908 630 1078 637 1135 2828 7506 6865 2147

3554 5459 773 1112 858 605 1214 2900 7392 6693 1684

3244 7517 802 1111 814 680 816 2652 7203 6519 1914

Se constată o scădere a numărului de salariaţi pentru majoritatea activităţilor, în 2005 comparativ cu anul 2000. Acest lucru se datorează şi scăderii numărului de societăţi active în aceeaşi perioadă, cu preponderenţă în zona rurală. Din păcate nu se constată o redistribuire a salariaţilor din agricultură spre celelalte sectoare de activitate. Cifra de afaceri Tipul societăţii Micro(0-9 salariaţĩ) IMM (10-249 salariaţĩ) Mari (peste 250 salariaţĩ) Total 2000 mld lei 1671,3 4344,7 1528,5 7544,5 2001 mld lei 2207,5 6041,2 2581,9 10830,6 2002 mld lei 2813,4 8022,7 3152,7 13988,8 2003 mld lei 3754,7 10658,5 3483,1 17896,3 2004 S) mii RON 542279,8 1564867.5 473160,1 2580307,4 2005 S) mii RON 576272,0 1825004,0 555881,0 2957157,0

s) Sursa: Rezultate ASA (Ancheta Structurală Anuală)

În ceea ce priveşte activitatea economică pe ansamblu, în perioada 2000 – 2005, cifra de afaceri a crescut cu 3,9 ori. Ponderea acestei creşteri o deţin întreprinderile mici şi mijlocii (4,2 ori), urmate de microîntreprinderi (3,44 ori), întreprinderile mari, cu peste 250 salariaţi, înregistrând o creştere de numai 7,3 %. Ponderea creşterii cifrei de afaceri se datorează şi creşterii producţiilor livrate la intern şi la export, precum şi sporirii numărului de operatori economici din judeţul nostru în perioada luată spre analiză.

Investiţii
Investiţiile realizate în economia judeţului, în perioada 2000-2005, se ridică la 2.052,0 miliarde lei noi (RON), exprimate în preţuri actualizate la anul 2005. Fondurile necesare pentru investiţii provin de la bugetul de stat, cel local, din resurse proprii, împrumuturi bancare sau alte surse. Investiţii brute 2) Total investiţii mii RON 2000 2001 2002 2003 S) 299600,0 421814,3 464568,9 240672,8 Majoritar de Stat % 40,8 32,9 18,6 24,7 Majoritar privat % 37,6 54,7 58,2 75,3 Împrumuturi şi alte surse % 21,6 12,4 23,2

78

2004 S) 2005 S)

308284,0 317088,0

20,1 6,2

79,9 93,8

Nu există date

s) Sursa: Rezultate ASA (Ancheta Structurală Anuală) 2) Investiţii brute - valoarea totală a cheltuielilor efectuate ĩn bunuri corporale – mijloace fixe puse în funcţiune + valoarea cumpărărilor de mijloace fixe şi terenuri (la mâna a doua sau cumpărate de la alte unităţi).

Investiţii brute pe surse de finanţare Total investiţii mii RON 2000 299600,0 2001 421814,3 2002 464568,9 2003 S) 2004 S) 2005 S) 240672,8 308284,0 317088,0

Investiţii străine mii RON 123889,2 166323,3

Investiţii straine-% 29,4 35,8

Nu avem date

s) Sursa: Rezultate ASA (Ancheta Structurală Anuală).

Investiţii brute pe sectoare de activitate Sector de 2001 2002 activitate Industrie 53 72,7 Sănătate şi 7,5 6,7 asistenţa socială Comerţ 7,6 2,8
s) Sursa: Prelucrarea bazei de date din ASA 2005.

2004 S) 47,2 0,1 4,6

2005 S) 44,4 0,2 2,9

Privind modul în care interesul investitorilor a evoluat în anul 2002 comparativ cu anul 2001, pentru diferite ramuri industriale, industria a realizat investiţii cu peste 37% mai mult; în sănătate şi asistenţă socială, investiţiile au scăzut foarte mult până în anul 2005, iar în comerţ investiţiile au avut o involuţie în anul 2005 comparativ cu anul 2001.

Activităţi de export-import
Un indicator relevant pentru mediul economic şi de afaceri pentru judeţul Botoşani îl constituie balanţa comercială de export-import. -mii euro2000 2001 2002 2003 S) 2004 S) 2005 S) 10luni 2006 S) Export 77510 92252 122155 139936 166060 175344 165613 Import 66482 80319 100635 112093 131970 143807 145710 Sold 11028 11933 21520 27843 34090 31537 19903
s) Sursa : Anuarul Statistic şi Buletinul Statistic Lunar – jud. Botoşani.

În perioada 2000-2006, volumul comerţului exterior s-a mărit de peste două ori, respectiv de la o valoare cumulată (export şi import) de circa 143.992 mii euro în 2000 la 311.323 mii euro în anul 2005. Această evoluţie pozitivă, atât a exporturilor, cât şi a importurilor, se datorează majorării gradului de deschidere a economiei spre exterior, demonopolizării activităţilor de comerţ exterior, acordurilor de liber schimb încheiate de România, precum şi creşterii competitivităţii economiei judeţului, inclusiv pe calea majorării investiţiilor străine, creşterii calităţii produselor, deschiderea pieţelor din vestul Europei. În anul 2005, comparativ cu anul 2000, exportul de bunuri şi servicii s-a majorat în termeni reali cu 2,14%, iar importul de bunuri şi servicii cu 2,19%. Tendinţa raportului export – import a fost continuu pozitiv, ajungând să fie în creştere cu 2,86 ori în 2005 faţă de anul 2000. Această tendinţă care, în fapt, reflectă creşterea competitivităţii economiei judeţului nostru, este de apreciat în condiţiile în care creşterea economică de proporţiile celei consemnate în România în ultimii doi ani implică, în mod direct, o creştere a importului.

79

6. RESURSELE UMANE Educaţie – învăţământ
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Învăţământul botoşănean, subsistem al învăţământului românesc, este reprezentat teoretic şi practic în toate segmentele învăţământului preuniversitar public, începând cu învăţământul preşcolar şi terminând cu cel postliceal. În ceea ce priveşte forma de învăţământ, cea de zi este vizibil în avantaj faţă de formele „seral sau frecventă redusă” (775 clase învăţământ liceal şi S.A.M., faţă de 27 clase învăţământ liceal seral şi frecvenţă redusă). Având în vedere dorinţa tinerilor ce au depăşit vârsta şcolarităţii de a-şi completa studiile, în proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2005 – 2006 s-a suplimentat numărul claselor de învăţământ seral şi cu frecvenţă redusă. Elementul de noutate din anul şcolar 2005 – 2006, l-a constituit finalizarea învăţământului din şcolile de artă şi meserii prin an de completare, nivel de pregătire ce conferă competenţe profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare de nivel 2. În privinţa reţelei şcolare, în cele 751 unităţi şcolare şi preşcolare (cu personalitatea juridică sau secţii ori unităţi arondate) a fost cuprins un efectiv de 16.102 preşcolari şi 67.347 elevi, deci un total de 83.449 (în scădere comparativ cu anii şcolari precedenţi cu un procent de circa 1,02%). Conform prognozei realizate de către Institutul Naţional de Statistică, populaţia cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, în perioada 2006-2013 va avea o evoluţie descendentă în judeţul Botoşani, descreştere cu aprox. 23%. Reţeaua unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică care au funcţionat în anul şcolar 2005/2006 : Tip Grădiniţe Şcoli cu clase I-VIII rural Învăţământ 1 de masă Învăţământ 0 special Total 36 urban 35 0 rural 164 0 193 urban 32 4* Unităţi de învăţământ liceal rural 5 0 26 urban 21 0 rural 0 0 9 Învăţământ particular urban 9 0

Învăţământ simultan:
În judeţul Botoşani există un număr de: - 229 de unităţi care cuprind 332 de clase primare simultane cu un număr de 4.891 elevi ; - 28 de unităţi care cuprind 37 de clase gimnaziale simultane cu un număr de 529 de elevi.

Şcolarizarea şi frecvenţa elevilor
Clasele şi efectivele de elevi de la începutul şi finele anului şcolar sunt cele prezentate în continuare: Nr. Nr.clase Nr.clase Diferenţe Nivelul de învăţământ crt. 2005 – 2006 2004 – 2005 clase/grupe 1. Preprimar 682 678 +4 2. Primar 1320 1339 - 19 3. Gimnazial 1190 1227 - 37 4. Liceal – zi 448 463 - 15 5. Liceal – seral 27 29 -2 6. SAM 300 251 + 49 7. Profesional 0 39 - 39 Total elevi 3967 4026 - 59

80

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Nivelul de învăţământ Preprimar Primar Gimnazial Liceal – zi Liceal – seral SAM Profesional Total elevi

Nr.elevi înscrişi 2005 – 2006 16102 23751 23132 12406 754 7304 83449

Nr.de elevi în 2004 – 2005 16042 24227 24857 12256 808 6386 903 85479

Diferenţe faţă de anul şcolar precedent + 60 - 476 - 1725 - 150 - 54 - 918 Lichidat - 2030

După cum se constată, efectivele s-au diminuat pe total judeţ cu un număr de 2.030 de elevi, iar numărul de clase cu 59. Dacă la acestea se adaugă şi pierderile generate de neşcolarizare şi abandon şcolar (la clasele I-IV, la clasele V-VIII şi la clasele IX-X rezultă o diminuare sensibilă a efectivelor şcolare). Fenomenul de abandon şcolar este unul real şi tinde să îngrijoreze factorii de decizie din mediul educativ. Câţiva factori responsabili de această situaţie sunt: sărăcia din mediul rural, lipsa educaţiei şi infrastructura precară pentru zonele izolate din judeţ, care accentuează fenomenul de abandon şcolar.

TENDINŢE STATISTICE
Tabel 1. Populaţia şcolară din judeţul Botoşani 2001 Totalul populaţiei şcolare Nr. elevi înscrişi în învăţământul preşcolar Nr. elevi înscrişi în învăţământul primar Nr. elevi înscrişi în învăţământul gimnazial Nr. elevi înscrişi în învăţământul special Nr. elevi înscrişi la liceu Nr. elevi înscrişi la şcoala profesională şi de ucenici Nr. elevi înscrişi la şcoli postliceale şi de maiştri 90263 14727 25309 30566 979 12180 4873 1254 2002 89820 14649 30038 30038 740 12688 5520 908 2002 5906 761 1275 3840 20 2003 88693 15309 24032 28095 564 13268 6402 771 2003 5631 771 1165 3663 22 2004 6021 784 868 3840 528 2005 84459 16102 23751 23132 763 13160 7304 247 2005 5976 801 911 3682 582

Tabel 2. Numărul personalului didactic din judeţul Botoşani 2001 Numărul total al personalului didactic 5833 Nr. personal didactic din învăţământul preşcolar 762 Nr. personal didactic din învăţământul liceal 1144 Nr. personal didactic din învăţământul primar şi gimnazial 3890 Nr. personal didactic din învăţământul profesional 27 complementar şi de ucenici

Tabel 3. Număr total de elevi şi studenţi care revin la un cadru didactic Anul şcolar 2000 2001 2002 2005 2006 Număr de elevi şi studenţi care revin la un 13,26 12,95 12,64 14,13 14,05 cadru didactic Ponderea populaţiei şcolare în populaţia totală 19, 7 19,4 19,2 18,6 18,3 a judeţului % Şi pentru anul şcolar 2006-2007 I.S.J. a continuat reorganizarea reţelei şcolare, în conformitate cu reglementările Legii 354/2004 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului 84/1995. S-a făcut o analiză atentă a şcolilor cu clasele I-VIII din mediul rural care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege ca să funcţioneze ca unităţi independente, cu

81

personalitate juridică, şi s-a solicitat aprobarea autorităţii administraţiei publice locale şi avizul M.Ed.C ca în comunele în care, pe toată raza acestora, nu se însumează 200 elevi, prin derogare, să poată funcţiona ca unităţi independente datorită sistemului de finanţare prin consiliile locale. Tabel 4. Numărul profesorilor care au beneficiat de cursuri de instruire Numărul Numărul Titlul cursului absolvit profesorilor profesorilor instruiţi în 2002 instruiţi în 2006 Abilităţi curriculare 150 Management educaţional 175 38 Consiliere şi orientare 25 73 Abilităţi IT 35 302 Cultură educaţională şi inter-organizaţională 600 Formare şi calificare continuă (CCD) 283 3 Comunicare educaţională 102 Programe specifice pentru mediul rural 330 45 (educaţie pentru informaţie CDI) Total formaţi 1.700 Altele: 39 Strategii specifice de lucru copii cu nevoi speciale Managementul clasei de elevi 61 Informare „mentor XI” 352 Simpozion de didactică 662 Managementul de cooperare internaţională 93 Elemente de didactică specifice înv. primar 152 Evaluare – metode alternative 61 Integrarea socială a romilor 33 Educaţie pentru drepturilor omului 48 Formarea abilităţilor extra-curriculare 95 Marketing educaţional 63 Total formaţi 2.428
Sursa: I.S.J. Botoşani, 2006

În anul şcolar 2005-2006 s-au derulat 16 proiecte parteneriale în cadrul Programelor cu finanţare europeană Socrates - Comenius 1, din care: 8 Proiecte şcolare Comenius 1 ( 129 cadre didactice; 1.716 elevi ) Nr. cadre Nr. elevi Unitatea şcolară didactice Alte persoane implicate implicaţi implicate Şcoala cu clasele I-VIII 17 240 Părinţi nr. 8 “Mihail Comunitate locală Kogălniceanu” Dorohoi Liceul de Artă “Ştefan 11 150 Consiliul reprezentativ al părinţilor; Luchian” Botoşani Muzeul Judeţean, Mediateca, Biblioteca judeţeană, Muzeul de etnografie Eco-Şcoala 21 252 Părinţi – 49 Cătămărăşti-Deal Comunitate locală -10 Specialişti-20 Şcoala cu clasele I-VIII 40 600 Părinţi-20 “GrigoreAntipa”Botoşan Primăria Societatea „Allianz Tiriac” Şcoala cu clasele I-VIII nr. 8 “Elena Rareş” Botoşani Şcoala cu clasele I-VIII 5 6 65 100 Comitetul de părinţi Primăria Părinţi-2

Nr. crt. 1. 2.

3. 4.

5. 6.

82

nr.12 Botoşani 7. 8. Şcoala cu clasele I-VIII Durneşti Şcoala cu clasele I-VIII nr. 13 Botoşani 10 19 59 250

Comunitatea locală Comunitatea evreilor Comunitatea armenilor Comunitate locală-2 Părinţi-50 Comunitate locală: Primăria, ONG Triumf

Nr. crt. 1. 2.

3.

4.

4 Proiecte de dezvoltare şcolară Comenius 1 ( 47 cadre didactice; 445 elevi) Nr. cadre Nr. elevi Unitatea şcolară didactice Alte persoane implicate implicaţi implicate Scoala cu clasele I-VIII nr. 21 356 Părinţi – 28 17 Botoşani CCD Asociaţia părinţilor şcolii Scoala cu clasele I-VIII nr. 7 20 Părinţi – 40 14 “Stefan cel Mare” Muzeul Judeţean, Direcţia Botoşani Judeţeană pentru Cultură, Centrul Memorial Ipoteşti Scoala cu clasele I-VIII nr. 8 25 Părinţi – 30 5 “Spiru Haret” Dorohoi Primăria Agenţi economici Şcoli asociate Liceul cu Program Sportiv 11 44 Părinţi – 6 ; 9 Botoşani Comunitate locală –1; 3 Alţii – 4 4 Proiecte lingvistice Comenius 1 ( 65 cadre didactice; 430 elevi) Nr. cadre Nr. elevi Unitatea şcolară didactice Alte persoane implicate implicaţi implicate Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6 26 50 Părinţi – 30 “Grigore Antipa” Botoşani Comunitate locală Primăria municipiului Botoşani Scoala cu clasele I-VIII nr. 11 Botoşani Liceul Pedagogic “Nicolae Iorga” Botoşani Liceul de Stiinte ale Naturii “Grigore Antipa” Botoşani 18 300 Părinţi – 26 Comunitate locală: Primăria, Memorial”M.Eminescu” Alţii: ONG Asociaţia IRIS Comunitate locală – 5 Părinţi – 30 Comunitate locală – Alţii: Primăria Agenţia Naţională de Protecţia mediului

Nr. crt. 1.

2.

3. 4.

14 7

30 50

De asemenea, în cadrul acestor Programe s-a efectuat vizita pregătitoare a unui cadru didactic de la şcoala cu clasele I-IV Cucuteni – Durneşti, iar 4 asistenţi de limbă străină (franceză, engleză, spaniolă, portugheză) au fost găzduiţi pentru 2 licee şi 2 şcoli generale din municipiul Botoşani. În cadrul Programului Socrates – Comenius 2.2 C s-au organizat 15 cursuri de formare continuă (9 cursuri generale şi 6 cursuri pentru profesori de limbi străine) pentru 14 cadre didactice din municipiile Botoşani şi Dorohoi şi din comunele Mihai Eminescu, Flămânzi şi Suliţa. Două cadre didactice din I.Ş.J.Botoşani au beneficiat de burse ale Programului Grundtvig.

83

În Programul EUROPEAN LABEL (Certificare europeană în domeniul predării şi învăţării limbilor străine) s-au depus 2 proiecte şi amândouă au fost premiate: Şcoala cu clasele I-VIII Cătămărăşti-Deal – proiectul şcolar Comenius 1 “L’eau chez nous et ailleurs”; Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6 « Grigore Antipa » Botoşani – proiectul şcolar Comenius 1 “Découvrir d’autres langues d’Europe par la visioconférence dans le primaire”. În Programul Leonardo da Vinci (Procedura Mobilităţi-plasamente) s-au derulat 2 proiecte: Grupul Şcolar « Al. Vlahuţă » Şendriceni – Runda 2004; Colegiul Economic « O. Onicescu” – Runda 2005. În Programul PHARE TVET s-au derulat şi proiectele celor 6 unităţi liceale care şcolarizează elevi pentru învăţământul profesional şi tehnic: • Colegiul Tehnic „Gh.Asachi” Botoşani; • Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoşani;

• • •

Grupul Şcolar Agricol Botoşani; Grupul Şcolar de Industrie Uşoară Botoşani; Grupul Şcolar „Al.Vlahuţă” Şendriceni.

INFRASTRUCTURA FIZICĂ
Tabel 5. Numărul unităţilor şcolare din judeţul Botoşani Numărul total de unităţi şcolare Numărul de grădiniţe de copii Numărul de şcoli din învăţământul primar şi gimnazial Numărul de licee Numărul de şcoli din învăţământul profesional complementar şi de ucenici Numărul de şcoli din învăţământul postliceal de specialitate şi tehnic de maiştri Numărul de facultăţi 2002 760 356 372 26 1 2 3 2003 757 355 371 27 1 1 2 2005 756 360 365 26 1 2 2

Accesul la şcoli din mediul rural se face cu: - 12 microbuze transport elevi achiziţionate de M.Ed.C. în anii 2000-2004; - 14 microbuze transport elevi achiziţionate de M.Ed.C în anul 2006. Dotări finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Dotarea laboratoarelor Număr unităţi beneficiare Şcoli generale 193 Licee, grupuri şcolare 25 Licee, grupuri şcolare 25 Licee, grupuri şcolare 25 Suma alocată (RON) 393.720 638.750 638.750 638.750 2.309.970

Fizică Chimie Biologie Total

Dotări cu aparate, echipamente şi materiale sportive Număr unităţi beneficiare Suma alocată (RON) Şcoli generale 194 688.700 Colegii, licee, grupuri şcolare 24 170.400 L. P. S. 2 394.050 CLUB SC. SPORTIV 1 351.450 Total 1.604.600

84

Dotarea cabinetelor de consiliere psihopedagogică şi cabinetelor de logopedie Număr unităţi beneficiare Suma alocată (RON) Cabinete de consiliere 10 160.000 psihopedagogică Cabinete de logopedie 16 192.000 Dotarea bibliotecilor şcolare Număr unităţi beneficiare Suma alocată (RON) 269 912.794 Casa Corpului Didactic TOTAL 7.100 919.894

Dotarea cu echipamente IT a unităţilor şcolare din judeţ anul şcolar 2006-2007: - 4575 calculatoare în 182 de unităţi din mediul rural şi urban. Sursa: ISJ Botoşani S-au derulat următoarele Programe guvernamentale pentru elevi: „Bani de liceu” - Program naţional de protecţie socială. Pe baza criteriilor şi metodologiei de acordare a sprijinului financiar lunar din sume alocate de la bugetul de stat: Anul Număr beneficiari 2006 4759 2005 4239 2004 3501 „Euro 200” - Program de acordare de ajutoare financiare pentru stimularea achiziţiei de calculatoare, pe baza normelor metodologice şi calendarului stabilit: Anul Număr beneficiari 2006 1264 2005 1283 2004 1056 Prin programul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi prin proiectul de învăţământ rural (PIR) finanţat de Banca Mondială, au fost reabilitate şi dotate corespunzător normelor în vigoare, în perioada 2001-2004 un număr de 53 unităţi şcolare din mediul rural, valoarea investiţiilor fiind de circa 89,5 miliarde ROL. Pentru extinderea Colegiului Naţional „A. T. Laurian” Botoşani şi a Grupului Şcolar Agricol Şendriceni MEDC, a alocat în perioada 2002-2003 circa 5 miliarde ROL. În perioada 2001-2006 au fost dotate cu microbuze pentru transportul elevilor un număr de 25 de şcoli din localităţile judeţului Botoşani. Au beneficiat de burse sociale un număr de 123 elevi; burse de studiu: 186 elevi; burse de performanţă: 39 elevi; burse de merit: 84 elevi de liceu. În anul 2005, mai mult de 28 unităţi şcolare din judeţ au fost afectate de inundaţii. Urmare a unui Program finanţat de Uniunea Europeană, aceste obiective sunt în curs de reabilitare, valoarea alocată fiind de 910.000 Euro. Programul se derulează cu sprijinul Consiliului Judeţean Botoşani şi al primăriilor pe raza cărora sunt şcolile afectate.

85

SĂNĂTATE
Legislaţie
În ţara noastră, sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost introdus prin Legea nr.145/1997, renunţându-se astfel la modelul de finanţare de către stat a sistemului sanitar şi adoptându-se sistemul sanitar bazat pe asigurări de sănătate. Scopul introducerii acestui sistem de asigurări sociale de sănătate este acela de a contribui la dezvoltarea activităţii medicale, vizând în special prevenţia şi menţinerea stării de sănătate a populaţiei, prin asigurarea accesului fiecărui cetăţean asigurat la servicii medicale calitative. Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 95/2006, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei, care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi, obiectivele acestui sistem fiind protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu. Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirugicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi cele prevăzute în Programul Naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuziei, servicii de planificare familială în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractulcadru.

Bugete/Finanţare
Finanţarea spitalelor se face în conformitate cu Legea nr 95/2006, care prevede: Art. 188. – (1) „Spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii”. Spitalele publice primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, după cum urmează: a) de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice sau al ministerelor ori instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, precum şi prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru spitalele clinice cu secţii universitare; b) de la bugetul propriu al judeţului, pentru spitalele judeţene; c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judeţean sau local. De la bugetul de stat se asigură: a) desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate; b) dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii; c) investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie; d) expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră; e) modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale; f) activităţi specifice unităţilor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; g) activităţi didactice şi de cercetare; h) alte cheltuieli curente şi de capital. Bugetele locale participă la finanţarea unor cheltuieli de întreţinere, gospodărire, reparaţii, consolidare, extindere şi modernizare a unităţilor sanitare publice, de interes judeţean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale. Totodată, spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din donaţii şi sponsorizări; legate; asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică sau din alte surse, conform legii. Tabel nr. 1. Cheltuieli pentru sistemul sanitar ca procent al cheltuielilor din P.I.B. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Cheltuieli pentru 3,8 3,2 3,2 3,2 3,8 3,6 3,3 4,12 îngrijiri medicale Sursa: Legea Bugetului Naţional

86

Tabelul prezintă date privind cheltuielile publice ca parte a PIB-ului României între anii 2000 şi 2005. Banii alocaţi sistemului sanitar în România (sub 4% ca procent din PIB) sunt mult mai puţini decât în orice altă ţară membră a Uniunii Europene, deşi ca populaţie, România este clasată pe locul 7 între cele 27 state membre. Media cheltuielilor din PIB în Uniunea Europeană pentru sistemul sanitar este de 9-10%. Totuşi, se remarcă faptul că în 2007 este alocat cel mai mare procent de până acum pentru sănătate, şi anume 4,12%. În acest context de sub-finanţare cronică a domeniului la nivel naţional, situaţia sănătăţii în judeţul Botoşani este „oglinda” sistemului sanitar naţional la nivel local.

Serviciul ambulatoriu
Spitalele pot avea în componenţa lor structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terţi în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective. Asistenţa ambulatorie de specialitate se asigură prin serviciile de consultaţii externe ale spitalelor, prin unităţi independente cu personalitate juridică şi prin cabinetele private ale medicilor specialişti. Există 10 ambulatorii de spital: 9 în mediul urban şi unul rural corespunzătoare celor 10 spitale existente. Separarea organizatorică a îngrijirilor primare de cele ambulatorii de specialitate şi de asistenţă spitalicească nu a fost compensată de un sistem valid de coordonare funcţională, centrată pe pacient. Cabinetele de specialitate în ambulatoriu sunt în număr de 81 (79 în urban şi 2 în rural). Se remarcă discrepanţa dintre serviciile oferite în mediul urban şi cel rural, în condiţiile în care aproximativ 60% din populaţie locuieşte în mediul rural. Urmare recomandărilor Ministerului Sănătăţii s-au organizat 6 unităţi medico-sociale (prin reprofilarea a 5 foste secţii exterioare şi centre de sănătate) cu un număr total de 165 paturi. Serviciul ambulatoriu va fi finanţat similar celor din spitale, prin asigurările de sănătate. Se anticipează că o serie de persoane private vor oferi servicii medicale la domiciliu. Aceste companii vor angaja specialişti în zona în care vor oferi aceste servicii medicale şi vor fi nevoiţi să încheie contracte cu casa de asigurări pentru plata acestor servicii. Rezultatul acestor reforme va fi un număr foarte mare de personal calificat, disponibil pentru angajare ca personal în sectorul privat al îngrijirilor de ambulatoriu şi la domiciliu. Printre primele probleme apărute a fost şi aceea dacă aceste servicii vor fi oferite într-o clădire separată de cea a actualelor spitale. În prezent, în Botoşani, aceste servicii funcţionează în cadrul spitalelor. Planurile locale vor trebui să determine cea mai bună locaţie pentru furnizarea acestor servicii, precum şi a serviciilor îngrijiri la domiciliu şi medico-sociale. Există necesitatea standardizării echipamentului, disponibilităţii medicamentelor, personal pregătit, şi a medicilor pregătiţi în toate spitalele publice. Această standardizare este subiectul noii legislaţii, Legea Spitalelor nr. 270 din iulie 2003. Această lege creează, de asemenea, următoarele categorii de spitale: spitale generale şi spitale de specialitate – pediatrie, obstetrică-ginecologie, subspecialităţi de chirurgie. Aceste spitale de specialitate obţin un alt nivel de rambursare/finanţare de la furnizorii de asigurări de stat. Oricum, spitalul general va fi responsabil de monitorizarea cantităţii şi calităţii serviciilor medicale oferite şi cu distribuirea fondurilor necesare. De asemenea, în cadrul legislaţiei a apărut şi o nouă categorie de Spitale, denumite Spitale regionale care, se pare că vor primi finanţare atât de a Ministerul Sănătăţii, cât şi de la Bugetele locale, deşi detalii despre selecţia, funcţionarea şi finanţarea acestora nu au fost încă oferite. Pe scurt, nu se aşteaptă ca această schemă de finanţare să acopere toate necesităţile sistemului sanitar. Fonduri suplimentare sunt necesare pentru programele naţionale de medicină preventivă, de promovare a sănătăţii şi de îngrijire primară a sănătăţii. Asistenţa medicală comunitară este o altă „ramură” a sistemului sanitar care cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de sănătate organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor medico-sociale ale individului, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu de viaţă şi care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale. Asistenţa medicală comunitară presupune un ansamblu integrat de programe şi servicii de sănătate centrate pe nevoile individuale ale omului sănătos şi bolnav, acordate în sistem integrat cu serviciile sociale. Beneficiarul serviciilor şi activităţilor de asistenţă medicală comunitară este comunitatea dintr-o arie geografică definită, precum: judeţul, oraşul, comuna, satul, după caz, iar în cadrul

87

acesteia în mod deosebit categoriile de persoane vulnerabile. Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situaţii: a) nivel economic sub pragul sărăciei; b) şomaj; c) nivel educaţional scăzut; d) diferite dizabilităţi, boli cronice; e) boli aflate în faze terminale care necesită tratamente paleative; f) graviditate; g) vârsta a treia; h) vârstă sub 5 ani; i) fac parte din familii monoparentale. Obiectivele generale ale serviciilor şi activităţilor de asistenţă medicală comunitară sunt: a) implicarea comunităţii în identificarea problemelor medico-sociale ale acesteia; b) definirea şi caracterizarea problemelor medico-sociale ale comunităţii; c) dezvoltarea programelor de intervenţie, privind asistenţa medicală comunitară, adaptate nevoilor comunităţii; d) monitorizarea şi evaluarea serviciilor şi activităţilor de asistenţă medicală comunitară; e) asigurarea eficacităţii acţiunilor şi a eficienţei utilizării resurselor. Obiectivele generale ale asistenţei medicale comunitare sunt: a) educarea comunităţii pentru sănătate; b) promovarea sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale; c) promovarea unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos; d) educaţie şi acţiuni direcţionate pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos; e) activităţi de prevenire şi profilaxie primară, secundară şi terţiară; f) activităţi medicale curative, la domiciliu, complementare asistenţei medicale primare, secundare şi terţiare; g) activităţi de consiliere medicală şi socială; h) dezvoltarea serviciilor de îngrijire medicală la domiciliu a gravidei, nou-născutului şi mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal şi a bătrânului; i) activităţi de recuperare medicală. (Extras din Legea 95/2006) La nivelul judeţului Botoşani, reţeaua de asistenţi comunitari a cunoscut o dezvoltare în anii 2005 şi 2006, când multe autorităţi locale din judeţ au înţeles rolul şi importanţa acestor asistenţi comunitari în dezvoltarea comunităţii respective. Menţionăm că aceştia sunt primii paşi în dezvoltarea unei reţele de asistenţi comunitari, nevoia de asistenţă medicală primară şi de servicii, în special în mediul rural, fiind în creştere. Tabel nr. 2. Asistenţi medicali comunitari Botoşani: 2002 2003 2004 2005 2005 23 23 35 45 70 Sursa: Autoritatea de Sănătate Publică, 2006 Asistenţa medicală comunitară la Botoşani şi-a demonstrat eficienţa prin creşterea accesului la serviciile medicale a tuturor categoriilor de pacienţi şi în special a celor neasiguraţi. A scăzut semnificativ numărul deceselor 0-1 an la domiciliu, au scăzut numărul avorturilor. Totodată, această reţea are rolul de a monitoriza permanent problemele medico-sociale apărute în comunitate etc. Serviciul Judeţean de Ambulanţă este unitate cu personalitate juridică, înfiinţată la data de 01.06.1995 conform H.G. nr.174/1995. Unitatea este compusă din sediul central plus 5 substaţii (Dorohoi, Darabani, Săveni, Truşeşti, Nicolae Bălcescu) care acoperă toată raza judeţului Botoşani. Unitatea funcţionează în prezent cu un număr de 56 de autosanitare, din care 44 autosanitare au peste 15 ani de la data intrării în funcţiune (79%), distribuite la sediul central şi cele 5 substaţii. Numărul de salariaţi care deserveşte Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani este de 167. Structura personalului se prezintă astfel : Medici Asistent medical Statistician medical 5 65 2

88

Operatori registrator de urgenţă Ambulanţieri Muncitori Personal TESA (serv. contabilitate, tehnic, RUNOS) Îngrijitori curăţenie Total Sursa: SJA Botoşani, 2006
Medici Asistenţi medicali Statisticieni medicali Operatori registratori de urgenţă Ambulanţieri Muncitori Personal TESA Îngrijitori curăţenie Asistenţi medicali Operatori registratori de urgenţă Ambulanţieri Asistenţi medicali Operatori registratori de urgenţă Ambulanţieri Asistenţi medicali Ambulanţieri Asistenţi medicali Operatori registratori de urgenţă Ambulanţieri Asistenţi medicali Ambulanţieri

11 63 10 10 1 167

Structura personalului pe substaţii, existent în luna martie 2006 se prezintă astfel:
5 29 2 4 31 10 10 1 8 2 9 9 2 7 7 5 9 3 8 4 3

Sediul central – Botoşani

Dorohoi Săveni Darabani Truşeşti Flămânzi

Sursa: SJA Botoşani, 2006 În ceea ce priveşte numărul solicitărilor adresate Serviciului Judeţean de Ambulanţă, acestea au avut o medie de peste 2.400 în fiecare lună a anului 2006 ceea ce conduce la ideea necesităţii suplimentării atât a numărului de personal cât şi a numărului de ambulanţe, echipate la nivelul cerinţelor actuale.

Anul 2006
Nr. Ian Feb solicit 2460 2653 Mar 2761 Apr 2688 Mai 2922 Iunie Iul 2735 2927 Aug 2592 Sept 2321 Oct 2685 Nov 2689 Dec 2880

În scopul realizării asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească la cel mai înalt grad de profesionalism, în vederea asigurării şi rezolvării în timp util a tuturor solicitărilor de pe raza judeţului Botoşani, este impetuos necesară dotarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Botoşani cu autosanitare noi, performante, dotate medical corespunzător în vederea asigurării de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească la cel mai înalt nivel, ştiut fiind faptul că multe din echipamente sunt învechite. Totodată este necesară instruirea personalului medical ce deserveşte aceste echipamente de intervenţie în vederea optimizării timpilor de răspuns la solicitările de urgenţă.

INTERVENŢII ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, care asigură şi Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, organizează, planifică şi asigură punerea în aplicare a măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice zonei de competenţă, îndeosebi: incendii, în mod deosebit cel produse în gospodăriile individuale ale populaţiei din mediul rural, la obiective şi instituţii cu aglomerări de persoane şi bunuri, la agenţii economici care utilizează în procesul de producţie, depozitare, mânuire şi

89

transport materiale inflamabile şi uşor combustibile (cu preponderenţă specifici industriei textile şi în domeniul produselor petroliere) şi fondul forestier; inundaţii datorate căderilor pluviometrice abundente, în mod deosebit în bazinele hidrografice ale râurilor: Jijia, Miletin şi Başeu, precum şi ca urmare a unor avarii la amenajările hidrotehnice şi piscicole; accidente grave pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, inclusiv în cazul transporturilor de substanţe periculoase; explozii şi avarii la agenţii economici cu surse de risc; alunecări sau prăbuşiri de teren, în special în municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi comunele Tudora, Hlipiceni, Ungureni, Broscăuţi, Colpălău, Răuseni; îmbolnăviri în masă ale populaţiei şi colectivităţilor de animale generate de diverse tipuri de epidemii; prăbuşiri ale unor construcţii de locuinţe vechi de peste o sută de ani, îndeosebi în municipiile Botoşani, Dorohoi, şi Oraşul Darabani; cutremure de pământ cu epicentre în zonele Vrancea sau Chişinău; căderi de obiect din atmosferă ori din Cosmos; fenomene meteorologice periculoase (căderi de grindină, înzăpeziri, îngheţuri, furtuni, tornade etc.). Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, se impune alocarea de fonduri pentru optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă, atât pentru completarea dotării actuale cât şi pentru redimensionarea şi reamplasarea structurilor de intervenţie profesioniste.

TENDINŢE STATISTICE
(Precizare: conform protocolului de furnizare a datelor statistice, datele aferente anului 2006 vor fi disponibile la data de 1 martie 2007).
Tabel nr. 3. Numărul de unităţi medicale Unităţi 2000 2001 2002 Medicale Spitale 10 9 10 Doctori 577 597 538 Farmacii 67 73 70 Dentişti 82 79 58 Sanatorii 1 1 2 Spitale Doctori Farmacii Dentişti Sanatorii Spitale Doctori Farmacii Dentişti Sanatorii 8 9 442 60 46 2 9 427 60 53 1 96 10 12 2 2003 Total 10 516 71 63 2 Urban 9 422 60 53 Rural 1 94 11 10 2 2004 10 549 67 86 2 9 454 60 76 1 95 7 10 2 2005 10 531 71 90 2 9 454 64 80 1 95 7 10 2

2

1

1

Sursa: DSP Botoşani, 2006 Aşa după cum reiese şi din datele statistice prezentate, situaţia nu a suferit modificări semnificative în ultimii ani, nici în mediul rural şi nici în cel urban. Chiar dacă în anul 2005 a mai crescut numărul de farmacii faţă de anul 2004, în rest datele sunt aceleaşi, preponderenţă având serviciile medicale din mediul urban. Se remarcă din nou marea diferenţă ca număr de medici şi farmacişti care activează în mediul rural şi cel urban, raportat la populaţia deservită.

90

Tabel nr. 4 Număr de doctori/locuitori 2001 În judeţul Botoşani 1:808 În regiunea nord-est 1:644 Pe ţară 1:529 Sursa: DSP Botoşani, 2006

2002 1: 838 1:639 1:525

2004 1: 836 1:638 1:450

2005 1:866 1:638 1:456

Se poate remarca existenţa unui deficit de medici în judeţul Botoşani, chiar în comparaţie cu situaţia existentă la nivelul regiunii Nord-Est. Una din cauzele acestei situaţii poate fi lipsa infrastructurii necesare exercitării profesiei. Tabel nr. 5 Numărul doctorilor/dentiştilor/farmaciştilor la 10.000 persoane 2001 2002 2003 2004 2005 Doctori 12,8 11,5 11,6 10,37 10,45 Dentişti 1,5 1,4 1,6 1,37 1,37 Farmacişti 2,0 1,8 1,8 1,35 1,56 Sursa: DSP Botoşani, 2006 Tabel nr. 6 Numărul paturilor din spitale

2001 Numărul paturilor din 3614 spitale Numărul de paturi la 7,8 1000 de locuitori
Sursa: DSP Botoşani, 2006

2002 3480
7,5

2003 2712
5,8

2004 2637
5,7

2005 2667
5,8

Se poate observa că, deşi numărul de spitale a rămas constant, numărul de paturi a scăzut simţitor, cu 22% în 2003 faţă de 2002, acest lucru fiind o urmare directă a reformei şi reorganizării în acest domeniu, fără a se crea surse alternative de asistenţă medicală. În general, starea fizică a spitalelor nu este tocmai bună, unele nu au mai beneficiat de reparaţii capitale de peste 20 ani. Acestea necesită investiţii majore şi reparaţii capitale. O altă problemă majoră a sistemului de sănătate în judeţul Botoşani este insuficienţa cadrelor medicale în mediul rural. După cum se poate observa din tabelele de mai sus, din cei 516 doctori existenţi în anul 2003, 83% sunt în mediul urban, iar în anul 2005 acest procent a ajuns la 85,4%. În general, fiecare comună are câte un medic, acesta deservind întreaga populaţie, accesul pacienţilor fiind adesea îngreunat de distanţa mare faţă de cabinetul medical şi de lipsa mijloacelor de transport. În aceste condiţii, populaţia renunţă să mai apeleze la serviciile medicale, ceea ce duce la o înrăutăţire a stării de sănătate a populaţiei.

Indicatorii stării de sănătate
Tabel nr. 7 Evoluţia ratei mortalităţii infantile 2000 2001 Rata mortalităţii infantile( la 27,2 27,4 1000de născuţi vii) în judeţul Botoşani Rata mortalităţii infantile(la 18,6 18,4 1000 de născuţi vii) la nivel naţional Sursa: DSP Botoşani, 2006 2002 21,7 17,3 2003 19,1 16,7 2004 20,0 16,8 2005 18,7 15,0

Mortalitatea infantilă – decesele 0-1an la 1000 născuţi vii în judeţul nostru reprezintă 1,9% din totalul deceselor generale. Indicatorul la mortalitatea infantilă este ameliorat 18,73‰,în anul 2005 faţă de 27,19‰ în anul 2000, iar în cifre absolute, 93 decese 0-1 an în anul 2005 faţă de 158 decese 0-1 an în anul 2000. Principalele cauze de deces sunt bolile respiratorii, decese de cauze perinatale, boli digestive, malformaţii congenitale. Judeţul Botoşani se situează astfel între judeţele cu mortalitate între 17-19,9‰, valoare mai mare decât media pe ţară.

91

Tabel nr.8 Rata mortalităţii Decedaţi în vârstă de sub 1 an mediul urban Decedaţi în vârstă de sub 1 an mediul rural Rata mortalităţii infantile la 1000 născuţi vii în mediul urban Rata mortalităţii infantile la 1000 născuţi vii în mediul rural Sursa: DSP Botoşani, 2006 2000 din 38 din 132 de 19,9 de 29,8 2001 42 127 23,5 28,9 2002 27 103 15,2 24,5 2003 23 81 13,2 21,9 2005 30 63 15,2 21,1

Tabel nr. 9 Nr. cazuri boli - cazuri sociale 2000 Nr. de copii distrofici între 0-3 ani 229 Nr. de cazuri de TBC 473 Nr. de cazuri HIV/SIDA 174 Sursa: DSP Botoşani, 2006

2001 315 716 156

2002 341 824 160

2003 292 1003 164

2005 250 635 184

Toate aceste cazuri reprezintă situaţii speciale, cazuri sociale care sunt şi în evidenţa Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi protecţia Copilului.

Natalitatea şi sporul natural
Tabel nr. 10 Rata natalităţii 2000 Rata natalităţii la 1000 de locuitori în 12,3 mediul urban Rata natalităţii la 1000 de locuitori în 15,5 mediul rural Sursa: DSP Botoşani, 2006 2001 9,7 15,4 2002 10,3 14,3 2003 10,2 12,6 2005 10,3 11,2

Natalitatea este indicatorul care arată numărul de născuţii vii la 1000 de locuitori. Rata natalităţii scade în continuare, de la 12,3‰ în anul 2000 la 10,8‰ în 2006, iar în cifre absolute de la 5810 născuţi vii în anul 2000 la 4966 în anul 2005. Judeţul Botoşani se situează între judeţele cu rata natalităţii mai mare alături de Vaslui, Iaşi, Suceava, Bacău, respectând distribuţia de valori maxime în Moldova. Tabel nr. 11 Sporul natural

2000 Spor natural - rate la 1000 de 3,8 locuitori în mediul urban Spor natural – rate la 1000 de -0,8 locuitori în mediul rural
Sursa: DSP Botoşani, 2006

2001 3,2
-0,8

2002 2,9
-1,9

2003 2,8
-2,6

2004 2005 1,7 2,4
-3,4 -3,3

Sporul natural arată dinamica dintre natalitate şi mortalitate la 1000 locuitori. Evoluţia natalităţii şi mortalităţii au determinat în ultimii ani scăderea sporului natural de la 0,53‰ în anul 2000 la 0,93 ‰ în anul 2005. În cifre absolute înregistrându-se diferenţă de 205 în 2000 şi 429 în 2005, fiind de fapt un deficit de populaţie care creşte fată de anii precedenţi, fenomen care tinde să se accentueze în anii următori.

92

3 2 1 0 -1 -2 -3 -4 2002 2003 2004 2005 Spor nat/urban Spor nat/rural

SERVICII SOCIALE
Asistenţa socială
Organizarea, funcţionarea şi finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială este reglementat în România printr-o lege recentă adoptată de Parlament, respectiv Legea 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, care a înlocuit vechea lege nr. 705/2001 care reglementa acest domeniu. Conform legii, serviciile sociale sunt asigurate de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private. Aceste servicii pot fi cu caracter primar sau specializate, ambele categorii având un caracter proactiv: Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Serviciile sociale specializate au drept scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie socială. O problemă importantă în ceea ce îi priveşte pe furnizorii de servicii sociale o reprezintă acreditarea acestora. Sunt obligaţi să se acrediteze: furnizorii de servicii sociale, publici: servicii publice de asistenţă socială, inclusiv direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, compartimente de asistenţă socială ale instituţiilor publice; furnizorii de servicii sociale privaţi: asociaţii şi fundaţii, persoane fizice autorizate, cultele religioase. Conform datelor Departamentului de Asistenţă Socială şi Politici Familiale din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, la ora actuală, sunt acreditaţi la nivelul judeţului Botoşani un număr de 19 furnizori, ceea ce reprezintă mai puţin de 50% din numărul total al acestora. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este o instituţie publică cu personalitate juridică înfiinţată în baza H.G. 1434/2004 prin comasarea Serviciului Judeţean de Asistenţă Socială şi a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este o instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Judeţean, care realizează la nivel judeţean măsurile de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

Protecţia persoanelor cu handicap
Modificările intervenite în structura pe vârste a populaţiei în judeţ evidenţiază o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică, ponderea populaţiei de 60 de ani şi peste fiind de 20,98% în anul 2004 faţă de 15,8% în 1992. Acest fenomen are consecinţe atât pentru evoluţia viitoare a populaţiei cât şi pentru problemele de natură economico-socială. Evoluţia numărului de persoane cu handicap aflate în evidenţa DGASPC Nr. total de persoane Tip handicap 2001 2002 2003 2004 2005 Fizic 910 887 729 758 Somatic 589 567 533 652

93

Auditiv 144 146 125 Vizual 237 224 1724 Mintal 1032 1043 939 Neuropsihic 1028 1031 950 Asociat 400 405 377 SIDA 0 0 0 HIV 0 0 0 Social/boli rare 0 0 0 Total 4340 4303 5377 (Sursa: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, 2006)

189 1784 1080 1038 447 5 10 0 5963

Acestora li se mai adaugă un număr de 389 persoane instituţionalizate în cele 5 centre rezidenţiale din judeţ. Acestea au fost preluate din administrarea Consiliilor Locale de către Consiliul Judeţean, urmând a funcţiona Direcţia Judeţeană pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, la sfârşitul anului 2004. Număr persoane asistate Centre 2001 2002 2003 2004 2005 Centrul de Îngrijire şi 79 76 Asistenţă Dorohoi Centrul de Îngrijire şi 98 94 Asistenţă Leorda Centrul de Îngrijire şi 99 94 Asistenţă Adăseni Centrul de Recuperare şi 41 39 Reabilitare Dersca Centrul de Recuperare şi 98 86 Reabilitare Ionaşeni TOTAL 406 389 Reducerea numărului persoanelor cu handicap instituţionalizate a fost posibilă ca urmare a unor măsuri de sprijinire a familiilor din care proveneau persoanele în cauză, precum şi dezvoltarea unor forme de îngrijire alternativă cum sunt asistenţii personali, asistenţii maternali pentru copiii cu nevoi speciale şi alte modalităţi de protecţie de tip familial. S-au înregistrat schimbări de esenţă şi în ceea ce priveşte protecţia şi îngrijirea persoanelor cu handicap instituţionalizate. Astfel, în cele 5 centre de îngrijire şi asistenţă şi centre de reabilitare şi recuperare existente în judeţ pentru persoanele cu handicap, se practică o gamă largă de activităţi printre care: activităţi de îngrijire şi asistenţă medicală; activităţi de socializare desfăşurate în centre şi comunitate; activităţi educaţionale: educaţie şcolară, creşterea gradului de autonomie personală, activităţi culturale, activităţi de petrecere a timpului liber; terapie ocupaţională şi ergoterapie prin amenajarea în cadrul instituţiei de ateliere de tâmplărie, spaţii specifice – microfermă, seră, grădină de zarzavat; servicii religioase; activităţi de consiliere. Un rol important în crearea unor condiţii cât de cât normale în aceste centre a avut-o colaborarea cu unele organizaţii neguvernamentale şi de caritate care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor persoanelor cu handicap, din ţară şi străinătate. Printre măsurile şi acţiunile cu impact asupra situaţiei persoanelor cu handicap din judeţul Botoşani, se pot menţiona: aplicarea unor măsuri de restructurare a fostelor cămine spital pentru persoanele cu handicap şi crearea unor condiţii adecvate; închiderea unor cămine spital pentru minori.

Protecţia copilului
Legat de activitatea de protecţie a copilului, una din problemele principale cu care se confruntă comunitatea o reprezintă lipsa locurilor de muncă, fapt ce a antrenat exodul adulţilor către alte ţări, implicit absenţa unui venit constant, constituind una din cauzele care a dus la o rată ridicată a instituţionalizării copiilor.

94

De asemenea, creşterea natalităţii la categoria de populaţie fără nici un venit, singura sursă de venit fiind alocaţia de stat pentru copil şi ajutorul social, este o altă problemă cu implicaţii sociale care contribuie la un nivel ridicat al instituţionalizării. Efectul acestor tendinţe se concretizează în creşterea numărului de copii abandonaţi sau părăsiţi în instituţii sociale sau sanitare, familii monoparentale, familii dezorganizate, izolare şi marginalizare socială, familii cu probleme de inter-relaţionare etc. În ultimii ani au fost făcute eforturi majore pentru a îmbunătăţi şi diversifica sistemul de protecţie a copilului în judeţul Botoşani. În prezent acesta este alcătuit din două componente majore: orfelinatele tradiţionale şi serviciile alternative pentru copii. Tendinţa generală, pe care se bazează strategia naţională şi judeţeană, este de a reduce numărul copiilor instituţionalizaţi şi de a crea un mediu mai propice pentru dezvoltarea copiilor dezavantajaţi. Acest lucru poate fi realizat prin înfiinţarea unor noi tipuri de servicii pentru grupul ţintă, prin accesarea de fonduri comunitare. Evoluţia numărului de copii instituţionalizaţi, după tipul de protecţie oferită este evidenţiat în tabelul de mai jos: Evoluţia numărului copiilor instituţionalizaţi Număr copii instituţionalizaţi Tip protecţie Rezidenţială Asistent maternal profesionist Plasament familial TOTAL 2001 1062 212 533 1.807 2002 959 354 628 1.941 2003 791 452 683 1.926 2004 685 548 763 1.996 2005 601 541 728 1.870

(Sursa: Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, 2006)

1200 1000 Nr. persoane 800 600 400 200 0 2001 2002 2003 2004 2005 An
Copiii instituţionalizaţi reprezintă o categorie care necesită o atenţie şi o grijă specială, fiind privaţi de afecţiunea şi sprijinul unui mediu familial natural. După cum se observă şi din grafic, numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut considerabil în ultimii ani datorită eforturilor Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de a implementa Strategia Naţională şi cea Judeţeană pentru Protecţia Copilului şi se estimează că va scădea cu 100% până la sfârşitul anului 2007 (prin închiderea tuturor orfelinatelor). O altă problemă identificată de către factorii responsabili în domeniul protecţiei sociale este cea a tinerilor care părăsesc acest sistem la împlinirea vârstei de 18 ani. Un studiu al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale indică regiunea Nord-Est ca având cel mai mare procent de tineri care părăsesc sistemul de protecţie

Rezidenţială Asistent maternal profesionist Plasament familial

95

după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au nevoie de locuinţă (32%, perioada 2003-2005), judeţului Botoşani revenindu-i pentru această perioadă un număr de 228 tineri. Găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă reprezintă problemele esenţiale cu care aceşti tineri se confruntă, astfel că vor trebui monitorizaţi şi găsite soluţii şi pentru această categorie care tinde să devină una cu potenţial risc social. Altă problemă este cea a copiilor cu dizabilităţi. La sfârşitul anului 2003, existau 1.731 asemenea copii înregistraţi la Departamentul pentru Protecţia Copilului, la nivel de judeţ. Dintre aceştia 52% provin din mediul rural. Doar o parte a lor beneficiază de serviciile furnizate de departament în centrele de zi pentru persoane cu dizabilităţi. Evoluţia copiilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi, pe tipul handicapului Tip de Număr copii cu handicap handicap 2001 2002 2003 2004 2005 Gradul I 93 99 68 98 103 Gradul II 63 58 85 5 44 Gradul II 11 13 7 9 5 TOTAL 167 170 160 112 152 Sursa: Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului, 2006 La nivel judeţean, au fost făcute progrese importante în soluţionarea unora dintre problemele menţionate anterior: Reţeaua părinţilor adoptivi – în prezent, sunt 389 părinţi adoptivi, având în îngrijire 542 copii (din care 81 sunt cu nevoi speciale); Reţeaua apartamentelor sociale integrate din oraşul Dorohoi – 31 de apartamente în locaţii diferite, adăpostind între 3 şi 5 copii; Centru de servicii comunitare privind familiile în situaţii de risc – 6 centre înfiinţate în spaţiul a 2 orfelinate care au fost închise în 2000; Centru pentru prevenirea abandonului copilului în perioada de preconcepţie – echipă mobilă; Centru de consiliere şi suport pentru părinţi; Centrul pentru îngrijire pre-natală şi sprijin acordat gravidelor înclinate spre abandonarea copilului; Centru de sprijinire a copilului privind dreptul de liberă exprimare; Centrul de îngrijire şi sprijin a integrării şi reintegrării copilului în familia naturală; Centru maternal; Servicii pentru copiii cu nevoi speciale: Centrul de zi „SERA” aflat în orfelinatul „Sf. Spiridon”, adăpostind doar copii cu handicap; Centrul de zi „Speranţa Mea”; Reţeaua părinţilor adoptivi care au în îngrijire copii cu HIV/SIDA; 2 proiecte în parteneriat privind copiii care părăsesc sistemul de protecţie: 1 proiect privind integrarea socială şi profesională, în parteneriat cu un ONG – 9 copii au găsit servicii; 1 proiect de instruire, în parteneriat cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă – 23 copii instruiţi, 11 au găsit o slujbă; instruire pentru 11 referenţi sociali din comunele judeţului, tratând diferite probleme ale copiilor şi familiilor din care aceştia provin. Reformele începute trebuie continuate, iar activităţile trebuie să fie desfăşurate conform standardelor în vigoare. Serviciile înfiinţate prin proiectele PHARE finanţate de UE trebuie susţinute în continuare şi dezvoltate, după încheierea proiectelor, astfel că vor trebui prevăzute sumele necesare sprijinirii acestora.

Populaţia rroma
Spaţiu cu legendară tradiţie culturală, Botoşanii reprezintă şi locul unde de-a lungul timpului au convieţuit oameni aparţinând celor mai diverse etnii.

96

De departe cea mai numeroasă minoritate etnică din zilele noastre pe acest teritoriu, comunitatea de rromi din Botoşani a trăit alături de evrei, ruşi , lipoveni, armeni, polonezi, greci etc. După cele mai recente estimări, în judeţul Botoşani trăiesc aproximativ 15.000 de rromi din care un număr de 8.000 sunt tineri sub 25 de ani. La 5 ani de la aprobarea Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Rromilor, structurile judeţene cu responsabilităţi specifice de sprijinire a dezvoltării în plan local şi a integrării sociale a comunităţilor de rromi, continuă să se implice pentru atingerea obiectivelor vizate şi creşterea eficienţei măsurilor întreprinse până în prezent. Judeţul Botoşani se află la finalizarea etapei de construcţie instituţională şi are în prezent structuri funcţionale ce pot facilita implementarea la nivel local a Strategiei: Comisia Mixtă Judeţeană de implementare a Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Rromilor; Experţi locali rromi în 15 unităţi administrativ-teritoriale; Grupuri de lucru mixte la nivelul a 17 Primării din judeţ pe raza cărora există comunităţi semnificative de rromi şi care au elaborat planuri locale de acţiune aprobate prin HCL; 5 organizaţii neguvernamentale ale rromilor, cu domenii de expertiză diferite care continuă să se implice activ în identificarea problemelor prioritare cu care se confruntă rromii şi găsirea de soluţii viabile ce sunt propuse partenerilor - instituţiile publice locale, în vederea ameliorării situaţiei de fapt. Comisia Mixtă Judeţeană de Implementare a Strategiei Naţionale pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor a fost înfiinţată prin HCJ nr. 69/26.08.2002, iar din anul 2006 a fost preluată de către Instituţia Prefectului, conform HG 522/2006. Comisia este alcătuită din reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate, ai Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean, Primăriei Botoşani, Biroului Judeţean pentru Rromi, ONG-uri rrome şi funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat, se întruneşte lunar şi caută soluţii pentru implementarea la nivel local a actelor normative cu privire la romi, elaborând Planuri de măsuri în concordanţă cu Planurile de măsuri adoptate la nivel naţional. Statistica privind situaţia populaţiei de etnie rroma din judeţul Botoşani
Domiciliul Localitate Total populaţie roma M F Fără acte Cu acte (propr ietari) 50 imobil e 85 45 35 60 65 56 32 41 6 5 22 26 9 24 3 8 12 35 619 Nivel şcolariza re Cu loc de munc ă perma nent 30 20 0 2 0 15 16 4 0 2 2 12 10 0 3 2 8 Fără loc de muncă Beneficiari ajutor social Total Pers. Fa singur mili e i

Botoşani Coşula Băluşeni Crişan Cristineşti Hudeşti Ştefăneşti Balta Arsă Albeşti Truşeşti Hlipiceni Săveni Dorohoi Turbata Cristeşti Vlădeni Flămânzi Frumuşica Ungureni TOTAL

2500 1620 680 430 980 1100 1200 620 580 160 180 502 958 180 385 120 560 350 870 13.975

1100 630 250 190 420 420 520 260 250 70 80 199 420 85 144 35 240

1400 990 430 240 560 680 680 350 330 90 100 303 538 95 241 85 320

250 81 20 0 49 33 30 5 5 2 5 15 48 5 3 2 15 10 29

4-8 clase 4 clase 4 clase 0-4 clase 0-4 clase 2-6 clase 0-4 clase 2-4 clase 0-4 clase 4 clase 0-4 clase 4-8 clase 4 clase 0-4 clase 0-2 clase 4-8 clase 0-4 clase

1800 800 430 260 580 690 620 350 300 120 95 320 560 105 260 65 160

1400 600 8 350 264 240 542 120 175 80 76 120 190 24 25 20 96

40 80 0 40 25 15 14 10 5 8 3 5 9 2 3 2 3

430 120 4 78 88 46 108 20 33 18 13 23 4 6 5

(Sursa: Biroul Judeţean pentru Rromi Botoşani)

97

Principala nevoie a comunităţii rroma în contextul actual al desfăşurării relaţiilor sociale din cadrul societăţii, este de a se integra în cadrul micro şi macro societăţii, toate celelalte probleme ale comunităţii decurgând sau aflându-se în strânsă legătură cu acest aspect. La nivelul judeţului Botoşani, problemele generale ridicate de către liderii comunităţilor de rromi şi identificate de comun acord cu reprezentanţii instituţiilor publice sunt: a) Nevoia de informare a comunităţii rroma cât şi a opiniei publice, cu caracter juridic şi legislativ cu privire la drepturile şi îndatoririle, cât şi statutul minorităţilor în cadrul statului Român. Acest aspect este puţin cunoscut şi mediatizat atât în cadrul minorităţii cât şi în rândul opiniei publice. b) Standard foarte scăzut de viaţă – sărăcia cu forme severe şi extinse dublată de situaţia de marginalizare şi excluziune socială. Condiţii de locuire precare sau inexistente, improvizate sau ilegale. Comunităţi compacte de romi izolate la distanţe de 4-15 km de centru de comună, fără utilităţile minim necesare unui trai decent corespunzător mileniului III (curent electric, lipsă agenţii economici ce ar putea oferi locuri de muncă, drum accesibil, şcoli cu clase V-VIII, punct sanitar sau farmaceutic, post telefonic). Cele 8 locaţii din judeţ care au nevoie urgentă de intervenţie: - Băluşenii Noi - Comuna Băluşeni - Crişan - Comuna Hilişeu Horia - Baranca - Comuna Hudeşti - Baranca – Cristineşti - Balta Arsă - Com. Corni - Turbata - Com. Tudora - Oneaga şi Unguroaia - Comuna Cristeşti - Borzeşti - Com. Ungureni c) Deficitul sever în educaţie manifestat inclusiv printr-un grad ridicat de analfabetism, de unde decurge şi lipsa unei pregătiri profesionale solicitate în prezent pe piaţa muncii, determină o lipsă acută de venituri. d) Lipsa asistenţei şi educaţiei sanitare determină o sănătate precară şi o medie de viaţă scăzută, planning familial necorelat cu sănătatea reproducerii. e) Refuzul recunoaşterii identităţii etnice determinat de unele concepţii negative manifestate atât în plan intern dar şi pe plan extern faţă de romi. f) Pasivitatea populaţiei inactive asistate dar şi excluse social ce nu-şi poate depăşi fatalismul că „ţiganul trebuie să fie la periferia nivelului de trai al unei societăţi”. g) interes foarte scăzut manifestat până la demararea proiectului, de administraţia publică locală, faţă de problemele cu care se confruntă comunităţile compacte de romi – cătunele cu o populaţie de peste 500 suflete. „Decada Incluziunii Sociale Rroma 2005-2015” este o iniţiativă adoptată de 8 state europene (printre care şi ţara noastră) şi sprijinită de comunitatea internaţională şi reprezintă un efort de colaborare pentru schimbarea vieţii rromilor din Europa. Decada reprezintă angajamentul politic al ţării de a reduce decalajele între populaţia rroma şi majoritari. Dezvoltarea economică şi socială a romilor reprezintă o provocare la nivel politic, problema rromilor fiind a unei sărăcii fundamentale agravate de o discriminare periculoasă. Sărăcia porneşte de la un nivel scăzut de educaţie, locuinţe necorespunzătoare şi sănătate precară, toate duc la crearea unui cerc vicios al sărăciei şi excluderii. Aceste cauze reprezintă obiectivele Decadei pentru cei 10 ani: - educaţie; - sănătate; - ocuparea forţei de muncă; - locuinţe. În acest context, precum şi urmare a analizei efectuate la nivel judeţean de către factorii responsabili, Planul de Acţiune intitulat “Rromii 2006-2008”, are ca obiective principale: Continuarea instituţionalizării şi consolidarea structurilor de implementare la nivel local a Strategiei Naţionale pentru rromi; Obţinerea actelor de identitate a cetăţenilor de etnie rroma, prin aplicarea regimului gratuităţii pentru serviciile publice din cadrul instituţiilor abilitate; Îmbunătăţirea standardelor de locuire; Integrarea socio-economică a rromilor pe piaţa muncii;

98

Promovarea importanţei educaţiei şi susţinerea acesteia; Păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice prin politici afirmative; Combaterea discriminării şi promovarea toleranţei.

Pensionarii
Persoanele vârstnice reprezintă una dintre categoriile cele mai expuse riscului de excludere socială şi economică. Asigurarea unor venituri decente pentru pensionari şi în acelaşi timp reducerea presiunii crescânde pe care sistemul public de pensii o exercită asupra deficitului bugetului de stat, constituie una dintre principalele preocupări ale României în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Numărul de pensionari Categoria de pensionariAsigurari sociale 2001 Număr de pensionari Total 143.701 Pensie medie lei 74,68 din care: Nr. pensionari asigurări sociale de stat Pensie medie lei 123,4 Nr. pensionari Agricultori 74.603 145,7 69.894 38,9 167,9 66.134 42,8 206,8 62.489 88,2 234,0 49.735 111,0 293,0 46.685 150,0 69.098 93,24 72.137 108,7 73.453 152,49 73.885 185,0 74.160 238,0 74.617 142.031 139.587 136.374 123.895 121.302 2002 2003 2004 2005 2006

Pensie medie 29,5 Lei Sursa: Casa de Pensii Botoşani

Pe total judeţ se observă o scădere a numărului de pensionari de la 143.701 în 2001 la 121.302 în 2006. Dacă în 2001 numărul pensionarilor cu asigurări sociale de stat era mai mic decât numărul pensionarilor agricultori, în 2006 asistăm la o creştere a numărului de pensionari cu asigurări sociale de stat şi o scădere a numărului de pensionari agricultori. Pensia medie creşte proporţional în fiecare an, dar se observă o creştere mai semnificativă la pensionarii agricultori, în procent de 81% în anul 2004 în comparaţie cu anul 2003 (datorată legii nr.19/2000 ca măsură reparatorie pentru această categorie de pensionari). Astfel se micşorează discrepanţa dintre cele două categorii de pensionari. Toate aceste aspecte sunt prezentate grafic în diagrama de mai jos.

99

Situaţia persoanelor pensionare în judeţul Botoşani perioda 2001-2006
160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2001 2002 2003 2004 2005
Numar total de pensionari din agricultura

2006

Numar total de pensionari din agricultura Numar total de pensionari asigurari sociale de stat Număr total de pensionari

100

Situaţia cuantumului pensiilor la nivelul judeţului Botoşani , în perioada 2001-2006

300 250 200 150 100 50 0 2001 2002

cuantumul pensiei medii - RON cuantumul pensiei medii asigurări sociale de stat -RON

2003

2004

cuantumul pensiei medii pentru agricultori -RON

2005

2006

cuantumul pensiei medii pentru agricultori -RON cuantumul pensiei medii - RON

cuantumul pensiei medii asigurări sociale de stat -RON

Alte categorii cu potenţial risc social
O situaţie de dată relativ recentă care a luat amploare odată cu liberalizarea accesului pe piaţa muncii din străinătate şi care este generatoare de potenţial risc social, este cea a creşterii numărului de şcolari şi preşcolari ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă înafara ţării. Potrivit unei analize realizate la nivel judeţean de Inspectoratul Şcolar, s-a constatat faptul că cei mai mulţi elevi care provin din familii monoparentale sau au un părinte plecat în străinătate, sunt la gimnaziu. Din datele preliminare, se observă existenţa anumitor zone de concentrare a fenomenului, acolo trebuind concentrate eforturile prin dezvoltarea de programe speciale pentru sprijinirea acestor copii, întrucât reprezintă o categorie socială aflată într-o situaţie de risc.

Statistică privind situaţia elevilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate
Număr total elevi/judeţ 82.153 (învăţământul public) Număr total elevi care provin din 6.908(din care: 3.492 din mediul rural; 3.416 din mediul familii monoparentale urban) Număr total de elevi cu cel puţin 11.240 (din care: 5.692 din mediul rural, 5.548 din mediul un părinte plecat în străinătate urban) Număr de elevi cu situaţii speciale 1.114 (din care 485 din mediul rural, 629 din mediul (aflaţi în plasament familial, cu urban) ambii părinţi decedaţi etc. (Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, decembrie 2006) În învăţământul pre-primar botoşănean învaţă 16.345 copii, din care 5,67% provin din familii monoparentale, iar 13,17% au un părinte plecat în străinătate. În învăţământul primar sunt incluşi 23.570 elevi, din care 7,3% provin din familii monoparentale iar 13,44% au unul dintre părinţi în străinătate. În învăţământul gimnazial, procentul copiilor care sunt crescuţi de un singur părinte cunoaşte o creştere semnificativă, respectiv 10,48%, iar 16,37% au unul din părinţi la

101

muncă în străinătate. În învăţământul liceal, din cei 12.406 elevi, doar 1.487 sunt din familii monoparentale, în timp ce 16,01% au un părinte plecat.

Sportul şi mişcarea sportivă
Bazele sportive şi de agrement din judeţul Botoşani sunt departe de a satisface cerinţele şi necesităţile actuale. Oferta municipiului Botoşani în domeniul sportului este relativ redusă, în cartierele oraşului există terenuri de bitum pentru handbal, baschet, fotbal, unele fără minimă dotare pentru o activitate sportivă. Cu toate acestea în anul 2008 a fost dată în folosinţă o sală polivalentă care va acoperi o parte dintre necesităţile municipiului, în acest domeniu. Terenurile împrejmuite destinate fotbalului nu acoperă necesarul, iar dotarea este precară, neexistând vestiare, tribune sau alte dotări, în mediul rural. Ştrandul din municipiu este nefuncţional de multă vreme, bazinul de înot existent aici este dezafectat, existând la nivel de intenţie a Consiliului Local reamenajarea acestuia. Modalităţile de practicare a sporturilor de iarnă ale botoşănenilor sunt relativ reduse. Trebuie menţionată iniţiativa privată în domeniul sălilor de fitness, gimnastică aerobică, body-building sau culturism. Se remarcă o cerere ridicată din partea tinerilor pentru piste de ciclism, pentru skatebord şi role. Cluburi de drept public existente în judeţ: 1. Clubul Sportiv Botoşani (ramuri sportive: atletism, lupte, canotaj, box, badminton, haltere), dispune de sală de lupte, sală jocuri (badminton), sală box, sală haltere (în curs de amenajare), spaţii cazare (35 locuri), cantină 40 locuri, bază nautică - acumulare Sitna. 2. Liceul Teoretic Grigore Ghica Dorohoi (s-au desfiinţat secţiile de atletism, lupte, fotbal, handbal şi lupte). Nu mai funcţionează CSS Dorohoi. 3. Liceul cu Program Sportiv Botoşani (ramuri sportive: atletism, lupte, fotbal, handbal). Dispune de sală polivalentă cu sală de jocuri 40/20, sală de lupte şi sală de forţă, spaţii de cazare (50 locuri), cantină (50 locuri), teren de fotbal cu pistă, teren de handbal. 4. Clubul Sportiv Şcolar Botoşani (ramuri sportive: volei, baschet, baseball, fotbal) nu dispune de bază sportivă. 5. Palatul Copiilor Botoşani (cercuri sportive: şah, tenis de masă, dans sportiv, orientare sportivă). La ora actuală există în judeţ 14 baze sportive (săli de sport): 1. Sala Polivalentă Botoşani (2000 locuri), aflată în proprietatea Primăriei Botoşani. 2. Sala Olimpia L.P.S. Botoşani, aflată în proprietatea Liceului cu Program Sportiv, dispune de teren de jocuri 40/20, sală de lupte, sală de forţă, spaţii de cazare (50 locuri), cantină (50 locuri). 3. Sala de Sport Şcoala nr. 17 Botoşani. 4. Sala de Sport Liceul Pedagogic Nicolae Iorga Botoşani. 5. Sala de Sport Şcoala Generală nr. 1 Darabani. 6. Sala de Sport Liceul Grigore Ghica Dorohoi. 7. Sala de Sport Şcoala nr. 8 Dorohoi. 8. Sala de Sport Liceul Dr. Ciucă Săveni. 9. Sala de Sport Liceul Ştefan Luchian Ştefăneşti. 10. Sala de Sport Liceul Demostene Botez Truşeşti. 11. Sala de Sport Şcoala Generală nr. 1 Vlădeni. 12. Sala de Sport Liceul Gh. Asachi Botoşani. 13. Sala de Sport Şcoala nr. 8 Botoşani, aflată în stare avansată de degradare şi care necesită urgent reparaţii capitale. 14. Sala de Sport Şcoala nr. 13 Botoşani, care a primit recent finanţare pentru reparaţii capitale.

102

Asociaţii de tineret
Nr. crt. 1. Denumire SAT Cercul ecoturistic „CAR-PATES” Adresa Str. M. Kogălnice anu, nr. 31, Botoşani, Persoana de contact Şuliuc Gheorghe Tel. 0231523497, 0745420146 e-mail : car_pates@ yahoo.com Botezatu Loredana 0745375167 535637 tempustin2004 @ yahoo.com Leşan Petru 0740460146 terra_2004@ yahoo.com Scop Educarea tinerilor în spiritul cultivării şi dezvoltării respectului şi dragostei faţă de natură şi de valorile culturale şi ştiinţifice naţionale vizând integrarea acestora în societate Educarea, îndrumarea copiilor şi tinerilor, precum şi asigurarea logisticii necesare desfăşurării acestui proces Educarea copiilor şi tinerilor şi asigurarea logisticii necesare acestui proces Obiective Organizarea de tabere, expediţii, drumeţii, acţiuni ecologice, concursuri, editare de pliante turistice, etc.

2.

Asociaţia TEMPUSTIN

Str. Octav Onicescu, nr. 52, Botoşani

3.

Asociatia TERRA 2004

Str. Dragos Voda, nr. 60, Botoşani

4.

Asociaţia Mugurelul Dorohoi

Str. Dimitrie Pompeiu, nr. 2, bl. B3, ap. 1 Dorohoi, judeţul Botoşani

Marcel Dupu, tel. 0231611890, e-mail: ASMUGURELU L @ yahoo.com

Creşterea nivelului de educaţie a copiilor şi tinerilor şi asigurarea logisticii necesare acestui proces

5.

Societatea culturalartistică „Arlechin”

Str. M. Kogălnice anu, nr. 31, Botoşani

Politic Flavius Tel: 0741510849 dianabtro@ yahoo.com

De a contribui la educarea tineretului în spiritul cultivării şi dezvoltării respectului pentru arta teatrală, literatura dramatică românească şi universală, formarea spiritului creator al tinerilor, formarea tinerilor cu înclinaţii artistice.

Realizarea de programe culturale, sportive, de timp liber, de educaţie ecologică, civică, organizaţionale, pe probleme de sănătate, delicvenţă, droguri, sociale, şi alte teme de interes pentru tineret. Realizarea activităţilor educative pentru tineret în domeniul ecologic, cultural, şi facilitarea participării tinerilor la viaţa asociativă, realizarea de programe sociale, culturale, sportive, de timp liber, de educaţie ecologică, civică, organizaţionale, pe probleme de sănătate, delicvenţă, droguri şi alte teme de interes pentru tineri. Constituirea unui club pentru tineret, identificarea şi pregătirea tinerilor cu aptitudini în domeniul muzical, realizarea de programe sociale, culturale, sportive, de timp liber, de educaţie ecologică, civică, organizaţionale, pe probleme de sănătate, delicvenţă, droguri şi alte teme de interes pentru tineri. Organizarea şi participarea la programe culturale, colaborarea cu alte formaţii teatrale, realizarea de concursuri, festivaluri, precum şi a altor activităţi.

103

6.

Organizaţia Tineretului Liber

B-dul Mihai Eminescu, nr. 48, Botoşani

Dan Lucan Tel. 0231584107, fjtbt@ petar.ro

Dezvoltarea de programe în folosul tinerei generaţii, ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, implicarea tinerilor în dezvoltarea locală în domeniile de activitate ale organizaţiei.

7.

Asociaţia „IRIS”

Calea Naţională, nr. 143, Botoşani

Anişoara Mighiu, Tel. 0745285378, asirisbt@ yahoo.com

Facilitarea participării membrilor la viaţa asociativă, sensibilizarea opiniei publice şi a autorităţilor cu privire la problemele copiilor şi tinerilor Educarea copiilor şi tinerilor şi asigurarea logisticii necesare desfăşurării acestui proces Educarea copiilor şi a tinerilor în conformitate cu principiile fundamentale şi metodele mişcării scout Creşterea nivelului de educaţie a copiilor şi tinerilor şi asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea acestui proces

8.

Asociaţia „Humanitas Tineret”

str. N. Iorga, nr. 19, Botoşani

Constantiniu Traian Liviu 0231513033 humanitas@ petar.ro Ariciuc Cristian Tel. 0231537537 aricubt @ yahoo.com Dan Bacinschi, Tel. 0745123153, bacinschi@ yahoo.com

9.

10.

Organizaţia Naţională Cercetaşii RomânieiCentrul local Botoşani Asociaţia “Octav Băncilă 2000”

Calea Natională, nr. 107, bl. O1, sc. D, ap. 22, Botoşani Str. Vârnav nr.32, Botoşani

Organizaţia urmăreşte punerea în practică a unor programe care să contribuie la educarea alternativă a tinerilor, indiferent de religie sau apartenenţă etnică, implicarea tinerilor şi a altor persoane în acţiuni menite să dezvolte spiritul comunitar, facilitarea accesului la informaţii a tinerilor, va contribui la îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice; întreţinerea de relaţii cu fundaţii, asociaţii sau structuri cu profil similar, din ţară şi străinătate. Realizarea unor activităţi de cooperare cu organizaţii din ţară şi străinătate, organizarea de consfătuiri, simpozioane, mese rotunde, conferinţe, dezvoltarea de programe turistice, culturale, sportive, de timp liber, ecologice, artistice. Realizarea de programe culturale, de timp liber, de antreprenoriat, civică, organizaţionale, pe probleme de sănătate, sociale, şi alte teme de interes pentru tineret. Realizarea unor activităţi în domeniul protecţiei mediului, implicare comunitară, în acţiuni umanitare, sportive, etc, toate având specific cercetăşesc. Realizarea de programe de: consiliere, orientare şcolară şi profesională, integrare socială, educaţie în spiritul economiei de piaţă şi a integrării europene; facilitarea participării la viaţa asociativă, iniţierea, susţinerea şi realizarea de acţiuni de cooperare cu organizaţii de tineret din ţară şi străinătate; organizarea de consfătuiri, simpozioane, mese rotunde, conferinţe; sprijinirea liberei circulaţii a tinerilor în străinătate, promovarea ideii de turism pentru tineret, realizarea de programe sociale, culturale, sportive, de timp liber, de educaţie ecologică, civică, organizaţională, pe probleme de sănătate şi alte teme de interes pentru

104

11.

Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală Botoşani Asociaţia „2010 EUROPA”

Str. Octav Onicescu, nr. 33, Botoşani Str. D. Negreanu 5, G4, sc. C, ap. 11, Botoşani

Saradan Cornel 0231512892, csaradan@ yahoo.com Ioan Onofrei 0745125205 europa@ laurian.ro

Promovarea principiilor planificării familiale ca drept fundamental

12.

13.

Asociaţia „PROTIN 2000”

Dobârceni, jud. Botoşani

Dan Bârsan 0231567010

Sprijinirea integrării active a tinerilor în societate şi în lumea europeana, dezvoltarea unor mentalităţi şi aptitudini vitale intr-o democraţie prin promovarea valorilor statului de drept, a gândirii critice, deschise, tolerante. Facilitarea participării membrilor la viaţa asociativă, sensibilizarea opiniei publice şi a autorităţilor cu privire la problemele copiilor şi tinerilor, dezvoltare comunitară Facilitarea participării membrilor la viaţa asociativă, sensibilizarea opiniei publice şi a autorităţilor cu privire la problemele copiilor şi tinerilor Organizarea şi desfăşurarea de activităţi de şi pentru tineret

tineri. Organizarea de activităţi de educaţie pentru sănătate, cursuri de peer-education, furnizarea de informaţii în domeniul educaţiei sexuale şi al vieţii de familie. Sprijinirea cluburilor de dezbateri, realizarea de schimburi de tineret, organizarea de competiţii, excursii, editarea de cărţi şi reviste, burse pentru tineri.

14.

Asociaţia „Ştefan cel Mare”

Str. gen. Ghe. Avrămesc u 20 bis, Botoşani

Vicovan Hănţăscu Liliana 0742/024908 vicov@ excite.com Ioan Strujan 0745626372 584115 –Sc. 13 scoala13bt@ Botoşani.rdsnet. ro

15.

Asociaţia “Clubul Triumf”

Str. Curcubeul ui, nr. 4, Botoşani

16

Asociaţia “Dimitrie Negreanu”

Str. Dimitrie Negreanu, nr.9, Botoşani Aleea Parcului nr.8, ap. 1, Botoşani

Niculina Sahaidac, 580180 –liceu 510237 – acasa ro_nikole@ yahoo.com Onofrei Smaranda

Realizarea de programe educative pentru tineret, de consiliere, formare continuă şi asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării acestora Educarea tinerei generaţii şi realizarea de programe de formare

Realizarea unor activităţi de cooperare cu organizaţii din ţară şi străinătate, organizarea de consfătuiri, simpozioane, mese rotunde, conferinţe, dezvoltarea de programe turistice, culturale, sportive, de sănătate, turistice, ecologice, artistice, protecţie socială. Realizarea unor activităţi de cooperare cu organizaţii din ţară şi străinătate, organizarea de consfătuiri, simpozioane, mese rotunde, conferinţe, activităţi de sprijinire a tinerilor proveniţi din mediile defavorizate. Dezvoltarea de parteneriate, organizarea şi participarea la cursuri, elaborarea, producerea şi difuzarea de materiale documentare, pliante, broşuri, producţii audio-video, dezvoltarea de campanii de informare şi promovare. Facilitarea participării tinerilor la viaţa asociativă, realizarea de programe sociale, culturale, sportive, de educaţie ecologică, civică, sanitară. Realizarea de programe sociale, culturale, menţinerea tradiţiilor populare, sportive, de timp liber, educaţie ecologică, educaţie civică, pe probleme de sănătate, delicvenţă, droguri, toleranţă, împotriva xenofobiei şi rasismului, consiliere, orientare şcolară şi profesională.

17

Asociaţia “PRO COMMUNITY 2020

18

Asociaţia “Renaşterea Botoşăneană”

Botoşani

Adresa: Botoşani, 6800, no.5, strada

Noi oportunităţi pentru comunitatea locală.

105

(BOTOŞANI ASSOCIATION FOR RENEWAL) ROMÂNIA

Victoriei, bloc E4, scara B, etaj 1, apartament 3 Telefoane: +40 72 2743384 & +40 231 533167 Fax: +40 231 516503 Persoană de contact : Nicolaie Claudiu NANEA , Preşedinte e-mail: renewalofbt@ya hoo.com claudiu_nanea @hotmail.com

DJT Botoşani administrează două centre de agrement dotate cu club şi bază sportivă: - C. A. « Codrii de Aramă » şi « Luceafărul », situate în sat Agafton, com Curteşti, jud. Botoşani.

Turismul
Istoria Botoşanilor începe din vremuri îndepărtate. Numele reşedinţei de judeţ, „Botoşani”, este menţionat în documente, pentru prima oară, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Judeţul Botoşani dispune de un potenţial turistic remarcabil: hoteluri, restaurante, cabane turistice, pensiuni turistice, muzee, monumente istorice şi de arhitectură, monumente ecleziastice, monumente ale eroilor, etc. Bogăţia de monumente şi case memoriale poate oferi cadrul de dezvoltare a turismului cultural, destinat în special turiştilor de la nivel naţional. Municipiul Botoşani cu centrul vechi a căror edificii au o vechime mai mare de 100 ani, era dominat de etnia evreiască foarte pricepută în probleme de afaceri şi comerţ. În oraş există Muzeul judeţean de istorie, Casa memorială „Nicolae Iorga”, monument închinat eroilor militari din primul război mondial, monumentul închinat răscoalei ţărăneşti de la 1907, busturi ale poetului Mihai Eminescu, biserici – monumente istorice şi de arhitectură de o valoare inestimabilă, respectiv biserica „Sf. Nicolae Popăuţi” cu turnul clopotniţă, ctitorie din anul 1496 a marelui voievod Ştefan cel Mare, biserica Uspenia (1552) şi Sf. Gheorghe(1551), ctitorii ale doamnei Elena Rareş, biserica Armenească, cea mai veche biserică din oraş. De asemenea, pot fi vizitate multe alte biserici de valoare, clădiri vechi răspândite în toate cartierele – monumente de arhitectură, respectiv casele Sommer, Cristea, casa Goilav, casa Antipa, Manole, Isăcescu, clădirea Tribunalului, liceului „A.T. Laurian”, a Muzeului de Istorie, Primăriei etc. Dorohoi. Aici poate fi vizitat Muzeul de Ştiinţe Naturale, biserica Sf Nicolae (1495), ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare, Muzeul memorial „George Enescu”, Muzeul de ştiinţe ale naturii (pe lângă o sumedenie de exponate, are şi o interesantă colecţie de fluturi) şi multe alte edificii – monumente de arhitectură. Darabani. Se prezintă, pentru turiştii sosiţi în localitate, cu biserica Sf. Nicolae precum şi multe alte clădiri vechi interesante din punct de vedere turistic. În universul sătesc al judeţului Botoşani există biserici şi mănăstiri (multe din ele monumente istorice şi de arhitectură ), fiecare cu frumuseţea, istoria şi hramul său. Astfel, în localitatea Vorona, într-o frumoasă zonă de pădure (cca 150 ha), există Complexul Mănăstiresc datând de la 1600, cu două biserici deosebit de valoroase, chilii, bibliotecă ce se oglindesc în lacul din vecinătate, iar mai departe în codru, Schitul Vorona.

106

Turism religios
Pe teritoriul judeţului Botoşani există un număr de 454 biserici, 11 mănăstiri şi un schit în care se practică cultul religios ortodox. Având în vedere numărul mare de obiective cu caracter cultural-religios din judeţ, considerăm acest tip de turism ca fiind o oportunitate în această zonă, enumerăm mai jos câteva din aceste obiective - Biserica „Sf. Nicolae”, Popăuţi – Botoşani, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din 1496; pictura interioară, de mare valoare, datează din secolul al XV-lea , păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie strategică, determinată de numeroasele năvăliri ale duşmanilor atraşi de bogăţiile oraşului. Din acest motiv, clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate trainice ziduri şi un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetăţi. Faţada clădirii este realizată din benzi de cărămidă aparentă smălţuită şi discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice şi heraldice; în prezent, vechiul zid ce înconjoară mănăstirea a fost reconstruit pe vechea fundaţie, conferindu-i acestui lăcaş sfânt măreţia de odinioară; - Biserica „Sf. Nicolae” Domnească – Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare din anul 1495, construită în stil moldovenesc şi având o decoraţie exterioară bogată, presărată cu elemente bizantine; - Mănăstirea Coşula din localitatea cu acelaşi nume, construită în timpul domniei lui Petru Rareş de către vistiernicul Matiaş Coşulvei (1532), mai păstrează fresce originale de mare valoare (pictura murală) realizate între anii 1537 – 1681; - Biserica armenească – Botoşani (1535); - Biserica „Sf. Gheorghe” – Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, datează din anul 1551; - Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioară refăcută complet în anul 1994 (pictura a fost realizată de către profesorul universitar Petre Achiţenie). În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat în această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet; - Mănăstirea Agafton - Curteşti, (la 4 km sud-vest de Botoşani), datează din secolul XVI; - Mănăstirea Vorona (mănăstirea de călugăriţe), este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud–est de Botoşani. Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1600, când, câţiva călugări veniţi din Rusia au construit aici o mică biserică din lemn. În anul 1835, arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserică din zid cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”. Aici mai există încă două biserici, o bibliotecă cu fond de carte religios, datând din secolul XVII-XIX şi spaţii de cazare pentru pelerini. Complexul mănăstiresc este situat la marginea unui frumos codru în suprafaţă de 150 ha; La 3 Km sud-est de mănăstirea Vorona, în mijlocul unei păduri de stejari, fagi, ulmi şi frasini, se află schitul de călugări Sihăstria Voronei. Biserica schitului a fost construită între anii 1830 – 1868 sub îndrumarea stareţului Rafail. Biserica de aici cu haramul „Buna vestire” are o frumoasă pictură originală, iar catapeteasma reprezintă o valoroasă operă de artă. Mănăstirea Gorovei – Gorovei Văculeşti (1742); Schitul Frumuşica (sau Balş), din satul Storeşti, com. Frumuşica; - Biserica „Sf. Ilie” – Botoşani, îşi are începuturile în anul 1778 ca biserică a Breslei Blănarilor, de renume în lumea meşteşugarilor botoşăneni. Clopotniţa sa, de o remarcabilă valoare, ar merita „să servească drept model tuturor acelora care ar dori să ridice locaşuri noi”, după părerea marelui cărturar Nicolae Iorga; - Biserica Romano – Catolică „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” - Botoşani, construită la mijlocul sec. XIX în manieră neogotică, este situată în vecinătatea Liceului de renume „August Treboniu Laurian”; - Biserica Lipovenească – Botoşani, actuala clădire a bisericii a fost înălţată pe locul unei vechi capele din lemn în anul 1853. Posedă frumoase icoane de sorginte rusească, un fond de carte veche religioasă (scris în limba slavonă) şi odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lângă această biserică funcţionează o şcoală, unde copii de etnie lipovenească învaţă religia şi limba rusă. În comuna Coşula, există o interesantă mănăstire construită la 1535 în timpul domniei lui Petru Rareş, mănăstire care mai păstrează şi astăzi o frescă originală (pictură murală)

107

asemănătoare celei de la Voroneţ. Tot în satul Coşula există un pod (monument istoric) construit în secolul XVIII pe râul Miletin, o dată cu stabilirea călugărilor greci la mănăstirea din localitate. Complexul mănăstiresc Agafton din localitatea cu acelaşi nume, la o depărtare de 6 Km de Botoşani, este remarcabil prin bisericile construite în secolele XVIII – XIX. Mănăstirea Gorovei, cu biserica veche din 1742 şi biserica nouă din 1834, este situată într–un frumos cadru natural. Considerăm, totuşi, de importanţă deosebită, emblematic pentru judeţul Botoşani, Memorialul Ipoteşti numit şi Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, care are în componenţă Biblioteca Naţională de Poezie ce conţine cca 15000 volume poezie, Muzeul Memorial M. Eminescu, Casa memorială „Mihai Eminescu”, biserica familiei şi biserica comemorativă Sf. Arh. Mihail şi Gavril. În vecinătate, există „Lacul codrilor, albastru” (populat cu nuferi galbeni şi albi) intens vizitat şi acesta de turişti. Pentru turiştii veniţi mai de departe există, în incinta memorialului Pensiunea turistică „Floare albastră” cu 35 locuri de cazare, cu dotări la nivelul de trei stele. Tot în incinta memorialului au fost construite 7 case de vacanţă cu 59 locuri de cazare. Nu departe de Memorial, pe o colină, se găseşte „Observatorul”, construcţie metalică, înălţată în vara anului 1989 cu 87 trepte. Judeţul nostru dispune de importante resurse turistice: rezervaţii faunistice, floristice, forestiere, specii rare de arbori şi plante ocrotite de lege, monumente ale naturii, lacuri, râuri, păduri cu funcţii de recreere iazuri, acumulări de apă (acumularea de apă de la Stânca-Costeşti cu cei 1,5 miliarde m.c. apă, reprezintă a doua acumulare de apă din ţară). În judeţul Botoşani vânatul şi pescuitul sportiv reprezintă puncte de referinţă pentru domeniul turistic. Pădurile ascund în desişurile sale o serie de specii care pot fi vânate în sezoanele de vânătoare: iepuri, vulpi, porci mistreţi, căprioare, gâşte şi raţe sălbatice etc. Pescuitul sportiv se poate practica într-o serie de lacuri, iazuri, acumulări ce conferă o frumuseţe aparte acestor locuri: Dracşani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Başeu), Cal Alb; Hănesti; Mileanca, Havârna; acumulările de apă de la Stânca-Costeşti şi Bucecea. Toate aceste condiţii crează cadrul propice practicării turismului de vânătoare şi pescuit sportiv. În ceea ce priveşte turismul rural şi tradiţiile culinare, trebuie acordată atenţia cuvenită acestui element care poate constitui un punct forte pentru atragerea turiştilor. Date statistice privind infrastructura turistică 1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare - număr Structuri de primire turistică 2001 2002 2003 Unităţi – total, din care: 7 7 7 - Hoteluri 5 5 5 - Cabane 1 1 1 - Pensiuni turistice urbane - Tabere de elevi preşcolari 1 1 1 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, 2006 2. Sosiri în structurile de primire turistică - număr 2001 2002 Total – din care: 38762 33458 - Hoteluri 22187 23077 - Cabane 2452 2335 - Pensiuni turistice urbane - Tabere de elevi preşcolari 14123 8046 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, 2006 2003 27730 20498 2643 4589

2004 10 5 1 3 1

2005 11 5 1 4 1

2004 26925 19351 2734 2382 2458

2005 25827 17936 3016 3885 990

Investiţiile în pensiuni turistice s-au dovedit a fi profitabile deoarece numărul de turişti a crescut semnificativ în anii 2006–2007. Având în vedere oportunităţile oferite de fondurile structurale, în mode cert, investiţiile în acest domeniu vor creşte în următorii ani.

108

Referindu-ne la relieful caracteristic unor zone din judeţ, propice înfiinţării unor trasee competiţionale off-road, solicitate de a fi înscrise la nivel naţional, menţionăm faptul că judeţul Botoşani posedă un potenţial neexploatat încă.

3. Capacitate de cazare turistică în funcţiune: -număr de locuri – zile2001 2002 Total – din care: 383894 399772 - Hoteluri 154297 161860 - Cabane 8213 8502 - Pensiuni turistice urbane - Tabere de elevi preşcolari 221384 229410 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, 2006 4. Înnoptări în structurile de primire turistică 2001 2002 Total – din care: 98020 66652 - Hoteluri 41198 41137 - Cabane 2452 2387 - Pensiuni turistice urbane - Tabere de elevi preşcolari 54370 23128 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, 2006 2003 416130 166694 9006 240430 2004 280542 172386 9088 16764 82304 2005 283956 174977 9125 28544 71310

- număr2003 2004 60570 56067 35980 39114 2643 2835 5337 21947 8781

2005 46838 33580 3016 7760 2482

5. Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune: % 2001 2002 2003 2004 - Indicii de utilizare 25,5 16,7 14,6 20,00 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, 2006

2005 16,5

Acest procent foarte scăzut de utilizare a capacităţii turistice denotă practicarea unui turism ocazional, cu un procent foarte scăzut de sejururi turistice.

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0

Indici utilizare

2002

2003

2004

2005

109

Agenţii de turism din judeţul Botoşani care oferă servicii turistice sunt:
Nr. crt. 1 2 3 SC Activ Travel 4 5 Agenţia „ REDD”-Turism SRL Botoşani 6 APETRANS Apetrei Cătălin Ciritel Gheorghe Biroul de Turism pentru Tineret Denumire Fotopoulos Expres Travel ( agenţie de turism) Europalines ( agentie tour – operatoare) Persoană contact Condrei Vasile Marius Dan Valeriu Virgil Catargiu Telefon e-mail, web 0231/539359 0788/600270 www.europalines.ro 0231/ 518746, mobil: 0745/681432 activtravel@yahoo.com www.activtravel.ro 0231/515476 fax: 515476 0231/516345 www.reddturism.ro info@reddturism.ro Tel 0231 -517509 apetrans@yahoo.com www.apetrans.ro Adresa Str. Gării, nr.5 B-dul George Enescu, nr.1 Str. Mihail Kogălniceanu, nr.1 Piaţa Revoluţiei, nr.11 str. Marchian,nr.5 Str. Gării, nr.4

Avram Marian

Din datele prezentate mai sus, se constată că în perioada 2001-2005 investiţiile în sectorul turistic în judeţul Botoşani au fost la un nivel mediu. Se constată o scădere semnificativă a tuturor indicatorilor, mai ales în ceea ce priveşte capacitatea de cazare la tabăra de elevi. Capacitatea de cazare la tabăra respectivă a scăzut în mod semnificativ de la 869 locuri în 2001 la 150 locuri în anul 2005, numărul sosirilor în anul 2005 reprezentând doar 7% în raport cu sosirile din anul 2001. Pe ansamblu, capacitatea de cazare a scăzut la 57% în anul 2005 faţă de anul 2001, dar această scădere este pe seama taberei de elevi preşcolari la care capacitatea de cazare a scăzut în aceeaşi perioadă cu 82,7%. În schimb, a crescut capacitatea de cazare la hoteluri şi pensiuni turistice urbane unde gradul de confort este mult mai mare (clasificare la nivelul a 3, 4 stele). Indicele de utilizare a scăzut cu 35,30 % în perioada analizată. Acest lucru a survenit ca urmare a scăderii turismului de afaceri pe de o parte cât şi datorită faptului că oamenii de afaceri străini care au investit în judeţul Botoşani au achiziţionat apartamente în care se cazează pe durata şederii în judeţ, pe de altă parte.

2.10. Unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Denumire localitate Municipiul Botoşani Municipiul Dorohoi Orasul Săveni Orasul Darabani Oraşul Flămânzi Oraşul Ştefăneşti Oraşul Bucecea Comuna Adăşeni Comuna Albeşti Comuna Avrămeni Comuna Băluşeni Comuna Blândeşti Comuna Brăeşti Comuna Broscăuţi Comuna Cîndeşti Comuna Călăraşi Comuna Conceşti Nr. locuitori * 116.286 31.130 8.250 11.871 12.082 5.777 5.213 1.648 6.882 3.808 5.093 2.371 2.146 3.486 2.245 3.842 2.037

110

18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78.

Comuna Copălău Comuna Cordăreni Comuna Corlăteni Comuna Corni Comuna Coşula Comuna Coţuşca Comuna Cristeşti Comuna Cristineşti Comuna Curteşti Comuna Dersca Comuna Dimăcheni Comuna Dângeni Comuna Dobârceni Comuna Drăguşeni Comuna Durneşti Comuna Frumuşica Comuna George Enescu Comuna Gorbăneşti Comuna Havârna Comuna Hăneşti Comuna Hilişeu-Horia Comuna Hlipiceni Comuna Hudeşti Comuna Ibăneşti Comuna Leorda Comuna Lozna Comuna Lunca Comuna Manoleasa Comuna M. Eminescu Comuna Mihăileni Comuna Mihălăşeni Comuna Mileanca Comuna Mitoc Comuna Nicseni Comuna Păltiniş Comuna Pomîrla Comuna Prăjeni Comuna Radauti-Prut Comuna Răchiţi Comuna Răuseni Comuna Ripiceni Comuna Roma Comuna Româneşti Comuna Santa Mare Comuna Suharău Comuna Suliţa Comuna Şendriceni Comuna Stăuceni Comuna Ştiubieni Comuna Todireni Comuna Truşeşti Comuna Tudora Comuna Ungureni Comuna Unţeni Comuna Văculeşti Comuna Viişoara Comuna Vârfu-Câmpului Comuna Vlădeni Comuna Vlăsineşti Comuna Vorniceni Comuna Vorona TOTAL

4.262 2.094 2.483 6.694 3.007 5.225 4.863 3.812 4.577 3.240 1.476 3.148 2.892 2.792 4.158 6.203 3.591 3.589 5.027 2.271 3.679 3.807 6.432 4.142 2.728 2.229 4.840 3.680 6.703 2.766 2.460 2.935 2.039 2.856 3.246 2.874 3.424 3.880 4.716 3.073 2.329 3.367 2.161 3.113 5.275 3.205 4.366 3.410 2.922 3.686 5.823 5.298 7.179 2.954 2.256 2.263 3.955 5.028 3.367 4.554 8.172 456.765

* Sursa: Anuarul statistic al judeţului Botoşani, ediţia 2007 – Populaţia stabilă la 1 iulie 2006.

111

CAPITOLUL 3 ANALIZA SWOT

112

Analiza S.W.O.T.

MEDIUL DE AFACERI
PUNCTE TARI - Situarea judeţului la extremitatea nord-estică a României pe trasee rutiere de intrare în Rep. Moldova şi Ucraina; - existenţa anumitor ramuri industriale dezvoltate (confectii, fibre şi fire sintetice, tricotaje, aparatură electronică, industrie alimentară, prelucrarea lemnului); PUNCTE SLABE - Numărul de salariaţi în scădere; OPORTUNITĂŢI - Integrarea în Uniunea Europeană şi accesul la Fondurile Structurale - volum redus al investitiilor, în special al (POS Competitivitate Economică, celor străine; POR 2007-2013, PNDR); - infrastructura fizică slab dezvoltată (în special de transport), distanţa faţă de aeroporturi; - slaba promovare a judetului pentru atragerea investitorilor străini; - existenţa unor programe de finanţare, inclusiv cele finanţate de Guvernul României (ex. înfiinţare start-up); AMENINŢĂRI - Neadaptarea la standardele de calitate impuse de UE, poate conduce la falimentul unor agenţi economici; - corupţia şi influenţa politică în mediul de afaceri;

- migrarea forţei de muncă; - implicarea actorilor responsabili de la nivel national pentru sprijinirea - existenţa „pieţei negre” a - dependenţa mare faţă de sectorul înfiinţării şi dezvoltării sectorului forţei de muncă; -existenţa incubatorului de confecţiilor, lipsa alternativelor de IMM; afaceri în municipiul Botoşani; dezvoltare; - instabilitatea legislativă; - dezvoltarea activităţilor de - ponderea ridicată a salariaţilor - lipsa unei culturi antreprenoriale; producţie, a turismului şi a sectorului - rata fiscalităţii mare; ce activează în IMM-uri; de servicii; - ramuri industriale în declin sau pe cale - integrarea în UE: legislaţie - aport ridicat al IMM-urilor la de disparitie; - existenţa Asociaţiilor patronale ale şi reglementări noi, cifra de afaceri a judetului; IMM-urilor la nivel naţional, care standarde ridicate de - slaba comunicare între actorii implicaţi în permite reprezentarea intereselor calitate; - existenţa unor spaţii de activităţi economice, lipsa asocierii întreprinzătorilor faţă de autorităţile producţie nefolosite; acestora la nivel judeţean; locale şi recunoaşterea asociaţiilor - birocraţia mare în obţinerea de tip patronal drept parteneri de creditelor; - aport ridicat al sectorului - lipsa unor facilităţi acordate de discuţii de către guvern; productiv şi de construcţii la cifra autorităţile locale pentru începerea sau - diversificarea domeniilor de afaceri comparativ cu dezvoltarea unor afaceri; - dezvoltarea comerţului electronic de activitate impune o rapidă sectorul serviciilor şi comerţului; şi a posibilităţilor de plată adaptare şi formare a forţei - existenţa unor certificări a - slaba consultanţă în domeniul electronică a impozitelor. de muncă calificată. agenţilor economici privind afacerilor;

managementul calităţii conform ISO 9001; - lipsa unei baze de date referitoare la potentialul investitional la nivel de judet. - existenţa unui sistem bancar bine dezvoltat şi reprezentat la nivelul judetului.

INFRASTRUCTURA
PUNCTE TARI A - REŢEAUA DE DRUMURI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI - Programe de finanţare a proiectelor de infrastructură (POR 2007-2013, POS Transport, PNDR); AMENINŢĂRI - Necorelarea politicilor macroeconomice (bugetare, monetare, fiscale) cu realităţile şi nevoile existente;

- Existenţa unei reţele de drumuri - Lipsa fondurilor determină o publice pe suprafaţa judeţului ce slabă întreţinere a drumurilor acoperă în mod relativ echilibrat judeţene şi comunale; teritoriul judeţului; - starea necorespunzătoare a - existenţa unei infrastructuri reţelei locale de drumuri, inclusiv rutiere bune care leagă municipiul uzura podurilor rutiere; Botoşani de celelalte judeţe ale regiunii, inclusiv de aeroporturile - lipsa unor centuri ocolitoare ale din regiune; localităţilor, pentru traficul greu şi de tranzit; - accesibilitatea oraşelor şi a principalelor centre/localităţi rurale - infrastructură de transport relativ la drumuri judeţene şi naţionale; slab dezvoltată, îndeosebi în mediul rural, faţă de exigenţele şi - existenţa unor studii de cerinţele actuale concrete ale fezabilitate pentru anumite Uniunii Europene; proiecte de infrastructură; - densitate scăzută a infrastructurii - existenţa retelei de cale ferată; rutiere modernizate; - vecinătatea cu Republica Moldova şi Ucraina; - insuficienta dezvoltare a reţelei de cale ferată;

- programe guvernamentale pentru - dezvoltarea necorespunzătoare a dezvoltarea infrastructurii de infrastructurii de afaceri; transport în mediul rural; - creşterea preţurilor la serviciile - interesul autorităţilor locale în de telecomunicaţii şi transport; promovarea de parteneriate în vederea dezvoltării infrastructurii; - degradarea infrastructurilor existente; - dezvoltarea relaţiilor de cooperare transfrontalieră; - zone afectate de calamităţi naturale; - acordarea de asistenţă tehnică pentru comunităţile rurale în - regimul de proprietate asupra vederea realizării investiţiilor care terenurilor necesare investitiilor; au ca scop modernizarea infrastructurii rurale. - inexistenţa surselor de finanţare necesare pentru cofinanţarea unor proiecte mari;

114

- trei puncte de trecere a frontierei; - poziţia geografică relativ izolată a judeţului Botoşani, în afara - existenţa transportului urban şi coridoarelor naţionale şi europene; rural de călători. - infrastructura în punctele de trecere a frontierei - slab dezvoltată, necesitând modernizări urgente; - resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi cofinanţarea proiectelor finanţate prin Fondurile structurale, în special în mediul rural. B - ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE - Existenţa a două surse apă potabilă (Siret şi Prut);

- slabă consultanţă în elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fondurile structurale; - starea economică a populaţiei.

- Infrastructură de alimentare apă, - Armonizarea cu standardele - Poluarea apelor de suprafaţă şi cu grad mare de uzură; europene în domeniul calităţii apei subterane ca urmare a potabile, a tratării apelor menajere; deversărilor necontrolate a - existenţa reţelei de alimentare cu - insuficienta dezvoltare a agenţilor economici, accidentelor apă şi canalizare în municipiul sistemelor de alimentare cu apă în - posibilitatea de acces la fonduri precum şi din cauza slabei Botoşani; mediul rural; nerambursabile în scopul dezvoltări a infrastructurii de soluţionării problemelor în canalizare mai ales în mediul rural; - existenţa infrastructurii privind - lipsa, în mediul rural, a sistemelor domeniul alimentărilor cu apă şi alimentarea cu apă în sistem de canalizare şi epurare a apelor; canalizărilor (POS Mediu, PNDR, - proprietatea privată a terenurilor centralizat într-un număr de FNM); ocupate de conducte; 92 localităţi din judeţ; -fonduri insuficiente pentru cofinanţarea unor proiecte mari; - colaborarea, asocierea sau - lipsa educaţiei populaţiei în ceea - reabilitarea sistemului de crearea unor societăţi mixte pentru ce priveşte protejarea surselor de distribuţie a apei potabile în - capacitate insuficientă a staţiilor realizarea şi exploatarea apă naturală. municipiul Botoşani prin Programul de epurare a apelor uzate instalaţiilor de alimentare cu apă

115

ISPA; - reabilitarea sistemului de distribuţie a apei potabile în oraşele Săveni şi Darabani şi municipiul Dorohoi; - derularea în prezent a unor proiecte privind alimentarea cu apă în localităţile rurale, finanţate prin programe naţionale (HG 577/1997);

existente în mediul urban; - canale colectoare subdimensionate care nu preiau întregul debit de ape uzate, menajere şi meteorologice; - inexistenţa unei interconexiuni între cele două bazine hidrografice, B.H. Siret şi B.H. Prut, pentru asigurarea întregului teritoriu judeţului cu apă de calitate;

şi canalizare; - programe guvernamentale bilaterale între România şi diverse ţări UE; - apartenenţa judeţului la Euroregiunile Carpatica şi Prutul de Sus, în care principala comisie vizează dezvoltarea infrastructurii din zonele componente.

- existenţa unor parteneriate între administraţiile publice locale şi - grad ridicat de colmatare al cele judeţene pentru promovarea lacurilor de acumulare; unor proiecte de interes judeţean; - dependenţa de un singur furnizor - existenţa la nivel de judeţ a unui de alimentare cu apă. operator licenţiat în managementul apei; - parametri calitativi superiori ai apei din sursa Prut; - înfiinţarea A.D.I. „AQUA”. C - INFRASTRUCTURA DE LOCUINŢE - Creşterea numărului şi a calităţii - Starea de uzură relativ avansată locuinţelor; a locuinţelor construite înainte de anul 1989; - creşterea confortului locativ ca urmare a sporirii suprafeţei - nivel de confort relativ scăzute a - Măsuri guvernamentale pentru - Insuficienţa fondurilor disponibile sprijinirea tinerilor, chiriaşilor pentru construcţia de locuinţe evacuaţi din locuinţe retrocedate, a sociale; persoanelor aparţinând grupurilor dezavantajate, pentru achiziţia şi - creşterea preţurilor pe piaţa

116

locative pe o persoană şi a dotării unor locuinţe vechi; locuinţei; - insuficienta echipare a unor - politica locală de achiziţionare cartiere cu mobilier urban, şi cu de imobile, şi transformarea dotări edilitare complementare acestora în locuinţe sociale, în (bănci, locuri de joacă, parcări, vederea rezolvării unor probleme creşe, grădiniţe etc.); sociale; -suprafeţe reduse a spaţiilor verzi - nivelul ridicat al dotării cu din apropierea blocurilor de utilităţi, în zona urbană (apă, locuinţe; canal, internet, etc.); - cererea crescândă de locuinţe în - reabilitarea clădirilor din centrul comparaţie cu oferta pieţei. istoric al municipiului Botoşani. D – INFRASTRUCTURA DE ENERGIE ELECTRICĂ, TERMICĂ, GAZE NATURALE

construcţia de locuinţe; - facilităţi financiare guvernamentale pentru îmbunătăţirea condiţiilor în locuinţele existente (izolare termică, reparaţii – consolidări pentru clădirile cu risc seismic);

imobiliară; - scumpirea terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe; - discrepanţe între puterea de cumpărare a familiilor tinere şi preţul pe piaţa locuinţelor;

- existenţa pe piaţă a materialelor - forţă de muncă insuficientă în de construcţii moderne. domeniul construcţiei de locuinţe; - lipsa utilităţilor aferente terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe, din mediul rural.

- Reţea dezvoltată de distribuţie a - Existenţa unui singur furnizor de - Legislaţie favorabilă dezvoltării energiei electrice; energie electrică; reţelelor de alimentare cu energie electrică; - distanţa mică faţă de magistrala - lipsa alimentării cu gaze naturale de alimentare cu gaze naturale, în zonele rurale şi urbane, reţeaua - investiţia de extindere a atât din sistemul naţional cât şi din existentă este nesemnificativă; iar conductei de alimentare HârlăuUcraina; nr. de consumatori este scăzut; Botoşani, finanţată de Guvernul României; - existenta unor studii de - scăderea numărului de utilizatori; fezabilitate privind alimentarea cu - cererea mare din partea gaze naturale a judeţului; - preţul ridicat per gKal practicat de populaţiei de a se racorda la gaze furnizorul local. naturale; - modernizări recente în sistemul de transport al energiei termice - programe de finanţare

- Furnizarea unor servicii de slabă calitate, cauzate de fluctuaţiile de intensitate; -proprietatea privată a terenurilor ocupate de conducte de gaz metan şi reţeaua electrică; - lipsa resurselor financiare şi pretul crescut al gazelor naturale; - politica naţională de preţuri şi cea concurenţială;

117

din municipiul Botoşani; - aprox 30% din populaţia municipiului Botoşani este conectată la reţeaua centralizată de energie termică. E – INFRASTRUCTURA DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII - Grad ridicat de acoperire a teritoriului cu telefonia mobilă;

guvernamentale şi europene pentru reabilitarea reţelei de încălzire centralizată.

- tendinţa de debranşare a consumatorilor.

- Existenţa unor zone, în special în - Legislaţie favorabilă dezvoltării mediul rural, aproape izolate din telecomunicaţiilor şi mediului punct de vedere al reţelei concurenţial; - majoritatea localităţilor au telefonice mobile; posibilitatea de conectare la - cerere crescută a populaţiei Internet; - costuri ridicate pentru serviciile pentru telefonie şi Internet; poştale complexe; - existenţa pe piaţa judeţeană a - dezvoltarea comerţului electronic mai multor furnizori de servicii - serviciile poştale judeţene sunt şi a posibilităţilor de plată Internet; arondate la Direcţia regională de electronică a impozitelor; poştă Iaşi. - serviciile poştale şi de curierat -dezvoltarea învăţământului la acopera intregul judet. distanţă; - concurenţa pe piaţa serviciilor poştale; - e-mailing în creştere (poşta electronică).

- Fluctuaţia numărului de abonaţi la serviciile telefoniei fixe; - declinul transportului feroviar care asigură serviciile de mesagerie/coletărie; - tendinţa de renunţare la serviciile poştale tradiţionale în favoarea poştei electronice.

118

DOMENIILE SOCIALE: SĂNĂTATE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT
A) Sănătate PUNCTE TARI - Există o infrastructură de sănătate, relativ bine dezvoltată; - există personal calificat în domeniu; PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI - Infrastructura din sănătate este - Fonduri externe UE pentru precară, cu efect nemijlocit asupra reabilitarea unităţilor sanitare sănătăţii populaţiei judeţului; (POR 2007-2013); AMENINŢĂRI - Migraţia cadrelor calificate, în special din cauza salarizării; - instabilitate legislativă; - deficienţe manageriale în domeniul asigurărilor de sănătate; - insuficienta finanţare a sistemului sanitar, la nivel naţional.

- populaţia îmbătrânită şi bolnavă, - existenţa programelor naţionale care solicită tot mai mult sistemul pentru verificarea periodică a stării - instituţiile specializate au o bună sanitar; de sănătate a populaţiei; colaborare; - discrepanţă între serviciile oferite - existenţa unei strategii la nivel în mediul rural şi cel urban, din - reţeaua de asistenţi medicali naţional în domeniul reformei în cauza infrastructurii fizice comunitari este în dezvoltare; sănătate. insuficient dezvoltată; - există instituţii de învăţământ - deficit de medici specialişti; pentru pregătirea asistenţilor medicali; - există populaţie neînscrisă pe lista medicilor de familie; - reţeaua de farmacii acoperă întregul judeţ. - echipamente medicale, ambulanţe, tehnică medicală – uzate fizic şi moral; - lipsa fondurilor pentru cofinanţarea unor proiecte în domeniul sănătăţii. B) Asistenţă Socială PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existenţa unei strategii judeţene - Infrastructura socială este bine integrate în domeniul precară; protecţiei copilului şi a persoanelor

OPORTUNITĂŢI - Existenţa unor programe de finanţare externe pentru sectorul serviciilor sociale (Fondul Social

AMENINŢĂRI - Descentralizarea sistemului de protecţie a copilului nu este sprijinită de resurse financiare

119

adulte cu handicap, care se - lipsa infrastructurii fizice pentru European); încadrează în strategia naţională; dezvoltarea de servicii alternative de protecţie pentru copii, respectiv - existenţa cadrului legislativ şi - gamă largă de servicii de îngrijire şi asistenţă pentru instituţional (public, privat) în protecţie furnizate copiilor şi persoane vârstnice şi cu handicap; domeniu bine pus la punct, pentru familiilor în situaţii dificile; toate categoriile defavorizate; - starea de degradare fizică şi - există un Plan Judeţean dotarea precară în care se află - existenţa unor fonduri şi Antisărăcie şi Promovare a unităţile medico-sociale şi cele programe guvernamentale pentru Incluziunii Sociale; rezidenţiale; categoriile defavorizate; - existenţa Comisiei Judeţene Mixtă ce se ocupă de implementarea Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a situaţiei romilor; - rata natalităţii crescută, în special - campanii organizate la nivel în cazul familiilor cu venituri naţional pentru educarea reduse sau fără venituri; populaţiei. - îmbătrânirea demografică a populaţiei;

corespunzătoare; - Fondurile Structurale destinate sectorului social sunt orientate cu precădere spre crearea de centre multi-functionale; - lipsa de susţinere a sistemului de protecţie a copilului de către consiliile locale de pe a căror rază provin copiii incluşi în sistemul protecţiei de stat; - dependenţa financiară foarte mare a serviciilor alternative create faţă de finanţările externe; - situaţia economico-socială precară a majorităţii populaţiei; - reticenţă şi insuficientă educaţie în ceea ce priveşte incluziunea persoanelor cu handicap fizic sau psihic pe piaţa muncii; - mentalitate neadecvată a comunităţii în ceea ce priveşte rolul exclusiv al statului în protecţia socială; - birocraţie pentru acreditarea furnizorilor de servicii sociale.

- diversificarea şi dezvoltarea serviciilor alternative de protecţie a - număr crescut de copii copilului; abandonaţi; - reducerea substanţială a - infracţionalitatea şi delicvenţa numărului de copii aflaţi în centrele juvenilă, inclusiv fenomenul „copiii de plasament; străzii”; - persoane vârstnice cu handicap - inexistenţa unei baze de date cu protejate în cadrul unui sistem informaţii despre copii şi familii social unitar; aflate în dificultate; - acţiuni pentru reintegrarea familială, dezinstituţionalizare, terapii ocupaţionale, atât pentru copiii instituţionalizaţi cât şi pentru adulţi; - inexistenţa, în mediul rural, a centrelor de zi pentru copiii cu dizabilităţi; - număr redus de organizaţii neguvernamentale active

120

- proiecte în curs de derulare, finanţate din surse externe; - reţea de asistenţi maternali profesionişti; - resurse umane calificate în domeniul protecţiei sociale; - colaborare şi parteneriat între instituţiile de profil şi mediul asociativ.

acreditate ca furnizori de servicii sociale, resurse limitate; - dificultăţi în asigurarea sustenabilităţii proiectelor pe servicii alternative de protecţie.

C) Învăţământ - Educaţie – Cercetare - Inovare PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existenţa reţelei şcolare liceale - Infrastructura educaţională nu teoretice, tehnice, umaniste şi este pusă la punct; profesionale în judeţ; - slaba implicare a autorităţilor - resurse umane calificate în locale pentru stimularea stabilizării majoritatea domeniilor specifice; cadrelor didactice în localităţile judeţului; - existenţa unei reţele IT de comunicare între unităţile şcolare - experienţă limitată în gestionarea din judeţ; resurselor alocate pentru investiţii; - corelarea metodelor de educaţie - dotarea inegală a unităţilor de şi perfecţionare multidisciplinare; învăţământ;

OPORTUNITĂŢI - Existenţa strategiei educaţionale regionale şi a documentelor de programare şi orientare educaţională pe termen mediu (PRAI, TWET) ; - existenţa unor Programe cu finanţare externă pentru mediul educaţional;

AMENINŢĂRI - Factorul politic influenţează managementul procesului de învăţământ şi reforma sistemului; - mediul social de tranziţie favorizează abandonul şcolar; - migrarea personalului didactic, auxiliar şi nedidactic spre alte domenii de activitate mai bine plătite;

- descentralizarea sistemului de învăţământ; - o bună colaborare intra- şi inter- - inexistenţa unui buget planificat instituţională; destinat formării profesionale, - experienţa în derularea - resurse bugetare limitate pentru inerţia şi slaba motivare a cadrelor proiectelor din Programe europene dotarea cabinetelor de specialitate, - curricula şcolară îmbunătăţită şi didactice; cu specific educaţional; laboratoarelor, atelierelor de relativ adaptată la cerinţele practică de la Grupurile şcolare; educaţionale actuale; - Curricula şcolară deficitară în - existenta centrelor de excelenţă privinţa educaţiei spiritului pentru disciplinele ştiinţifice; - dotarea tehnică depăşită; - disponibilitatea instituţiilor antreprenorial;

121

- existenţa învăţământului universitar, în dezvoltare;

- slaba finanţare a activităţii de cercetare-dezvoltare şi lipsa fondurilor pentru co-finanţarea - existenţa în judeţ a unor societăţi unor proiecte. cu tradiţie în domeniul cercetării, în special agro-zootehnic.

abilitate în formarea continuă a cadrelor didactice (educaţia adulţilor); - oportunităţile oferite de libera circulaţie, mobilitate, educaţie şi echivalare studii în ţări ale U.E.;

- legislaţie fluctuantă în domeniul educaţiei; - norme şi cerinţe europene restrictive pentru valorificarea produselor cercetării;

- existenţa de finanţări europene în - slaba motivare financiară a domeniul cercetării şi inovării; personalului din domeniul cercetării şi slaba finanţare a - acces liber la piaţa europeană a domeniului. forţei de muncă specializată; - cadru favorabil cercetării în domeniul agriculturii şi zootehniei.

CULTURĂ ŞI SPORT
Cultură PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Existenţa obiectivelor culturale de - Infrastructura culturală din mediul - Programe de finanţare - Finanţări insuficiente pentru patrimoniu (case memoriale, rural este precară, în special în guvernamentale şi europene; acest domeniu; muzee, monumente istorice, ceea ce priveşte căminele biserici şi mănăstiri); culturale; - legea 350/2006 pentru stimularea - dezvoltarea bibliotecilor virtuale mediului asociativ în domeniul care determină scăderea - existenţa unor instituţii culturale - lipsa finanţării pentru reabilitarea culturii, tineretului şi sportului; interesului populaţiei pentru actul de valoare, recunoscute pe plan monumentelor istorice; cultural; naţional şi internaţional (teatru, - parteneriate culturale cu statele filarmonica, teatru de păpuşi, - desfiinţarea cinematografelor din vecine şi ţările membre UE; - condiţiile de eligibilitate ale ansambluri şi orchestre folclorice, judeţ; programelor europene restrictive Centrul Naţional de Studii Mihai - înfrăţirile între localităţi. (ex. Cultura 2007); Eminescu); - retrocedarea unor clădiri în care funcţionează obiective culturale. - interes scăzut al populaţiei pentru

122

- implicarea autorităţilor în finanţarea vieţii culturale; - existenţa unui mediu asociativ cultural; - schimburi culturale intense cu instituţii din ţară şi străinătate; - organizarea periodică a unor manifestări dedicate marilor personalităţi ale judeţului; - reţea de biblioteci comunale. Sport PUNCTE TARI - Existenţa unei instituţii de învăţământ sportiv;

participarea la evenimente culturale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Programul guvernamental pentru - Neasigurarea, în mod constant, a construcţia sălilor de sport; fondurilor pentru infrastructură, dotare şi organizarea competiţiilor - existenţa cluburilor sportive - legea 350/2006 pentru stimularea sportive; private şi de stat; - lipsesc facilităţile pentru diverse mediului asociativ în domeniul sporturi (înot, patinaj, skate-board, culturii, tineretului şi sportului; - lipsa unei infrastructuri - există tradiţii în practicarea unor role); organizaţionale adecvate; sporturi de performanţă; - înfrăţirile între localităţi; - lipsa personalului calificat în - apariţia cluburilor sportive private - există profesori specializaţi în activităţi sportive, în mediul rural; - completarea curriculei şcolare cu care practică preţuri prohibitive formarea sportivilor de accent pe dezvoltarea sportului de pentru marea masă a populaţiei. performanţă; - lipsa fondurilor pentru stimularea masă. competiţiilor sportive. - existenţa unor cluburi de fotbal, atât în mediul urban cât şi rural; - existenţa sălii polivalente în municipiu.

PUNCTE SLABE - Infrastructura existentă este deficitară, în special în mediul rural;

123

Turism PUNCTE TARI - Zone cu diversitate de resurse naturale; - populaţie ospitalieră; - judeţul are potenţial pentru turismul cultural şi ecumenic; - există zone turistice cu tradiţie; PUNCTE SLABE - Promovare insuficientă a turismului din judeţul Botoşani; OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Strategia de dezvoltare a - Concurenţa din partea judetelor turismului PRAT la nivelul regiunii şi ţărilor vecine; nord-est; - lipsa noţiunilor de management, - dezvoltarea industrială, agricolă, legislaţie şi necunoaşterea limbilor - aderarea României la UE a silvică şi proprietatea privată pot străine de către cei implicaţi în determinat o creştere a interesului limita libertatea de practicare a reţelele de turism rural; turistic; turismului; - birocraţie în obţinerea finanţărilor; - fonduri insuficiente pentru reabilitarea obiectivelor turistice şi de patrimoniu; - nivelul de trai scăzut al populaţiei determină reducerea numărului de turişti; - implicare insuficientă a organismelor centrale în promovarea şi susţinerea turismului, la nivel naţional.

- meşteşuguri artizanale şi - programe de finanţare destinate ceramice insuficient promovate în promovării agroturismului şi micii - piaţă tradiţională de turism local, mediul intern şi extern; iniţiative în domeniu (PNDR, POR recunoscută prin: 2007-2013); - lipsa ofertelor turistice, mai ales - turism cultural, folcloric şi în mediul rural; - posibilitatea de ameliorare a etnografic, de promovare a artei traseelor turistice şi înfiinţare a culinare tradiţionale; - lipsa resurselor umane altora noi, cu costuri reduse; specializate pentru furnizarea unor - lacuri de acumulare parţial servicii turistice de calitate; - legislaţia în domeniul silvic are amenajate; aproape 150 iazuri în efecte favorabile asupra mediului judeţ; - lipsa organizaţiilor de promovare şi turismului; a turismului; - zone protejate cu suprafeţe - convergenţa de interese pentru întinse (rezervaţii naturale, parcuri, - slaba colaborare cu operatorii de dezvoltarea turismului la nivel etc.); turism de la nivel naţional şi naţional, regional şi local. internaţional; - potenţial turistic cinegetic, pentru pescuit sportiv, silvo-turism şi de - oferta de servicii turistice este recreare; insuficient diversificată şi adaptată potenţialului existent; - există licee care pregătesc tineri pentru domeniul turistic; - infrastructura de acces către obiectivele turistice este insuficient

124

- capacitate de cazare hotelieră şi reabilitată şi modernizată. în pensiuni, atât în mediul urban cât şi rural; - existenţa operatorilor de turism acreditaţi în domeniu.

RESURSE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
PUNCTE TARI - Forţa de muncă calificată; OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Existenţa Planului Regional de - Migraţia forţei de muncă calificate Acţiune pentru Învăţământul spre alte regiuni sau în alte state; - şcoli de arte şi meserii adaptate Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004cerinţelor pieţei; - slaba adaptare a persoanelor cu 2011 şi TVET; - slaba capacitate a firmelor de vârste de peste 45 ani la cerinţele consultanţă în domeniul - existenţa unei strategii de pieţei muncii; - existenţa programelor de reconversiei profesionale; ocupare a forţei de muncă la nivel finanţare din partea UE şi de judeţ; - creşterea numărului şomerilor finanţarea naţională pentru resurse - nepregătirea şi neutilizarea neînregistraţi; umane (POS DRU); corespunzătoare a forţei de muncă - există acorduri de colaborare prin programe de integrare pe instituţionale pe problemele - rata somajului mai mare - cerere pe piaţa muncii de noi piaţa muncii; ocupării forţei de muncă şi a comparativ cu nivelul naţional; specializări. resurselor umane; - investiţii insuficiente care să - lipsa alternativelor ocupaţionale, atragă ocuparea; - se organizează periodic bursa în special pentru mediul rural; locurilor de muncă, inclusiv pentru - cadrul legislativ - fluctuant. segmentele defavorizate ale - salarii mici în industria uşoară; populaţiei. - necunoaşterea de către unii angajaţi a drepturilor ce le revin conform Codului Muncii; - criza forţei de muncă în diverse domenii de activitate (ex. PUNCTE SLABE - Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural;

125

construcţii).

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
PUNCTE TARI - Existenţa planului local de acţiune pentru mediu; PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Nivelul scăzut al managementului - Promovarea investiţiilor de mediu în - Risc permanent de informaţiei de mediu şi al mediul privat şi public; degradare a factorilor de cunoştinţelor populaţiei asupra mediu,din cauza - existenţa unor zone acoperite de problemelor de mediu locale şi - programe de finanţare pentru surse schimbărilor de climă ale păduri, având un important rol în regionale; alternative de energie; planetei; asigurarea echilibrului ecologic al aerului; - capacitate de gestionare redusă a - legiferarea şi implementarea Fondului - poluarea cu nitraţi a apelor problemelor de mediu la nivelul Naţional de Mediu în România; subterane; - existenţa unei staţii de comunelor; monitorizare automată a calităţii - cooperarea cu factori responsabili pe - slaba conştientizare a aerului din municipiul Botoşani; - sistemele de canalizare şi staţii plan regional şi internaţional pentru populaţiei asupra pericolului pentru epurarea apei depăşite din elaborarea politicilor de mediu; poluării mediului; - reţea de laboratoare pentru punct de vedere fizic şi moral; urmărirea calităţii factorilor de - existenţa programelor de finanţare - echiparea inadecvată a mediu; - calitatea apei potabile din actualul pentru construcţia şi modernizarea agenţilor economici şi a sistem de alimentare cu apă este staţiilor de epurare a apei şi a populaţiei în cazul situaţiilor - capital natural de valoare afectată negativ de: neprotejarea sistemelor de canalizare aferente (ISPA, de urgenţă, a calamităţilor deosebită din punct de vedere al igienico-sanitară a surselor; infiltraţii POS Mediu, PNDR); naturale etc.; peisajului, biodiversităţii, din reţelele de canalizare deteriorate; resurselor de apă etc.; conductele de distribuţie în stare - existenţa unor programe de acţiune la - lipsa unor strategii viabile avansată de degradare; staţiile de nivel de judeţ privind protecţia mediului; de restructurare a - calitate deosebită a solului tratare a apei brute nu mai sunt poluatorilor mari; judeţului (cernoziom); corespunzătoare; - Programul de Reducere a Poluării cu Nutrienţi; - insuficienţa fondurilor - existenţa mai multor cursuri de - calitatea pârâurilor este afectată de pentru promovarea / apă în judeţ şi a două bazine deversările de ape uzate insuficient - oportunităţi de afaceri pentru companii cofinanţarea unor proiecte hidrografice (Prut şi Siret); epurate în staţiile orăşeneşti, dar şi de a investi în sectorul de salubrizare; majore de mediu; de apele uzate neepurate din - Indicatori calitativi superiori localităţile rurale; - existenţa în cadrul sistemului de - birocraţia din diverse

126

pentru apa din râul Prut;

învăţământ românesc a specializărilor - gestionarea defectuoasă a legate de protecţia mediului; - relaţii de colaborare deşeurilor în gospodăriile individuale transfrontaliere pentru din mediul rural; - existenţa unor Asociaţii Profesionale monitorizarea cursurilor de apă la cu obiect de activitate relevant pentru frontiere; - colectare neselectivă şi depozitare domeniul mediului (Asociaţia Română a necontrolată a deşeurilor în mediul Apei etc.); - includerea judeţului în programul slab urban şi rural; de Asistenţă Tehnică pentru - campanii naţionale active de construcţia unui depozit integrat - infrastructura deficitară pentru conştientizare şi educaţie a populaţiei de gestionare a deşeurilor (POS colectare şi transport; pentru protecţia mediului. Mediu); - infrastructura slab dezvoltată pentru - existenţa unor operatori curăţenia stradală; economici care desfăşoară activităţi pentru colectarea - lipsa lucrărilor pentru combaterea deşeurilor; eroziunii şi a alunecărilor de teren; - existenţa Planului Judeţean de gestionare a Deşeurilor şi a calendarului de închidere a depozitelor neconforme şi a Master Planului pentru gestionarea deşeurilor; - nu sunt elaborate hărţile de risc; se impune reactualizarea PUG-urilor şi RLU-urilor; - neaplicarea politicilor pentru minimizarea/reciclarea deşeurilor rezultate din activităţile economice;

instituţii în domeniu; - în aplicarea Directivelor europene de Mediu apare necesitatea specializărilor complexe în probleme de mediu.

- monitorizarea gestionării deşeurilor industriale, electrice, - slaba implicare a populaţiei în electronice, menajere, medicale, probleme de mediu. periculoase; - existenţa unor organizaţii neguvernamentale cu profil ecologic şi de protecţia mediului; - la nivelul judeţului s-a intervenit

127

legislativ/organizatoric/instituţional şi material, conform directivelor U.E în domeniu; - educaţie şcolară în spiritul protecţiei mediului (Eco-şcoli); - în judeţ, 9 arii naturale sunt protejate prin lege şi există 4 habitate de interes comunitar.

DEZVOLTARE RURALĂ, AGRICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ
Agricultura şi creşterea animalelor PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI - Două treimi din suprafaţa - Asociaţii agricole cu suprafeţe - Programe de finanţare ale UE şi judetului sunt terenuri arabile, şi randament relativ scăzut; ale statului disponibile pentru pretabile producţiei de: cereale, producătorii agricoli (PNDR); cartofi, sfeclă, porumb etc.; - necorelarea producţiei cu cererea existentă pe piaţă; - facilităţi şi subvenţii acordate - există resurse umane calificate formelor asociative în agricultură în domeniu; - incapacitatea formelor pentru producţie; asociative ale producătorilor de - teren cu fertilitate naturală a proteja şi promova interesele - practicarea unei agriculturi ridicată (cernoziom); fermierilor individuali; ecologice; profituri ridicate; - utilizarea îngrăşămintelor naturale (gunoi de grajd); - tradiţie în creşterea animalelor; - există potenţial pentru piscicultură; AMENINŢĂRI - Condiţii restrictive pentru posibilii aplicanţi la programele de finanţare ale UE (co-finanţare); - migrarea persoanelor calificate din cauza disparităţilor între judeţul Botoşani şi ale judeţe ale ţării care practică o agricultură performantă;

- dispariţia unor produse şi unităţi de prelucrare ca urmare a cerinţelor - preţuri de achiziţie mici pentru - utilizarea infrastructurii moderne impuse de Uniunea Europeană; produsele agricole; de comunicaţii pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre - degradarea solului din cauza - resursele financiare ale pieţe şi produse; calamităţilor naturale; fermierilor sunt foarte mici, insuficiente pentru investiţii; - existenţa unor asociaţii regionale - Legea 416 – Venitul Minim în domenii specifice care susţin Garantat. - ponderea mare a agriculturii interesele producătorilor;

128

- material săditor de calitate disponibil pentru producători; - existenţa staţiunii de cercetare Popăuţi, cu rezultate în domeniu; - există potenţial pentru practicarea unei agriculturi ecologice; - există potenţial pentru culturi energetice; - apariţia unor noi activităţi agricole (diversificarea ofertei – apicultură, helicicultură, plante medicinale); - existenţa unor modele de bună practică pentru dezvoltare durabilă; - zone cu complexitate mare de resurse naturale; - zone cu tradiţie agricolă; - efectivele de animale raportat la terenul agricol este peste media pe ţară.

de subzistenţă; - lipsa utilajelor agricole performante; - existenţa fondurilor pentru piscicultură şi acvacultură;

- existenţa fondurilor pentru - creşterea suprafeţelor împăduriri. terenurilor degradate (alunecări de teren, etc.); - creşterea suprafeţelor de teren nelucrate;

- Grad ridicat de îmbătrânire a populaţiei rurale; - rata natalităţii mică.

- Lipsa ofertei locurilor de muncă din mediul rural; - migraţia populaţiei tinere către zonele urbane;

129

- Lipsa culturilor alternative şi monocultura vegetală; - pierderea unor însemnate suprafeţe de pajişti;

- Apariţia unor fonduri pentru dezvoltarea gospodăriilor mici; - legea exploataţiei agricole;

- lipsa unor facilităţi pentru localnici de a nu părăsi zona. - Îmbătrânirea forţei de muncă din zonele rurale; - lipsa unei reţele informaţionale în agricultură; - condiţii dificile de viaţă în zonele agricole rurale; - neefectuarea de lucrări privind combaterea eroziunii solului şi a alunecărilor de teren; - valorificarea necorespunzătoare a producţiei agricole; - necunoaşterea legislaţiei în domeniul agriculturii; - posibilităţile reduse de angajare în mediul rural în alte sectoare decât agricultura.

- existenţa cercetării în domeniu; - Productivitatea scăzută în agricultură cauzată de - asocierile dintre fermieri; fărâmiţarea terenurilor aflate în proprietatea privată, irigări - interesul crescut în agroturism; necorespunzătoare, unităţi de producţie mici; - promovarea şi stimularea asociaţiilor agricole în scopul - renunţarea la culturile de exploatării intensive a terenurilor; plante medicinale şi tehnice. - cererea la export de produse agricole ecologice.

SILVICULTURA - Surse importante de venituri prin - La nivel judeţean, nu au fost - Regimul silvic are efecte exploatarea pădurilor şi a fondului realizate suficiente împăduriri. favorabile asupra mediului; cinegetic; - valorificarea terenurilor agricole - 14,37% din suprafaţa agricolă degradate şi nevaloroase. totală o reprezintă pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră; - Necesitatea unei corelări între planurile de dezvoltare din silvicultură şi agricultură; - regimul juridic al pădurilor poate diminua implementarea unor proiecte cu fonduri externe.

130

- rezervaţii şi zone protejate recunoscute; - surse suplimentare de venituri (fructe de pădure, ciuperci, turism); - reţeaua de drumuri forestiere deserveşte şi comunităţile rurale. Turismul rural - Existenţa pensiunilor în mediul rural – potenţial de dezvoltare. - Insuficientă promovare; - Existenţa fondurilor pentru dezvoltarea acestor activităţi; - slaba diversificare a serviciilor agro-turistice; - oportunităţile create de spaţiul natural, cultural şi construit al - lipsa colaborării cu operatorii zonei. de turism. INDUSTRIA RURALĂ şi CALITATEA VIEŢII - Resurse umane disponibile în mediul rural; - Lipsa locurilor de muncă - Legislaţia favorizează angajarea pentru cei de vârstă mijlocie şi şomerilor şi a tinerilor; mare; - existenţa unităţilor de procesare - existenţa unor spaţii adecvate a cărnii şi a produselor lactate; - monocalificare în zone unor activităţi industriale. întinse; - economia în mediul rural este în dezvoltare; - închiderea unor întreprinderi de stat; - creşterea numărului de posturi telefonice din mediul rural. - lipsa investiţiilor în vederea - Lipsa de încredere a locuitorilor din mediul rural pentru realizarea activităţilor industriale; - interesul scăzut al investitorilor pentru mediul rural; - probleme sociale datorate restructurării întreprinderilor din zonele rurale; - Situaţia economică a populaţiei care determină incapacitatea de cofinanţare a proiectelor; - insuficienta folosire a oportunităţilor acordate turismului rural.

131

diversificării economiei rurale; - numărul scăzut de IMM-uri în mediul rural; - nivel scăzut al educaţiei în mediul rural; - şomaj ridicat în rândul populaţiei tinere din mediul rural; - număr mic de medici în mediul rural; - slaba dotare a cabinetelor şi lipsa medicilor specialişti în mediul rural.

- venituri scăzute pe cap de locuitor pentru populaţia din mediul rural.

132

CAPITOLUL 4 PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE

4.1. Obiective de dezvoltare ale judeţului Botoşani Obiectiv general : Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţul Botoşani şi celelalte judeţe ale regiunii Nord-Est, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul rural şi urban. Priorităţi de dezvoltare: 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, a infrastructurii de utilităţi publice, a infrastructurii de comunicaţii, inclusiv activităţile suport ale acestora 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi educaţionale 1.3. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului 1.4. Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban şi reabilitarea siturilor industriale dezafectate 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale 2.1. Modernizarea şi adaptarea sistemului de învăţământ şi de pregătire profesională la noile cerinţe de pe piaţa muncii 2.2. Adaptabilitatea forţei de muncă prin elaborarea şi promovarea unor politici active pentru angajare 2.3. Promovarea programelor de dezvoltare socială 3. Dezvoltarea mediului de afaceri 3.1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 3.2. Înfiinţarea de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celor existente 3.3. Consultanţă şi formare profesională în domeniul afacerilor 3.4. Stimularea investiţiilor şi promovarea produselor şi serviciilor 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local 4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice judeţene 4.2. Promovarea şi diversificarea ofertei de turism 4.3. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice, inclusiv formarea resurselor umane 5. Dezvoltarea mediului rural 5.1. Creşterea competitivităţii sectorului agricol 5.2. Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural 5.3. Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor 6.1. Dezvoltarea unei administraţii având în centru interesul cetăţeanului 6.2. E-administraţie 6.3. Cooperare internă şi internaţională

134

Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu” Măsuri:
1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, de graniţă, a infrastructurii de utilităţi publice, a infrastructurii de comunicaţii, inclusiv infrastructura şi activităţile de suport ale acestora Acţiuni de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport rutier la standardele europene: • drumuri judeţene; • drumuri de acces; • poduri; • bretele de legătură între zone de interes turistic şi de afaceri şi drumuri naţionale şi europene; • consolidări, terasamente, refacere şi reabilitare a drumurilor de acces afectate de calamităţi naturale; • realizarea şoselelor de centură ale municipiilor Botoşani şi Dorohoi, precum şi a oraşelor Bucecea, Ştefăneşti, Flămânzi, Darabani şi Săveni atât pentru decongestionarea traficului urban, cât şi pentru evitarea poluării excesive a zonelor. Acţiune de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de graniţă: • reabilitare/extindere sedii Racovăţ, Stânca-Costeşti şi Rădăuţi-Prut – Lipcani (MD); • modernizare/dotare cu echipamente puncte de trecere Racovăţ, Stânca-Costeşti, RădăuţiPrut – Lipcani (MD); • reabilitarea infrastructurii de transport şi utilităţi către punctele de trecere a graniţei cu Ucraina şi Republica Moldova. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi publice şi de comunicaţii Acţiunile de dezvoltare şi modernizare vor viza reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi, la nivelul întregului judeţ, atât în medul urban cât şi rural: extindere/modernizare/reabilitare reţele alimentare cu apă; extindere/modernizare/reabilitare reţele de canalizare; extindere/modernizare/reabilitare reţele alimentare cu gaze naturale; extindere/modernizare/reabilitare reţele alimentare cu energie electrică; extindere/modernizare/reabilitare reţele comunicaţii (telefonie fixă, telefonie mobilă, Internet). 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale, culturale şi educaţionale Acţiuni: Infrastructura socială: • reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate; • construirea, reabilitarea şi modernizarea dispensarelor umane şi dotarea corespunzătoare a acestora; • dotarea serviciilor medicale de urgenţă şi a SMURD; • dotare/modernizare a Serviciului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a serviciilor de specialitate din cadrul Consiliilor Locale; • înfiinţarea unor centre de permanenţă sanitară; • înfiinţarea/modernizarea de unităţi pentru asistenţă medico-socială; • înfiinţarea, amenajarea, reabilitarea şi dotarea instituţiilor furnizoare de servicii sociale, respectiv: - centre de recuperare a copilului cu handicap; - adăposturi pentru victimele violenţei domestice; - centre de îngrijire şi asistenţă socială pentru persoane vârstnice; - cămine de bătrâni; - servicii de asistenţă şi sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie şi pentru tinerii din comunitate aflaţi în nevoie; - unităţi de asistenţă medico-socială; - centre maternale;

135

• • • • • • • • • • •

centre de tip familial; centre de reabilitare pentru copilul delincvent; centre de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele cu handicap; centre de îngrijire şi terapie ocupaţională; centre de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap; centre de zi pentru persoanele vârstnice; centre de zi pentru copiii cu handicap; centre de zi pentru copiii proveniţi din familii aflate în situaţie de risc.

Infrastructura educaţională: reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale; refacerea infrastructurii educaţionale a şcolilor de meserii şi vocaţional tehnice; reabilitarea spaţiilor destinate şcolilor de meserii şi reintegrarea celor care au căpătat alte destinaţii; construirea de şcoli, grădiniţe şi campusuri şcolare; dotarea şi modernizarea laboratoarelor şcolare Infrastructura culturală: restaurarea şi conservarea siturilor arheologice/istorice, a mănăstirilor, bisericilor; reabilitarea clădirilor monumente istorice; conservarea patrimoniului cultural din zonele urbane şi rurale; reabilitarea caselor de cultură, căminelor culturale, bibliotecilor; înfiinţarea de noi instituţii culturale şi modernizarea celor existente; reabilitarea/modernizarea şi dotarea Căminelor culturale, a centrelor culturale, precum şi construcţia unora noi;

1.3. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului Acţiuni de reabilitare şi modernizare, care vor viza: • managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul deşeurilor industriale; • managementul deşeurilor periculoase (inclusiv spitaliceşti); • construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale • implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol); • construirea, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi a centralelor termice; • construirea, modernizarea şi extinderea surselor de energie regenerabilă (energie solară, eoliană etc.); • reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea ariilor naturale; • stoparea poluării şi depoluarea râurilor, inclusiv repopularea acestora; • reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi; • lucrări de stabilizare a versanţilor din apropierea căilor de acces – drumuri judeţene sau comunale afectate de alunecări de teren; • extinderea suprafeţelor verzi; • protejarea suprafeţelor împădurite şi diminuarea tăierilor ilegale; amenajarea şi regularizarea râurilor din judeţ. • 1.4 Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban Acţiuni: • reabilitare urbană a cartierelor şi clădirilor; • modernizarea reţelei stradale urbane şi a spaţiilor pietonale; • construirea şi/sau reabilitarea parcărilor auto; • crearea, amenajarea şi/sau modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii; • modernizarea reţelei de iluminat public; • reabilitarea transportului urban; • reabilitarea situurilor industriale dezafectate;

136

Prioritatea 2 „Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale” Măsuri:
2.1. Modernizarea şi adaptarea sistemului de învăţământ şi de pregătire profesională la noile cerinţe de pe piaţa muncii Acţiuni: • extinderea oportunităţilor de învăţare şi facilitarea accesului la învăţământul preuniversitar şi superior; • introducerea/extinderea utilizării TIC în activităţile de predare/învăţare, management şi planificare în învăţământul preuniversitar şi superior, inclusiv e-learning; • dezvoltarea şi implementarea soluţiilor/instrumentelor software pentru îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale; • dezvoltarea de curriculum, inclusiv elaborarea de material didactic, îmbunătăţirea/adaptarea planurilor de învăţământ, programelor şcolare şi instrumentelor curriculare; • realizarea de studii şi analize în sprijinul dezvoltării şi implementării instrumentelor şi mecanismelor de asigurare al calităţii în învăţământul preuniversitar, inclusiv calitatea instrumentelor curriculare în învăţământul preuniversitar; • realizarea de studii şi analize în vederea definirii programelor de studii şi a unei mai bune corelări cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere; • crearea şi consolidarea de reţele, parteneriate şi alte forme de colaborare între universităţi, mediul de afaceri şi centre de cercetare; • dezvoltarea şi promovarea programelor de studii universitare care susţin dezvoltarea culturii antreprenoriale. 2.2. Adaptabilitatea forţei de muncă prin elaborarea şi promovarea unor politici active pentru angajare Acţiuni: • îmbunătăţirea sistemului de formare profesională a angajaţilor în vederea adaptabilităţii la cerinţele în creştere de pe piaţa muncii; • îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor, în special a IMM-urilor şi a angajaţilor la condiţiile în schimbare, în vederea introducerii de tehnologii moderne; • programe de formare în domeniul antreprenoriatului pentru tineri, şomerii de lungă durată şi persoanele inactive, inclusiv din zona rurală şi agricultura de subzistenţă; • promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă; • furnizarea de formare profesională la locul de muncă pentru dezvoltarea competenţelor angajaţilor în scopul creşterii calităţii şi productivităţii muncii; • sprijinirea activităţilor şi măsurilor de prevenire a bolilor profesionale, de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă, cât şi pentru asigurarea unui mediu de lucru prietenos şi încurajarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie; • promovarea formării profesionale în domeniul noilor tehnologii, inclusiv TIC, protecţiei mediului şi controlului poluării. 2.3. Promovarea programelor de dezvoltare socială adresate grupurilor vulnerabile, supuse riscului de marginalizare socială Acţiuni: • promovarea economiei sociale, dezvoltarea de reţele integrate pentru servicii sociale; • îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii; • promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii; • programe pentru combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane; • facilitarea integrării/reintegrării pe piaţa muncii şi la reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie, atât prin modernizarea serviciilor sociale existente, cât şi prin crearea de noi servicii de îngrijire pentru membrii de familie dependenţi; • elaborarea, îmbunătăţirea şi implementarea de instrumente şi soluţii educaţionale pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

137

• • • • • • • • •

sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea abandonului şcolar, furnizarea serviciilor integrate de orientare şi consiliere pentru persoanele expuse acestui risc (ex. copii ai căror părinţi sunt plecaţi temporar sau definitive în străinătate); dezvoltarea de programe integrate pentru creşterea accesului şi participării în învăţământul primar şi secundar pentru persoane aparţinând grupurilor vulnerabile; facilitarea accesului la educaţia de tip “a doua şansă”; implementarea programelor de tip “şcoală după şcoală”, educaţie remedială şi învăţare asistată; dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor între partenerii sociali şi societatea civilă; campanii de informare şi conştientizare pentru schimbarea în mediile de lucru a atitudinilor sociale faţă de grupurile vulnerabile; programe de formare pentru dezvoltarea abilităţilor de bază şi a calificărilor pentru grupurile vulnerabile; dezvoltarea de programe specifice pentru integrarea şi reintegrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii; dezvoltarea de instrumente adecvate şi metode pentru furnizarea de servicii sociale; dezvoltarea de programe de formare pentru specialiştii implicaţi în serviciile sociale.

Prioritatea 3 „Dezvoltarea mediului de afaceri” Măsuri:
3.1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri Acţiuni: • investiţii în tehnologii moderne şi/sau inovative, nepoluante; • sprijinirea dezvoltării unor zone industriale/incubatoare de afaceri în municipiul Botoşani, precum şi în alte municipii şi oraşe din judeţ. 3.2. Înfiinţarea de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celor existente Acţiuni: • investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii conform standardelor ISO 9001:2000, implementarea şi certificarea sistemelor de management integrate Calitate - Mediu; • certificarea produselor şi/sau serviciilor; • acordarea de către autorităţile administraţiei publice a facilităţilor reglementate de legislaţia în vigoare; • diversificarea producţiei IMM-urilor prin lansarea de noi produse şi servicii. 3.3. Consultanţă şi formare profesională în domeniul afacerilor Acţiuni: • • • • • • • • dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de consultanţă pentru IMM şi micro-firme din sfera producţiei şi serviciilor; realizarea, de către sectorul privat, a unor studii de fezabilitate tehnice, cost-beneficiu şi financiare, studii de piaţă; organizarea unor campanii de informare privind cerinţele şi directivele europene; dezvoltarea şi diversificarea campaniilor de promovare a identităţii firmei, a produselor şi serviciilor aferente; crearea unui Centru Judeţean de conferinţe/expoziţii/ târguri; sprijinirea dezvoltării unor noi reţele de afaceri, cooperare industrială; sprijinirea participării microintreprinderilor şi IMM-urilor la conferinţe, târguri interne şi internaţionale; înfiinţarea unor centre de promovare şi dezvoltare a activităţii de software.

138

3.4. Stimularea investiţiilor şi promovarea produselor şi serviciilor Acţiuni: • sprijin pentru accesul pe noi pieţe; • realizarea de târguri şi expoziţii pentru promovarea produselor şi serviciilor în parteneriat cu autorităţile administraţiilor publice locale.

Prioritatea 4 „Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local” Măsuri:
4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice judeţene Acţiuni: • restaurarea obiectivelor de patrimoniu cultural, istoric şi ecumenic de nivel naţional/universal şi local de pe teritoriul judeţului • crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice turismului şi a infrastructurii conexe • crearea şi dezvoltarea unui sistem de marcaj a destinaţiilor şi atracţiilor turistice în judeţul Botoşani • sprijinirea investiţiilor private în sectorul turismului în vederea valorificării potenţialului turistic judeţean • sprijinirea dezvoltării infrastructurii de agrement asociată activităţilor sportive • sprijinirea dezvoltării turismului de afaceri 4.2. Promovarea şi diversificarea ofertei de turism Acţiuni: • crearea de centre judeţene cu filiale în toate localităţile cu potenţial turistic; • crearea şi dezvoltarea reţelelor de comunicare între centrele de informare turistică din judeţ şi cele naţionale, internaţionale în vederea dezvoltării/îmbunătăţirii sistemului de căutare a destinaţiilor turistice, de cazare şi masă, transport la destinaţie şi local; • realizarea de târguri şi expoziţii pentru promovarea produselor şi serviciilor turistice locale în parteneriat cu autorităţile administraţiilor publice locale; • promovarea potenţialului turistic local prin sprijinirea intrării în circuite naţionale, internaţionale a unor localităţi cu potenţial; • sprijinirea realizării de publicaţii scrise şi audio-video de promovare a turismului local; • diversificarea ofertei turistice prin promovarea unei game largi de destinaţii/atracţii şi produse turistice specifice judeţului: turism cultural, istoric, religios, de afaceri, de agrement, dedicat tinerilor. 4.3. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice, inclusiv formarea resurselor umane Acţiuni: • organizarea de cursuri specializate destinate operatorilor din sectorul turistic; • organizarea şi sprijinirea organizării de cursuri dedicate angajaţilor din sectorul turistic, în vederea formării şi perfecţionării continue; • dezvoltarea schimburilor de bune practici în cadrul reţelelor de promovare a serviciilor/produselor turistice specifice locale.

Prioritatea 5 „Dezvoltarea mediului rural” Măsuri:
5.1. Creşterea competitivităţii sectorului agricol Acţiuni: • promovarea activităţilor de informare şi diseminare a cunoştinţelor referitoare la programe de finanţare dedicate sectorului agricol; • promovarea de programe specializate în formarea profesională; • sprijinirea inovaţiei; • diseminarea informaţiilor referitoare la programe europene şi naţionale care susţin modernizarea exploataţiilor agricole;

139

• • •

îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii; sprijinirea înfiinţării asociaţiilor/grupurilor de producători agricoli; furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru potenţialii beneficiari de fonduri destinate sectorului agricol.

5.2. Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural Acţiuni: • elaborarea de planuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole; • sprijin pentru zonele rurale defavorizate/poluate; • sprijinirea şi promovarea activităţilor de primă împădurire; • încurajarea activităţilor de protejare a biodiversităţii din mediul rural; • crearea de zone naturale pentru agrement. 5.3. Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Acţiuni: • sprijinirea diversificării economiei rurale, prin promovarea altor sectoare de activitate; • sprijin pentru crearea, dezvoltarea şi promovarea micro-întreprinderilor; • încurajarea activităţilor turistice tradiţionale şi inovatoare; • renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală.

Prioritatea 6 „Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor” Măsuri
6.1. Dezvoltarea unei administraţii având în centru interesul cetăţeanului Acţiuni: • îmbunătăţirea serviciilor de relaţii cu publicul; • crearea şi dezvoltarea centrelor de informare a cetăţeanului pe teritoriul judeţului; • îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor în favoarea cetăţeanului; • îmbunătăţirea managementului circuitului documentelor/solicitărilor scrise; • creşterea responsabilizării administraţiei publice prin implicarea activă a cetăţeanului în dezbateri publice; • îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale prin implementarea sistemelor de management al calităţii administraţiei publice locale (consiliu judeţean, primării); • îmbunătăţirea serviciilor publice şi eficienţei furnizării acestora, cu accent pus pe procesul de descentralizare. 6.2. E-administraţie Acţiuni: • îmbunătăţirea serviciilor online şi a procesului de diseminare a informaţiilor în format electronic; • dezvoltarea continuă a site-urilor destinate cetăţenilor judeţului, cu accentul pus pe informaţii utile din sectorul public aministrativ; • dezvoltarea unei reţele informatice a serviciilor publice ce pot fi oferite online. 6.3. Cooperare internă şi internaţională Acţiuni: • sprijinirea şi dezvoltarea parteneriatelor între actorii locali pentru accesul la fondurile europene şi guvernamentale; • sprijinirea parteneriatelor între actorii dezvoltării comunitare (patronate, sindicate, sectorul non-guvernamental, instituţii publice, mediul de afaceri, alte entităţi etc); • încheierea de parteneriate cu autorităţi locale din regiuni ale Uniunii Europene în domenii de interes comun; • întărirea parteneriatului în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus şi Siret-Prut-Nistru şi promovarea de iniţiative şi proiecte de interes comun;

140

• • •

• • •

dezvoltarea cooperării interregionale prin intermediul oportunităţilor oferite de A.E.R. (Adunarea Regiunilor Europei); derularea de activităţi comune în cadrul parteneriatelor/înfrăţirilor încheiate între unităţi administrativ-teritoriale din România, Moldova şi Ucraina; soluţionarea problemelor de interes comun (în domenii ca: dezvoltarea infrastructurii în zona de graniţă, asigurarea unor frontiere sigure şi eficiente, integrare socială şi culturală, dezvoltare economică durabilă, protecţia împotriva dezastrelor naturale etc.), prin elaborarea şi implementarea de proiecte în cadrul Noului Instrument de Vecinătate şi Parteneriat ENPI 2007-2013 Romania – Moldova – Ucraina; facilitarea contactelor şi sprijinirea administraţiilor locale pentru încheierea de parteneriate externe; susţinerea acţiunilor de tip „town twinning”; acţiuni de aderare la diverse organisme internaţionale.

141

CAPITOLUL 5 CORELAREA STRATEGIEI JUDEŢENE CU POLITICILE ŞI REGLEMENTĂRILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE (STRATEGII, PROGRAME ŞI PLANURI DE DEZVOLTARE)

142

5.1. Corelarea cu politicile şi acquis-ul comunitar
Uniunea Europeană numără în prezent 27 state membre şi 496 milioane locuitori. În UE nu există o majoritate, ci numai minorităţi. În ciuda diferenţelor dintre acestea, la baza întregii construcţii europene a stat voinţa de a lucra împreună, pe baza unor interese comune. Acestea au condus la convingerea că în unele domenii se pot obţine rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel naţional. Aşa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre, elaborate şi adoptate de instituţiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii. De multe ori, astfel de politici comune răspund şi unui principiu fundamental al construcţiei europene, acela al solidarităţii şi coeziunii. Existenţa politicilor comune conferă unicitate Uniunii Europene, pentru că demonstrează acceptarea cedării unei părţi a suveranităţii statelor membre către instituţiile europene. Politica de Coeziune economică şi socială a Uniunii Europene trebuie vazută ca parte integrantă a Strategiei de la Lisabona (2000), care îşi propunea să transforme Europa până în anul 2010, „în cea mai dinamică şi mai competitivă economie bazată pe cunoaştere”. Strategia de la Lisabona a fost completată în anul 2001, în cadrul Consiliului European de la Gotheburg cu noi obiective, printre care cel mai important este asigurarea dezvoltării durabile. De asemenea, în 2 februarie 2005, Comisia Europeană a prezentat Liniile Strategice Integrate pentru Creştere şi Ocupare, în care se afirmă că Uniunea Europeană trebuie să creeze o economie bazată pe creştere durabilă şi pe ocupare. În conformitate cu Liniile Strategice Integrate pentru Creştere şi Ocupare, se stabileau 3 priorităţi pentru perioada 2007-2013, priorităţi cuprinse în Orientarile Strategice Comunitare 20072013: 1. Europa - un loc mai atractiv pentru investiţii şi muncă 2. Îmbunătăţirea cunoaşterii şi inovării pentru creştere 3. Locuri de muncă mai multe şi mai bune Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie să încorporeze obiectivele de la Lisabona şi Gotheburg, să răspundă strategiei de creştere şi ocupare şi să devină un vector-cheie pentru realizarea lor prin intermediul programelor naţionale şi regionale de dezvoltare. Strategia de dezvoltare a Consiliului Judeţean Botoşani pentru perioada 2008-2013 răspunde acestor deziderate, printre obiectivele specifice figurând: dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale precum şi dezvoltarea mediului de afaceri. Având în vedere noul context european, marcat de extinderea Uniunii Europene şi de provocările de la nivel global, începând cu anul 2007, a avut loc o nouă reformă a politicii de coeziune. Reforma urmăreşte să implementeze un nou cadru de programare a politicii de coeziune, să simplifice procedurile şi să descentralizeze procesul de programare, implementare şi de luare a deciziei. Astfel: - s-a adoptat un Nou Cadru Legal al Politicii de Coeziune 2007-2013; - s-au stabilit noi obiective de intervenţie pentru principalele instrumente financiare prin care se realizează politica de coeziune. Principiile politicii de coeziune a Uniunii Europene 2007-2013 sunt redate în Orientările Strategice Comunitare pentru Coeziune (Community Strategic Guidelines), document al Comisiei Europene prin care se stabilesc priorităţile de dezvoltare la nivelul Uniunii, în următoarea perioadă. Aceste priorităţi au fost preluate de Statele Membre în documentele lor strategice, respectiv Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi programele operaţionale. Perioada 2007-2013 reprezintă o nouă perioadă de programare a instrumentelor structurale, având la bază un set de regulamente ce conţin prevederi cu privire la domeniile care vor fi finanţate, precum şi la principiile aplicabile şi mecanismele de gestionare şi implementare a fondurilor. Acquis-ul comunitar reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea instituţiilor UE, acţiunile şi politicile comunitare, şi constă în: • conţinutul, principiile şi obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale Comunităţilor Europene şi în cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam);

143

• • • • •

legislaţia adoptată de instituţiile UE pentru punerea în practică a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii şi recomandări); jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene; acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, rezoluţii, declaraţii şi alte acte adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC) şi al cooperării din domeniul Justiţiei şi al Afacerilor Interne (JAI); acordurile internaţionale la care CE este parte, precum şi cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

În România, acest ansamblu de norme a întrat în totalitate în vigoare o dată cu aderarea României la UE, începând cu 1 ianuarie 2007. Mai în detaliu, Directivele se aplică în mod automat de la data aderării, în timp ce Regulamentele sunt adoptate prin adaptarea/modificarea legislaţiei naţionale în domeniile de interes reglementate la nivel comunitar. Trebuie, totuşi, subliniat faptul că, pentru unele capitole din acquis, în special mediu şi agricultură, România a negociat cu Comisia Europeană unele derogări, ce constau în perioade de tranziţie la dispoziţia României pentru alinierea cu prevederile comunitare în domeniile respective. În tabelul de mai jos este redată coerenţa Strategiei judeţului Botoşani cu politicile şi acquis-ul comunitar:
Axa Prioritară din Strategia Judeţului Botoşani Axa 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu Politici şi acquis comunitar Carta Albă - Politica Europeană de Transport orizont 2010: este momentul să decidem (2001) Comunicare a Comisiei privind Revizuirea Cărţii Albe – Pentru o Europă în mişcare. Mobilitate durabilă pentru continentul nostru COM(2006) 314 final Reţelele de Transport Europene (TEN-T) – Axele şi Proiectele prioritare Comunicare a Comisiei – Ecologizarea transporturilor COM(2008) 433 final Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă: Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” (2005) Al-7-lea Program Cadru pentru Mediu Strategia Europeană pentru o Dezvoltare Durabilă (SEDD) – Goteborg 2001 Directiva nr. 31/1998 privind depozitarea deşeurilor Directiva nr. 62/1994 privind ambalaje şi deşeurile de ambalaje Directiva nr.271/1991 privind epurarea apelor uzate urbane Directiva nr.83/1998 privind calitatea apei destinată consumului uman Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii Directiva nr.80/2001 privind instalaţiile mari de ardere O politică Energetică pentru Europa (COM (2007) 0001 Final) Tratatul UE – Articolul 174 Tratatul de la Amsterdam (1995) – Reţelele Trans-Europene de Energie (TENs) Carta verde - O strategie europeană pentru energie sigură, competitivă şi durabilă. COM(2006) 105 final Noul Program Cadru „Energia Inteligentă pentru Europa” 2003-2006 (COM (2002) 162) Decizia nr. 1230/2003/CE Decizia 1639/2006/CE privind Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovare CIP (2007-2013) Strategia Europeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Pactul European pentru Tineret (2005) Carta Verde privind Egalitate şi Non Discriminare într-o Europa extinsă (2004) Comunicare a Comisiei. Harta de parcurs privind egalitate între bărbaţi şi femei (2006-2010). COM(2006) 92 final Politica Europeană pentru Incluziunea Socială Comunicare a Comisiei. Agenda politicii sociale 2006-2010. COM(2005) 33 final Decizia 1672/2006/CE privind Programul Comunitar pentru Ocupare şi Solidaritate Socială PROGRESS Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă:

Axa 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale

144

Axa Prioritară din Strategia Judeţului Botoşani

Politici şi acquis comunitar Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru Creşterea Economică şi Locurile de Muncă Carta Europeană pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii Politica Industrială Liniile Directoare Integrate pentru creşterea economică şi locurile de muncă 2005-2008 Programul pentru Întreprinderi şi Inovare Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă: Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” (2005) Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru Creşterea Economică şi Locurile de Muncă Comunicare a Comisiei. Agenda pentru un Turism European sustenabil şi competitiv. COM(2007) 621 final Comunicare a Comisiei. O nouă politică europeană în domeniul turismului: către un parteneriat mai puternic pentru turismul european. COM(2006) 134 final Comunicare a Comisiei. Orientări de bază pentru sustenabilitatea turismului european. COM(2003) 716 final Comunicare a Comisiei. Să lucrăm împreună pentru viitorul turismului european COM(2001) 665 final), COM(2006) 134 final Comunicare a Comisiei. O nouă politică europeană în turism: întărirea parteneriatului pentru turismul în Europa Politica Agricolă Comună Politica de Dezvoltare Rurală 2007-2013 Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind susţinerea dezvoltării rurale prin FEADR Decizia Consiliului 2006/144/CE din 20 februarie 2006 referitoare la orientările strategice comunitare pentru dezvoltare rurală (perioada de programare 2007-2013) Carta Albă privind Guvernarea Europeană Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă: Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” (2005) Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru Creşterea Economică şi Locurile de Muncă

Axa 3. Dezvoltarea mediului de afaceri

Axa 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local

Axa 5. Dezvoltarea mediului rural

Axa 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor

5.2. Corespondenţa cu politicile naţionale şi regionale, sectoriale
Cadrul Naţional Strategic de Referinţă este documentul strategic care face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013 şi priorităţile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 20072013 şi Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă 20052008. La baza elaborării CSNR a stat PND 2007-2013. Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013 este documentul de planificare strategică şi programare financiară, care are ca scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice şi sociale. Scopul PND: Să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice şi sociale cu ţările Statelor Membre din Uniunea Europeană. CSNR este însă structurat în funcţie de cele 3 priorităţi şi cele 11 direcţii de acţiune din Orientările Strategice Comunitare. Obiectivul CSNR: Reducerea disparitãţilor de dezvoltare economicã şi socialã dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB pânã în anul 2015 Priorităţile tematice ale CSNR sunt: 1. Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene 2. Întărirea sinergiei dintre protecţia mediului şi creştere/dezvoltare 3. Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti 4. Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România

145

5. Crearea unei capacităţi administrative eficiente Cadrul Naţional Strategic de Referinţă se implementeazã prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivelor „Convergenţã” şi „Cooperare Teritorialã Europeanã". Programele Operaţionale reprezintă instrumentele de management pentru implementarea axelor prioritare din cadrul CNSR. Cele 7 programe operaţionale din cadrul Obiectivului Convergenţă sunt: 1. Programul Operaţional Sectorial Competitivitate (POS CCE) 2. Programul Operaţional Sectorial Transport 3. Programul Operaţional Sectorial Mediu 4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 5. Programul Operaţional Regional (POR) 6. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (POS DCA) 7. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POS AT)

Corespondenţa cu PO finanţate sub obiectivul „Convergenţă”
Axe Strategia judeţeană PO Axa 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu Axa 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale Axa 3. Dezvoltarea mediului de afaceri Axa 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local Axa 5. Dezvoltarea mediului rural Axa 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor POR X POS CCE POS DRU POS DCA POS Transport POS Mediu X POS AT

X

X

X

X X

X

X

X X

X

Programul Operational Regional din Romania este finanţat prin unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Acesta sprijină regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană. Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci. Obiectivul general al POR constă în „sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, câ şi social, în regiunile Romaniei, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care sustin creşterea economică”. Aceasta înseamnă că POR urmăreşte reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Distribuţia fondurilor se realizează pe axele prioritare, iar fiecare axă prioritară are alocat un anumit buget şi cuprinde un număr de domenii cheie de intervenţie:

146

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană 1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban 1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil 1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 3.1 Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate 3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 3.3 Îmbunatăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale de intervenţie în situaţii de urgenţă 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor 4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe 5.2 Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic 5.3 Valorificarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică 6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional 6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind Programul Operaţional Regional Corespondenţa cu axele POR
Axe Strategia judeţeană Axe POR Axa 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu Axa 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale Axa 3. Dezvoltarea mediului de X X X Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5 Axa 6

X

X

147

afaceri Axa 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local Axa 5. Dezvoltarea mediului rural Axa 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor

X

România va beneficia, de asemenea, de sprijin prin următoarele programe aflate sub incidenţa CSNR, prin Obiectivul de Cooperare Teritorială Europeană: - Cooperare trans-frontalieră: • PO Ungaria-România • PO România-Bulgaria • PO România-Serbia • PO România-Ucraina-Moldova • PO Ungaria-Slovacia-România-Ucraina • PO Bazinul Mării Negre - Cooperare trans-naţională: • PO de cooperare trans-naţională Sud-Estul Europei - Cooperare inter-regională: • INTERREG IV C • URBACT II • ESPON • INTERRACT II Programul Operaţional Comun ENPI CBC România-Ucraina-Moldova 2007-2013 stabileşte cadrul de cooperare transfrontalieră în contextul Politicii Europene de Vecinătate ce are ca scop evitarea creării de noi linii de demarcaţie între UE şi vecinii săi şi totodată de a le oferi acestora posibilitatea să participe la diferite activităţi ale UE, printr-o mai strânsă cooperare politică, economică, culturală şi în domeniul securităţii. Cooperarea între ţările partenere va fi construită pe baza angajamentului reciproc asupra valorilor comune în domeniul juridic, guvernare eficientă, respectul faţă de drepturile omului, promovarea unor relaţii de bună vecinătate, principiile economiei de piaţă şi dezvoltării durabile. Obiectivele generale ale Documentului Strategic ENPI CBC vor fi urmărite prin trei priorităţi: Prioritatea 1 Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră, având ca scop îmbunătăţirea performanţelor economice ale zonei de frontieră prin diversificarea şi modernizarea economiei într-o manieră durabilă. Prioritatea 2 Mediul şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă având ca scop sprijinirea soluţiilor pe termen lung la problemele de mediu cu care se confruntă zonele de frontieră, în special cele asociate urgenţelor de mediu în cazul cărora o abordare coordonată este esenţială. Prioritatea 3 Promovarea activităţilor people to people având ca scop promovarea unei interacţiuni intensificate între populaţia şi comunităţile care locuiesc în zona de frontieră. Asistenţa Tehnică a programului are ca scop implementarea efectivă şi eficientă a programului, atât prin sprijin tehnic şi administrativ cât şi prin sprijinul consolidat al pregătirii şi monitorizării.

148

Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei (POC SEE) este parte a noului obiectiv Cooperare Teritorială Europeană pentru perioada de programare 2007-2013. Scopul general al cooperării transnaţionale este de a sprijini o dezvoltare teritorială echilibrată şi integrarea teritorială în zona de cooperare. Cooperarea transnaţională se concentrează pe un număr limitat de zone prioritare în conformitate cu procesele de la Lisabona şi Gotheborg: Inovare, Mediu, Accesibilitate şi Dezvoltare Urbană Sustenabilă. Programul Transnaţional de Cooperare SEE are de a face cu o provocare suplimentară. Programul nu este numai parte a Politicii UE de Coeziune, afectând Statele Membre, dar şi o componentă în cadrul Asistenţei de Pre-Aderare şi a Politicii Europene de Vecinătate, întărind legături dintre parteneri aflaţi de ambele părţi ale graniţelor UE. Zona programului include 16 ţări cu o populaţie totală de 269 milioane şi prezintă una din cele mai diverse şi complexe zone de cooperare transnaţională din Europa. Aceasta este singura zonă de Program transnaţional cu un număr de ţări Non-UE participante (candidate, potenţial candidate şi ţări terţe). Ţările eligibile în cadrul POC SEE sunt: Albania (întreg teritoriul), Austria (întreg teritoriul), Bosnia-Herzegovina (întreg teritoriul), Bulgaria (întreg teritoriul), Croaţia (întreg teritoriul), fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (întreg teritoriul), Grecia (întreg teritoriul), Ungaria (întreg teritoriul), Italia (Lombardia, Prov. Autonomă Bolzano/Bozen, Prov. Autonomă Trento, Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia Basilicata), Moldova (întreg teritoriul), Muntenegru (întreg teritoriul), România (întreg teritoriul), Serbia (întreg teritoriul), Slovacia (întreg teritoriul), Slovenia (întreg teritoriul), Ukraina (Chernivetska Oblast, Ivano-Frankivska Oblast, Zakarpatska Oblast, Odessa Oblast). Axa 1 - Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului • dezvoltarea reţelelor tehnologice şi de inovare în domenii specifice • dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ • îmbunătăţirea condiţiilor cadru şi deschiderea drumului către inovare Axa 2 - Protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător • îmbunătăţirea managementului integrat al apelor şi prevenirea riscurilor de inundaţii • îmbunătăţirea prevenirii riscurilor naturale • promovarea cooperării în domeniul managementului resurselor naturale şi al ariilor protejate • promovarea energiei regenerabile şi eficientizarea resurselor Axa 3 - Îmbunătăţirea accesibilităţii • îmbunătăţirea coordonării în promovarea, planificarea şi intervenţia în domeniul reţelelor primare şi secundare de transport • dezvoltarea strategiilor de diminuare a „diviziunii digitale” • îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru platformele multimodale Axa 4 - Dezvoltare sinergiilor transnaţionale ale zonelor cu potenţial • abordarea problemelor ce afectează zonele metropolitane şi sistemele regionale de aşezări • promovarea unui tipar echilibrat al zonelor cu potenţial în ceea ce priveşte accesibilitatea şi atractivitatea acestora • promovarea utilizării patrimoniului cultural pentru dezvoltare Axa 5 - Asistenţă tehnică pentru implementarea programului şi creşterea capacităţii

Corespondenţa cu PO finanţate sub obiectivul “Cooperare Teritorială Europeană”
Axe Strategia judeţeană Program Axa 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de X X POC RO-MD-UA POC SEE

149

mediu Axa 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale Axa 3. Dezvoltarea mediului de afaceri Axa 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local Axa 5. Dezvoltarea mediului rural Axa 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor

X X

X X

X

Dezvoltare rurală Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală este instrumentul prin care politicile Comunităţii privind agricultura şi dezvoltarea rurală vor fi implementate, în România, în perioada 2007-2013. Planul Naţional Strategic (PNS) pe baza căruia a fost elaborat PNDR, subliniază strategia de dezvoltare rurală a României în contextul reformei PAC. Aceste politici asigură întărirea performanţei economice ce rezultă din implementarea cu succes a strategiei împreună cu utilizarea durabilă a resurselor naturale şi protejarea mediului, menţinerea biodiversităţii, conservarea ecosistemelor şi prevenirea deşertificării. Strategia naţională generală conduce la aplicarea unui model multi-funcţional în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală. Mijlocul principal de aplicare al acestui model constă în promovarea unei dezvoltări echilibrate, atât din punct de vedere agricol, cât şi non-agricol a zonelor rurale. Viziunea strategică este în acord cu obiectivele UE de reducere a disparităţilor de dezvoltare între regiunile UE şi, în aceeaşi manieră, a diferenţelor dintre zonele rurale şi urbane. PNS asigură îndeplinirea Liniilor Directoare Strategice pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 (Decizia Consiliului CE/144/2006), punându-se accentul pe obiectivele de dezvoltare durabilă de la Göteborg şi strategia de la Lisabona privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. În cadrul PNDR pentru perioada de programare 2007-2013, într-o primă etapă vor fi finanţate următoarele măsuri: Axa 1 „Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”, cu măsurile: 111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 112 - Instalarea tinerilor fermieri 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole 122 - Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători 143 - Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori. Axa 2 „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”, cu următoarele măsuri: 211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată 212 - Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană 214 - Plăţi de agro-mediu 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole Axa 3 „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” vizează măsurile: 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 313 - Încurajarea activităţilor turistice

150

322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea servicilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Axa LEADER 4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală: 411. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 412. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 413.Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale 4.21 Implementarea proiectelor de cooperare 4.31 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 431-1. Construcţie parteneriate public-private 431-2. Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului Măsura 511 Asistenţă tehnică Măsura 611 Plăţi complementare directe Corespondenţa cu Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală
Axe Strategia judeţeană Axe PNDR Axa 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu Axa 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale Axa 3. Dezvoltarea mediului de afaceri Axa 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local Axa 5. Dezvoltarea mediului rural Axa 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa Leader

X X

X

X

X X

Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013 este documentul de planificare strategică şi programare financiară, care are ca scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice şi sociale. Scopul PND: Să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice şi sociale cu ţările Statelor Membre din Uniunea Europeană. Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socioeconomică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice: • ceşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti; • dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază; • perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 20072013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

151

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării Planul de Dezvoltare Regională Nord Est (PDR Nord-Est) reprezintă cererea de finanţare pentru fonduri europene de tip structural la nivel regional, fiind instrumentul prin care regiunea îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social, reprezentând în acelaşi timp contribuţia regiunii la elaborarea PND 2007-2013. PDR Nord-Est se compune din: Analiza socio-economică a regiunii, Analiza SWOT şi Strategia Regională. Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare NE (care face parte din PDR NE) este: reducerea decalajului existent faţă de regiunile dezvoltate ale României prin creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate regional. Obiectivul general al Strategiei judeţene – reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţul Botoşani şi celelalte judeţe ale regiunii Nord-Est, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul rural şi urban - a fost formulat de o asemenea manieră încât să contribuie la creşterea nivelului de dezvoltare al Regiunii Nord-Est, în vederea eliminării decalajului faţă de celelalte regiuni, aflate la un nivel mult mai înalt, fiind astfel în concordanţă deplină şi cu PND. Corespondenţa cu Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est
Axe Strategia judeţeană Axe Strategia NE Axa 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu Axa 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale Axa 3. Dezvoltarea mediului de afaceri Axa 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local Axa 5. Dezvoltarea mediului rural Axa 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor X P1 Infrastructura şi mediul P2 Sprijinirea afacerilor P 3 Turism P4 Dezvoltare rurală P5 Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

X

X X

X X

5.3. Corespondenţa cu obiectivele orizontale ale politicilor europene
Uniunea Europeană se implică într-o varietate de politici — economice, sociale, de reglementare şi financiare — respectiv în toate domeniile în care activitatea sa este benefică statelor membre. Dintre aceste politici, enumerăm: • politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune) privind aspecte regionale, agricole şi sociale;

152

o politicile de inovaţie, privind introducerea unor tehnologii de vârf în domenii precum protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea (RD) şi domeniul energetic. Strategia Consiliului Judeţean Botoşani de dezvoltare economico-socială a fost elaborată în conformitate cu politicile şi liniile directoare ale UE. În special, o atenţie sporită a fost dedicată integrării şi respectării principiilor orizontale prevăzute în cadrul Regulamentul CE 1083/2006, articolele 16 şi 19, privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi non – discriminarea. Dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea care întâmpină nevoile prezente fără să compromită posibilitatea că generaţiile viitoare să întâmpine nevoile lor specifice, cu alte cuvinte, asigurând ca dezvoltarea actuală nu afectează posibilităţile de dezvoltare ale generaţiilor viitoare. Conceptul dezvoltării durabile priveşte unele subiecte de mare importanţă pentru cetăţeni şi nu se reduce la protecţia mediului, concentrându-se, dimpotrivă, şi pe alte aspecte privind dimensiunea economică şi socială a dezvoltării. Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social. Obiect al dezvoltării durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate între state, nu numai între generaţii. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a comunităţii locale sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii şi a mijloacelor de asigurare a acesteia. Fiecare membru al comunităţii, conştient sau nu, poate contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţii; astfel, putem spune că avem o organizare planificată durabilă. Consiliul Judeţean Botoşani, în calitate de autoritate publică locală cu competenţe de planificare şi organizare strategică, în diverse domenii ale vieţii, este promotorul pe calea structurării unei societăţi durabile, modelând sistemul economic şi social astfel încât resursele naturale şi sistemele de suport ale vieţii să fie menţinute. În mod particular, proiectele de construcţie, extindere sau reabilitate a infrastructurii vor fi supuse procedurilor de evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu legislaţia românească în vigoare, armonizată complet cu reglementările europene în vigoare. Dezvoltarea durabilă este avută în vedere de toate intervenţiile prevăzute a se derula în cadrul Strategiei judeţene. Astfel: Axa prioritară 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu”: - prin măsura 1.1 (Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, a infrastructurii de utilităţi publice, a infrastructurii de comunicaţii, inclusiv activităţile de suport ale acestora) va contribui la îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant, ca urmare a fluidizării traficului, viteza de circulaţie a mijloacelor de transport va fi cea optimă, ceea ce va conduce la reducerea cantităţii de noxe, a emisiilor de praf şi a zgomotului, cu efecte benefice pe termen lung asupra stării de sănătate a populaţiei. - prin măsura 1.4 (Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban şi reabilitarea siturilor industriale dezafectate) va contribui la decontaminarea terenurilor pe care erau amplasate zonele industriale şi reconstrucţia acestora cu conservarea factorilor de mediu Axa prioritară 2 „Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale”: - prin măsura 2.1. (Modernizarea şi adaptarea sistemului de învăţământ şi de pregătire profesională la noile cerinţe de pe piaţa muncii), se va asigura investirea în formarea capitalului uman care contribuie în mod indirect la dezvoltarea durabilă prin îmbunătăţirea calificării forţei de muncă şi adaptarea acesteia la activităţi de înaltă valoare adăugată, capacitatea intelectuală a forţei de muncă contribuind la sporirea valorii acesteia. Axa prioritară 3 „Dezvoltarea mediului de afaceri” va sprijini dezvoltarea şi modernizarea continuă a judeţului, prin asigurarea condiţiilor de implementare a cât mai multor investiţii de tip “greenfield”, orientarea spre atragerea de noi investitori, inclusiv din afara Uniunii Europene, sprijinirea societăţilor nou constituite pe perioada de start-up şi sprijinirea societăţilor pentru a-şi menţine şi dezvolta activitatea, diversificarea producţiei prin stimularea investiţiilor în ramuri cu valoare adăugată ridicată Axa prioritară 4 „Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local”:

153

- prin măsura 4.1 (Dezvoltarea infrastructurii turistice judeţene) va fi sprijinită dezvoltarea turismului durabil, conservând, protejând şi valorificând potenţialul natural şi cultural, prin protejarea peisajelor, a parcurilor şi zonelor verzi şi a altor elemente naturale, precum şi a moştenirii istorice şi culturale, pentru a permite şi turiştilor să se bucure de ele şi în viitor, judeţul Botoşani fiind recunoscut ca un pol de cultură naţional, fiind locul în care s-au născut şi au creat opere culturale de anvergură europeană, personalităţi marcante ale culturii naţionale. Axa prioritară 5 „Dezvoltarea mediului rural”: - prin măsura 5.2 (Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural), se va reduce poluarea datorată condiţiilor improprii de trafic în zona rurală, precum şi cea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în spaţiul rural; vor fi modernizate drumuri comunale, vor fi executate lucrări de prevenire şi combatere a calamităţilor naturale, reţele de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare, staţii de epurare a apelor, sisteme ecologice de colectare selectivă şi depozitare a deşeurilor. Axa prioritară 6 „Dezvoltarea capacităţii APL pentru satisfacerea nevoilor comunităţii”: - prin măsura 6.3 (Cooperare internă şi internaţională) va sprijini cooperarea transfrontalieră cu raioanele învecinate din Ucraina, Republica Moldova, cooperarea cu localităţi cu specific similar din alte judeţe sau State Membre ale UE ce permite un schimb de experienţă care să stimuleze dezvoltarea fiecăruia dintre parteneri şi preluarea unor bune practici experimentate deja de alţii, stabilirea de relaţii de înfrăţire şi parteneriate cu localităţi cu caracteristici şi probleme similare. Prin îndeplinirea obiectivelor sale, strategia urmăreşte să contribuie la promovarea unei economii competitive, eficiente şi bazate pe cunoaştere, în care vor fi sprijinite creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii. Strategia Consiliului Judeţean Botoşani urmăreşte dezvoltarea durabilă în cadrul tuturor priorităţilor, ţinând seama de cele trei dimensiuni: mediu, economic şi social. Oportunităţi egale Principiul orizontal al egalităţii de şanse este conţinut în legislaţia românească, care stabileşte dreptul cetăţenilor să participe la viaţa economică şi socială, fără discriminare. Strategia Consiliului Judeţean Botoşani respectă principiul egalităţii de şanse şi de non discriminare în cadrul tuturor axelor prioritare. În particular, Strategia va contribui la: - combaterea consecinţelor restructurării economice asupra pieţei muncii; - redresarea tendinţei actuale de abandon şcolar timpuriu şi de participare scăzută la educaţie în mediul rural; - combaterea excluderii de pe piaţa muncii a populaţiei roma, precum şi a altor grupuri vulnerabile; - combaterea segregării sectoriale în cazul femeilor având locuri de muncă cu statut inferior. Mai mult, Strategia va promova egalitatea de şanse incluzând acest principiu ca şi criteriu pentru prioritizarea proiectelor, în toate Domeniile Majore de Intervenţie, atribuind un punctaj mai mare acelor proiecte care au un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse. Promovarea oportunităţilor egale este avută în vedere atât în faza de elaborare, cât şi în cea de implementare a strategiei judetene de dezvoltare economică şi socială. Procesul de consultare publică a diverselor categorii sociale şi comunităţi în faza de elaborare a documentului este o dovadă a atenţiei acordate acestui principiu. Strategia asigură dezvoltarea unei culturi a oportunităţilor egale prin promovarea acţiunilor comune cu implicare directă a tuturor actorilor sociali din sectorul public şi privat, inclusiv societatea civilă, concomitent cu asigurarea cadrului de implementare a politicilor de oportunităţi egale ca o prioritate orizontală. Strategia va cuprinde măsuri de combatere a excluderii sociale şi creşterea gradului de includere socială şi a ratei de ocupare, prin programe speciale adresate grupurilor dezavantajate pentru integrarea efectivă a acestora pe piaţa muncii. Programele vor dezvolta o abordare personalizată a nevoilor individuale pentru crearea oportunităţilor adecvate de găsire a locurilor de muncă. De asemenea, vor fi sprijinite măsurile de întărire a sistemului de servicii sociale, adresat în special persoanelor vulnerabile din zonele cele mai sărace ale judeţului. Acest sistem va include şi infrastructura socială care va cuprinde, fără să se rezume la acestea, ajutorul în caz de urgenţă, structuri de sprijin acordat bătrânilor şi persoanelor cu handicap, sistemul de sănătate, precum şi sprijin special acordat orfanilor şi copiilor abandonaţi.

154

Prin implementarea priorităţilor strategice în domeniul dezvoltării resurselor umane, egalitatea de şanse va fi promovată şi pentru alte grupuri vulnerabile pe piaţa muncii: persoane cu dizabilităţi, tineri, minoritatea roma, persoane în vârstă aflate în căutarea unui loc de muncă. Astfel protecţia socială şi incluziunea socială vor fi promovate prin acţiuni de combatere a discriminărilor, promovarea drepturilor esenţiale şi integrarea în societate a grupurilor vulnerabile care se confruntă cu riscul de marginalizare socială. Societatea informaţională Utilizarea pe scară largă a societăţii informaţionale va fi avută în vedere în derularea tuturor intervenţiilor în cadrul strategiei de dezvoltare economică şi socială a judeţului Botoşani. Vor fi sprijinite investitiile în IT atât în sectorul public, cât şi în cel privat, precum şi interconectarea şi crearea de reţele de schimb de informaţii. De asemenea, se va urmări facilitarea accesului populaţiei din mediul urban şi rural la servicii de telecomunicaţii, extinderea serviciilor publice accesibile on-line, facilitarea comunicării autorităţilor şi instituţiilor publice cu toate categoriile de cetăţeni. În domeniul formării iniţiale şi continue, un accent deosebit se va pune pe crearea deprinderilor de utilizare a calculatorului şi de comunicare electronică, pentru toate grupurile sociale. Proiectele de investiţii vor avea în vedere utilizarea tehnologiilor moderne şi IT atât pentru dotarea obiectivelor de infrastructură, cât şi pentru monitorizarea şi controlul implementării proiectelor şi comunicarea cu autorităţile de management şi organismele intermediare. De asemenea, pentru comunicarea cu partenerii şi clienţii vor fi utilizate echipamente şi tehnologii IT de comunicare.

5.4. Corelarea cu operaţiunile finanţate din fonduri comunitare, domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE – FEDR, FC
Axe Strategia judeţeană Program, Fonduri Axa 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu Axa 2. Dezvoltarea resurselor umane, a serviciilor sociale, creşterea ocupării şi a incluziunii sociale Axa 3. Dezvoltarea mediului de afaceri Axa 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului turistic local Axa 5. Dezvoltarea mediului rural Axa 6. Dezvoltarea capacitaţii administraţiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor Program POR Axa 1 POR Axa 2 POR Axa 3 POS Mediu POS DRU POR Axa 1 POR Axa 4 POS CCE POR Axa 5 PNDR POS DCA Fonduri FEDR FEDR FEDR FC FSE FEDR FEDR FEDR FEADR FEDR

155

CAPITOLUL 6 PROIECTE PRIORITARE PENTRU CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI 2008 - 2013

156

PROIECTE ALE CONSILIULUI JUDEŢEAN BOTOŞANI AFLATE ÎN CURS DE IMPLEMENTARE

Nr. crt. 1 2 3 4

Denumire proiect Cooperare transfrontalieră pentru managementul cursului mijlociu al râului Prut Informatizarea sistemului comunitar pentru situaţii de urgenţă din judeţul Botoşani Împreună pentru servicii sociale de calitate Împreună pentru o existenţă în siguranţă şi legalitate

Valoarea proiectului (Euro) 287.030 87.500 152.763 50.000

Observaţii Programul de Vecinătate România-Moldova PHARE 2004 Fondul de Modernizare a admiministraţiei la nivel local Programul de Vecinătate România-Moldova PHARE 2005 Program PHARE 2005 – Accelerarea implementării strategiei naţionale de imbunătăţire a situaţiei rromilor

PROIECTE PRIORITARE ALE CONSILIULUI JUDEŢEAN BOTOŞANI PROMOVATE ÎN VEDEREA OBŢINERII FINANŢĂRII
Nr. Crt. 1. 2. 3. Denumire proiect Modernizare DJ 291 B Lozna-Dersca – Mihăileni, km 7+900-20+750 Modernizare DJ 294 Mihălăşeni-DN 24 C, km 22+100-29+160 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din zona Casei Ventura din Municipiul Botoşani în vederea amenajării Muzeului Etnografic al judeţului Botoşani” Sistemul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, având ca surse Siret şi Prut Drum expres Botoşani (Judeţul Botoşani) – Târgu Frumos (Judeţul Iaşi) Alimentare cu gaz judeţul Botoşani Reabilitare Casa Memorială George Enescu (Liveni) Realizare/implementare proiect „Drumul turismului” prin iniţierea unui traseu turistic care să cuprindă mănăstirile Vorona, Coşula, Zosin, Cozancea, schitul Oneaga şi Balş 2.000.000 Valoare (euro) 10.287.193 5.167.706 2.000.000 Program de finanţare POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 5 Observaţii Proiect depus în decembrie 2007 şi aprobat în CRESC spre finanţare Proiect depus în decembrie 2007 şi aprobat în CRESC spre finanţare Asistenţă tehnică MDLPL pentru elaborare SF, PT, DDE

4. 5. 6. 7 8

200.000.000

POS Mediu şi / sau PPP Bugetul de Stat SDN POS Transport Bugetul de Stat EON-Gaz DistriGaz POR 2007-2013 Axa 5 POR 2007-2013 Axa 5

Constituirea A.D.I. “AQUA” Propunere la Min. Transportului în derulare SF în elaborare Concept în elaborare

9 11 12 13 14 15 16

Modernizarea Spitalului Judeţean “Mavromati” Investiţii în sectorul social (modernizare 5 centre copii şi bătrâni). Managementul Integrat al deşeurilor în judeţul Botoşani Achiziţionare echipamente specifice SMURD Modernizare DJ 208H, Pădureni – Coşula – Buda (E 58), km 34+150 – 39+150” Modernizare DJ 207N, Botoşani – Curteşti – Cristeşti – DN 28B, km 0+900 – 13+900 ,Modernizare DJ 291D, Cristineşti (DN 29F) – Suharău – Oroftiana, km 18+000 – 31+000 ,Modernizare DJ 282H, Călăraşi – Libertatea – DN 24C, km 6+540 – 11+540 ,Modernizare DJ 293A, Viişoara – Cuza Vodă, km 7+000 – 11+550 ,Modernizare DJ 208H, DN 28B (E 58) – Copălău – Cerbu – Dracşani – DJ 297, km 39+150 – 46+850 Modernizare traseu regional DorohoiRacovăţ

70.000.000 2.000.000 25.000.000 16.000.000 total pt. 6 judeţe 3.537.332 9.431.545 10.498.212

POR 2007-2013 Axa 3 POR 2007-2013 Axa 3 POS Mediu Axa 2 POR 2007-2013 Axa 3 POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 2 POR 2007-2013 Axa 2

Asistenţă tehnică de la MSP pentru elaborare SF Bugetul local pentru elaborare documentaţii tehnice Asistenţă tehnică pentru Master Plan A.D.I. Regional EURONEST Proiect depus în decembrie 2007 Proiect depus în decembrie 2007 Proiect depus în decembrie 2007

17 18 19

1.629.652 3.454.708 5.529.048

Proiect depus în decembrie 2007 Proiect depus în decembrie 2007 Proiect depus în decembrie 2007

20

6.562.000

Proiect depus în decembrie 2007

159

CAPITOLUL 7 CONCLUZII

Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani poate fi considerată o hartă care indică drumul cel mai potrivit de urmat în procesul dezvoltării judeţului, pe termen mediu şi lung. Necesitatea elaborării şi deţinerii unei Strategii este determinată de statutul de stat membru pe care România l-a dobândit odată cu aderarea la Uniunea Europeană, la 1 Ianuarie 2007. Acest document reprezintă un instrument de planificare şi ghidare a dezvoltării judeţului Botoşani, ce încearcă să acopere cât mai multe nevoi cuprinse din cât mai multe sectoare ale vieţii, ţinând cont de tendinţele economiei actuale. Strategia reprezintă iniţiativa Judeţului Botoşani - Consiliul Judeţean, prin care îşi asumă următoarele principii: • Pentru o dezvoltare sănătoasă a comunităţii (judeţului), este nevoie de gândire strategică şi planificare fundamentată; • În orice comunitate din România există suficiente probleme de rezolvat, fapt care se poate realiza doar prin intermediul unei Strategii; • Finanţarea dezvoltării prin fonduri nerambursabile (U.E. şi/sau din alte surse externe/interne) se poate realiza doar prin raportarea la strategii pe termen mediu şi lung a judeţului, cu priorităţi de dezvoltare clar identificate şi sprijinite. Astfel, prezentul document emis de Judeţul Botoşani – Consiliul Judeţean are menirea de a: ■ Inventaria resursele financiare, materiale, umane disponibile pentru realizarea proiectelor de dezvoltare; ■ Identifica nevoile, problemele de soluţionat şi priorităţile ■ Propune soluţii pentru nevoile şi problemele identificate ■ Transpune soluţiile identificate în viitoare proiecte viabile ■ Corela problemele cu soluţiile pentru a nu risipi resurse şi pentru a obţine rezultatele optime ■ Identifica priorităţile şi ierarhiza proiectele în funcţie de acestea ■ Crea un cadru pentru fundamentarea proiectelor şi investiţiilor de ordin loacl/judeţean/regional ■ Planifica, într-un mod raţional şi coerent, resursele umane, materiale şi financiare, în vederea soluţionării unui număr maxim de probleme ■ Atrage investitori privaţi, încurajaţi de cunoaşterea resurselor, oprtunităţilor de dezvoltare/investiţii şi a tendinţelor locale/judeţene pe o perioadă de timp clar determinată. Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Botoşani este un instrument flexibil, care va putea fi actualizat periodic în funcţie de dorinţa şi evoluţia comunităţii.

161

BIBLIOGRAFIE STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI BOTOŞANI 2008 - 2013

162

Documente:
Programul Operational Regional 2007-2013 (POR) Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) Programul Operational Comun România-Ucraina-Moldova 2007-2013 Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei 2007-2013 (POC SEE) Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est Programul Orientativ de Dezvoltare Economică şi Socială a Judeţului Botoşani pe anul 2008

Date statistice:
Anuarul Statistic Judeţean al Judeţului Botoşani pentru anul 2007 Anuarul Statistic Judeţean al Judeţului Botoşani pentru anul 2008

Adrese web:
www.cjbotosani.ro www.adrnord-est.ro www.Botoşani.insse.ro www.insse.ro www.fonduri-structurale.ro

163

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->