Zone si puncte de risc pentru aparitia dificultatilor de invatare a citirii

Mihaela Anghel Oana Filipas Procesul citirii cuprinde citirea si limbajul scris. Vom discuta despre: teorii ale citirii: citirea si integrare limbajului, dislexia, natura citirii strategii de invatare a citirii

1) Teorii ale citirii

a) Citirea si integrarea limbajului Parte integranta a limbajului, citirea este legata de celelalte forme ale limbajului: oral si scris. Cercetarile au aratat ca imbunatatirea citirii depinde de experienta pe care copiii o au in limbajul oral si scris. In plus, copiii care au dificultati in invatarea citirii sunt predispusi la un limbaj sarac in structuri sintactice si morfologice (Stanovich, 1986).

b) Consecintele dizabilitatilor de citire Elevii cu dizabilitati de citire au dificultati in majoritatea domeniilor care implica folosirea citirii. Este important ca strategiile de invatare sa aiba la baza concepte si metodologii ale citirii (Richek, 1989). In zilele noastre este in crestere informatia venita din zona media. Pentru majoritatea oamenilor, televizorul a luat locul publicatiilor scrise, de aceea profesorii au venit cu sugestia infiintarii curriculumului brosura. Exista multi manageri care isi conduc afacerile fara a-si folosi abilitatea de a citi; acest lucru insa, nu dureaza mult. Trebuie sa aiba totusi un minimum de competente si diploma pt slujba respectiva. Profesorii de limba declarau: Copiii trebuie sa invete sa citeasca, astfel incat mai tarziu sa poata invata lectiile prin citire. Exista situatii nefavorabile, in care sunt relatate dizabilitati de citire: copii care au renuntat la scoala, delincventi juvenili, in general persoane care au abilitati foarte sarace de a citi.

Departamentul de Educatie al SUA estimeaza ca aproximativ 1 din 3 elevi au probleme semnificative de invatare, cele mai multe dintre ele fiind in domeniul citirii.

c) Dislexia *Conditii favorizante pentru aparitia dificultatilor de invatare a citirii: - camp atentional ingust - memorie slaba - dificultati de asociere a literei/literelor cu sunetul - dificultati de intelegere a citirii propriu-zise - abilitati reduse de discriminare/decodare - performante slabe la sarcinile de vigilenta - performante slabe la sarcinile de procesare rapida a informatiei - deficite metacognitive: neutilizarea invatarii stategice nefixarea de scopuri in citire nemonitorizarea progreselor *Exemple de cazuri cu dislexie S. B. Imi aduc aminte cu rusine de prima data, cind am folosit cuvinte gresite intr-o ordine gresita; toata lumea a ras de mine. Probabil as fi putut rade si eu daca as fi fost capabila sa vad greselile pe care le facusem. Dar n-am putut, pentru ca ceea ce tocmai spusesem parea logic pentru mine. As fi stat acolo incercand sa ma gandesc la ceea ce tocmai spusesem, dar am iesit si am izbucnit in lacrimi. Dizabilitatea mea de citire devenea observabila nu numai de profesori ci si de colegi. Imi amintesc si teroarea cand intreaga clasa s-a ridicat in picioare si a inceput sa citeasca cu voce tare. Eu incepusem sa citesc cu mainele transpirate iar paragraful imi dansa in fata ochilor; ma balbaiam. Profesoara si-a ridicat privirea, s-a uitat la mine si mi-a spus: Ooh, bine draga, stai jos si taci. As fi facut orice in loc sa merg la scoala; imi pudram fata cu talc pentru a arata palida; tipam; aveam crize de isterie; sufeream, eram bolnava. N. R. Imi amintesc si acum suferinta si umilinta pe care le-am simtit cand aveam 8 ani. Am fost pus sa citesc un pasaj din scriptura de catre seful comunitatii, in timpul vacantei de vara si am facut un lucru mizerabil din asta E. S. S-a intamplat ceva eronat cu creierul meu. Ceea ce a fost inainte a fost o umbra de indoiala aceasta devenind insa certitudine, cand aveam 9 ani. Paream a fi ca ceilalti copii, dar nu eram: nu puteam sa invat sa citesc si sa vorbesc.

A. Va scriu despre sotul meu, care are nevoie de ajutor. Cred ca are dislexie. La scurt timp dupa casatorie am abservat ca nu citeste niciodata ziarul sau vreo carte. Ma ruga sai citesc etichetele explicandu-mi ca nu poate vedea scrisul mic. Ieri fiica noastra de 7 ani citea o carte si l-a rugat pe tatal ei s-o ajuta la un cuvant. S-a facut verde la fata, a iesit din camera si l-am gasit plangand. A recunoscut adevarul: nu poate sa citeasca. Mi-a spus ca nu recunoaste literele si cuvintele.

d) Natura citirii Cercetarile din ultimii 20 de ani au aratat ca citirea trebuie sa fie un proces dinamic care se bazeaza pe interactiunea dintre cititor, text si contextul citirii. Anderson, Hiebert, Scott, in 1985 au realizat cinci generalizari despre natura citirii: citirea este un proces constructiv. Cititorii construiesc sensul pasajului scris, umpland spatiul gol cu informatiile pe care le poseda. De expemplu, cand citesc despre programele unui computer ei pot trece peste cuvantul utilitate. Folosind cunostiintele lor prealabile, ei construiesc sensul textului astfel incat sa se subinteleaga cuvintul utilitate. citirea trebuie sa fie fluenta. Cititorul trebuie sa sparga codul, procesul citirii trebuie sa fie automatizat. citirea trebuie sa fie strategica. Cititorii folosesc strategii flexibile corespunzatoare fiecarei situatii de citire. Cititorii cu dificultati monitorizeaza intelegerea citirii. Daca ceva din text este sub forma unui joc de cuvinte, ei isi fixeaza strategii de genul: recitirii, reintegrarii in fraza pentru a-si imbunatati intelegerea citirea cere motivatie. Citirea cere un proces sustinut al atentiei. Este important ca profesorii sa faca citirea placuta si sa ii convinga pe elevi ca pot sa invete sa citeasca. citirea este o cautare continua. Citirea este un proces continuu de dezvoltare a abilitatilor, care se imbunatateste o data cu practica. Toate stadiile citirii sunt importante pentru ca cititorul sa aiba suficiente ocazii de a le pune in practica in citirea propriu-zisa.

e) Componentele citirii. *Recunoasterea si intelegerea cuvintului.

Recunoasterea cuvintului implica utilizarea urmatoarelor strategii de recunoastere: Foneme, Cuvinte la prima vedere, Contexte-cheie, Analiza structurala, Recunoasterea combinatiilor de cuvinte. - Fonemele potrivirea sunetului cu litera (ca simbol). Trebuie sa fie realizata corespondenta fonem grafem. Astfel se foloseste decodarea conexiunea intre sunet si simbolul literei. Constiinta fonologica realizarea legaturii intre sunte si vorbire, intre semne si scris. Copilul trebuie sa inteleaga ca vorbirea poate fi segmentata in unitati fonetice care reprezinta cuvintele scrise. De exemplu cind aud cuvantul man, copiii nu pot recunoaste ca acesta contine 3 sunete si nu pot spune ce sunete sunt. Ei demonstreaza abilitati sarace in a numara segmentele fonemice din cuvant (Liberman, 1987). Achizitionarea citirii (Anderson, 1985) intrebarea nu este daca copilul trebuie sa invete fonemele sau abilitati de recunoastere a cuvintelor, ci cum sa invete aceste abilitati mai repede si mai usor. - Cuvintele la prima vedere sunt cuvinte recunoscute instantaneu, fara ezitari sau analiza suplimentara. In functie de dificultatea cuvintelor se folosesc diferite strategii de recunoastere. Relatia dintre litera si sunetul echivalent nu este intotdeauna predictibila. De exemplu litera a reda cate un sunet diferit in fiecare din cuvintele: at, Jane, ball, father, was, saw, are. In plus este o problema complicata a invata sa citesti engleza, multe dintre cuvintele utilizate la prima vedere, generand un model de vorbire neregulat. - Contextele cheie - implica recunoastrea sensului cuvantului /contextului/ propozitiei/ paragrafului caruia ii apartine. Elevii trebuie incurajati sa foloseasca limbajul redundant, sa faca aluzii la fiecare cuvint necunoscut, sa faca presupuneri, sa ghiceasca cuvintele nefamiliare, dand inteles sensului. - Analiza structurala - presupune: - combinarea cuvintelor (ex. cowboy) - contractarea (ex. cant) - sfarsitul cuvantului sau sufixul (ex. -ed, -ing, -est) - inceputul cuvantului ori prefixul (ex. in-, pre-, ex-) - radacina (ex. play in replaying) - silabele Cititorul poate recunoaste elementele structurale ale cuvantului (prefixe sau sufixe). Aceste chei combina contextul cu propozitia, ceea ce poate fi suficient pentru recunoastrea cuvantului.

- Recunoasterea combinatiilor de cuvinte foloseasca strategii de combinare a cuvintelor. *Intelegerea citirii

cititorii trebuie sa fie incurajati sa

Elementele intelegerii citirii sunt: cititorul, textul, contextul. Cititorul fiecare persoana face o selectie a textelor in functie de interesele sale si de ceea ce este dispus sa faca pentru a citi. De exemplu, un cititor care are un interes mare pentru pescuit poate citi o carte de specialitate si la -16 grade C. Textul se refera la limbajul scris prezentat cititorului. Claritatea si organizarea textului va pune accent pe abilitatea cititorului de a-i da un sens. Contextul situatia de citire isi pune amprenta, deasemenea, asupra procesului in sine. De exemplu, cativa dintre copii gasesc textul inspaimantator si dificil de citit. Acesti copii sunt capabili sa citeasca materialul intr-o situatie amenintatoare. Aceste trei elemente sunt prezente in fiecare act de citire.

f) Abilitati specifice de citire Intelegerea citirii este legata de un set de abilitati de invatare, implica cunoasterea unei serii de detalii, gasirea ideii principale, urmarirea unor directii. Aceste abilitati sunt descrise secvential, mergandu-se de la cele mai usoare pina la cele de o dificultate sporita: Notarea clara a detaliilor importante, dupa o selectie prealabila Delimitarea ideii principale. Se evidentiaza nucleul informational. Urmarirea succesiunii de derulare a pasilor: gandirea, intelegerea limbajului si citirea Formularea concluziilor Organizarea ideilor abilitatea de a observa legaturile dintre idei dupa o citire selectiva Cererea de informatii suplimentare referitoare la situatiile necunoscute Evaluarea materialelor privind relevanta si consistenta acestora. Elevii trebuie sa fie capabili sa descopere metodele puse in lucru si sa foloseasca adecvat materialele necesare.

STRATEGII DE PREDARE A CITIRII Metodele uzuale pot fi folosite si ele pentru copiii cu dificultati de citire daca sunt adaptate. Repetarea si alocarea unui timp mai indelungat pentru sarcinile care implica citirea sunt absolut necesare. Pentru a putea citi elevii trebuie sa constientizeze sunetele care alcatuiesc cuvintele. Metode: 1. Folosirea unor carti menite sa ofere materialul de baza pentru dezvoltarea abilitatilor fundamentale de citire. Aceste carti se bazeaza pe principiul de la simplu la complex textele crescand in dificultate gradual. Aceasta metoda a avul multi critici, printre care si profesorii care se ocupau de educatia copiilor cu dificultati de citire. Altii criticau textele, ilustratiile, continutul si modul de prezentare. In urma acestor critici metoda a fost imbunatatita in ceea ce priveste continutul povestilor, fiind mai lungi si mai complicate continand si subiecte din viata cotidiana. 2. Metodele fonetice. Aceste metode se bazeaza pe analiza litera cuvant propozitie. Este considerata inversul metodei fonetico-analitico-sintetice. 3. O abordare lingvistica defineste procesul citirii ca fiind un proces de decodare. Aceasta viziune sugereaza faptul ca, venind in scoala, copii si-au insusit limbajul oral si ca procesul citirii nu este altceva decat invatarea relatiei dintre sunet si semnul grafic al acestuia (relatia fonem-grafem). Cei care au dezvoltat aceasta metoda sunt de parere ca, la fel cum au invatat sa faca generalizari despre fonemele sau sunetele limbajului oral, la fel vor invata sa faca generalizari despre simbolul grafic al sunetului. Citirea sete introdusa cu grija, selectand pentru primele experiente de citire cuvinte care se aseamana din punct de vedere ortografic ex: dau lau bau. 4. Citirea repetata propune ca metoda exercitiul pentru a imbunatatii fluenta citirii. Este o tehnica pe care o putem folosi cu cititorii lenti si cu cei care recunosc majoritatea literelor dintr-un text. Se aleg pasaje de 50-200 de cuvinte la un nivel de dificultate la care cititorul sa recunoasca majoritatea cuvintelor. Elevul citeste de trei, patru ori textul, iar in acest timp ii sunt masurate acuratea si viteza citirii. Se recomanda citirea in acest mod zilnic. Pasajele propuse pentru citit pot fi scrise pe ecranul unui calculator pentru ca elevii sa prezinte mai mare interes pentru activitate. 5. O alta metoda presupune utilizarea unor carti cu povesti pe care elevii le citesc de mai multe ori, ca atunci cand sunt intrebati de catre povestitor ceva referitor la poveste ei pot raspunde cu fraze din text. Aceasta metoda poate fi folosita si inainte de invatatea citirii.

6. Metoda Stiu, Vreau sa stiu, Am invatat 7. Un vocabular sarac poate influenta in mod negativ procesul citirii, la fel i faptul ca elevii nu cunosc semnificatia unor cuvinte sau concepte poate constitui un factor perturbator. In concluzie este necesara imbogatirea vocabularului prin: omonime, sinonime, oferirea de experiente concrete, familii de cuvinte etcetera. 8. Procedura inchiderii bazata pe ideea gesthalt-ului, care sustine faptul ca omul poate intui ceea ce se scrie chiar daca lipsesc elemente din litere (hai acasa) 9. Elevul citeste impreuna cu profesorul acelasi material. Profesorul poate incetini ritmul sau il poate face mai alert. Materialul este la prima vedere pentru elev. Daca elevul primeste un feed-back lectura lui poate fi imbunatatita. PROBLEME SPECIFICE DE CITIRE Inversiuni de tipul p/b, d/b etc. Pentru a elimina aceste probleme se pot scrie cuvinte care contin aceste litere, sau pe cartonase se scriu cuvinte cu spatii mari intre litere pentru o mai buna discriminare, sau o alta metoda este aceea in care litera problema se subliniaza sau se scrie cu alta culoare etc. PROBLEME REFERITOARE LA FLUENTA Daca elevii sunt intrerupti des in timpul citirii le sunt disturbate ritmul si fluenta. Se recomanda utilizarea unor materiale cu grad redus de dificultate, iar materialele pot fi citite mai intai in soapta.