INTRODUCERE Modulul Drept Constitutional face parte dintre disciplinele fundamentale de pregatire a viitorilor juristi.

Acesta are ca scop analizarea si explicarea feno menelor si institutiilor legate de puterea de stat. Aceste aspecte, specifice dreptului con stitutional, se realizeaza traditional n sistemul de nvatamnt superior din tara noastra att n cadrul facultatilor cu profil juridic, ct si politic sau de filozofie. Exigentele juristului sunt nsa diferite de cele ale politologului sau ale filozof ului, pentru casi metoda utilizata de fiecare pentru analizarea aceluiasi fenomen sau concept este diferita. Pe lnga oferirea un suport concret, de tip didactic pentru pregatirea studentilor , lucrarea de fata si propune si sa faca unele precizari cu caracter metodologic, considerate utile mai ales n contextul unui nvatamnt desfasurat la distanta. Ea reprezinta, n eg ala masura, rezultatul cristalizarii pe parcursul timpului a unor constante relevate n noianul ntrebarilor puse de studenti la fiecare nceput de an universitar si doreste sa adu ca raspunsurile necesare si adecvate. n mod special, scopul sau este acela de a fami liariza studentii anului nti cu exigentele universitare si de a le pune la ndemna un instrum ent de lucru att de necesar la nceput de drum. Obiectivele generale ale modulului: -sa poata opera cu terminologia dreptului constitutional; -sa sesizeze specificul normelor si izvoarelor de drept constitutional; -sa nteleaga fenomenul constitutionalismului si conotatiile socio-politico-juridi ce ale Constitutiei, izvor fundamental al dreptului constitutional; -sa surprinda care sunt cauzele aparitiei drepturilor si modalitatile de clasifi care ale acestora; -sa poata solutiona o speta concreta, pe baza conceptelor teoretice asimilate. Modulul este structurat n opt unitati de nvatare, care si propun sa prezinte si exp lice sintetic elementele si conceptele de baza ale dreptului constitutional. n finalul modulului se prezinta o bibliografie generala ce poate fi utilizata pentru aprofundarea cunostintelor prezentate n cele zece unitati de nvatare ale acestuia. La nceputul fiecarei unitati de nvatare, studentii vor fi ntmpinati de obiectivele specifice unitatii, dupa care vor ntlni notiunile de baza, conceptele, explicarea conceptelor de drept constitutional, dar si aplicatii practice care sa permita

nu numai ntelegerea teoriei dreptului constitutional, dar si dezvoltarea unor abilitati necesare unui practi cian jurist. 1

Fiecare unitate este structurata la rndul ei, n asa fel ca sa cuprinda, pe lnga tex tul de bazasi elemente grafice, teme de reflectie, teste de autoevaluare, lucrari de ve rificare si bibliografie, toate acestea avnd menirea de a veni n sprijinul asimilarii si nsusir ii cunostintelor de baza de catre studenti. Din punct de vedere grafic se respecta aceiasi regula: n partea stnga a paginii sunt prezente casete de text ce contin ideile principale, n partea dreapta este textul de baza al temei. La sfrsitul fiecarei unitati de nvatare, studentii vor gasi o lucrare de verificar e, care constituie evaluarea continua. Evaluarea finala se face prin examen. Aprecierea nivelului de pregatire a studentului, avnd ca baza cele doua tipuri de evaluare, se stabileste de catre tutore si se anunta la nceputul anului. Lucrarile de verificare, daca este cazul, se transmit tutorelui prin metoda stab ilita de comun acord (email, predare direct etc.). Pentru o identificare corecta, acestea trebuie sa contina neaparat numele complet al studentului si denumirea modulului. 2

SOCIETATE UMANA, STAT, POLITICA, MORALA. DREPTUL CONSTITUTIONAL SI INSTITUTIA POLITICA Unitatea de nvatare 1 SOCIETATE UMANA, STAT, POLITICA, MORALA. DREPTUL CONSTITUTIONAL SI INSTITUTIA POLITICA CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 1 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. Societatea umana Statul Dreptul Politica Morala Dreptul constitutional Institutia politica Lucrare de verificare Unitatea 1 Bibliografie pentru Unitatea 1

Obiectivele unitatii de nvatare 1 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: identificati ce sta la baza construirii unei societati si a unui stat; ntelegeti distinctia dintre drept, politicasi morala; definiti dreptul constitutional si institutia politica 3

1.1. Societatea umana Societatea umana, care intereseaza, are multiple sensuri si nu este o suma aritm etica, ci un complex de oameni, grupuri, stari, realitati. Acceptiunile notiunii de stat Acceptiunile notiunii de drept Deosebirile fata de societatea animala constau n: calitatea fiintei umane de a fi constienta (rationala) si caracterul sau organizat. Dintre structurile sale organizate, cea care s-a impus, este cea mai importantas i rezista este statul. 1.2. Statul Statul este cea mai importanta institutie (politica) a unei societati. Este cunoscut sub doua acceptiuni: una larga, ca suma a trei elemente (teritoriu, populatie si suveranitate); una restrnsa, ca forma organizata (institutionalizata) a puterii politice (a popo rului). Este produsul istoriei societatii umane, existnd state feudale, capitaliste, soci aliste. Structurile si functiile statului au evoluat, dar esenta sa a ramas aceeasi tere de comanda sau un instrument de organizare a societatii. o pu

Statul are multiple functii (legislativa, executiva, jurisdictionala, interne, e xterne, economice, culturale etc.) care si ele au evoluat de-a lungul istoriei. O problema teoretica de mare importanta este legitimitatea statului rezultatul conventiei sociale (un rau necesar). statul este

Statul este o persoana juridica n raporturile juridice n care participa nemijlocit, n nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii. 1.3. Dreptul Dreptul este strns legat de stat. Statul si dreptul au aparut deodata si din aceleasi cauze.

Statul creeaza dreptul, iar dreptul delimiteaza configuratia si limiteaza actiunile statului. Statul asigura eficienta dreptului. Dreptul are doua acceptiuni: obiectivasi subiectiva. Dreptul obiectiv totalitatea sistematizata a normelor juridice (jus). totalitatea normelor juridice n vigoare.

Dreptul obiectiv pozitiv

Dreptul subiectiv este puterea unei persoane n temeiul careia aceasta poate avea o conduitasi poate cere celorlalti sa i-o respecte. Dreptul obiectiv se mparte (este sistematizat) n ramuri de drept, care se pot grup a n doua categorii: drept public reprezinta un ansamblu sistematizat de norme juridice care privesc relatii sociale cu statul si colectivitatile publice, n calitatea lor de persoane juridic e de drept public. n dreptul public prevaleaza vointa statului si interesul general (dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul international public etc.); 4

drept privat (dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii etc.) reprezinta u n ansamblu de norme juridice aplicabile persoanelor fizice si celor juridice si raporturilor j uridice dintre ele. ntre aceste persoane juridice se poate enumera si statul, dar nu n calitatea sa de rep rezentant al interesului general si purtator al autoritatii statale. Distinctia dintre ele nu trebuie absolutizata. Exista chiar ramuri de granita cum este dreptul mediului. n sensul cel mai larg, legea este sinonima cu dreptul. n sens restrns, legea este unul din izvoarele dreptului, care la rndul sau este un ansamblu sistematizat de norme juridice (legi si alte acte normative). Se observa o tendinta de constitutionalizare a dreptului, ca urmare a suprematie i constitutiei. Tema de reflectie 1.1. Identificati si analizati asemanarile si deosebirile dintre dreptul public si dr eptul privat. 1.4. Politica Politica este greu de definit si este multifunctionala. Terminologic, politica este o forma de activitate sociala ce include ansamblul p roblemelor care intereseaza statul si maniera de a-l conduce. Sfera politicii presupune participarea la treburile statului, determinarea forme lor, functiilor si continutului activitatii sale. Continutul politicii este determinat de starea sociala a unui stat. 1.5. Morala Morala este o forma a constiintei sociale, care cuprinde reguli de comportament ale indivizilor. Ea se cristalizeaza n societatea umanasi trebuie sa stea la baza statului si dreptului. Regulile morale sunt mai aproape de dreptul natural, iar acolo unde ele exista t otul este clar, coordonat, hotart dinainte spre deosebire de lumea politica (Alexis de Tocqueville). n Constitutie exista numeroase trimiteri la regulile de morala. Tema de reflectie 1.2. Identificati textele din Constitutia Romniei, revizuita n 2003, care fac trimitere la morala. 1.6. Dreptul constitutional Este ramura cea mai importanta a dreptului, pentru ca reglementeaza cele mai imp ortante valori ale unei societati.

El a aparut mai trziu (n sec. XVIII) dect celelalte ramuri de drept, n Italia, la Fe rrara (1797). La Paris prima catedra de drept constitutional a aparut n 1834, iar n Romnia n 1837. n legatura cu definirea dreptului constitutional, ca ramura a sistemului de drept exista o diversitate de opinii. Astfel: Dreptul constitutional este definit ca acea ramura de drept care reglementeaza: Dreptul forma statului; constitutional ramura de organizarea, functionarea si raporturile juridice dintre puterile politice; drept 5

limitele puterilor publice, organizarea politica a statului etc. n unele definitii apar o serie de elemente de nuanta cum ar fi: respectarea drepturilor si a libertatilor cetatenesti; reglementarea relatiilor sociale ce apar n procesul organizarii si exercitarii pu terii, ori al organizarii puterii care ar cuprinde exercitarea puterii, sau n exercitarea puter ii. Dreptul constitutional poate fi definit ca acea ramura de drept care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar n procesul de instaurare, me ntinere si exercitare a puterii de stat. 1.7. Institutia politica Pentru a ntelege aceasta notiune se porneste de la notiunea de institutie de drep t, care are multe acceptiuni si sensuri: ntr-un sens restrns (care este si cel juridic), prin institutie de drept se ntelege un grup de norme juridice Institutie reunite datorita obiectului comun de reglementare. juridica vs. Institutie Institutia de drept, n acest sens, este o parte a unei ramuri de drept. politica

n aceasta disciplina intereseaza institutiile politice, care reprezinta o parte a institutiilor de drept. n alte cuvinte, institutia politica este o institutie de drept care se refera la putere. ntr-un sens larg, institutiile politice cuprind sensul restrns al acestora, viata si aplicarea normelor juridice, care le constituie, precum si formele organizatorice, care le realizeaza. Spre exemplu, sunt institutiile politice: Presedintele Romniei, Guvern, Parlament , primul-ministru etc. Exista astfel o strnsa legatura ntre dreptul constitutional si institutiile politice, dar si o serie de deosebiri, care ar putea sa puna sub semnul ntrebarii asocierea lor. Totalitatea institutiilor politice si continutul politic, care se adauga lor, ap ropie sensibil semnificatia acestora de regimul politic. Tema de reflectie 1.3. Analizati categoria de institutie politicasi identificati n cadrul continutului a cesteia elementele

juridice si cele politice. Test de autoevaluare 1.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. n cuprinsul dreptului public se regasesc urmatoarele ramuri ale dreptului: a. dreptul de procedura penala, dreptul constitutional, dreptul muncii b. dreptul civil, dreptul comercial, dreptul international public c. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal 1. Potrivit lui Hans Kelsen, statul poate fi caracterizat ca: a. ordine de conduita a oamenilor, o ordine juridica de constrngere b. suma vointelor individuale ale indivizilor c. putere de comanda, produsul istoriei societatii umane 6

3. Din punct de vedere al momentului de aparitie al statului si dreptului a. statul a aparut naintea dreptului, crendu-l pe acesta din urma b. dreptul a aparut dupa stat, configurnd si limitnd actiunile statului c. statul si dreptul au aparut deodatasi din aceleasi cauze 4. Dreptul subiectiv este puterea unei persoane n temeiul careia aceasta: a. poate avea o conduitasi poate cere celorlalti sa i-o respecte b. poate avea o conduita fara a fi obligat sa respecte drepturile celorlalti c. poate avea o conduitasi poate obliga pe ceilalti sa i-o respecte fara a fi ne voie sa apeleze la forta coercitiva a statului 5. Dreptul constitutional poate fi definit: a. ca acea ramura de drept privat care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar ntre stat pe de o parte si persoane fizice sau juridice pe d e alta parte b. ca acea ramura de drept public care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat c. ca o institutie de drept care se refera la putere Raspunsuri la testul de autoevaluare 1.1.: 1. c; 2. a; 3. c; 4. a; 5. b. 1.8. Lucrare de verificare Unitatea 1 I. 1. Analizati si comentati schema urmatoare: 2. Comparatie ntre dreptul public si dreptul privat MoralaStat PoliticaDrept Societatea umanaStare naturalaa omului Drept obiectiv Drept subiectiv Drept constitutional Institutii politice II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Factorii ideologici care stau la baza societatii umane presupun: a. influentarea structurii institutionale si a proceselor decizionale din cadrul societatii b. influentarea opiniilor si atitudinii membrilor societatii, precum si exercita rea puterii n societate c. existenta unui sistem de valori, structurant pentru respectiva comunitate uma na 2. Prin institutie politica, n sens restrns, se ntelege: a. un grup de norme juridice reunite datorita obiectului comun de reglementare b. este o institutie de drept care se refera la putere 7

c. orice institutie a statului 2. Dreptul obiectiv reprezinta: a. totalitatea normelor juridice n vigoare la un moment dat b. totalitatea regulilor de conduita instituite sau sanctionate de stat, reguli ce exprima vointa poporului ridicata la rangul de lege, a caror aplicare este realizata de bunavoie si, n ultima insta nta prin forta coercitiva a statului c. aptitudinea subiectului de drept de a avea o anumita conduitasi a pretinde un ui tert ndeplinirea unei actiuni sau abtinerea de la o anumita activitate 3. Dreptul privat: a. cuprinde totalitatea normelor juridice aplicabile raporturilor juridice care privesc statul, autoritatile publice si raporturile lor cu persoanele particulare b. cuprinde totalitatea normelor juridice aplicabile persoanelor particulare, fi zice sau juridice si raporturilor dintre ele c. cuprinde totalitatea normelor juridice aplicabile raporturilor juridice n care cel putin unul dintre subiecte este statul sau o autoritate publica 4. Referirile la ipostazele morale din Constitutia Romniei iau forma: a. bunelor moravuri, bunei credinte, moralei publice b. moralei private si publice, obiceiului, bunelor moravuri c. bunei credinte, moralei publice, bunelor maniere Raspunsuri: I. 1. se va analiza schema, stabilindu-se corelatiile dintre drept, stat, politi ca, morala 2. se vor stabili deosebirile dintre dreptul public si dreptul privat pornind de la cele trei criterii: metoda reglementarii juridice, obiectul reglementarii juridice, interesul guvern antilor II. Raspunsuri la ntrebarile - grila: 1. c; 2. b; 3. b; 4. b; 5. a 1.10. Bibliografie pentru Unitatea 1 Carti: 1. n dreptul romn si n dreptul co DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 2. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 3. MURARU, I., TANASESCU, E. S. Drept constitutional si institutii politice, editia a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 4. MURARU, I., TANASESCU, E. S. (coord.), Constitutia Romniei-comentariu pe articole , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 5. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Edit ura Hamangiu, Bucuresti, 2006. 8

RAPORTURILE SI NORMELE JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL. IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL. Unitatea de nvatare 2 RAPORTURILE SI NORMELE JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL. IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL. CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 2 2.1. Raporturile juridice de drept constitutional 2.2. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional 2.3. Normele de drept constitutional 2.4. Structura normei de drept constitutional 2.5. Izvoarele formale ale dreptului constitutional 2.6. Locul dreptului constitutional n sistemul de drept 2.7. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare 2.8. Lucrare de verificare Unitatea 2 2.9. Bibliografie pentru Unitatea 2 Obiectivele unitatii de nvatare 2 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti raportul de drept constitutional; ntelegeti structura si specificul normei de drept constitutional; identificati subiectele si izvoarele dreptului constitutional; constientizati rolul dreptului constitutional n sistemul de drept. 9

2.1. Raporturile juridice de drept constitutional Raporturile juridice de drept constitutional reprezinta obiectul de reglementare al dreptului constitutional, adica al normelor juridice, care formeaza aceasta ramura de drept, nteleasa n acce ptiunea sa de jus. Raporturile juridice de drept constitutional sunt acele relatii sociale, care ap ar n procesul de instaurare, Definitia mentinere si exercitare a puterii n stat. raportului juridic de drept constitutional Raporturile de drept constitutional raporturi cu dubla natura juridica Normele ce reglementeaza aceste relatii formeaza dreptul constitutional. Dificultati: a) Prima dificultate consta n ntelegerea diferita a notiunilor de instaurare, ment inere si exercitare a puterii de stat are ca efect existenta mai multor opinii: Dreptul constitutional este o teorie despre puterea de stat, care este organizata si functioneaza pe baza dreptului . n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat apar o serie de relatii sociale, de cea mai mare importanta, care sunt reglementate de normele de drept constitutional. Expresia de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat este mult mai cu prinzatoare dect cele de: exercitare a puterii; organizare si exercitare a puterii (organizarea se regaseste n exercitare). nfaptuirea puterii sau realizarea puterii desemneaza ntreaga activitate statala, f iind astfel notiuni prea largi. b) A doua dificultate consta n rezolvarea problemei daca toate relatiile sociale reglementate de Constitutie sunt raporturi juridice de drept constitutional. Au fost exprimate u rmatoarele opinii: Exista opinia ca prin constitutie s-ar reglementa, alaturi de relatii sociale de

drept constitutional si altele de drept civil, administrativ, penal etc. n opinia noastra, toate relatiile sociale reglementate n constitutie sunt raportur i juridice de drept constitutional. Argumentarea acestei opinii este nsa diferita. Astfel: ntr-o opinie se considera ca, prin constitutie nu sunt reglementate relatii socia le, ci aceasta consfinteste esenta statului, bazele acestuia (economica, sociala), iar relatiile de repartitie, de proprietate etc. sunt reglementate de alte ramuri de drept. Se scoate n evidenta ceea ce este principal pentru existenta puterii n stat. Relatiile sociale reglementate privesc, astfel, fenomene sociale, care stau la temelia puterii n stat si ca atare ele nu pot fi reglementate, n totalitatea lor, dect n constitutie si n dreptul constitutional (care reglementeaza instaurarea, mentiner ea si exercitarea puterii n stat). Relatiile sociale astfel reglementate se leaga ntre subiecte de drept, motiv pentru care este necesara reglementarea si a conduitei acestora n sensul consolidarii si dezvoltar ii bazelor puterii de stat. ntr-o alta opinie se arata ca, prin constitutie sunt reglementate relatii sociale de natura diferita (civila, penala, administrativa etc.). Reglementarea lor prin constitut ie are ca efect, dobndirea si a calitatii de raporturi de drept constitutional, pentru ca principiile din c onstitutie trebuie respectate si de parlament. Aceste principii sunt adevarate obligatii constitutionale, garantate prin mijloa ce specifice dreptului constitutional (controlul de constitutionalitate a legilor, revocarea parlamenta rilor etc.). Relatiile sociale de drept constitutional se clasifica n doua categorii: cu dubla natura juridica; cele specifice acestei ramuri de drept. 10

Tema de reflectie 2.1. FAnalizati categoriile de instaurare, mentinere si exercitarea puterii. Obiectul de reglementare al dreptului Formeaza obiectul de reglementare al dreptului constitutional relatiile sociale, care se nasc n constitutional procesul de instaurare si mentinere a puterii n stat si care prive sc bazele puterii de stat (economice, politice, sociale etc.) si bazele organizarii puterii de stat (teritoriul si populatia). S unt tot relatii sociale de drept constitutional si cele care se nasc n activitatea de exercitare a puterii n stat, care este o activitate de conducere la nivel superior a fiecarui stat si care se realizeaza de parlament. Tema de reflectie 2.2. Dati exemple din ambele categorii de relatii sociale ce sunt cuprinse n obiectul dreptului constitutional (cele specifice dreptului constitutional si cele cu o dubla natura juridica). Identificati n Constitutia Romniei, revizuita n anul 2003 normele care reglementeaza relatiile sociale exemplificate de catre dvs. 2. 2. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt oamenii luati indi vidual sau grupati n forme Definitie si trasaturi organizate, dar cu conditia ca statul sa le recunoasca aceasta calitat e. Trasaturile subiectelor de drept constitutional sunt: unul din subiecte este ntotdeauna detinatorul puterii de stat (politice) sau parl amentul; subiectele actioneaza n mod necesar n raporturile juridice ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional poporul; statul; autoritatile publice; partidele si alte formatiuni politice; Subiectele luate individual sunt: cetatenii; strainii; apatrizii. forme organizate sunt:

Poporul ntr-o opinie i se contesta calitatea de subiect al raporturilor juridice de drept constitutional. n alte opinii se sustine ca, poporul este subiect de drept, dar unii autori consi dera ca, doar pentru raporturile juridice internationale, iar alti autori pentru raportur ile juridice de drept constitutional. n opinia noastra, poporul este subiect al raporturilor juridice de drept constitu tional. Statul apare ca subiect direct sau indirect de drept constitutional (prin organe le sale). Organele statului (autoritatile publice) - Organele legiuitoare apar ntotdeauna c a subiecte ale raporturilor de drept constitutional. 11

Celelalte organe apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional doar daca ndeplinesc conditiile pentru a fi subiect al raporturilor de drept constitutional . Organele interne ale parlamentelor pot fi si ele asemenea subiecte. Partidele, formatiunile si alte organizatii politice, ca forme organizate prin c are cetatenii pot participa la guvernare - pot participa la raporturile ce apar n procesul de instaurare, mentin ere si exercitare a puterii. Cetatenii: Ca persoane fizice (pentru realizarea drepturilor lor); Ca persoane nvestite cu anumite demnitati sau functii publice (n raporturile de reprezentare); organizati n circumscriptii electorale (n alegerile parlamentare sau prezidentiale ). Cetatenii straini si apatrizii n raporturile juridice referitoare la cetatenie, d reptul de azil etc. Test de autoevaluare 2.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Raporturile juridice de drept constitutional sunt: a. acele relatii sociale, care apar n procesul de instaurare, mentinere si exerci tare a puterii de stat b. acele relatii sociale care apar n cadrul si n legatura cu institutiile politice c. acele relatii sociale care sunt reglementate de normele constitutiei 2. Bazele puterii de stat sunt elemente : a. intrinseci statului (economice si sociale), care genereazasi determina puterea de stat n continutul sau b. exterioare statului, care conditioneaza organizarea puterii de stat c. exterioare statului, care presupun adoptarea unor reguli care sa asigure atin gerea scopurilor sociale 3. Activitatea de exercitare a puterii de stat se realizeaza: a. de catre institutiile politice ale statului b. de catre Parlament c. de catre Parlament si de catre Guvern 4. Trasaturile subiectelor de drept constitutional sunt urmatoarele: a. apar ntr-o relatie reglementata de constitutie n care unul dintre subiecte este statul ca subiect de drept public b. unul din subiecte este ntotdeauna detinatorul puterii de stat sau parlamentul si subiectele actioneaza n mod necesar n raporturile juridice de drept constitutional c. unul din subiecte este ntotdeauna numai detinatorul puterii de stat (politice) si subiectele actioneaza n mod necesar n raporturile juridice ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat 5. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt: a. oamenii luati individual, poporul, statul, autoritatile publice, partidele si alte formatiuni politice, unitatile administrativ teritoriale si circumscriptiile electorale

b. poporul, statul, autoritatile publice, partidele si alte formatiuni politice, unitatile administrativ teritoriale si circumscriptiile electorale, organizatiile neguvernamentale, ceta tenii, strainii si apatrizii c. oamenii luati individual sau grupati n forme organizate, dar cu conditia ca st atul sa le recunoasca aceasta calitate 12

6. Strainii si apatrizii pot aparea ca subiecte ale raporturilor de drept consti tutional n raporturile ce se nasc cu privire la: a. protectia generala a persoanelor si a averilor b. aplicarea drepturilor fundamentale ale omului c. acordarea cetateniei romne si a azilului politic 2.3. Normele de drept constitutional Normele de drept constitutional sunt acele reguli de drept care reglementeaza conduita oamenilor n relatiile Definitia sociale ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat . normelor de drept Toate normele din Constitutie sunt de drept constitutional, pentru ca ele consfi ntesc esenta statului. constitutional Este respinsa teoria bivalentei notiunii de drept constitutional, care sustine ca acesta ar cu prinde si alte ramuri de drept (lato sensu) sau ar avea un obiect mai limitat (stricto sensu). Nu putem fi de acord: - cu existenta mai multor drepturi constitutionale (public, administrativ, const itutional, jurisdictional, demotic ); - cu ideea ca dreptul constitutional ar cuprinde norme cu caracter de consacrare , iar acestea nu ar avea structura logico juridica a oricarei norme, pentru ca i-ar lipsi sanctiunea, pen tru ca dreptul constitutional nu ar fi o veritabila ramura de drept. Tema de reflectie 2.3. Analizati forta juridica a normelor de drept constitutional si consecintele juridice ce decurg din aceast a. 2.4. Structura normei de drept constitutional Normele de drept constitutional cunosc doua tipuri de structuri: tehnico tivasi logico juridica (formala). Structura tehnico legislativa este identica cu cea a oricarei alte norme juridice. Structura logico juridica cunoaste un specific: -nu este la fel de fatisa ca n cazul altor norme juridice; -nu este un element indispensabil fiecarei norme juridice; nu nseamna ca fiecarei norme juridice nu i corespunde o sanctiune, numai ca cea de drept constitutional are un specific. legisla

Specificul sanctiunii normei de drept constitutional: -poate exista o singura sanctiune pentru mai multe asemenea norme; -nu se ntlneste n alte ramuri de drept (are caracter specific); -ea trebuie raportata, uneori, la ntregul sistem de drept. Normele de drept constitutional se clasifica n: -cu aplicare mijlocita (de emitere a unei legi); -cu aplicare nemijlocita (ex.: principiul egalitatii). 13

Tema de reflectie 2.4. Analizati specificul sanctiunilor din dreptul constitutional. Test de autoevaluare 2.2. Enumerati si explicati specificul subiectelor de drept constitutional dupa schem a urmatoare: Raportul juridic de drept constitutional Subiectii raporturilor juridice de drept constitutional Trasaturi Detinatorul puterii Apar n raporturile privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Persoane fizice Luate individual Grupate Cetatenii Cetatenii straini si apatrizii Poporul Statul Organele statului Partidele, formatiunile si alte organizatii politice Demnitari sau functionari publici Pentru realizarea drepturilor lor n raporturile privind cetatenia, dreptul de azil Organizate n circumscriptii electorale Test de autoevaluare 2.3. Explicati specificul normelor de drept constitutional dupa schema urmatoare: 14

Norma juridicaNorma de drept constitutional Structura tehnico - legislativaStructura logico - juridica(specifica) ipotezadispozitie Norma juridicaNorma de drept constitutional Structura tehnico - legislativaStructura logico - juridica(specifica) ipotezadispozitie Sanctiune (specifica) O singura sanctiune pentru mai multe norme juridice de drept constitutional Trebuie raportata la ntreg sistemul de drept Nu se ntlneste n alte ramuri de drept. Are caracter specific 2.5. Izvoarele formale ale dreptului constitutional Definitia Izvoarele formale ale dreptului sunt formele de exprimare ale normelor juridice, determinate de modul izvoarelor de de edictare sau sanctionare a lor de catre stat. drept constitutional Izvoarele formale ale dreptului constitutional sunt identificate n functie de: -organul emitent (autoritatile reprezentative) si -continutul normativ al actului (izvorului) si anume relatiile sociale care apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat. Obiceiul este izvor formal de drept. -Nu trebuie confundat obiceiul (cutuma) constitutional cu constitutia cutumiara. -Poate exista obicei contra legem (Italia). -Cutuma constitutionala este apreciata datorita supletei sale, oportunitatii sale datorita modului sau de formare si de adaptare imediata la realitatile sociale, actualitatii sale. -Sub imperiul constitutiilor din 1866, 1923 si 1938 obiceiul era considerat izvo r de drept. -Constitutiile din 1948, 1952 si 1965 l considera izvor de drept doar n mod exceptional numai n anumite ramuri de drept si cnd legea o spunea expres. n prezent, obiceiul ar putea fi considerat izvor formal de drept si de drept constitutional (vezi art. 41 din Constitutie). Hotarrile de guvern nu sunt izvoare formale ale dreptului constitutional, datorit a menirii si pozitiei guvernului n sistemul statal, de a executa legea. Regulamentele camerelor parlamentului sunt izvoare formale ale dreptului constit utional (a se vedea, n acest sens deciziile nr. 45/1994 si 46/1994 ale Curtii Constitutionale). Sunt izvoare formale ale dreptului constitutional: Constitutia;

legile de modificare a constitutiei; legea, ca act juridic al parlamentului; 15

ordonantele; tratatul international. Constitutia si legile de modificare a Constitutiei sunt ntotdeauna izvoare formal e ale dreptului constitutional. Legea -ca act juridic al Parlamentului, doar acele legi (indiferent daca sunt ordinare sau organice) care ndeplinesc toate conditiile pentru a fi izvor formal al dreptului constitutional. Regulamentele Camerelor Parlamentului. Ordonantele Guvernului sunt izvoare formale ale dreptului constitutional n acelea si conditii ca si legea - act juridic al Parlamentului. Tratatul international poate fi izvor de drept constitutional daca ndeplineste att conditiile de a fi instrument international (licit, aplicatie directa, ratificat etc.), dar si cele de a fi izvor formal al dreptului constitutional. Tema de reflectie 2.5. Precizati conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca instrumentele internation ale pentru a fi izvoare formale ale dreptului constitutional. 2.6. Locul dreptului constitutional n sistemul de drept Este examinat n functie de: importanta relatiilor sociale reglementate - Dreptul constitutional reglementeaz a cele mai importante relatii sociale, cele fundamentale si care apar n procesul de instaura re, mentinere si exercitare a puterii. valoarea formelor juridice, prin care vointa guvernantilor devine drept (norme j uridice) si care reglementeaza aceste relatii, dar si a intereselor ocrotite. De aceea, relatiile sociale sunt reglementate, n primul rnd, prin constitutii. Amb ele aspecte fundamenteaza locul dreptului constitutional, ca principala ramura a sistemului de drept. Consecinte: regula conformitatii ntregului drept cu constitutia si orice modificare n dreptul constitutional (constitutie) trebuie sa conduca, n mod obligatoriu, la modificarea altor norme din celelalte ramuri de drept, n mod dire ct sau mijlocit.

Tema de reflectie 2.6. Ierarhizati izvoarele dreptului mentionnd n dreptul fiecaruia si organul emitent s i identificati n cuprinsul ierarhiei realizate izvoarele formale ale dreptului constitutional. Test de autoevaluare 2.4. Explicati izvoarele de drept constitutional, dupa schema urmatoare: 16

Izvoare formale ale dreptului constitutional Constitutia si legile de revizuire a constitutiei Legea - ca act juridic al parlamentului Ordonantele Regulamentele camerelor Obiceiul Tratatul international Identificare Organul emitent Continutul normativ (relatii reglementate) Izvoare formale ale dreptului constitutional Constitutia si legile de revizuire a constitutiei Legea - ca act juridic al parlamentului Ordonantele Regulamentele camerelor Obiceiul Tratatul international Identificare Organul emitent Continutul normativ (relatii reglementate) 2.7. Raspunsuri la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 2.1. - 1.a, 2. c, 3. b, 4.c, 5. c, 6. c. Test de autoevaluare 2.2. se va explica specificul normelor de drept constitutio nal Test de autoevaluare 2.3 se va comenta schema privind subiectele de drept consti tutional Test de autoevaluare 2.4. se va comenta schema privind izvoarele de drept consti tutional 2.8. Lucrare de verificare la Unitatea 2 I. 1. Analizati si explicati urmatoarea schema: Obiectul de reglementare al dreptului constitutional Relatii sociale din procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii Dreptul constitutional Norma juridicade drept constitutional ntelegerea diferita a notiunii de instaurare, mentinere si exercitare a puterii Bazele puterii EconomicaSocialaBazele organizarii puterii Teritoriul

Populatia Raporturi juridice de drept constitutional de instaurare, mentinere si exercitare a puterii Cu dubla naturaSpecifice dreptului constitutional Daca toate relatiile sociale reglementate de Constitutie sunt raporturi juridice de drept constitutional 17

2. Izvoarele de drept constitutional II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Normele de drept constitutional sunt: a. acele reguli de drept ce reglementeaza relatiile sociale ce se stabilesc ntre detinatorul puterii de stat si oamenii n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat b. acele reguli de drept care reglementeaza conduita oamenilor n relatiile social e ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat c. acele reguli de drept cuprinse n continutul constitutiei 2. Trasaturile sanctiunii normei de drept constitutional sunt: a. poate exista o singura sanctiune pentru mai multe asemenea norme; are caracte r specific; ea trebuie raportata, uneori, la ntregul sistem de drept b. poate sa lipseasca sanctiunea; are caracter specific; ea trebuie raportata, u neori, la ntregul sistem de drept c. poate exista o singura sanctiune pentru mai multe asemenea norme; are caracte r specific; ea trebuie raportata, ntotdeauna, la ntregul sistem de drept 3. Normele de drept constitutional se clasifica n: a. cele cu aplicare mijlocita (de emiterea unei legi) si cele cu aplicare nemijl ocita (ex. principiul egalitatii) b. cele care dau reglementari de principiu si cele care reglementeaza direct rel atiile sociale c. cele care sunt ntlnite n constitutie si cele care sunt ntlnite n alte izvoare ale d reptului 4. Izvoarele formale ale dreptului constitutional sunt identificate n functie de: a. organul emitent (autoritatile reprezentative) si de forma actului normativ b. organul emitent si de continutul normativ al actului (izvorului) c. relatiile sociale care trebuie sa apara n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat 5. Obiceiul poate fi considerat: a. izvor de drept b. izvor numai de drept constitutional c. izvor formal de drept si al dreptului constitutional Raspunsuri : I. 1. se va analiza schema privind raporturile de drept constitutional, obiectul de reglementare al dreptului constitutional 2. se vor identifica si explica izvoarele de drept constitutional II. 1. b, 2. a, 3. a, 4. b, 5. a, 6. c. 18

2.9. Bibliografie pentru Unitatea 2 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, ed itia a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. Coord. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Constitutia Romniei-comentariu pe articol e, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul comparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998; 5. ANGHEL, I., Tratatul international si dreptul intern, Editura Lumina Lex, Buc uresti, 1999; 6. DEACONU, St., Tratatele Romniei cu vecinii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 200 1; 7. NASTASE, A., Tratatele Romniei 1990-1999 (evidenta cronologica, clasificarea p e domenii), Editura Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2000; 8. POPA, N., Teoria generala a dreptului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008; 9. VIDA, I., Legistica formala-introducere n tehnica si procedura legislativa, ed itia a 3-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006; 10. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006; Articole: 1. ANGHEL I. M., Consideratiuni referitoare la obligatiile care revin Romniei n ur ma ratificarii Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, Dreptul nr. 10/2005; 2. ANGHEL, I., Implicatiile pe care le are asupra statului romn intrarea n vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, Dreptul nr. 7/2007; 3. ANGHEL, I., Practica recenta din Romnia n domeniul ratificarii/aderarii la tratate internationale prin ordonanta de urgenta a Guvernului, Dreptul nr. 11/2006; 4. POPESCU, C. L., Actele si procedura prin care statul romn si exprima consimtamnt ul de a fi legat din punct de vedere juridic prin tratatele internationale, Dreptul nr. 9/1996; 5. TANASESCU, E. S., Influenta CEDO asupra dreptului constitutional, Revista de Stiinte juridice nr. 8 (2)/1996; 6. TANASESCU, E. S., Despre autoritatea constitutionala a unui tratat european, Sfera Politicii nr. 120122/ 2006. Legislatie: 1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a O .N.U. prin Rezolutia 217A(III) sin 10 decembrie 1948, semnata de Romnia la 14 decembrie 1955; 2. Pactul international cu privira la drepturile economice, sociale si culturale si Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, ratificate prin Decretul nr.212/197 4, publicat n Buletinul Oficial

nr.146 din 20 noiembrie 1974; 3. Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994, publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 135 din 13 mai 1994. 19

NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. REGIMUL JURIDIC AL CONSTITUTIEI Unitatea de nvatare 3 NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. REGIMUL JURIDIC AL CONSTITUTIEI CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 3 3.1. Trasaturile Constitutiei 3.2. Definitia Constitutiei 3.3. Regimul juridic al Constitutiei 3.3.1. Aparitia Constitutiei 3.3.2. Adoptarea Constitutiei 3.3.3. Modificarea Constitutiei 3.3.4. Abrogarea si suspendarea efectelor juridice ale Constitutiei 3.4. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare 3.5. Lucrare de verificare Unitatea 3 3.6. Bibliografie Unitatea 3 Obiectivele unitatii de nvatare 3 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti Constitutia cunoasteti cauzele aparitiei Constitutiei identificati modurile de adoptare si de rigidizare a Constitutiei; ntelegeti cauzele si consecintele suspendarii si abrogarii Constitutiei. 20

3.1. Trasaturile Constitutiei n toate sistemele constitutionale, constitutia s-a impus ca lege fundamentala. Ea sta la baza organizarii si functionarii statului. Adoptarea ei este un eveniment important; constitutia excede juridicului, fiind o realitate politico statala; n constitutie sunt reglementate si consacrate principiile fundamentale a le ntregii vieti sociale si statale. ntre constitutie si lege nu se poate pune semnul egalitatii, ele fiind diferite d atorita: continutului; a fortei juridice; a procedurilor de adoptare sau de modificare. Constitutia are un caracter istoric, chiar daca apare mai trziu dect legea. Ea este efectul unei noi ideologii politice si juridice, numita constitutionalism, care a creat importante transfor mari politice, economice si sociale, ncepnd cu secolul XVIII. La nceputurile sale constitutia este conceputa cu scopul de a limita puterile guv ernantilor, conceptie completata ulterior cu necesitatea sistematizarii sale ntr-o lege care sa aiba o eficienta juridica superioara celorlalte legi. n secolul XX s-a renuntat la aceasta conceptie, pentru ca disparusera cauzele car e o determinasera absolutismul monarhic si s-a considerat ca, prin constitutii ar trebui reglement ata organizarea politica a statului. n prezent, s-a ncetatenit conceptia ca, esenta constitutiei ar fi, pe lnga organiza rea politica a statului si garantarea drepturilor cetatenilor. Pentru definirea constitutiei este necesara (i) descoperirea trasaturilor caract eristice ale acesteia; (ii) o analiza a definitiilor date n literatura romnasi straina. Trasaturile caracteristice ale notiunii de constitutie sunt urmatoarele: caracterul de lege; Trasaturile lege fundamentala; constitutiei priveste puterea de stat; reglementeaza relatiile sociale fundamentale si esentiale pentru instaurarea, me

ntinerea si exercitarea puterii n stat; forta juridica suprema (regula conformitatii); forma scrisa; solemnitatea adoptarii constitutiei; forma sa sistematica; stabilitatea; necesitatea unor proceduri specifice pentru adoptare si modificare. 3.2. Definitia Constitutiei n unele definitii se face distinctia dintre sensul material si formal al constitu tiei, nsa o definitie trebuie sa le cuprinda pe amndoua. Se mai utilizeaza, pentru definirea constitutiei, metoda enumerarii, care prezin ta inconvenientul ca, lipsa unui element din enumerare poate sa duca la concluzia ca, acel act nu este o con stitutie. 21

Constitutia poate fi definita ca fiind legea fundamentala a unei colectivitati o rganizate statal, care contine norme juridice cu forta juridica suprema, adoptate potrivit unei proceduri speci fice si care reglementeaza relatii sociale fundamentale si esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat. Tema de reflectie 3.1. Identificati si comentati trasaturile definitorii ale constitutiei, pornind de l a afirmatia lui Thomas Paine: Nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa ntr-un buzunar . Test de autoevaluare 3.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Sunt considerate trasaturi ale constitutiei urmatoarele: a. lege fundamentala; priveste puterea de stat; reglementeaza relatiile sociale fundamentale si esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat; forta juridica suprema (re gula conformitatii); solemnitatea adoptarii b. caracterul istoric; realitate politico statala; asezamnt politic si juridic fu ndamental c. lege organica; forta juridica suprema (regula conformitatii); forma scrisa; s olemnitatea adoptarii constitutiei; forma sa sistematica; stabilitatea; necesitatea unor proceduri specifice pentru adoptare si modificare 2. Constitutia poate fi definita ca fiind: a. legea fundamentala a unei colectivitati organizate statal, care contine norme juridice cu forta juridica suprema, adoptate potrivit unei proceduri specifice si care reglementeaza relati i sociale de drept constitutional b. legea de baza a unui stat, care contine norme juridice cu forta juridica suprema, adoptate pot rivit unei proceduri specifice si care reglementeaza relatii sociale fundamentale si esenti ale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat c. legea unei colectivitati organizate statal, care contine norme juridice cu fo rta juridica suprema, adoptate potrivit unei proceduri specifice si care reglementeaza relatii sociale fundamen tale si esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat 3. Terminologic, cuvntul constitutie vine de la: a. latinescul constitutio (asezare cu temei, stare de lucru) b. constitutio principis (lege imperiala) c. termenul constituire 4. ntre constitutie si lege nu se poate pune semnul egalitatii, ele fiind diferit e datorita: a. organului care are dreptul sa le adopte b. continutului, a fortei juridice si a procedurilor de adoptare sau de modifica re c. continutului si formei 3.3. Regimul juridic al Constitutiei 3.3.1. Aparitia Constitutiei Momentul si cauzele aparitiei constitutiei

a) Momentul aparitiei constitutiei scrise nu este acelasi cu cel al aparitiei co nstitutiei cutumiare, cu toate ca au aceeasi cauza de aparitie lupta burgheziei de a prelua si puterea po litica. n ceea ce priveste prima constitutie din lume sau din Europa exista o diversitate de opinii. 22

Nu poate fi retinuta totusi ideea ca, momentul aparitiei constitutiei este cel a l cuceririi puterii politice de catre burghezie, pentru ca ar fi ignorate actele cu caracter constitutional adop tate anterior. Momentul aparitiei constitutiei cutumiare este de fapt cel al nceperii procesului formarii ei, pentr u ca acesta este continuu (se poate observa chiar si n prezent Afganistan, Irak). Exemplul tipic este Anglia unde primele acte constitutionale au fost: Magna Charta Libertatum (1215); Bill-ul drepturilor (1628); Habeas Corpus Act (1679); Bill-ul drepturilor (1689); Legea succesiunii la tron (1700); Legea parlamentului (1911, 1931 si 1949). Prima constitutie Prima constitutie scrisa din lume a fost cea americana federala din 1789. scrisa din lume Anterior statele federate si adoptasera constitutii la 1776 (Virginia), 1777 (New Jersey) n Europa prima constitutie scrisa este cea franceza de la 1791. Au existat altele, considerate de unii autori ca anterioare, anume: Constitutia suedeza de la 1350; Constitutia poloneza din 1791. Criteriul pentru alegerea celei franceze a fost influenta sa asupra altor consti tutii din alte state: Suedia (1809), Norvegia (1814), Olanda (1815) etc. b) Cauzele aparitiei constitutiei constau n: Cauzele aparitiei dorinta ngradirii puterii absolute monarhice; constitutiei

ajungerea la putere a burgheziei, care a sistematizat regulile constitutionale a nterioare. Constitutia cutumiara si constitutia scrisa

Normele constitutionale pot fi sistematizate ntr-un act unic ori n mai multe acte, la care uneori se adauga reguli cutumiare (obiceiuri). n prezent nu exista constitutie cutumiara pura, dar denumirea s-a pastrat datorit a traditiei. Constitutia cutumiara este rezultatul, experienta practicii si traditiei n domeni ul relatiilor sociale fundamentale statale ale unui popor. Exemple sunt: Constitutia britanica, a caror acte au fost deja enumerate; Noua Zeelanda; Israel. Constitutia scrisa apare ca o reactie mpotriva cutumei (obiceiului). Cutuma era considerata incerta, incompleta, greu de dovedit ntinderea si numarul cutumelor, n continua miscare. Cutumele nu erau limite redutabile pentru puterea constituita. Burghezia dorea reguli scrise, clare, fara incertitudini, permanente si intangib ile (daca nu erau revizuite), superioare guvernantilor. Ele ofereau precizie burgheziei, care avea nevoie de asa ceva n lupta sa contra f eudalismului cutumiar. Au existat multe teorii care au justificat aparitia Constitutiei. Trei sunt foar te importante: teoria contractelor scrise; Teorii ce justifica 23 aparitia constitutiei scrise

teoria domniei legii (prima forma a teoriei statului de drept); teoria contractului social (J.J. Rousseau). Contractele scrise, domnia legii si contractul social trebuiau nscrise ntr-un docu ment cu forta juridica suprema si care sa ndeplineascasi celelalte trasaturi ale unei legi fundamentale, pentru ca numai asa puteau sa fie favorabile burgheziei si sa-i sprijine scopurile n mentinerea si exercitarea pute rii, deja instaurate. Tema de reflectie 3.2. Care sunt premisele ce au stat la baza aparitiei constitutiei scrise? Comentatile pe scurt. 3.3.2. Adoptarea Constitutiei Adoptarea, modificarea, suspendarea efectelor si abrogarea constitutiei trebuie sa valorifice suprematia acesteia. Adoptarea constitutiei presupune lamurirea notiunii de adunare constituanta , care trebuie diferentiata de Autoritatea competenta sa cea de putere constituanta , pentru ca puterea constituanta poate apartine si unei singure persoane. adopte Cele doua notiuni trebuie diferentiate si de notiunea de ilor lor diferite. constitutia Adunarea constituanta are menirea doar de a adopta constitutia, iar parlamentul doar legile, altele dect constitutia. Adoptarea constitutiei presupune examinarea: initiativei adoptarii - trebuie sa apartina organismului statal, politic, social care ocupa locul cel mai nalt ntr-o societate ori poporului; autoritatea competenta sa adopte constitutia -adunarea constituanta originara sau instituita; modurile de adoptare si procedura solemna utilizata. Constituanta romna din 1991 a fost o adunare instituita, pentru ca anterior exist a o constitutie, cea din 1965. Modurile de adoptare a constitutiei sunt: constitutia acordata (ocroyata), statu tul, pactul si conventia. Dupa Moduri de adoptare a al doilea razboi mondial si doar temporar, a fost utilizat si modul c parlament datorita functi

onstitutiei parlamentare. constitutiei Constitutia acordata (de origine franceza) este adoptata de monarh, ca stapn absolut si acordata poporului. Este cea mai rudimentara. Statutul (constitutia plebiscitara). Este o varianta mai evoluata a primei, este adoptata de rege si aprobata prin plebiscit (care nu trebuie confundat cu referendumul). Pactul este o conventie ntre rege si popor (reprezentat prin parlament). Conventia este adunarea special aleasa (desemnata) pentru adoptarea constitutiei . Ea este o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale, pentru ca natiunea decide deasupra parlamentului. -Adunarea constituanta putea decide n dezacord cu cei care au desemnat-o. -Pentru ndreptarea acestei situatii s-au propus ca metode: referendumul; insurectia, care caracterului sau Exemplu ar putea pentru adoptarea 24 nu a putut fi acceptata datorita violent si care este dincolo de drept. fi referendumul din 8 decembrie 1991 Constitutiei Romniei.

Constitutia parlamentara adoptata datorita conditiilor existente dupa al doilea razboi mondial. Tema de reflectie 3.3. Care sunt dezavantajele modurilor de adoptare a constitutiei, cunoscute de-a lun gul timpului? 3.3.3. Modificarea Constitutiei n legatura cu modificarea constitutiei trebuie examinate: initiativa revizuirii, autoritatea competenta, procedura de urmat. De regula, autoritatea care a adoptat constitutia o poate si revizui. Autoritate a competenta difera de la un sistem constitutional la altul si de felul constitutiei. Procedura de revizuire este asemanatoare uneori cu cea de adoptare, dar nu identica. n tara noastra ea este prevazuta n art. 151 din Constit utie. n functie de procedura de modificare, constitutiile sunt: rigide; se modifica conform unei proceduri specifice suple; se modifica conform unei proceduri asemanatoare cu cea pentru legi. Rigidizarea s-a realizat n practica constitutionala prin mai multe modalitati (reguli constitutionale). O prima modalitate este aceea a imposibilitatii modificarii, n total sau n parte, a Modalitati de rigidizare a constitutiei dupa adoptarea sa; constitutiei A doua modalitate consta n aceea ca, modificarea constitutiei nu se poate realiza o perioada prestabilita de chiar nsasi constitutie. A treia modalitate consta n utilizarea unor proceduri greoaie de revizuire. A patra modalitate prin care se interzice orice procedura de revizuire, n caz de ocupatie militara, partiala sau totala. Tema de reflectie 3.4. Identificati modalitatile de asigurare a rigiditatii unei constitutii si exempli ficati procedeele folosite pentru asigurarea rigiditatii si a stabilitatii constitutiilor romne. 3.4. Abrogarea si suspendarea efectelor juridice ale Constitutiei

Suspendarea n total sau n parte si temporara a efectelor constitutiei intervine, d e regula, n: perioade de criza politica; este fundamentata pe teoria necesitatii; nu are justificare, pentru ca nlatura starea de legalitate, iar guvernantii renun ta la formele democratice de conducere, guvernnd prin decrete legi. este uneori interzisa de constitutii (n Romnia 1866 si 1923).

suspendarea se realizeaza prin proclamarea starii de urgenta, de asediu, de necesitate si ca urmare a unor lovituri de stat. Abrogarea se realizeaza, tot prin constitutie sau prin legi cu forta juridica eg ala cu cea a unei constitutii. Tema de reflectie 3.5. 25

Comparatie ntre Constitutia Romniei, Constitutia Frantei si Constitutia SUA privin d modificarea constitutiei si ncadrarea n cele doua tipuri de constitutii flexibila sau rigida. Test de autoevaluare 3.2. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Prima constitutie scrisa din lume a fost: a. cea americana federala b. constitutia statului Virginia c. prima constitutie scrisa a Frantei 2. Caracteristicile constitutiei scrise sunt: a. precizie, certitudine, claritate, superioritate fata de celelalte legi n sistemul de drept; b. certitudine, claritate, precizie; c. precizie, certitudine, claritate, lege fundamentala, limita redutabila pentru puterile constituite si rigiditate. 3. Constitutia scrisa apare ca o reactie: a. mpotriva cutumei (obiceiului) b. mpotriva feudalismului cutumiar c. mpotriva teoriei contractelor scrise, domniei legii si contractului social 4. Puterea constituanta poate fi de doua feluri: a. putere constituanta parlamentarasi putere constituanta instituita b. putere constituanta originarasi putere constituanta instituita c. putere constituanta originarasi putere constituanta parlamentara 5. Modurile de adoptare a constitutiei, ntlnite de-a lungul timpului, sunt: a. constitutia acordata, statutul, constitutia pact, constitutia conventie b. constitutia acordata, constitutia plebiscitara, pactul, constitutia conventie , constitutia parlamentara c. constitutia acordata, constitutia referendara, constitutia parlamentara, cons titutia conventie 6. Clasificarea constitutiilor n suple sau rigide se face n functie de: a. de procedura de adoptare b. de procedura de modificare c. caracterul scris sau cutumiar 7. Prin suspendarea constitutiei se ntelege: a. ncetarea n total sau n parte a efectelor constitutiei b. scoaterea din vigoare, n total sau n parte, pe o anumita perioada de timp deter minata, a dispozitiilor constitutionale c. intrarea n vigoare a prevederilor constitutionale 8. Constitutiile flexibile sunt acelea: a. care se modifica dupa aceeasi procedura care este folositasi pentru modificarea legilor ordinare b. care se modifica dupa alte reguli dect cele obisnuite c. care contin o serie de principii ce limiteaza puterile fiecaruia din organele sale 9. Pot initia revizuirea Constitutiei Romniei: a. Presedintele Romniei, deputatii si senatorii, guvernul, 250 000 cetateni cu dr ept de vot 26

b.o patrime din deputati si senatori, presedintele Romniei la propunerea Guvernul ui, 500 000 de cetateni cu drept de vot c. Presedintele Romniei la propunerea Guvernului, o patrime din deputati, 500 000 de cetateni cu drept de vot 3.4. Raspunsuri la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 3.1.:1. a; 2. b; 3. a; 4. b. Test de autoevaluare 3.2.:1. a; 2. b; 3.b; 4.b; 5. b; 6. b; 7.b. 8. a; 9. c. Tema de reflectie 3.1. se vor enumera trasaturile constitutiei Tema de reflectie 3.2. se vor enumera premisele aparitiei constitutiei Tema de reflectie 3.3. se vor identifica modurile de adoptare a constitutiei si dezavantajele fiecaruia Tema de reflectie 3.4. se vor efectua comentarii dupa schema urmatoare: Modalitatile de rigidizare imposibilitatea modificarii nemodificarea o perioada prestabilitautilizarea de proceduri greoaie interzicerea revizuirii Tema de reflectie 3.5. se vor ncadra constitutiile n flexibile si rigide 3.5. Lucrare de verificare Unitatea 3 I.1. Explicati regimul juridic al unei constitutii, dupa schema urmatoare: Initiativa adoptarii Autoritatea competenta (Adunarea constituanta) Moduri de adoptare a constitutiei prevazuta de constitutie neprevazuta de constitutie instituitaoriginaraConstitutia acordataStatutul Pactul Conventia Constitutia parlamentara 27

2. Comparatie ntre constitutia scrisasi constitutia cutumiara II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Autoritatea care are initiativa adoptarii constitutiei: a. este mentionata doar n constitutiile scrise b. poate fi mentionata n constitutiile scrise c. este ntotdeauna poporul. 2. Partea scrisa a constitutiei engleze este formata din: a. Dreptul statutar statute law b. Dreptul cutumiar conventiile constitutionale c. Dreptul precedentelor d. Conventia Europeana a Drepturilor Omului A a+b B a+c C a+d 3. Necesitatea constitutiei scrise este explicata de urmatoarele teorii: a. Ideea contractelor scrise b. Teoria contractului social c. Ideea clauzelor solemne d. Teoria solemnitatii adoptarii A a+c B b+d C a+b 4. Prin putere constituanta se ntelege: a. Individul sau grupul care ncarneaza, la un moment dat, ideea de drept ntr-un stat sau poporul b. Organul care, beneficiind de o autoritate politica speciala are dreptul de a ado pta constitutia c. Poporul sau guvernamntul de fapt 5. Constitutiile flexibile sunt acelea: a. Care se modifica dupa aceeasi procedura care este folositasi pentru modificarea legilor ordinare b. Care se modifica dupa alte reguli dect cele obisnuite c. Care contin o serie de principii ce limiteaza puterile fiecaruia din organele sa le Raspunsuri: I. 1. se va explica regimul juridic al constitutiei 2. se vor stabili asemanarile si deosebirile dintre constitutia scrisasi constit utia cutumiara II. 1. b; 2. C;3.C;4. a; 5. a 28

3.6. Bibliografie Unitatea 3 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, editi a a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. Coord. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Constitutia Romniei-comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul co mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 5. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M., TANASESCU, E. S., ENACHE, M., IANCU Gh., Interpretarea Constitutiei. Doctrinasi practica, Lumina Lex, Bucuresti, 2002; 6. MURARU, I., Constitutie si constitutionalism, Studii constitutionale, Ed. Actami , Bucuresti, 1995; 7. TANASESCU, E. S., Sur la constitution europenne ou l mergence d un droit constitutionne l europen , n L volution des concepts de la doctrine classique du droit constitutionnel, (coord. VRABIE, G), Editura Institutul European, 2007, Iasi ; 8. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Edit ura Hamangiu, Bucuresti, 2006. Articole: 1. DELEANU I., Sanctiunea suprematiei constitutiei, Dreptul nr. 7-8/1991; 2. SANDRU, C., Despre revizuirea Constitutiei, Dreptul nr. 3/1994; 3. CRISTE, M., Deciziile interpretative ale Plenului Curtii Constitutionale, Dreptu l nr. 5/1995; 4. DELEANU, I., Revizuirea Constitutiei propunerea legislativa a cetatenilor, Drept ul nr. 11/2000; 5. DUCULESCU, V., Cteva aspecte teoretice si practice privind problematica revizuiri i Constitutiei, Dreptul nr. 4/2002; 6. GUTAN, B. S., Reformele constitutionale din Marea Britanie, noul parlament si ex ecutiv scotian, Revista de drept public nr. 2/2002; 7. IORGOVAN, A., Din nou despre revizuirea Constitutiei (teze si antiteze), Revista de drept public nr. 2/2004; 8. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Noua Constitutie elvetiana o constitutie a mileniu

lui trei ..., Revista de Drept Public nr. 1/1999; 9. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Blocul de constitutionalitate, concept specific si stemului constitutional francez, Dreptul nr. 4/1998; 10. TANASESCU. E. S., Revizuirea Constitutiei, Curierul judiciar nr. 10/2003. Legislatie: 1. Constitutia Romniei 2. Constitutia Frantei 3. Constitutia SUA 4. Actele Constitutionale ale Regatului Unit al Marii Britanii 5. Ordonanta de urgenta nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta 29

CONTINUTUL NORMATIV AL CONSTITUTIEI. SUPREMATIA CONSTITUTIEI Unitatea de nvatare 4 CONTINUTUL NORMATIV AL CONSTITUTIEI. SUPREMATIA CONSTITUTIEI CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 4 4.1. Continutul normativ al constitutiei 4.2. Suprematia constitutiei 4.3. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei 4.4. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei 4.5. Lucrare de verificare Unitatea 4 4.6. Bibliografie Unitatea 4 Obiectivele unitatii de nvatare 4 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ntelegeti complexitatea continutului constitutiei; identificati consecintele juridice si garantiile suprematiei constitutiei surprindeti cum se respecta ierarhia normelor juridice; concretizati n ce constasi cum se manifesta suprematia constitutiei. 30

4.1.Continutul normativ al constitutiei Determinarea continutului normativ al constitutiei (ce norme juridice cuprinde) este importanta pentru: redactarea proiectelor de constitutie si eliminarea impreciziilor; pentru suprematia constitutiei. Determinarea continutului normativ s-a facut n mai multe modalitati rezultate din doctrina de specialitate: Prin enumerarea elementelor de continut, care are dezavantajele deja examinate. Prin sensul material si cel formal al constitutiei. Exista astfel un continut n sens material, prin care se ntelege totalitatea dispozitiilor constitutionale, indiferent n ce act normativ se gasesc; Un continut normativ n sens formal, prin care se ntelege doar dispozitiile cuprinse n corpul constitutiei. Andr Hauriou arata ca, n sens material se are n vede re obiectul reglementarii (relatiei sociale) si nu forma lor, iar n sens formal, mod ul de expunere al regulilor constitutionale. Prin trei elemente de continut: a) reguli privind tehnica guvernamentala; b) reg uli care nu privesc tehnica guvernarii (statutul persoanei, bunuri, economie, social etc. ); c) declaratiile de drepturi. Prin stabilirea deosebirilor dintre constitutie si lege, dar nu se pun n valoare si asemanarile, cu toate ca aceasta modalitate prezinta avantaje stiintifice. n opinia noastra: determinarea continutului normativ se face n functie de continutul si valoarea foarte mare a relatiilor sociale reglementate; constitutia cuprinde normele juridice care le reglementeaza aceste relatii socia le; politica si traditiile statelor n domeniu si a elementelor nou aparute (n special marile documente referitoare la drepturile omului). pe cale de consecinta n continutul normativ al unei constitutii ar putea intra: esenta, tipul si forma statului; detinatorul puterii; fundamentele economice si s ociale ale puterii; fundamentele politice, ideologice si religioase ale ntregii organizari a societatii date; locul si rolul partidelor politice; sistemul organelor statului; statutul juridi c al persoanei (drepturile, libertatile si ndatoririle fundamentale ale cetatenilor); tehnica co nstitutionala (Ioan Muraru).

Continutul normativ al constitutiei cuprinde norme de principiu din toate domeni ile vietii sociale, iar detalierea lor se face pe domenii prin lege, care trebuie sa fie conforma consti tutiei. Continutul normativ al constitutiei se regaseste n structura tehnico - legislativ asi logico juridica a acesteia, care sunt diferite de la o constitutie la alta. Tema de reflectie 4.1. Stabiliti deosebirile ce exista ntre lege si Constitutie avnd drept reper continut ul acestora. 31

4.2. Suprematia constitutiei Suprematia constitutiei este o notiune complexa, n continutul careia intra trasat uri si valori politice si juridice, care determina pozitia sa supraordonata fata de toata legislatia si de tot sistemul social politic al unui stat. Terminologic exista diferite denumiri, care exprima acelasi lucru: pozitia de le ge suprema a Constitutiei, si anume: valoarea juridica suprema; superlegalitate; lege suprema etc. n opinia noastra: suprematia constitutiei este o calitate a constitutiei, care o pozitioneaza n vrfu l tuturor institutiilor statale si juridice, fiind astfel o realitate politico - juridica, nu numai juridica. este o notiune complexa si un continut complex, cuprinznd elemente care asigura o pozitie suprema a constitutiei n ntregul sistem statal. este necesara fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei, pentru care s-au exprimat mai multe opinii n literatura juridica de specialitate. ntr-o opinie se considera ca fundamentarea se poate face pe principiul legalitati i, datorita legaturii dintre legalitate si constitutionalitate, iar prima se sprijina pe a doua. ntr-o alta opinie fundamentarea se poate face pe continutul si forma constitutiei . Ar exista o suprematie materiala (ntreaga ordine juridica se bazeaza pe constitutie) si una f ormala (redactarea constitutiei subliniaza forta sa juridica deosebita, care atrage clasificarea constitutiilor n suple si rigide). ntr-o alta opinie se fundamenteaza pe democratism, constitutia fiind un mijloc principal de realizare a sa. n opinia noastra, n fundamentarea suprematiei constitutiei trebuie plecat de la ca uzele care o legitimeaza si de la legatura dintre constitutie si putere. Trebuie cautata n dialectica si complexitatea fenomenului juridic statal n interac tiunea dintre fenomenele dintr-o societate. Acestea determina continutul si forma sa. Statul si dreptul sau sunt mijloace de realizare a politicii, iar aceasta din ur ma este determinata de conditiile materiale si culturale ale societatii, adica de starea sociala.

Pe cale de consecinta, continutul si forma constitutiei si a suprematiei sale su nt determinate de factorii ce determina conditiile materiale si culturale ale socie tatii. Functiile constitutiei sunt determinate de functiile puterii, altfel constitutia nu ar avea rost. Puterea este determinata n continutul si forma sa de aceeasi factori care determi na continutul si forma constitutiei si a suprematiei ei. Pe cale de consecinta, fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei se r egaseste n totalitatea factorilor economici, sociali, politici, juridici priviti n indivizib ilitate si interactiune. 32

Tema de reflectie 4.2. Exemplificati principiile care au stat la baza fundamentarii stiintifice a supre matiei constitutiei si comentati deficientele acestora. 4.3. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei Exista doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei: cele care privesc nsasi constitutia (privind adoptarea constitutiei; privind modi ficarea, suspendarea si abrogarea constitutiei si privind deosebirile fata de lege); cele care privesc restul dreptului (regula conformitatii). Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei care privesc nsasi constitutia Adoptarea constitutiei Modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei Deosebirile fatade lege care privesc restul dreptului Tema de reflectie 4.3. Identificati si analizati consecintele suprematiei Constitutiei. Distingeti cons ecintele de ordin juridic de cele de ordin pur politic. 4.4. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei cele generale ale sistemului de drept cele specifice suprematiei constitutiei controlul general al aplicarii dreptului (constitutiei) controlul constitutionalitatii legii Tema de reflectie 4.4. Identificati si analizati garantiile suprematiei constitutiei. 33

4.5. Lucrare de verificare Unitatea 4 I. 1. Fundamentarea juridica a suprematiei constitutiei 2. Explicati consecintele juridice ale suprematiei constitutiei exemplificnd pe C onstitutia Romniei din 1991. II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Conformitatea ntregului drept cu constitutia, consecinta a suprematiei constit utiei presupune ca a. orice abatere de la aceasta concordanta este considerata o ncalcare a constitu tiei si a suprematiei sale, ducnd la nulitatea dispozitiilor legale n cauza b. orice modificare a legilor organice si ordinare determina n mod automat modifi carea constitutiei c. ntreaga activitate statala este determinatasi organizata prin constitutie 2. Suprematia constitutiei reprezinta: a. o notiune complexasi un continut complex cuprinznd elemente care asigura o poz itie suprema a constitutiei n ntregul sistem statal; b. faptul ca, legile trebuie sa fie respectate de toti cetatenii c. faptul ca, Constitutia trebuie sa fie respectata de toti cetatenii 3. Pentru fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei s-au exprimat mai multe opinii n literatura juridica de specialitate. Dintre acestea mentionam: a. principiul egalitatii b. principiul legalitatii; continutul si forma constitutiei; democratism c. drepturile si ndatoririle fundamentale ale cetateanului 4. Exista doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei: a. cele care privesc nsasi constitutia si cele care privesc restul dreptului b. cele care privesc obligativitatea normelor constitutiei si cele care privesc regula conformitatii c. cele care privesc garantiile constitutiei si cele care privesc restul dreptul ui 5. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei sunt: a. regula conformitatii si ndatorirea fundamentala de respectare a constitutiei b. controlul general al aplicarii dreptului; controlul constitutionalitatii legi lor si ndatorirea fundamentala de respectare a constitutiei c. cele generale ale ntregului drept Raspunsuri: I. 1. se vor explica teoriile care fundamenteaza suprematia Constitutiei 2. se redau consecintele suprematiei constitutiei II. 1. a, 2. a, 3. b, 4. a, 5. b. 34

4.7. Bibliografie Unitatea 4 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, editi a a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. MURARU, I., TANASESCU, E. S. (coord.), Constitutia Romniei - comentariu pe artico le, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul co mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 5. LIJPHART, A., Modele ale democratiei. Forme de guvernare si functionare n treizec i si sase de tari, Editura Polirom, 2006; 6. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M., TANASESCU, E. S., ENACHE, M., IANCU, G. Interpretarea Constitutiei. Doctrinasi practica, Lumina Lex, Bucuresti, 2002; 7. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Edit ura Hamangiu, Bucuresti, 2006; 8. CDCIP, Perspectivele constitutionalismului n Romnia, Editura Monitorul Oficial, Bu curesti, 2010; 9. CDCIP, Religie si constitutie, editura Hamangiu, Bucuresti, 2009. 35

CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR. TEORIA GENERALA. Unitatea de nvatare 5 CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR. TEORIA GENERALA. CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 5 5.1. Notiunea si definirea controlului constitutionalitatii legilor 5.2. Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor 5.3. Constitutionalizarea dreptului, consecinta a controlului constitutionalitat ii legilor 5.4. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare 5.5. Lucrare de verificare Unitatea 5 5.6. Bibliografie pentru Unitatea 5 Obiectivele unitatii de nvatare 5 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti controlul constitutionalitatii legilor analizati comparativ diferite tipuri de control de constitutionalitate; identificati consecintele controlului de constitutionalitate 36

5.1. Notiunea si definirea controlului constitutionalitatii legilor Controlul constitutionalitatii legilor este una din garantiile juridice ale supr ematiei constitutiei. Acest control se include n principiul legalitatii, pentru ca actele normative trebuie sa fie elaborate conform unei proceduri prestabilite si a Constitutiei, pe de o parte, iar pe de alta parte, l egea trebuie respectata de toate organele statului. Constitutionalitatea legii nseamna exigenta de legalitate a le gii, n raport cu cea a constitutiei, care este si ea o lege. Controlul este nteles ca: activitate de verificare a aplicarii principiului conformitatii legii cu constit utia si ca institutie a dreptului constitutional, care cuprinde reguli reunite datorita ace luiasi obiect de reglementare. Acte supuse Sunt supuse controlului numai: controlului legea, ca act juridic al parlamentului; de constitutiona actele normative cu forta juridica egala cu cea a legii (ordonante , decrete legi). litate Nu se supun acestui control: actele administrative, pentru ca autoritatile administratiei publice emit aceste acte n Acte care nu executarea legii, iar detalierea dispozitiilor constitutionale se f ace prin lege. sunt supuse actele administrative se supun controlului judecatoresc, n cadrul contenciosului controlului de administrativ; constitutiona proiectele de legi, pentru ca ele nu sunt legi si pot fi retrase de initiator, pna la nceperea litate dezbaterilor. Exista o serie de cauze care determina neconcordante ntre constitutie si legi, ch iar daca ele sunt de Cauzele nenteles datorita similitudinii celor care le adoptasi anume:

aparitiei controlului contradictiile sociale; de contradictii ntre grupurile politice; constitutio nalitate rigiditati exagerate a constitutiei; nerespectarea regulilor de tehnica legislativa; armonizarea intereselor federale cu cele ale statelor federate. Multitudinea organelor care realizeaza controlul nseamna dorinta de a gasi o solu tie la o ntrebare care este controlul cel mai eficient. Tema de reflectie 5.1. Comentati necesitatea existentei controlului constitutionalitatii legilor. 5.2. Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor Exista mai multe clasificari ale controlului: n functie de organul competent sa-l realizeze; A) prin opinia publica (elementar; reactie populara n fata violarii constitutiei, este violenta situata n afara dreptului si deci, inacceptabila); politic; jurisdictional (considerat cel mai eficient); B) parlamentar, politic (exercitat de un organ politico statal, independent de parlament) si jurisdictional (realizat prin instante ordinare sau jurisdictii sp eciale); 37

C) prin adunarile legiuitoare si prin organe din afara lor (politice; judecatore sti; politico jurisdictionale). D) n opinia noastra clasificarea ar fi n: politic si jurisdictional. Controlul politic cuprinde: cel realizat de legiuitor; de organe de stat din sfera lui (care au numai aceasta sarcina sau o au si pe ac easta alaturi de altele). Controlul parlamentului este considerat: de unii ca un autentic control, pentru ca el este cel mai n masura sa aprecieze conformitatea legii cu constitutia; altii considera ca acesta este un autocontrol si deci nu prezinta nici o garanti e, sanctiunea nerealegerii fiind prea ndepartata. primul organ care l-a realizat a fost Senatul conservator francez, ncepnd cu 1799. l prevedea art. 12 din Statutul lui Cuza si art. 43 din Constitutia noastra din 19 65. n prezent este ntlnit mai rar. Controlul jurisdictional cuprinde: controlul realizat de anumite organe, altele dect cele judecatoresti, dar care ut ilizeaza proceduri asemanatoare celor judecatoresti, precum si controlul realizat prin organe judecatoresti. Interes prezinta ultimul care a fost justificat, dar si contestat. A fost justificat plecnd de la: menirea judecatorilor de a interpreta si aplica legea, deci si constitutia; separatia puterilor n stat, care implica colaborarea si controlul dintre puteri s i separarea lor rigida; exigenta verificarii, de catre judecator (datorita menirii sale, a limitelor, n c are trebuie sa actioneze parlamentul). Acest lucru ar fi posibil datorita garantiilor si pri ncipiilor care guverneaza procesele judiciare. A fost contestat plecnd de la: interpretarea rigida a separatiei puterilor n stat, care presupune independenta t otala a puterilor; mprejurarea ca statul este singurul judecator al actelor sale si nu poate remite aceasta

posibilitate unui organ, care nu are responsabilitatea guvernarii. De altfel, da ca s-ar recunoaste judecatorului acest drept, s-ar crea din el o autoritate politicasi e ste foarte grav daca ar exista, astfel, autoritati oficioase. Totusi acest tip de control s-a impus, n practica multor state, exercitndu-se n tem eiul unor dispozitii exprese si clare, ori n temeiul dreptului judecatorilor, pe care singu ri si le-au arogat. El a pornit de la vestita speta Marbury versus Madison solutionata de Curtea Sup rema Americana n 1803, prin care acesta si-a asumat abuziv dreptul de a controla confo rmitatea legii cu constitutia. Acest tip de control se gaseste si n prezent n SUA si este cunoscut sub denumirea de model american. 38

Controlul jurisdictional, realizat prin alte organe dect cele judecatoresti. Este cunoscut sub denumirea de model european si a fost fundamentat de Hans Kels en, care a nfiintat, n anul 1920, primul organ de acest tip n Austria (Tribunalul constitution al). Cu putin timp nainte, conform teoriei kelseniene, un tribunal asemanator s-a nfiin tat si n Cehia. n prezent, exista astfel de organe n Italia, Ungaria, Polonia, Franta si n Romnia. Alte clasificari ale controlului de constitutionalitate: n functie de nscriere sau nu n constitutie: explicit si implicit; n functie de timpul n care se efectueaza: anterior si posterior adoptarii si promu lgarii legilor; n functie de procedurile folosite: pe cale de actiune si pe cale de exceptie (de neconstitutionalitate). Cel pe cale de actiune este un control ofensiv, iar cel pe cale de exceptie este unul defensiv si presupune existenta unui proces ordinar n care sa se ridice exceptia, care se va judeca de organul competent. Tema de reflectie 5.2. Comentati decizia Curtii Supreme de Justitie a SUA n cazul Marbury contra Madison 1803 stabilind importanta acesteia n ceea ce priveste controlul constitutionalitatii legilor Tema de reflectie 5.3. Clasificati controlul constitutionalitatii legilor folosind diverse criterii si prezentati pe scurt avantajele si dezavantajele acestor forme de control. Controlul constitutionalitatii legilor activitate realizata de un organ de stat institutie de drept opinia publicapolitic jurisdictional parlamentar politic judecatoresc adunari legiuitoare organe din afara celor legiuitoare 5.3. Constitutionalizarea dreptului, consecinta a controlului constitutionalitatii legilor Constitutionalizarea dreptului este principalul efect al controlului de constitu tionalitate si care se manifesta prin actiunea complexa de interactiune dintre constitutie si celelalte dispozitii leg ale.

Acest proces presupune o anumita durata n timp si afecteaza toate ramurile de drept. Sensurile El consta n interpretarea progresiva a normelor din constitutie si a celor de rang inferior fenomenul ui de constitutiei si se manifesta prin existenta a doua fenomene: constitutio unul ascendent, de sporire cantitativa a normelor constitutionale; nalizare altul descendent, de aprofundare a acestor norme ). 39 (Ioan Muraru si Simina Tanasescu

Primul fenomen presupune ridicarea n rang constitutional a unor norme din alte ra muri de drept; Cel de-al doilea prin impregnarea ramurilor de drept cu norme constitutionale di rect aplicabile. Procesul de constitutionalizare este mai pregnant n domeniul drepturilor si liber tatilor fundamentale. Test de autoevaluare 5.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Controlul constitutionalitatii legilor: a. reprezinta consecinta juridica a suprematiei constitutiei, specifica legii fu ndamentale b. presupune ca elaborarea actelor normative sa se faca de organele competente, dupa procedura prestabilita, cu respectarea dispozitiilor din actele normative c. presupune verificarea conformitatii ntregului drept cu constitutia, autoritati le competente a efectua controlul, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea aceste i proceduri 2. n Romnia pot forma obiectul controlului de constitutionalitate: a. hotarrile de guvern, ordonantele de urgenta, legile, indiferent de momentul ad optarii, regulamentele parlamentare b. ordonantele guvernului, proiectele de legi, regulamentele parlamentare, hotarr ile judecatoresti c. ordonantele guvernului, legile, regulamentele parlamentare, tratatele interna tionale 3. Neconcordanta dintre legile obisnuite si Constitutie se datoreaza: a. respectarii normelor de tehnica legislativa prea rigide b. existenta unor contradictii dintre fortele sociale care formeaza guvernantii c. flexibilitatii constitutiilor si posibilitatii rapide de modificare 4. n decizia Marbury vs. Madison, Curtea Suprema a SUA: a. a decis ca instanta suprema nu poate adresa executivului injonctiunea solicitata de Marbury, ntruct dispozitiile legii de organizare judecatoreasca sunt contrare constitutiei SUA b. a precizat ca ea nu este competenta a se pronunta asupra solicitarii lui Madison de a cere executivului de a pronunta injonctiunea c. a recunoscut dreptul presedintelui nvins n alegeri de a face numiri dupa expira rea mandatului 5. Modelul european al controlului constitutionalitatii legilor presupune ca: a. hotarrea produce efecte doar ntre partile litigiului pendinte b. activitatea de verificare a conformitatii ntregului drept cu constitutia se re alizeaza de catre un organ specializat, special creat n acest scop c. este exclusiv un control posterior, realizat pe cale de exceptie 6. Multiplicarea normelor constitutionale se realizeaza prin: a. colectarea de catre legea fundamentala a normelor si principiilor specifice a ltor norme de drept carora le acorda valoare constitutionala b. impregnarea ramurilor de drept cu norme constitutionale direct aplicabile, ca

re tin seama de specificitatea domeniului la care sunt aplicate, dar care tind sa impuna standar de cu o forta juridica mai mare c. deducerea unor noi norme juridice pe baza celor deja existente, prin anularea normelor juridice contrare constitutiei 40

5.4. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 5.1.:1. c, 2. c, 3. b, 4. a, 5. b, 6.a 5.5. Lucrare de verificare Unitatea 5 I. 1. Cauzele si obiectul controlului constitutionalitatii legilor 2. Aparitia controlului de constitutionalitate n SUA si n Romnia (cauzele Marbury v s. Madison si Afacerea tramvaielor din Bucuresti) II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Controlul constitutionalitatii legilor este nteles ca: a. activitate de verificare a aplicarii principiului conformitatii legii cu cons titutia b. o consecinta a suprematiei constitutiei c. o metoda de asigurare a legalitatii actelor normative 2. Sunt supuse controlului constitutionalitatii: a. legea ca act juridic al parlamentului si actele normative emise de guvern b. legea, ca act juridic al parlamentului, precum si actele normative cu forta j uridica egala cu cea a legii (ordonante, decrete legi) c. actele normative in vigoare si sentintele judecatoresti 3. Controlul constitutional realizat prin intermediul opiniei publice prezinta u rmatoarele caracteristici: a. elementar, reactie populara n fata violarii constitutiei, este o insurectie vi olenta situata n afara dreptului b. este realizat prin instante ordinare sau jurisdictii speciale c. este justificat, complet si diversificat 4. Controlul jurisdictional, realizat prin alte organe dect cele judecatoresti es te cunoscut sub denumirea de: a. model european b. model american c. model kelsenian 5. Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor n control explicit si co ntrol implicit se face n functie de: a. de nscriere sau nu n constitutie b. n functie de timpul n care se efectueaza c. n functie de procedurile folosite 6. Constitutionalizarea dreptului se manifesta prin: a. actiunea complexa de interactiune dintre constitutie si celelalte dispozitii legale b. ridicarea n rang constitutional a unor norme din alte ramuri de drept c. conformitatea ntregului drept cu constitutia Raspunsuri: I. 1. se vor analiza cauzele si obiectul controlului 2. se vor explica cele doua spete II. 1. a, 2. b, 3. a, 4. a, 5. a, 6. b. 41

5.6. Bibliografie pentru Unitatea 5 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, editi a a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. MURARU, I., TANASESCU, E. S. (coord.), Constitutia Romniei-comentariu pe articole , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul co mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 5. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M., TANASESCU, E. - S., ENACHE, M., IANCU, Gh. Interpretarea Constitutiei. Doctrinasi practica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002; 6. DELEANU, I. Justitia constitutionala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995. Articole: 1. BENKE, K. Controlul constitutionalitatii tratatelor internationale n unele state europene si n Romnia, Dreptul nr. 9/2006; 2. CONSTANTINESCU, M., BERZESCU, M. Controlul constitutionalitatii si legile anteri oare Constitutiei Romniei Dreptul nr. 1/1994; 3. COSTACHE, R. Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii Marbury v. Madison 24 februarie 1803, AUBD nr. 3/2004; 4. DEACONU, St. Aparitia controlului de constitutionalitate a legilor experienta am ericana, situatia n Romnia, AUBD nr. 3/2005, 5. DELEANU, I. Unele observatii cu privire la constitutionalitatea ordonantelor de urgenta, Curierul judiciar 6/2006; 6. IONESCU, C. Controlul politic al constitutionalitatii legilor. De la practica me dievala la epoca moderna, Revista de drept public nr. 1/2006; 7. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M. - Despre blocul constitutionalitatii, Dreptul nr. 8/1999; 8. MURARU, I., TANASESCU E. S. - Blocul de constitutionalitate, concept specific si stemului constitutional francez, Dreptul nr. 4/1998; 9. MURARU, I., TANASESCU, E. S. Despre constitutionalizarea dreptului romn, Revista

de drept public nr. 1-2/1996; 10. POPESCU, C. L. Constitutionalizarea formala prin revizuirea constitutionala a normelor care consacra valorile revolutiei romne din decembrie 1989, Dreptul nr. 1/2005; 11. POPESCU, C. L. Controlul constitutionalitatii tratatelor internationale, Dre ptul nr. 11/2005; 12. POPESCU, C.L. Exceptia de neconstitutionalitate. Titular al dreptului de sez ina. Avocatul poporului, Curierul judiciar 9/2006; 13. TANASESCU, E.S. -Considrations sur la constitutionnalisation du droit civil r oumain, AUB 1999; 14. TANASESCU, E.S. - L exception d inconstitutionnalit en droit compar, AUBD nr. 2/20 10; 15. TANASESCU, E.S. - La crise economique de 2009 vue par la CCR, AUBD nr. 3/2010. 42

DEZVOLTAREA CONSTITUTIONALA A ROMNIEI (1864 - PREZENT) Unitatea de nvatare 6 DEZVOLTAREA CONSTITUTIONALA A ROMNIEI (1864 - PREZENT) CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 6 6.1. Premise istorice; 6.2. Dezvoltarea constitutionala a Romniei pna n 1944; 6.2.1. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858 si legea electorala; 6.2.2. Constitutia din 29 iunie 1866; 6.2.3. Constitutia din 29 martie 1923; 6.2.4. Constitutia din 28 februarie 1938; 6.2.5. Actele constitutionale cu caracter tranzitoriu din 1940 ; 6.4. Dezvoltarea constitutionala a Romniei din anul 1948 pna la 22 decembrie 1989; 6.5. Regimul constitutional din Romnia stabilit dupa 22 decembrie 1989. 6.6. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare; 6.7. Lucrarea de verificare Unitatea 6 6.8. Bibliografie Unitatea 6 Obiectivele unitatii de nvatare nr. 6 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ntelegeti cum au aparut si dezvoltat actele constitutionale n Romnia; identificati tipul Constitutiilor Romne; analizati comparativ diferitele Constitutii ale Romniei. 43 1944;

6.3. Dezvoltarea constitutionala a Romniei pna la adoptarea Constitutiei din 1948

6.1. Premise istorice Constitutia n Romnia a aparut mult mai trziu dect constitutiile din alte state. nlaturarea dominatiei otomane a permis Tarilor Romne o dezvoltare, dar aceasta dez voltare a fost mai lenta. Slabirea dominatiei otomane asupra Tarilor Romne ncepe prin pacea de la Kuciuk nargi (1774), continua apoi prin Conventia de la Akkerman (1817), conventie ale carei prevederi sunt reluate si consemnate n Tratatul de la Adrianopol (1829). Kai

Perioada premergatoare aparitiei constitutiei romne s-a caracterizat si prin pute rnice framntari si miscari care au fost forma de manifestare a luptei pentru nfaptuirea unitatii de stat a poporului romn, pentru nlaturarea ornduirii feudale, pentru revendicari cu caracter democrati c. Un loc deosebit n cadrul premiselor istorice ale primei Constitutii din Romnia l oc upa nfaptuirea n 1859 a statului unitar national, prin unirea Munteniei si Moldovei su b domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au realizat o serie de reforme importante p recum cea agrarasi cele politice, administrative si culturale, care au avut ca urmare crea rea si dezvoltarea unor institutii statale. 6.2. Dezvoltarea constitutionala a Romniei pna n 1944. Premise istorice. 6.2.1 Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858 si legea ele ctorala. Acestea reprezinta prima Constitutie a Romniei; 6.2.2. Constitutia din 29 iunie 1866. Premise istorice. (a se vedea art. 101 si 102 din Constitutie). 6.2.3. Constitutia din 29 martie 1923. Premise istorice. Doctrina timpului a contestato datorita faptului ca la adoptarea sa nu s-ar fi respectat procedura de modificare prevazu ta de Constitutia din 1866. 6.2.4. Constitutia din 28 februarie 1938. Premise istorice. Cea mai nedemocratica din a ceasta perioada, pentru ca institutionaliza dictatura regala a lui Carol al II lea. Aceasta a si fost suspendata n 1940. 6.2.5. n perioada 1940 - 1944 au fost adoptate o serie de alte acte constitutionale cu c aracter tranzitoriu. Dezvoltarea constitutionala a Romniei pna n 1944 Actele constitutionale

1940 - 1944 Tema de reflectie 6.1. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris Constitutia din 1866 Constitutia din 1923 Constitutia din 1938 Explicati procedura de revizuire a Constitutiei din 1923. 44

6.3. Dezvoltarea constitutionala a Romniei n perioada 1944 pna la adoptarea Consti tutiei din 1948. Decretul nr. 1626/1944 pentru fixarea drepturilor romnilor n cadrele Constitutiei din 1866 si cu modificarile Constitutiei din 29 martie 1923. Decretul nr. 1849/1944 referitor la urmarirea si sanctionarea tuturor celor care au contribuit la dezastrul tarii, ca urmare a razboiului contra natiunilor unite. Legea nr. 86/1945 Statutul Nationalitatilor Minoritare.

Legea nr. 187/1945 pentru nfaptuirea reformei agrare. Decretul nr. 2218/1946 privind exercitarea puterii legislative. Legea nr. 363/1947 pentru constituirea Statului Romn n republica populara, prin ca re a disparut principiul separatiei puterilor n stat. Dezvoltarea constitutionalaa Romniei n perioada 1944 pna la adoptarea Constitutiei din 1948 Decretul nr. 1626/1944 Decretul nr. 1849/1944 Legea nr. 86/1945 Legea nr. 187/1945 Decretul nr. 2218/1946 Legea nr. 363/1947 6.4. Dezvoltarea constitutionala a Romniei din anul 1948 pna la 22 decembrie 1989. Dezvoltarea constitutionala a Romniei din anul 1948 pna la 22 decembrie 1989 (Constitutiile socialiste) Constitutia din 13 aprilie 1948 Constitutia din 24 septembrie 1952 Constitutia din 21 august 1965 6.5. Regimul constitutional din Romnia stabilit dupa 22 decembrie 1989. Regimul constitutional din Romnia stabilit din 22 decembrie 1989 Decretul - lege nr. 2/1989 Decretul - lege nr. 8/1989 Decretul - lege nr. 81/1990 Decretul - lege nr. 92/1990 Constitutia din 1991 45

Tema de reflectie 6.2. Dati exemple de acte cu caracter tranzitoriu si constitutional ntlnite de-a lungul timpului n istoria constitutionala romnasi comentati-le pe scurt. Test de autoevaluare 6.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Statutul lui Cuza ncredinta puterea de stat: a. domnitorului si reprezentantei nationale, care avea o structura bicamerala (a dunarea ponderatoare si adunarea electiva) b. adunarii elective c. domnului 2. n primul articol al Constitutiei romne din 29 iunie 1866 se arata ca: a. Principatele Unite Romne constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea d e Romnia b. nici o lege nu poate nfiinta pedeapsa confiscarii averilor c. puterea este mpartita ntre organele statului 3. Constitutia din 1923 stabileste n ce priveste puterile statului ca puterea leg islativa se exercita: a. colectiv de rege si reprezentanta nationala b. de adunarea deputatilor si senat c. de rege si o exercita prin guvern 4. Dispozitiile constitutiei de la 1938 consacra: a. drepturi si libertati egale pentru toti b. dictatura regalasi reglementeaza restrngerea drepturilor si libertatilor funda mentale c. trasaturile si valorile fundamentale ale statutului 5. Prin Legea nr. 363 din 20 decembrie 1947: a. se instituie "ca forma de stat" republica socialista b. se instituie "ca forma de stat" republica populara c. se consolideaza monarhia 6. Actele cu caracter constitutional adoptate dupa 22 decembrie 1989 au avut un caracter: a. definitiv b. tranzitoriu, la momentul adoptarii lor stabilindu-se o perioada fixa n care el e erau n vigoare c. tranzitoriu, ele ramnnd n vigoare si dupa adoptarea Constitutiei, cu conditia ca ele sa nu contravina noii Constitutii. 6.6. Raspunsuri la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 6.1. : 1. a,2. a, 3. a, 4. b, 5. b, 6. b. 6.7. Lucrarea de verificare Unitatea 6 I. 1. Comparati Constitutiile romne ncepnd cu Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris din 1858 si pna n prezent, avnd n vedere urmatoarele criterii: cine a adoptat constitutia (pu terea constituanta), procedura de adoptare, caracteristicile statului, puterile statului, drepturile fundamentale, sistemul electoral, precum si dispozitiile referitoare la modificarea, suspendarea si abr ogarea Constitutiei. 2. Identificati cele mai importante modificari aduse n anul 2003 prin revizuirea Constitutiei din 1991 46

6.8. Bibliografie Unitatea 6 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, ed itia a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. MURARU, I., IANCU, Gh., Constitutiile romne, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1995; 3. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998; 4. TANASESCU, E. S. - Despre aproximarea legislativa n viziunea lui Constantin C.A ngelescu , n Constantin C. Angelescu Centenar 2005 Simpozion comemorativ, Institutul European , colectia ACADEMICA, 2006, Iasi. Articole: 1. TANASESCU E.S. -Modern constitutionalism and the sources of the Romanian Cons titution of 1866, AUBD nr. 2/2006. 47

CETATENIA ROMNA Unitatea de nvatare nr. 7 CETATENIA ROMNA CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 7 7.1. Istoricul si notiunea de cetatenie 7.2. Natura juridica a cetateniei 7.3. Reglementarea juridica a cetateniei romne si principiile ce se degaja din no rmele juridice privitoare la cetatenie 7.4. Dobndirea cetateniei romane 7.5. Pierderea cetateniei romne 7.6. Dovada cetateniei romne 7.7. Procedura de dobndire a cetateniei romne 7.8. Cetatenia de onoare 7.9. Lucrare de verificare Unitatea 7 7.10. Bibliografie pentru Unitatea 7 Obiectivele unitatii de nvatare 7 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti cetatenia cunoasteti teoriile privind natura juridica a cetateniei; ntelegeti principiile cetateniei romne; identificati modalitatile de dobndire si de pierdere a cetateniei romne; explicati modalitatile procedurale de solutionare a cererilor privitoare la cetatenia romna; 48

7.1. Istoricul si notiunea de cetatenie Primul document care a folosit notiunea de cetatenie este Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului din 26 august 1789, care a legat-o de participarea obligatorie a pe rsoanei la viata politica (ca o functie publica). Cetatenia intereseaza si alte ramuri de drept dect dreptul constitutional si anume dreptul internationa l (public si mai ales privat), dreptul civil, dreptul familiei etc. Pentru a determina continutul, trebuie aratat ca legile si constitutiile confera numai cetatenilor toate drepturile, n timp ce persoanele care nu au aceasta calitate (strainii, inclusiv apatrizii) nu au dect o parte din aceste drepturi, altele dect cele exclusiv politice, deoarece numai cetatenii pot si au dreptul sa exercite puterea si astfel numai ei participa la guvernare. n acelasi timp, numai cetateni i pot exercita toate ndatoririle fundamentale. Fiecare stat este obligat sa determine prin legislatia proprie care sunt cetatenii sai. n doctrina juridica notiunea de cetatenie este nteleasa: ntr-un sens juridic (care intereseaza dreptul constitutional); Sensurile notiunii de ntr-un sens politic, atunci cnd este privita ca o apartenenta a unui individ la o colectivitate cetatenie umana (natiune, popor), organizata statal. n acelasi timp, n dreptul constitutional cetatenia are doua acceptiuni: de institutie juridica, adica o grupare de norme juridice; de conditie juridica, pe care o au acele persoane, care au calitatea de cetatean . Pentru a defini cetatenia trebuie pornit de la faptul ca: aceasta are un continut si o finalitate, care se coreleaza cu realitatile econom ice, sociale si culturale concrete dintr-o societate data; ea reprezentnd expresia relatiilor social persoanele fizice si stat; economice, politice si juridice, dintre

cetatenia nu este astfel o simpla legatura politica sau juridica ntre individ si colectivitate organizata statal, ci o integrare organica n snul colectivitatii. titlul de cetatean dovedeste apartenenta persoanei la stat;

ca membri ai colectivitatii umane organizate statal cetatenii se bucura de toate drepturile si libertatile fundamentale prevazute de constitutie si care sunt garantate n exerci tarea lor efectiva de Constitutie si legi, prin mijloace materiale, juridice etc. n vederea definirii cetateniei mai trebuie remarcat ca numai persoanele fizice au cetatenie, nu si persoanele juridice sau bunurile. Cetatenia romna constituie acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanente soci al cetateniei Definitia economice, politice si juridice dintre persoana fizicasi stat, dovedind apartene nta sa la acel stat si atribuind romne persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul drepturilor si ndatoririlor prev azute de constitutie si de legi. Tema de reflectie 7.1. Stabiliti deosebirile ntre notiunile de nationalitate si cetatenie. 7. 2. Natura juridica a cetateniei Natura juridica a cetateniei este una din cele mai controversate probleme referi toare la cetatenie. Ea a fost considerata: 49

un

statut personal ;

o situatie juridica a persoanei ; un raport juridic dintre individ si stat ;

o parte a starii civile a persoanei ; un un contract tacit sinalagmatic ; raport contractual etc.

mpartasim opinia exprimata n literatura juridica potrivit careia cetatenia este un element al capacitatii juridice. Tema de reflectie 7.2. Explicati pe scurt natura juridica a cetateniei. 7.3. Reglementarea juridica a cetateniei romne si principiile ce se degaja din no rmele juridice privitoare la cetatenie Normele care reglementeaza cetatenia sunt norme ale dreptului constitutional, el e formnd o institutie a acestei ramuri de drept. Normele privitoare la cetatenie se gasesc n Constitutie, care este izvorul princi pal al dreptului materiei Sediul constitutional, n art. 5. La 1 martie1991 a fost adoptata Legea nr. 21/1991 a cetateniei romne, care a abrogat Legea nr. 24/1971. Legea cetateniei romne a fost modificata de mai multe ori. La data de 6 noiembrie 1997, a fost adoptata, de catre Consiliul Europei, la Str asbourg, Conventia europeana asupra cetateniei si care a fost ratificata de Romnia, prin Legea nr. 3 96/2002 (Monitorul Oficial nr. 490 din 9 iulie 2002), cu trei rezerve. Analiza normelor juridice care formeaza institutia juridica a cetateniei, permit e formularea unor principii care stau la baza cetateniei romne. Aceste principii sunt: Principiile Fiecare persoana fizica are dreptul la o cetatenie, iar conform art. 3 pct. 1 di n Conventie, fiecare cetateniei stat este obligat sa determine prin propria legislatie, care sunt cetatenii sai. Nimeni nu poate fi, n mod arbitrar, romne privat de cetatenia sa.

Numai cetatenii romni sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de constitutie si legi, unele dintre ele fiind doar ale cetatenilor romni si anume: dreptul de a alege si dreptul de a fi ales n autoritatile reprezentative (art. 34 , 35 din Constitutia); dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romniei si de a ci rcula liber pe acest teritoriu (art. 25 (2) din Constitutie); dreptul de a ocupa orice demnitate publica sau de a fi angajat n orice functie publica, pentru care ndeplineste conditiile cerute de lege (art. 16(3) din Constitutie); dreptul de a nu fi extradat si expulzat dect n anumite conditii dupa aderarea Romni ei la Uniunea Europeana, conform art. 19 (1) din Constitutie; dreptul de a fi protejat diplomatic de catre statul romn, atunci cnd se afla n stra inatate. (art. 1 din Legea cetateniei romne si art. 17 din Constitutie). Numai cetatenii sunt tinuti a ndeplini toate obligatiile stabilite prin Constitut ie si legile tarii. 50

Unele obligatii, prevazute de Constitutia si legile romnesti, apartin n exclusivit ate cetatenilor romni, pentru ca numai ei pot fi titularii tuturor drepturilor si obl igatiilor. Persoanele care nu au aceasta calitate nu sunt tinute a ndeplini anumite ndatoriri, ce revin numai cetatenilor r omni. Aceste obligatii sunt: fidelitatea fata de tara; contribuirea la cheltuielile publice; exercitarea cu buna credinta a drepturilor si ndatoririlor si respectarea acestor a; apararea tarii. Cetatenii romni sun egali n fata legii (drepturi si ndatoriri) fara deosebire de ra sa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau soc iala, avere sau ntemeiata pe orice alta mprejurare si indiferent de modul n care au dobndit cetatenia. Cetatenia e n exclusivitate o problema de stat. Casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor. De asemene a, declararea nulitatii, anularea sau desfacerea casatoriei nu produc nici un efect asupra cet ateniei sotului, care a dobndit cetatenia romna n timpul casatoriei. Schimbarea cetateniei unuia din soti nu produce nici un efect asupra cetateniei romne a celuilalt sot. Cetatenia romna se dobndeste fara sa aiba n vedere ca potrivit legii unui alt stat o persoana era si cetatean al acelui stat. Tema de reflectie 7.3. Explicati pe scurt principiile care stau la baza cetateniei romne. 7.4. Dobndirea cetateniei romne Dobndirea cetateniei, se face pe baza a doua sisteme si anume: 1. sistemul care are la baza principiul jus sanguinis (dreptul sngelui), care se uti lizeaza n Franta, Belgia, Sisteme de dobndire Italia, tarile scandinave etc.; n acest sistem, copilul devine cetateanul unui stat daca se naste din parinti care, a cetateniei amndoi sau numai unul, au cetatenia statului respectiv. 2. sistemul jus loci sau jus soli (dreptul locului, adica al teritoriului pe care s -a nascut o persoana fizica), care se utilizeaza n SUA, Marea Britanie, America Latina etc.; n acest sistem, copilul

devine cetateanul unui stat daca se naste pe teritoriul statului respectiv. Moduri de n dreptul romn a fost adoptat sistemul care are la baza sistemul jus sanguinis. dobndire a cetateniei Legea cetateniei romne stabileste patru moduri n care cetatenia romna poate fi dobndita. romne Modurile de dobndire a cetateniei nastere adoptie repatriere la cerere 51

a) Dobndirea cetateniei romne prin nastere Legea cetateniei romne, n art. 5, stabileste ca este cetatean romn copilul care se naste (pe teritoriul Romniei), din parinti cetateni romni. De asemenea, este cetatean romn copilul nascu t pe teritoriul statului romn, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean romn. b) Dobndirea cetateniei romne prin adoptie Conform art. 6 din lege, cetatenia romna se dobndeste de catre copilul cetatean st rain sau fara cetatenie, prin adoptie daca: cel putin unul dintre soti care adopta este cetatean romn sau; atunci cnd adoptia se face de o singura persoana, daca acesta este cetatean romn; adoptatul nu a mplinit vrsta de 18 ani; daca adoptatul este major este necesar si consimtamntul acestuia n cazul n care numai unul dintre adoptatori este cetatean romn, cetatenia adoptatul ui va fi hotarta, de comun acord, de catre adoptatori. Legea cetateniei romne prevede, n art. 6, alin. 2, o solutie noua fata de reglemen tarea legala anterioara, pentru cazul n care adoptatorii nu cad de acord asupra cetateniei copilului adopt at, instanta judecatoreasca competenta sa ncuviinteze adoptia va decide, tinnd seama de interesele copilului. n cazul n care copilul a mplinit vrsta de 14 ani, n vederea ncuviintarii adoptiei este necesar si consimtamntul lui, care trebuie sa fie dat n forma unei declaratii autentice, n fat a notarului public. c) Dobndirea cetateniei romne prin repatriere Acest mod de dobndire a cetateniei romne a raspuns necesitatii de a se da o reglem entare corespunzatoare situatiilor n care persoanele, care au fost cetateni romni au pierdut cetatenia ro mna ca urmare a stabilirii lor n strainatate, dar doresc sa se reintegreze n societatea romneasca. n cazul repatrierii este vorba de persoane (fostii cetateni romni), care sunt lega te de poporul romn si care, din diferite motive, au ntrerupt pentru anumite perioade de timp contactul lor cu societatea romneasca. Persoana care a pierdut cetatenia romna o redobndeste ca efect al repatrierii daca , dorind sa se integreze n societatea romneasca si exprima dorinta n acest sens si a obtinut aprobarea de repa triere. Acordarea cetateniei romne n acest caz, se face fara conditia renuntarii la cetate nia straina

detinuta de cel care solicita repatrierea, sau de sotul sau sotia sa, dupa caz. n situatia n care parintii care au cerut repatrierea nu cad de acord asupra cetate niei copiilor lor, tribunalul de la domiciliul copilului va decide, tinnd seama de interesele acestuia. Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani trebuie sa-si exprime consimtamntul, n forma unei declaratii autentice date n fata notarului public. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei, care se repatriaza poate cere si el dobndirea cetateniei romne, n conditiile Legii nr. 21/1991. Legea nr. 21/1991, n art. 10 si 11, prevede si solutioneaza doua situatii speciale si tranzitorii si anume: a repatrierii fostilor cetateni romni care, nainte de data de 22 decembrie 1989, a u pierdut cetatenia romna din diferite motive si care cer redobndirea ei. Acestia o pot dobndi la cerere, pe baza unei declaratii autentificate date, n strainatate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romniei, iar n tara, n fata notarului public, chiar daca au o alta cetatenie si nu s i stabilesc domiciliul n Romnia si a repatrierii celor care au dobndit cetatenia romna prin nastere sau prin adoptie si carora li s-a ridicat cetatenia romna, fara voia sau din motive neimputabile lor, precum si descendentilor 52

acestora pana la gradul III. Legea nu defineste notiunea de ridicat Consideram ca, aceasta notiune ar trebui sa fie interpretata n sensul cuprinderii n ea a tuturor situatiilor sanctionatorii aplicate celor, care savrseau fapte contrare orientarilor vechiului regim. Prin modificarea Legii nr. 21/1991, realizata n anul 1999, n art. 4 al legii nu se mai prevede repatrierea ca mod de dobndire a cetateniei romne. Cu toate acestea repatrierea es te reglementata n art. 11 din lege, n partea care reglementeaza acordarea la cerere , iar motivatia, care apar e ca nefericita, ar putea consta n aceea ca, att dobndirea cetateniei la cerere ct si cea prin repatriere, se face pe baza formularii unor cereri motivate. d) Dobndirea (acordarea) cetateniei romne la cerere Acest mod de dobndire a cetateniei priveste pe cetatenii straini sau apatrizii (p ersoanele fara cetatenie), care si manifesta dorinta de a se integra n societatea romneasca. Conditiile pentru acordarea cetateniei romne la cerere sunt: s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romniei sau, desi nu sa nascut pe acest teritoriu, locuieste n mod legal, continuu si statornic pe teritoriul statu lui romn de cel putin 8 ani sau, n cazul n care este casatorit cu un cetatean romn, de cel putin 5 ani; dovedeste prin comportarea si atitudinea sa loialitate fata de statul si de popo rul romn; a mplinit vrsta de 18 ani; are asigurate n Romnia mijloacele legale de existenta; este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat n tara sau n strainatate pentru o infractiune, care l face nedemn de a fi cetatean romn; cunoaste limba romnasi poseda notiuni elementare de culturasi civilizatie romneasc a, n masura suficienta pentru a se integra n viata sociala; cunoaste prevederile Constitutiei Romniei si imnul national. Termenele prevazute de lege pot fi reduse pna la jumatate n cazul n care solicitant ul: este o personalitate recunoscuta pe plan international, este cetatean al unui stat memb ru al Uniunii Europene, a dobndit statutul de refugiat potrivit prevederilor legale n vigoare, a investit n Romnia sume care depasesc 1 milion de euro. Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu a mplin

it vrsta de 18 ani dobndeste cetatenia romna o data cu parintii sai. n cazul n care numai unul dintre p arinti dobndeste cetatenia romna, parintii vor hotar, de comun acord, cu privire la cetate nia copilului. n situatia n care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinnd seama de interesele acestuia. n cazul copilului, care a mplinit vrsta de 14 ani est e necesar consimtamntul acestuia, care trebuie dat n fata unui notar public. e) Cetatenia copilului gasit pe teritoriul Romniei Potrivit legii romne, copilul gasit pe teritoriul romn este cetatean romn daca nici unul din parinti nu este cunoscut. Aceasta solutie se ntemeiaza tot pe principiul jus sanguinis, prezumndu-se ca cel putin unul din parinti a fost cetatean romn. Test de autoevaluare 7.1. 53

Care este principiul dobndirii cetateniei romne de copilul gasit pe teritoriul Romn iei? Test de autoevaluare 7. 2. Comentati pe scurt care sunt implicatiile cetateniei Uniunii Europene n ceea ce p riveste cetatenia romna. 7.5. Pierderea cetateniei romne Moduri de pierdere a cetateniei romne Modurile de pierdere a cetateniei romne sunt: Moduri de Retragerea; pierdere a aprobarea renuntarii la cetatenia romna; cetateniei romne alte cazuri legale. a. Retragerea cetateniei romne Apare ca o sanctiune, att n legislatiile straine ct si n cea romna dinaintea anului 1 948 si se aplica cetatenilor romni. Se poate retrage cetatenia romna celui care: a. aflat n strainatate, savrseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului romn sau lezeaza prestigiul Romniei; b. aflat n strainatate, se nroleaza n fortele armate ale unui stat cu care Romnia a rupt relatiile diplomatice sau cu care este n stare de razboi; c. a obtinut cetatenia romna prin mijloace frauduloase; d. este cunoscut ca avnd legaturi cu grupari teroriste sau le-a sprijinit, sub orice forma, ori a savrsit alte fapte care pun n pericol siguranta nationala. n primul rnd se constata ca nu se poate retrage cetatenia romna dect persoanelor, care se afla n afara granitelor tarii. Cetateanului romn care domiciliaza pe teritoriul Romniei i se poate retrage cetate nia romna dect atunci cnd a obtinut-o n mod fraudulos sau are legaturi cu grupari teroriste. Legea nu ngaduie retragerea cetateniei romne cetateanului romn care a dobndit-o prin nastere.

Retragerea cetateniei romne se pronunta numai mpotriva persoanei vinovate, aflate n una din situatiile prevazute de lege si mentionate mai nainte. Nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotului sau copiilor persoane i careia i s-a retras cetatenia. Procedura retragerii cetateniei romne este aceeasi ca cea pentru acordarea aceste ia, cu exceptia fazei de depunere a juramntului. Sesizarea comisiei pentru cetatenie se poate face, n scris, de oricine (autoritat e sau persoana) are cunostinta de existenta vreunui motiv pentru retragerea cetateniei . Sesizarea trebuie, n mod obligatoriu, sa fie nsotita de dovezile pe care se bazeaza. Presedintele Comisiei dispune prin rezolutie solicitarea punctului de vedere al autoritatilor competente cu privire la ndeplinirea conditiilor legale privind retragerea cetate niei; invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum si a oricarei alte persoane care ar putea da i nformatii utile solutionarii cererii; citarea persoanei pentru care se solicita retragerea cetateniei. 54

Retragerea cetateniei se face de Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetat enie prin ordin, la propunerea Comisiei pentru Cetatenie, propunere bazata pe raportul mot ivat al acesteia. Ordinul presedintelui ANC de admitere sau de respingere a sesizarii de retragere a cetateniei se comunica persoanei n cauza, precum si persoanei care a facut sesiza rea, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Ordinul poate fi atacat n termen de 15 zile de la data comunicarii, la sectia de contencios administrativ si fiscal a curtii de apel de la domiciliul sau, dupa caz, resedin ta solicitantului. Produce efecte doar fata de cel ce a formulat cererea, pierderea cetateniei romne realizndu-se la data emiterii ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentr u Cetatenie de aprobare a retragerii cetateniei romne. b. Renuntarea la cetatenia romna Este un mod amiabil de rezolvare a unor probleme ce tin de statutul juridic al p ersoanei. A fost reglementata, ca mod de pierdere a cetateniei, deoarece se pot ivi situat ii n care o persoana, cetatean romn, doreste sa se stabileasca n strainatate si sa obtina cetatenia statului unde se stabileste. Legea prevede ca se poate aproba renuntarea la cetatenia romna numai cetateanului romn, care a mplinit vrsta de 18 ani. Legea nr. 21/1991 dispune ca, se poate aproba renuntarea la cetatenia romna celui care: a. nu este nvinuit sau inculpat ntr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala; b. nu este urmarit pentru debite catre stat, persoane fizice sau juridice din tara sau avnd astfel de debite, le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitar ea lor. c. A dobndit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobndi o alta cetatenie. Cererea de renuntare la cetatenia romna se face personal sau prin mandatar cu pro cura specialasi autentica si se rezolva potrivit procedurii prevazute de lege pentru acordarea cetateniei romne, cu exceptia fazei de depunere a juramntului de credinta. Se aproba prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, la propunere a Comisiei pentru cetatenie, pe baza unui raport motivat.

Nu produce efecte dect fata de cel ce o face, nu si fata de sot sau copii, asa cu m de altfel am precizat si la principiile cetateniei romne. Legea romna prevede ca: n cazul n care ambii parinti (sau unul, daca numai acesta este cunoscut sau n viata ) obtin aprobarea renuntarii la cetatenia romna, iar copilul minor se afla mpreuna cu ei n strainatate ori paraseste mpreuna cu ei tara, copilul pierde cetatenia romn odata cu parintii sai; daca acestia au pierdut cetatenia romna la date diferite, copilul o pierde pe ultima dintre aceste date; copilul minor care, pentru a domicilia n strainatate, paraseste tara dupa ce ambi i parinti au pierdut cetatenia romna, pierde cetatenia romna pe data plecarii sale din tara; n toate situatiile de mai sus, copilul care a mplinit vrsta de 14 ani i se cere consimtamntul, care trebuie sa fie dat n forma unei declaratii autentice, n fata notarului public; produce efecte de la data eliberarii adeverintei de renuntare la cetatenia romna; Cererea de renuntare la cetatenia romna se taxeaza potrivit legii. 55

c. Alte cazuri de pierdere a cetateniei romne Privesc nsa numai copiii minori, copii care de regula urmeaza conditia juridica a parintilor (firesti sau adoptatori). Aceste situatii sunt: Adoptia unui copil minor, cetatean romn, de catre cetateni straini. Stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul Romniei. Anularea, declararea nulitatii sau desfacerea adoptiei unui minor strain de catr e cetateni romni. Legea nr. 21/1991 prevede ca, pentru toate aceste situatii de pierdere a cetaten iei romne, n alte cazuri dect cele de retragere sau de renuntare la cetatenia romna, se aplica procedura reglementata de legea cetateniei romne pentru retragerea sau renuntarea la cetatenia romna. 7.6. Dovada cetateniei romne Dovada cetateniei romne se face prin buletinul de identitate (cartea de identitat e), pasaport sau certificat constatator legal eliberat. Dovada cetateniei romne Buletin sau carte de identitate, pasaport sau certificat constatator legal eliberat (regula) Certificat de nastere si actul de identitate al parintilor (copii sub 14 ani) Certificat de nastere (copii sub 14 ani gasiti pe teritoriul Romniei) Actul de trecere a frontierei romne (pentru cei aflati n strainatate) Test de autoevaluare 7. 4. Prezentati regulile referitoare la dovada cetateniei. 7.7. Procedura de dobndire a cetateniei romne Procedura de acordare a cetateniei romne este reglementata n Capitolul III din Legea nr. 21/1991 si se aplica n cazurile de acordare a cetateniei romne la cerere sau prin repatriere. Se declanseaza la cererea n limba romna a persoanei care solicita cetatenia romna, cerere care se face personal sau n cazuri temeinic justificate prin mandatar cu procura specialasi au tentica. Cererea va trebui sa fie nsotita de actele care dovedesc ndeplinirea conditiilor legale si va trebui de pusa la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie sau pentru cazurile de la art. 10 alin. 1 si 11 la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romniei.

Urmeaza trei faze, toate cu caracter administrativ. 56

Procedura de dobndire a cetateniei romne Faza de examinare a cererii de acordare a cetateniei romne la cerere sau prin repatriere Faza de acordare a cetateniei romne Faza juramntului de credinta(dobndirea cetateniei) Acordarea cetateniei romne A. Faza de examinare a cererii Cererea este examinata de o comisie pentru cetatenie, entitate fara personalitat e juridica din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC). Comisia, cu activitate permanenta, este compusa dintr-un presedinte si 20 de membri, personal din cadrul ANC; lucrarile Comisiei nu sunt publice, se desfasoara n prezenta a cel putin 3 m embri si sunt prezidate de presedinte, iar n lipsa acestuia de catre un membru desemnat de acesta. Membrii Comisiei si presedintele sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei pentru un mandat de 2 ani si pot fi revocati pe toata durata mandatului prin ordin al ministrului justitiei. Cererea este nregistrata la secretariatul tehnic al Comisiei. n cazul n care se constata lipsa unor documente necesare solutionarii cererii, pre sedintele Comisiei solicita prin rezolutie completarea dosarului; Daca n termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitarii, nu sunt transmise ac tele necesare, cererea se va respinge ca nesustinuta. Solicitarea de relatii de la orice autoritati si citarea oricarei persoane, care ar putea da relatii sau informatii folositoare. Daca se constata de catre Comisie necesitatea audierii unor persoane care ar put ea da informatii utile n vederea solutionarii cererii, dispune citarea acestora. Comisia, daca sunt ntrunite conditiile legale pentru acordarea cetateniei romne, s tabileste ntr-un termen ce nu va depasi 6 luni programarea persoanei la interviu pentru verificarea cunosti ntelor de limba romna, istorie si civilizatie, cunoasterea Constitutiei si a imnului national. Comisia va ntocmi un raport, care va cuprinde, n mod obligatoriu, alaturi de alte mentiuni neobligatorii, mentiunea daca cererea ntruneste sau nu conditiile legale pentru acordarea sau re dobndirea cetateniei romne. Raportul se nainteaza presedintelui ANC.

B. Faza de acordare a cetateniei Presedintele ANC emite ordinul pentru acordarea sau redobndirea cetateniei romne, la cerere sau prin repatriere: daca sunt ndeplinite conditiile legale n acest sens; comunica petitionarului ordinul de acordare sau de redobndire de ndata, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire; comunica petitionarului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, or dinul de respingere a cererii sale, ntruct cererea sa nu ndeplineste aceste conditii, n ca zul contrar. ordinul de respingere a cererii poate fi contestat n termen de 15 zile de la comu nicare la Curtea de Apel Bucuresti, sectia contencios administrativ. Daca presedintele aproba prin ordin cererea, se acorda cetatenia romna petitionarului. 57

C. Faza juramntului de credinta fata de Romnia. Efecte Legea face deosebire ntre: acordarea cetateniei prin ordin al presedintelui ANC, ca re are ca efect necesitatea depunerii juramntului de credinta si dobndirea cetateniei , care coincide cu depunerea juramntului de credintasi care are ca efect obtinerea cetateniei romne, pe data de punerii juramntului. Juramntul de credinta trebuie depus: n termen de 3 luni de la data comunicarii acordarii cetateniei romne persoanelor, care domiciliaza n tara, n fata ministrului justitiei sau a secretarului de stat delega t anume n acest scop si a presedintelui ANC. n cazul acordarii cetateniei romne unei persoane, cu pastrarea domiciliului n strai natate, aceasta va depune juramntul de credinta n fata sefului misiunii diplomatice sau a oficiului consular al Romniei din tara, n care acesta domiciliaza, n termen de 3 luni de la comunicarea o rdinului. Dupa depunerea juramntului de credinta Comisia pentru cetatenie va elibera persoa nei careia i s-a acordat Dobndirea cetatenia romna certificatul constatator al ndeplinirii procedurii de depunere a juramntului de cr edinta si al cetateniei romne dobndirii cetateniei romne de la data depunerii juramntului.

Juramntul de credinta are ca efect juridic dobndirea cetateniei romne pe data depun erii sale (art. 20 din lege). 7.8. Cetatenia de onoare Se acorda numai unor straini, pentru servicii deosebite aduse tarii si natiunii romne. Notiunea de strain este nteleasa n sensul legii romne. Se acorda de catre Parlamentul Romniei, la propunerea Guvernului, fara ndeplinirea vreunei f ormalitati sau proceduri, n afara de cele specifice celor doua categorii de autoritati publice (art. 36 din lege). Persoanele care au dobndit cetatenia de onoare se bucura de toate drepturile si l ibertatile recunoscute cetatenilor romni, cu exceptia drepturilor exclusiv politice si a dreptului de a ocupa o demnitate sau o functie publica (art. 16 alin. 3 din Constitutie).

7.9. Lucrare de verificare Unitatea 7 I. 1. Care sunt deosebirile ntre procedura de dobndire si cea de pierdere a cetate niei romne ? 2. Retragerea cetateniei romne II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Cetatenia romna constituie: a. legatura ce se stabileste ntre o persoana fizica sau juridicasi statul romn b. acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social economic e, politice si juridice dintre persoana fizicasi stat, dovedind apartenenta sa la statul romn si atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul drepturilor si ndatoririlor prevazute de C onstitutie si de legile Romniei c. originea etnica a persoanei fizice 2. Din punctul de vedere al naturii juridice, cetatenia reprezinta: a. un element al capacitati juridice cerute subiectelor raporturilor juridice de dr ept constitutional b. un element al capacitati de folosinta cerute subiectelor raporturilor juridice de drept constitutional 58

c. situatia juridica a persoanei 3. Schimbarea cetateniei romne a unuia dintre soti: a. nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei romne a celuilalt sot b. are ca efect schimbarea cetateniei celuilalt sot c. are ca efect schimbarea cetateniei celuilalt sot, doar daca din casatoria sotilo r a rezultat cel putin un copil minor 4. Conform sistemului jus sangvinis, copilul dobndeste cetatenia unui stat daca: a. se naste pe teritoriul acelui stat b. se naste pe teritoriul acelui stat si parintii si dau acordul ca minorul sa do bndeasca cetatenia acelui stat, chiar daca nici unul dintre ei nu are cetatenia acelui stat c. se naste din parinti care, amndoi sau numai unul, au cetatenia statului respec tiv 5. Potrivit legii romne, dobndirea cetateniei romne are la baza principiul: a. jus loci b. jus sangvinis c. jus soli 6. Legea cetateniei romne prevede ca aprobarea cererilor de acordare a cetateniei romne la cerere se face prin ordin al presedintelui ANC la propunerea: a. primului-ministru b. comisiei pentru cetatenie c. ministrului justitiei 7. Retragerea cetateniei romne apare ca: a. un mod amiabil de rezolvare a unor probleme ce tin de statutul juridic al per soanei b. o sanctiune fata de savrsirea unei fapte penale; c. o sanctiune. Raspunsuri I. 1. se vor identificare asemanarile si deosebirile de procedura ntre dobndirea si p ierderea cetateniei romne 2. se vor reda cazurile de pierdere a cetateniei romne II.1. a, 2. a, 3. a, 4. c, 5. b, 6. b, 7.b, 8. c,9.c 7.10. Bibliografie pentru Unitatea 7 Carti: 1. CALINOIU, C., DUCULESCU, V., Drept constitutional si institutii politice, Edi tie revazutasi completata, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005; 2. DANISOR, D. C., Drept constitutional si institutii politice, vol. I. Teoria g enerala, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007; 3. DELEANU, I. Institutii si proceduri constitutionale, Editura C.H. Beck, Bucurest i, 2006; 4. DISSESCU, C. G., Dreptul constitutional, Editura Librariei Socec, Bucuresti, 190 0;

5. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice. Tratat elementar, v ol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998; 6. IONESCU, C. Drept constitutional si institutii politice, Editura All Beck, Editi a 2, Bucuresti, 2004; 59

7. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, ed itia a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 8. MURARU, I., TANASESCU, E. S., (coordonatori), Constitutia Romniei-comentariu p e articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 9. MURARU, I., TANASESCU, E. S., IANCU, GH., DEACONU, ST., CUC, M.H., Cetatenia europeana, Editura All Beck, Bucuresti, 2003; 10. STEFAN, T., ANDRESAN-GRIGORIU, B., Drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucur esti, 2007 (cap. IX sectiunile 8 si 9 cetatenia europeana ). Articole: 1. ANGHEL, I.M., Ratificarea Conventiei Europene asupra cetateniei prin Legea nr . 396/2002 si consecintele acesteia n legatura cu Legea nr. 21/1991 a cetateniei romne, Dreptul, nr. 12/2002; 2. ANGHEL, I. M., Problema dublei cetatenii n legislatia romna, n Dreptul, nr. 2/1999; 3. DEACONU, St., Nationalitatea si cetatenia n dreptul romnesc, n Dreptul, nr. 12/1999 ; 4. DRAGANU, T., Natura juridica a cetateniei, Studia Universitatis Babes Bolyai, Series JURISPRUDENTIA, 1968; 5. IANCU, Gh., Aparitia si evolutia notiunii de cetatenie n dreptul constitutiona l, Revista de drept public, nr. 2/1995; 6. PANAGIOTIS, G., n Semnificatia cetateniei europene n contextul comunitar, Revis ta romna de drept comunitar nr. 4/2007; 7. RADULESCU, O., ROSENBERG, P., TUDOR, A., Dreptul de folosinta special asupra terenurilor intravilane dobandit de cetatenii straini, apatrizi ori persoane juridice strain e, Dreptul nr. 11/2006; 8. VASILE, M., Conditia existentei starii de pericol necesare pentru expulzarea infractorului strain sau apatrid, Curierul Judiciar nr. 2/2007. Legislatie: 1. Constitutia Romniei 2. Legea cetateniei romne nr. 21/1991, republicata n M. Of., Partea I, nr. 9 din 6.03 .2000, cu modificarile si completarile ulterioare; 3. Legea nr. 396/2002, pentru ratificarea Conventiei europene asupra cetateniei, ad optata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, publicata n M. Of., Partea I, nr. 490 din 9.07.2002; 4. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002, privind regimul strainilor n Romni a, republicata n Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 05.06.2008; 5. Legea nr. 362/2005 pentru aderarea Romniei la Conventia privind statutul apatrizi lor, adoptata la New

York la 28 septembrie 1954, publicata n Monitorul Oficial, Partea I nr. 1146 din 19.12.2005; 6. Ordonanta de urgenta nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, publicata i n Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 21.07.2005, cu modificarile si completarile ulterioare; 7. Lege nr. 312/2005 privind dobndirea dreptului de proprietate privata asupra teren urilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine, p ublicata n Monitorul Oficial, Partea I nr. 1008 din 14.11.2005. 60

DREPTURILE, LIBERTATILE SI NDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR ROMNI Unitatea de nvatare 8 DREPTURILE, LIBERTATILE SI NDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR ROMNI CUPRINS Obiectivele de unitatii de nvatare nr. 8 8.1. Notiunea de drepturi si ndatoriri fundamentale 8.2. Principiile constitutionale ale drepturilor, libertatilor si ndatoririlor fundamentale 8.3. Inviolabilitatile 8.4. Drepturile si libertatile economice, sociale si culturale 8.5. Drepturile si libertatile social politice 8.6. Drepturile garantii 8.7. ndatoririle fundamentale 8.6.Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare 8.7. Lucrare de verificare Unitatea 8 8.8. Bibliografie Unitatea 8 Obiectivele unitatii de nvatare ale Unitatii 8 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti notiunile n domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale; ntelegeti principiile si mecanismul de formare a drepturilor si libertatilor fundamentale; identificati categoriile si generatiile de drepturi; cunoasteti continutul si particularitatile fiecarui drept fundamental; sesizati specificul ndatoririlor fundamentale. 61

8.1. Notiunea de drepturi si ndatoriri fundamentale Terminologia tehnica a drepturilor trebuie cunoscutasi nteleasa, pentru a se evit a confuziile ce se produc ntre drepturile omului si cele fundamentale si nu sunt cunoscute alte notiuni: li bertate publica, drept si libertate, ndatorire fundamentala etc. Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective, esentiale pentru cetaten i, drepturi stabilite de Constitutie si garantate prin Constitutie si legi. Trasaturile drepturilor fundamentale Drept subiectiv Drept esential nscris n Constitutie Trasaturile ndatoririlor fundamentale sunt : Trasaturile ndatoririi fundamentale Obligatie de drept public Esentiala pentru popor nscrisa n Constitutie Asigurata n realizarea lor prin forta coercitiva a statului Tema de reflectie 8.1. Identificati elementele definitorii ale notiunilor de drept fundamental si de nda torire fundamentala. Definiti aceste notiuni. Test de autoevaluare 8.1. Analizati corelatia dintre reglementarile internationale si cele interne privind drepturile omului. Sfera drepturilor presupune analiza celor trei generatii de drepturi. Sfera drepturilor Generatia I: drepturile civile si politice Generatia II: drepturile economice, sociale si culturale Generatia III: drepturile de solidaritate 62

Clasificarea drepturilor fundamentale se face n functie de continutul lor n cinci categorii: Enumerarea nu reprezinta o clasificare, deoarece toate au aceeasi valoare juridi ca. Egalitatea este un principiu constitutional al drepturilor, libertatilor si ndato ririlor fundamentale. Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale Inviolabilitatile Drepturile si libertatile economice, sociale si culturale Drepturile exclusiv politice Drepturile si libertatile social-politice Drepturile garantii 8.2. Principiile constitutionale ale drepturilor, libertatilor si ndatoririlor fu ndamentale. Principiile constitutionale ale drepturilor si libertatilor fundamentale Universalitatea Neretroactivitatea Egalitatea Functiile si demnitatile publice se pot ocupa de persoane care au numai cetatenia romnasi domiciliul n tara Protectia cetatenilor romni n strainatate si obligatiile lor Cetatenii straini si apatrizii se bucura n Romnia de protectia juridica generala a persoanelor si a bunurilor Cetatenii romni nu pot fi extradati si expulzati Prioritatea reglementarilor internationale Accesul liber la justitie Caracterul de exceptie al restrngerii exercitarii unor drepturi sau al unor libertati 63

Test de autoevaluare 8.2. Identificati si explicati pe scurt principiile constitutionale ale drepturilor s i ndatoririlor fundamentale. 8.3. Inviolabilitatile Acele drepturi si libertati care, prin continutul lor asigura viata, posibilitat ea de miscare libera, siguranta fizicasi psihica, precum si siguranta domiciliului persoanei fizice. A cestea sunt: a. Dreptul la viatasi la integritate fizicasi psihica (art. 22). b. Libertatea individuala (art. 23). c. Dreptul la aparare (art. 24). d. Dreptul la libera circulatie (art. 25). e. Dreptul la viata intima, familialasi privata (art. 26). f. Inviolabilitatea domiciliului (art. 27). Test de autoevaluare 8.3. Care sunt deosebirile dintre libertatea individuala si siguranta persoanei ? 8.4. Drepturile si libertatile economice, sociale si culturale. Acele drepturi si libertati care, prin continutul lor, asigura conditiile social e si materiale de viata, educatie si posibilitatea protectiei acestora. Acestea sunt: Dreptul la nvatatura (art. 32), Dreptul la ocrotirea sanatatii (art . 33), Dreptul la muncasi la protectie sociala a muncii (art. 38 si 39), Dreptul la greva (art. 40 ), Dreptul la proprietate (art. 41 si art. 135), Dreptul la mostenire (art. 42), Dreptul la un nivel de trai decent (art. 43), Dreptul la casatorie (art. 44), Dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta (art. 45), Dreptul persoanelor handicapate la o protectie speciala (art. 46). 8.5. Drepturile si libertatile social politice. Acele drepturi si libertati care, prin continutul lor, pot fi exercitate de catr e cetateni, fie pentru rezolvarea unor probleme sociale si spirituale, fie pentru participarea la guver nare (libertati de opinie). Acestea sunt: a. Libertatea constitutiei (art. 29). b. Libertatea de exprimare (art. 30). c. Dreptul la informatie (art. 31). d. Libertatea ntrunirilor (art. 36). e. Dreptul de asociere (art. 37). f. Secretul corespondentei (art. 28). Test de autoevaluare 8.4. Comparatie ntre dreptul de asociere si libertatea ntrunirilor. 64

8.6. Drepturile garantii Acele drepturi care, prin continutul lor joaca, n principal, rolul de garantii co nstitutionale. Acestea sunt: - Dreptul la petitionare (art. 47) - Dreptul persoanei vatamate la o autoritate publica (art. 48). 8.7. ndatoririle fundamentale a. Fidelitatea fata de tara (art. 50). b. ndatorirea de respectare a Constitutiei si a legilor (art. 51). c. ndatorirea de aparare a tarii (art. 52). d. ndatorirea de a contribui la cheltuielile publice (art. 53). e. ndatorirea de exercitare a drepturilor si a libertatilor cu buna . 54). 8.6.Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 8.1. eptul international n materia drepturilor omului Test de autoevaluare 8.2. Test de autoevaluare 8.3. i siguranta persoanei Test de autoevaluare 8.4. ul de asociere si libertatea ntrunirilor

credinta (art

se vor stabili corelatiile dintre dreptul intern si dr art. 11 si 20 din Constitutia Romniei se vor explica principiile fundamentale se vor stabili corelatiile ntre libertatea individualas se vor stabili asemanarile si deosebirile dintre drept

8.7. Lucrare de verificare Unitatea 8 I. 1. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica 2. Generatiile de drepturi II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Potrivit principiului constitutional prevazut de art. 16 alin. 3 din Constitu tia Romniei, functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de persoanele care : a. au dubla cetatenie (printre care si cea romna) b. au dubla cetatenie si resedinta n Romnia c. au cetatenia romnasi domiciliul n tara 2. Drepturile care, prin continutul lor, pot fi exercitate de catre cetateni num ai pentru participarea la guvernare sunt: a. dreptul de asociere, dreptul de vot si dreptul de a fi ales b. dreptul de vot si dreptul de a fi ales c. libertatea ntrunirilor si dreptul de asociere 3. n functie de continutul lor drepturile si libertatile cetatenesti sunt clasifi cate astfel: a. private, publice si politice b. inviolabilitatile, drepturile si libertatile social - economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social - politice c. n libertati primordiale sau primare si libertati secundare sau complementare 65

4. Dreptul de asociere presupune: a. asocierea libera a cetatenilor fara nici un fel de restrictii, n partide politice , sindicate si n alte forme de asociere b. asocierea libera a oamenilor n partide politice, sindicate si n alte forme de asociere c. asocierea libera a cetatenilor n partide politice, sindicate si n alte forme de as ociere 5. Drept de vot au: a. totii cetatenii de la vrsta de 18 ani, mpliniti pna n ziua alegerilor b. cetatenii de la vrsta de 18 ani, mpliniti pna n ziua alegerilor si care nu sunt exce ptati de constitutie c. cetatenii de la vrsta de 18 ani, mpliniti pna n ziua alegerilor, fara nici o restric tie 6. Dreptul la greva are drept scop: a. apararea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor b. apararea intereselor profesionale, economice si sociale si politice ale cetateni lor c. protectia sociala a muncii 7. Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrns n urmatoarele c onditii: a. pentru apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei pu blice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecinte lor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav b. ori de cte ori situatia o impune c. numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurante i nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav 8. Principiul universalitatii drepturilor, libertatilor si ndatoririlor fundament ale presupune: a. toti cetatenii beneficiaza de toate drepturile si libertatile fundamentale consacrate prin constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de catre acestea b. toti oamenii beneficiaza de toate drepturile si libertatile fundamentale consacr ate prin constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de catre acestea c. toti cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile fundamentale consacrate prin constitutie si prin alte legi Raspunsuri:

I. 1. se va caracteriza dreptul persoanei vatamate 2. se vor analiza generatiile de drepturi II. 1. c, 2. 3. b, 4. c, 5. b, 6. a, 7.c, 8. a 66

8.8. Bibliografie Unitatea 8 Carti: 1. BRSAN, C., Conventia europeana a drepturilor omului, Comentariu pe articole, e ditia a 2-a, C.H. Beck, Bucuresti, 2010; 2. CHIRITA, R., Conventia europeana a drepturilor omului, Comentarii si explicatii, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul comparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998; 5. DUCULESCU, V. -Protectia juridica a drepturilor omului: mijloace interne si i nternationale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998; 6. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, ed itia a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 7. MURARU, I., TANASESCU, E. S. (coord.), Constitutia Romniei-comentariu pe artic ole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 8. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M., TANASESCU, S., ENACHE, M., IANCU G., Interpre tarea Constitutiei. Doctrinasi practica, Lumina Lex, Bucuresti, 2002; 9. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M.- Prioritatea reglementarilor internationale n Stu dii constitutionale, Ed.Actami, Bucuresti, 1995; 10. GEAMANU, G., Dreptul international penal si infractiunile internationale, Ed itura Academiei, Bucuresti, 1977; 11. MANOLACHE, O., Drept comunitar, Cele patru libertati fundamentale. Politici comunitare, editia a II-a, Editura All Beck, 1999; 12. SELEJAN-GUTAN, B. -Protectia europeana a drepturilor omului, editia a 2-a, E ditura C.H. Beck, Bucuresti, 2006; 13. NASTASE, A., - Drepturile omului, religie a sfrsitului de secol, I.R.D.O., Bu curesti, 1992; 14. POPESCU, C. L, - Protectia internationala a drepturilor omului- surse, institutii, proceduri, Editura All Beck, Bucuresti 2000; 15. RENUCCI, F., Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu, B ucuresti, 2009; 16. VOICU, M. - Protectia europeana a drepturilor omului. Teorie si jurisprudent a, Edura Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Articole: 1. ANDREESCU, L., Libertatea academicasi libertatea de exprimare, Noua Revista d e Drepturile Omului nr. 2/2009; 2. IOSIF CHIUZBAIAN, G.- Declaratia Universala a Drepturilor Omului izvor de dre pt, Revista de Drepturile Omului, Anul IV, nr. 4/1994; 3. DRAGHICI, S., Dreptul fundamental ntre definitie si efecte juridice, Noua Revi sta de Drepturile Omului nr. 1/2009;

4. DICEY, A., Dreptul la liberate personala, Noua Revista de Drepturile Omului n r. 1/2009; 5. GERGELY D., Delimitarile conceptuale ale discriminarii directe n legislatia di n Romnia: exceptii permise sau derogari interzise?, Noua Revista de Drepturile Omului nr. 4/2010; 67

6. HALLER, I., Dreptul la educatie n lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drep turilor Omului si cazuisticii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Noua Revista d e Drepturile Omului nr. 2/2009; 7. MURARU, I. -Dispozitiile Constitutiei si exigentele Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Revista de Drepturile Omului, Anul VII, nr. 4/1997; 8. MURARU, I. -Prevederile Constitutiei Romniei privind relatia dintre reglementa rile internationale si cele interne din domeniul drepturilor omului, Revista de Drepturile Omului, nr. 1-4/1991. 9. NICOLAE, R., Limita art. 6 alin. 1 din Conventia europeana a drepturilor omul ui n materie fiscala, Noua Revista de Drepturile Omului nr. 3/2010. 68

DREPT CONSTITUTIONAL

sinteza

DREPTUL CONSTITUTIONAL ROMN Drept constitutional ramura principala a dreptului unitar romn formata din normele juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar n procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii. Raportul juridic de drept constitutional relatia sociala specifica dreptului constitutional guvernata de norme de drept constitutional, n cadrul careia partile sunt ntotdeauna situate pe picior de inegalitate. Relatiile sociale specifice dreptului constitutional apar n procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat. Obiectul de reglementare al dreptului constitutional poate fi alcatuit fie din a) relatii cu dubla natura juridica, fie din b) relatii specifice de drept constitutional. Normele constitutionale pot fi a) cu aplicabilitate mijlocita sau b) cu aplicabilitate nemijlocita. Toate normele cuprinse n Constitutie sunt norme de drept constitutional. Specificul normelor

constitutionale consta n specificul sanctiunilor lor (sanctiuni proprii dreptului constitutional sau o sanctiune pentru mai multe dispozitii, etc.). Subiectele raporturilor de drept constitutional ndeplinesc doua trasaturi generale: a) unul din subiecte este ntotdeauna statul sau un organ reprezentativ al statului, b) actioneaza n cadrul unei relatii sociale specifice dreptului constitutional. n dreptul romnesc pot fi: a) poporul (cu ocazia referendumului, a stabilirii formei de guvernamnt, a structurii de stat); b) statul (cnd acorda sau retrage cetatenia, n raporturile juridice dintre statul federal si cele federate); c) organele statului (legislative, executive sau judecatoresti; pot fi subiecte si organele interne ale autoritatii legiuitoare); d) partidele, formatiunile politice, alte organizatii (cu ocazia alegerilor); e) cetatenii (cu ocazia apararii drepturilor si libertatilor lor fundamentale, a alegerilor), f) strainii si apatrizii (cu ocazia acordarii cetateniei sau azilului politic). Izvoarele dreptului constitutional romn forma de exprimare a normelor juridice; ierarhizate n

functie de criteriul fortei juridice (care depinde de autoritatea publica emitenta, procedura de adoptare si continutul normativ al actului). n sistemul juridic romnesc sunt: a) Constitutia (izvor principal), b) legea ca act juridic al Parlamentului, c) ordonantele Guvernului, d) tratatele internationale ratificate de Parlament. Regulamentele parlamentare sunt izvoare formale care se adreseaza nsesi subiectelor emitente. Discutii doctrinare cu privire la deciziile interpretative ale Curtii Constitutionale si la conventiile colective de munca. TEORIA CONSTITUTIEI Constitutia este legea fundamentala a unui stat, constituita din norme juridice nvestite cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Constitutia scrisa Constitutia nescrisa -

creata printr-un act normativ, de putere (H. Kelsen); astazi larg raspndita n ntreaga lume clara, fara incertitudini, permanenta, intangibila n timp, ct timp nu intervine o procedura de revizuire la baza aparitiei acesteia au stat, printre altele, ideea domniei legii si teoria contractului social - rezultat al experientei si practicii zilnice, al unor traditii, uzante, precedente; principii fundamentale cristalizate n decursul timpului n activitatea statala; - se ntlnesc n Anglia, Israel, Noua Zeelanda nu sunt clar definite, incerte, incomplete, n continua miscare, ignora orice fapt derogator de la cutuma Adoptarea Constitutiei Teoria Puterii Constituante a) Puterea constituanta originara intervine atunci cnd nu exista sau nu mai exista o constitutie n

vigoare 69

b) Puterea constituanta instituita/derivata prevazuta de constitutia n vigoare n privinta competentei, organizarii si functionarii. Moduri de adoptare a constitutiei: constitutia acordata adoptata de catre monarh ca stapn absolut care si exercita puterea constitutia plebiscitara varianta a constitutiei acordate, se adopta la initiativa sefului statului, dar este ratificata prin plebiscit constitutia pact contract ntre monarh si popor, acesta din urma fiind reprezentat prin Parlament constitutia conventie opera unei adunari special alese (conventie) pentru a adopta o lege fundamentala; poate fi supusa referendumului constitutia parlamentara initierea, elaborarea si adoptarea sa apartin Parlamentului; poate fi supusa referendumului Modificarea Constitutiei: Constitutii flexibile Constitutii rigide - se modifica dupa aceeasi procedura

ca si legile ordinare - att constitutiile scrise, ct si cele nescrise pot fi flexibile - rigiditatea poate fi asigurata prin: a) interdictia de modificare a Constitutiei absoluta sau pe o perioada de timp determinata b) procedura extrem de greoaie de modificare a Constitutiei (initiere, dezbatere, vot) c) declararea anumitor valori ca intangibile (art.152 alin.2) d) precizarea anumitor conditii n care este/nu este posibila revizuirea (art. 152 alin.3) Suprematia Constitutiei: reflecta pozitia supraordonata a Constitutiei fata de toate celelalte izvoare ale dreptului. Poate fi justificata prin a) continutul, forma si forta juridica a normelor pe care le contine, b) principiile fundamentale de organizare si functionare a organelor statului, c) trasaturile puterii. Consecinta suprematiei Constitutiei

conformitatea ntregului drept cu Constitutia. Garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei sunt a) controlul general al aplicarii Constitutiei si b) controlul constitutionalitatii legilor. Controlul constitutionalitatii legilor: este activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu constitutia, iar ca institutie a dreptului constitutional cuprinde regulile privitoare la autoritatile competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei proceduri. Obiectul sau pot fi actele de reglementare primara sau cele cu forta juridica echivalenta ( Romnia) sau alte acte normative ori hotarri judecatoresti (alte state). Clasificare: a) n functie de criteriul nscrierii n Constitutie, poate fi explicit sau implicit; b) n functie de organul competent sa efectueze controlul: parlamentar, politic sau jurisdictional; c) n functie de criteriul temporal: anterior ( a priori)

, exercitat nainte de intrarea n vigoare a legii si posterior ( a posteriori) , exercitat asupra legilor n vigoare; d) n functie de procedura de realizare a controlului: pe cale principala, direct, procedeu ofensiv; pe cale de exceptie, se rezolva o chestiune prejudiciala, procedeu defensiv; e) n functie de criteriul sistemic: model american, difuz (realizat de orice instanta judecatoreasca), control a posteriori, pe cale de exceptie, cu efecte ale deciziilor inter partes; model european, cocentrat (realizat de o autoritate special abilitata), a priori sau a posteriori, pe cale de exceptie sau principala, cu efecte ale deciziilor erga omnes. Element indispensabil al puterii de stat, populatia este analizata n dreptul constitutional prin prisma

notiunii de cetatenie si a celei de drepturi si libertati fundamentale. CETATENIA ROMNA Definitie, natura juridica, principii Regimul juridic al cetateniei romne Cetatenia romna calitatea persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat, dovedind apartenenta sa la statul romn si atribuind persoanei Moduri de dobndire a cetateniei romne Mod originar de dobndire a cetateniei romne principiul jus sanguinis (este cetatean romn copilul care se naste din parinti cetateni romni); exista si patru moduri derivate: a) prin repatriere (persoana care a pierdut cetatenia romna o redobndeste ca efect al repatrierii); 70

fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si ndatoririlor prevazute de Constitutia si de legile Romniei.. n afara cetatenilor romni, pe teritoriul Romniei exista si straini, precum si apatrizi (persoane care nu au nici o cetatenie). Natura juridica cetatenia este un element al capacitatii juridice, dar al capacitatii juridice cerute subiectelor de drept constitutional. Izvoare juridice a) Constitutia (art.5), b) Legea cetateniei romne nr. 21/ 1991, c) acte internationale ratificate de Romnia ( Conventia europeana asupra cetateniei, ratificata de Romnia prin Legea nr. 396/2002). Principiile cetateniei romne: a) numai cetatenii romni sunt titularii tuturor drepturilor

prevazute de Constitutie si legi; b) numai cetatenii sunt tinuti a ndeplini toate obligatiile prevazute de Constitutie si legi; c) cetatenii romni sunt egali n drepturi si ndatoriri, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, de avere sau origine sociala si indiferent cum au dobndit cetatenia; d) cetatenia este n exclusivitate o chestiune de stat; e) casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor. b) prin adoptie (copilul cetatean strain sau fara cetatenie dobndeste cetatenia romna prin efectul adoptiei, daca adoptatorii sunt cetateni romni iar cel adoptat nu a mplinit

18 ani; c) la cerere (strainii sau persoanele fara cetatenie pot dobndi cetatenia romna la cerere , n conditiile legii). d) Copilul gasit pe teritoriul Romniei si ai carui parinti nu sunt cunoscuti este cetatean romn n baza prezumtiei legale relative conform careia cel putin unul dintre parintii sai este cetatean romn. Moduri de pierdere a cetateniei romne a) Retragerea cetateniei romne: conform art.5 al.2 din Constitutie cetatenia romna nu poate fi retrasa aceluia care a dobndit-o prin nastere. Retragerea cetateniei romne apare ca o sanctiune si se aplica numai n cazurile prevazute de lege. b) Renuntarea la cetatenia romna: mod amiabil de pierdere a cetateniei romne, prin care o persoana doreste sa renunte la cetatenia romna pentru motive temeinice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. c) Anularea sau desfacerea adoptiei realizata de cetateni romni cu privire la

un minor d) Stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul Romniei. Dovada cetateniei: nscrisuri prevazute de lege a) act de identitate propriu sau al parintilor (pentru minori) sau b) pasaport. DREPTURILE, LIBERTATILE SI NDATORIRILE FUNDAMENTALE Drepturile fundamentale drepturi subiective ale cetatenilor esentiale pentru viata, libertatea si demnitatea acestora, indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitatii umane, drepturi stabilite prin Constitutie si garantate prin Constitutie si legi. ndatoririle fundamentale obligatii ale cetatenilor, considerate esentiale de catre popor pentru realizarea intereselor generale, nscrise n Constitutie si asigurate n Sfera drepturilor omului

si cetateanului a) drepturile din prima generatie civile si politice (considerate ca cele mai necesare pentru afirmarea individului n raport cu puterea de stat), caracterizate prin revendicare libertatii de un titular individual, ceea ce presupune abtinerea statului de la orice actiune menita sa le aduca atingere; . drepturile din a doua generatie - sociale, economice si culturale (implica din partea statului actiuni, masuri, garantii drepturi creante); recunoscute tuturor indivizilor n considerarea faptului ca sunt membri ai unor categorii sociale determinate; 71

realizarea lor prin convingere sau, la nevoie, prin forta de constrngere a statului. Natura juridica - garantii obiective si drepturi subiective Garantare juridica a) consacrare la nivel constitutional si b) asigurare a protectiei jurisdictionale prin Curtea Constitutionala . drepturile din a treia generatie drepturi de solidaritate, exprima noi aspiratii sociale si politice, pe care orice individ le poate opune n mod valabil puterii politice. Corelatia dintre reglementarile interne si cele internationale cu privire la drepturile fundamentale mecanismele internationale de garantare si protectie a drepturilor fundamentale au caracter complementar si subsidiar fata de mecanismele

interne. Fiinta umana are calitate de subiect al raporturilor de drept international public numai n mod limitat si derogator. Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale Folosind criteriul continutului drepturilor si libertatilor cetatenesti, acestea se clasifica n: a) principii generale ale drepturilor fundamentale: art.15 alin.1 universalitatea drepturilor, art. 15 alin.2 neretroactivitatea legilor, art.16 egalitate, art.17 protectia cetatenilor romni n strainatate, art. 18 protectia cetatenilor straini si a apatrizilor, art. 19 extradarea cetatenilor romni, art. 20 prioritatea reglementarilor internationale n materia drepturilor omului, art. 21 liberul acces la justitie. b) inviolabilitati (drepturile si libertatile care, prin continutul lor, asigura viata, posibilitatea de miscare, siguranta fizicasi psihica, precum si siguranta domiciliului persoanei fizice): art. 22 dreptul la viata si la integritate fizicasi psihica, art. 23 libertatea individuala, art.24 dreptul la aparare, art.25 dreptul la libera circulatie, art. 26

dreptul la ocrotirea vietii intime, familiale si private, art. 27 inviolabilitatea domiciliului. c) drepturi si libertati social-economice si culturale ( drepturile si libertatile care, prin continutul lor, asigura conditiile sociale si materiale de viata, educatie si posibilitatea protectiei acestora): art.32 dreptul la nvatatura, art. 33 accesul la cultura, art.34 dreptul la ocrotirea sanatatii, art. 35 dreptul la un mediu sanatos, art.41 dreptul la muncasi protectie sociala a muncii, art. 43 dreptul la greva, art. 44 dreptul de proprietate, art.46 dreptul la mostenire, art.47 dreptul la un nivel de trai decent, art.48 dreptul la casatorie, art. 49 dreptul copiilor si al tinerilor la protectie si asistenta, art. 50 dreptul persoanelor cu handicap la o protectie speciala. d) drepturi exclusiv politice (drepturile si libertatile care, prin continutul lor, pot

fi exercitate de catre cetateni numai pentru participarea la guvernare): art. 36 dreptul de vot, art.37 si 38 dreptul de a fi ales (inclusiv n Parlamentul European) . e) drepturi si libertati social-politice ( drepturile si libertatile care, prin continutul lor, pot fi exercitate de catre cetateni la alegere, fie pentru rezolvarea unor probleme sociale si spirituale, fie pentru participarea la guvernare): art.29 libertatea constiintei, art. 30 libertatea de exprimare, art. 31 dreptul la informatie, art.39 libertatea ntrunirilor, art. 40 dreptul de asociere, art. 28 secretul corespondentei. f) drepturi-garantii (drepturile si libertatile care, prin continutul lor, joaca, n principal rolul de garantii constitutionale): art. 51 dreptul de petitionare, art. 52 dreptul

persoanei vatamate de catre o autoritate publica. 72