P. 1
tehnici anestezice

tehnici anestezice

|Views: 184|Likes:
Published by Mihaela Georgiana
ati elias
ati elias

More info:

Published by: Mihaela Georgiana on Jan 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

TEHNICI ANESTEZICE

Scurt istoric
• sfarsitul secolului al XVIII-lea(1799), chimistul britanic Humphry Davy (1 778 - 1829) a constatat efectele oxidului de azot (N2O) (gazul ilariant, n. Ir.), substanta ce fusese descoperita in 1722 de catre cercetatorul )oseph Priestley. • 1844, in SUA s-a procedat pentru prima data la narcotizarea cu gaz ilariant pentru extractiile dentare. Dentistul american Horace Wells (1815 – 1848) a constatat si efectele analgetice ale N2O • 1815 Michael Faraday a descoperit eterul care abia in 1846 s-a folosit ca narcotic(W. Morton)

Scurt istoric
• - sec.XIX-lea, D.Major – experiente cu opium adm. i.v • 1921 – utilizarea barbituricelor in anestezie • 1940 – Ruth si MacIntosh –bazele invatamantului anestezic • 1950 – Prof.dr. Litarczek

. • Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav conştient.Prima definitie a anesteziei .Definitii • 1751 .„defect al senzatiei\". in Dictionarul Englez Bailey. • Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii. la un bolnav inconştient.

curarizarea bolnavului cu preluarea artificiala a respiratiei si administrarea de droguri pe cale generala ( i. ) avand implicatii asupra functiilor cerebrale.asigurarea homeostaziei organismului (altfel spus terapie intensiva intraoperatorie sau protectie antisoc intraoperatorie) . renala. cardio-vasculara.hipnoza sau cel putin amnezie .analgezia . • Componentele anesteziei generale sunt: . hepatica.relaxare musculara (optionala si dependenta de actul chirurgical) .v.Anestezia generala • Consta in inducerea unei stari de coma controlata medicamentos.

este indicata in interventiile chirurgicale complexe. . .Anestezia generala . cea mai utilizata fiind scala ASA ( scala de risc a Societatii Americane de Anestezie ). instituindu-se medicatia necesara ameliorarii acestora.V ) si specificatia eventuala pentru urgenta ( E ). in care se face anamneza pacientului privind afectiunile acute si cronice. . avand 6 grade ( I. compensate si decompensate.necesita un examen preanestezic complet al pacientului in care e evaluata starea clinica actuala si. de durata si cu impact asupra organismului.aprecierea scalei de risc anestezic.

Anestezia generala • Scala de risc ASA ASA 1 . Invaliditate si amenintare de viata permanenta ASA 5 – pacient muribund cu speranta de supravietuire < 24h ASA 6 – donor de organe E-urgenta .pacient sanatos ASA 2 .pacient cu tulburari sistemice usoare ASA 3 – pacient cu tulburari sistemice ce limiteaza activitatea ASA 4 – pacient cu o boala ce det.

iv. . barbiturice. im. neuroleptice. administrate po. • preanestezia urmareste de asemenea anxioliza si sedarea astfel incat sa permita o inductie anestezica mai linistita si o micsorare a necesarului de droguri anestezice intraoperatorii. Se utilizeaza benzodiazepine. opioizi.Anestezia generala • premedicatia ce consta in administrarea de anxiolitice si sedative cu 2-3 ore preoperator.

sa aiba hemodinamica stabila. curarizarii si preluarea ventilatiei pacientului de catre medic precum si obtinerea unui nivel corespunzator al analgeticului care sa permita interventia chirurgicala. circulatie ) ale pacientului au fost stabilizate. analgeziei si curarizarii si se realizeaza terapia intensiva intraoperatorie ( compensarea pierderilor intraoperatorii. interventia chirurgicala este posibila cand functiile vitale ( respiratie. bronhospasm. 2) mentinere – se urmareste realizarea unui nivel constant al hipnozei. cronologic se poate imparti in 3 perioade : 1) inductia – urmareste obtinerea hipnozei. .Anestezia generala Dpdv. etc ). tratamentul eventualelor incidente intraoperatorii – aritmie. 3) trezirea sau revenirea din anestezie se refera la reversarea drogurilor anestezice astfel incat pacientul sa revina la respiratie spontana eficienta. cu pastrarea unor efecte reziduale hipnotice sau analgetice.

N2 O .) anestezice intravenoase (solubile. sevofluran.droguri ce pot fi administrate intravenos în bolus\pev continuu. relaxante musculare-droguri care interferă cu transmisia neuromusculară. desfluran. • nonopioide. dar şi în alte zone (ex. MAC = concentraŃia alveolară minimă a unui anestezic inhalator. sistemul gastro-intestinal).. enfluran.halotan. cei implicaŃi în medierea analgeziei sunt situaŃi în substanŃa cenuşie periapeductală din trunchiul cerebral şi substanŃa gelatinoasă din măduva spinării. pentru a induce anestezia sau pentru a menŃine complet sau parŃial anestezia 3). la presiunea de 1 atmosferă. este aceea concentraŃie care împiedică mişcarea pacientului ca răspuns la un stimul dureros (incizia chirurgicală) la 50% dintre pacienŃi (1 MAC).centrale) : • opioid -droguri naturale / sintetice care se leagă de receptorii opioizi endogeni receptorii opioizi sunt receptori specifici situaŃi în SNC. . isofluran.Anestezia generala DROGURI UTILIZATE ÎN ANESTEZIE 1).anestezice inhalatorii : • gazoase .singurul folosit actual • volatile . 2.

Monoanestezia • 1. pacientul ars)• 2. in asociere cu alte substante anestezice ( ex. . Monoanestezia intravenoasa – se refera in special la utilizarea Propofol\Ketamina ca drog unic iv. benzodiazepine ) ceea ce face sa nu mai fie o monoanestezie pura .Tehnici de anestezie I . Monoanestezia pe pivot inhalator – VIMA foloseste Izofluran\ Sevofluran\Desfluran este o analgezie pe perioada scurta (ex.

06 – 0.II. • Dupa intubatie se administreaza Sevofluran 2.5 – 4. Anestezia generala combinata Anestezia generala – balansata • 1)Preanestezia .3-0. Propofol – 1.3 mg/kg.5 mg/kg ( ~ 250 mg/70 kg ).2 – 0. Etomidat – 0.necesita sedare si anxioliza • 2)Inductia – hipnoza: Thiopental ( Nesdonal) – actiunea incepe in 20-30 sec.curarizarea – permite manevrele de laringoscopie si intubatie traheala.6mg\Kgc + analgeticul – Fentanyl – 5 -7 µg/kg .analgezia -Fentanyl – 1 – 2 g/kg . in doza de 2. Se prefera cele cu actiune scurta. • Se ventileaza pacientul pe masca cu O2 100% timp de 1 min. Lysthenon ) – 1 mg/kg – instalare efect sub 1 min si durata de actiune max 10 min.08 mg/kg sau Esmeron 0.5% + curara nedepolarizanta Pavulon ( pancuronium ) – 0. urmarind instalarea fasciculatiilor musculare dupa care se face laringoscopia si intubatia traheala(IOT\INT). si se instaleaza in apox 1 min. depolarizante ale placii neuromusculare – Succinilcolina ( Suxametoniu.52mg/Kgc .

2 g/kg la fiecare 15-20 min + Curara – 1/4 1/3 la fiecare 20-60 min • 4)Revenirea • se reduce progresiv concentratia de Sevofluran • se ventileaza pe masca pacientul cu O2 100% • se antagonizeaza efectele depresoare respiratorii ale opioidelor – Nalorfina 0.5% + Fentanyl 1.Anestezia generala combinata • 3)Mentinerea – se realizeaza cu : Sevofluran 2.5 – 1 mg sau Bridion • 5)Trezirea propriu-zisa are loc la aproximativ o ora.5 – 2.25 – 2 mg • antagonizarea curarelor cu Miostin ( neostigmina ) 1.5 mg asociat obligatoriu cu un anticolinergic Atropina 0.II. .

III. Hipnoanalgezia • Este o anestezie generala combinata . Remifentanyl ) . Propofol iar analgezia cu opioid puternic ( Fentanyl. Etomidat. fara anestezic inhalator • Ofera o stabilitate hemodinamica mai buna decat AG – balansata • Hipnoza se realizeaza la inductie cu Thiopental.

2 mg/kg in inductie.inductie < 60 ani .10 mg|Kg . Anestezia intravenoasa totala (TIVA) Nu se utilizeaza gaze anestezice • ventilat cu amestec de O2 si aer • Se utilizeaza : Midazolam 0.IV. 1 µg/kg/min in mentinere sau Etomidat ( hipnotic nebarbituric ) – 0.mentinere .2 – 0.15 – 0.2 mg/kg >60 ani .3 mg/kg sau Propofol .1.1 mg/kg .5 .

profunda + tuse .se trezeste la comanda .nu raspunde .0 pct .2 pct .perfecta .cianotic .Respiratia .1 pct 2. Stare de constienta .1 pct .0 pct 5.dispnee.imobil .Scorul Aldrete 1.1 pct .2 pct .1 pct < 20 mmHg .paloare . TA in raport cu TA preoperatorie > 20 mmHg .2 pct .Miscare spontana \ la comanda MS + MI .1 pct .2 pct > 20 – 50 mmHg .1 pct Imobil .0 pct 4. Coloratie .2 pct MS . respiratii superficiale .normala .0 pct 3.

depresie respiratorie .COMPLICTIILE ANESTEZIEI GENERALE • Prevenire .hipersalivatie .analgetice majore .hipo TA . stop cardio-respirator .Atropina .anticipare.bronhospasm.bradicardie .laringospasm.tahicardii • Inductie 1) Hiperreflectivitate vagala : . tehnici anestezice standardizate • Preanestezie .

Varsatura – ingerare alimente < 6 h inainte – cei cu stenoze digestive – SNG 3) Apnee . – paravena sau intraarterial 7) Incidente legate de aparatul de anestezie 8) IOTdificil \imposibil 9) Extractie dinti .COMPLICTIILE ANESTEZIEI GENERALE 2). Incidente legate de injectarea iv.Sughitul 5) Hipo TA 6) Pierderea venei.intubatie 4) Tuse.

Tulburari de ritm: FA cu ritm rapid.aparat anestezie .compresie corzi vocale prin umflarea balonasului .ventilatie insuficienta B. mobilizare sonda IOT . inundarea traheo – bronsica Cardiovascular : hipo TA. pozitii incomode Incidente legate de aparatul de anestezie: A.spargerea balonasului . tulburari de conducere.COMPLICTIILE ANESTEZIEI GENERALE • Mentinere Disfunctii legate de patologia bolnavului Respiratorii : hipoxie + hipercapnie.intubatie selectiva dreapta .sonda IOT : . etc Incidente legate de interventie : manevre chirurgicale socogene. HTA.cudura.detasarea sondei de aparat .

cianoza apare numai la anemii .COMPLICTIILE ANESTEZIEI GENERALE • Trezire 1. Hipoxia de difuziune . Hipo TA sau HTA 10. Elongatie. Sangerari 8. Frisonul – Mialgin 9. paralizie 7. Apnee prelungita : decurarizare. Refentanilizare – apnee 12. Spasmul glotic 2. Trezire intarziata . antagonizare opiacee 4. Hipersalivatie 6.apnee 11. pareza.apar semne hipoxie.Recurarizare . O2 100% 3. Ventilatie ineficienta 5.

Anestezia loco-regionala • asigura analgezie ± relaxare musculara – de contact – blocaj de nervi periferici – infiltratie de plexuri nervoase – regionala i.v. – subarahnoidiana (rahianestezia) – peridurala .

. • . • . • .mepivacaina (carbocaina).prilocaina.procaina (novocaina).clorprocaina.ropivacaina. xilocaina).lidocaina (xilina.Anestezia loco-regionala • Principalele anestezice locale: a) esteri: • .tetracaina. • . b) amide: • . • . • .etidocaina. • .bupivacaina (marcaina).

asigurare a personalului competent. • .indicatie corecta a tehnicii anestezice („fiecarei interventii chirurgicale i se potriveşte o anumita anestezie”). • .aspiratie obligatorie inainte de injectare. sub contact verbal permanent cu bolnavul.Anestezia loco-regionala Reguli ce trebuie respectate in anestezia locala: • . • . • .nedepaşire a dozelor recomandate.evitare a unei premedicatii puternice cu barbiturice.folosirea celei mai slabe concentratii şi a celui mai mic volum de anestezic.respectare a baremurilor de dotare materiala şi medicamentoasa pentru tratamentul reactiilor adverse. • .monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta. • . .injectare cu viteza lenta. • . • .

0. Anestezia prin infiltratie Consta in infiltrarea tegumentului de incizat cu solutie de anestezic local: novocaina ( procaina ) sol 1% max 1000 mg sau xilina 0.75% max 200 mg La oricare din aceste solutii se poate adauga adrenalina 5 µg/ml sau opioid . pleurostomii.Fentanyl – este prelungit efectul si scade riscul reactiilor adverse. etc.5 – 1% max 500 m sau bupivacaina ( marcaina ) 0. Indicatii : descoperiri venoase.25 .5% max 200 mg sau ropivacaina 0. etc. • . sondaje uretrale. sunt arterio – venos.5 – 0.Anestezia loco-regionala • Anestezia topica ( de contact ) Consta in anestezierea mucoaselor de contact in contact cu anestezicul local (solutie sau crema ) Sunt utilizate : Cocaina Benzocaina Xilina 2-4% Indicatii: intubatia oro-traheala.

frecvent este interceptat plexul brahial ( C5 – T1 ) cu scopul obtinerii analgeziei pentru interventii la nivelul jumatatii distale a bratului. la bolnavii la care anestezia generala este contraindicata ( ex. mana. Variantele sunt multiple : n. n.Anestezia loco-regionala • Blocajul de nervi periferici .intercostal. etc. . Tehnici de interceptare a plexului brahial : • blocajul interscalenic • tehnica perivasculara supraclaviculara Uhlen – Kamp • tehnica supraclaviculara ( Raj ) • blocajul axilar – cel mai frecvent utilizat. antebratului. • Blocajul ( anestezia ) de plex nervos . stomac plin ) sau la care riscurile anesteziei sunt semnificative. ulnar. anestezie retrobulbara.Se realizeaza cu solutiile prezentate anterior.

ANESTEZIA NEVRAXIALA Clasificare: .anestezie subarahnoidiana (rahianestezie). .anestezie peridurala. • Anestezia subarahnoidiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian. .

. • .discrazii sangvine.interventii pe perineu (patologie anoperianala. RVP) → S1.dureri atroce din pancreatita acuta.ANESTEZIA NEVRAXIALA Indicatii: a) chirurgicale: • . IMA. etc. Contraindicatii (relative): • . miocardite. poliomielita. • . • .durere generata de spasm şi ocluzie vasculara.interventii pe abdomenul superior (rar) → T5-T6. etc. • .artrite şi spondilite ale coloanei vertebrale. • .).boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca. • . c) terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): • . aritmii. deformari ale coloanei. b) diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic).interventii pe abdomenul inferior → T8-T9.boli neurologice preexistente (leziuni de nerv. • . .interventii pe mebrele inferioare → T12. hTA).

avand ca efect simpaticoliza. • Este indicata in interventiile chirurgicale din etajul abdominal inferior submezocolic. perineu. arahnoida si pia mater. realizand blocajul radacinilor anterioare si posterioare. Ele delimiteaza corespunzator spatiile peridural. analgezia si relaxare musculara. . membre pelvine. • Nervii spinali rezulta prin unirea radacinilor anterioare si posterioare cu originea in maduva spinarii avand o dispozitie teritoriala specifica corespunzand la nivel superficial dermatoamele iar profund asigurand inervatie corespunzatoare organele interne. astfel incat limita inferioara este la L2. subdural si subarahnoidian. • Aceasta anestezie consta in introducerea anestezicului local in spatiul subarahnoidian.Anestezia subarahnoidiana (rahianestezia ) • Maduva spinarii ocupa 2/3 superioare ale canalului vertebral. • Invelisurile maduvei spinarii sunt : dura mater.

la marginea mesei operatorii.Anestezia subarahnoidiana Pozitia bolnavului: • . cu flectare a genunchilor pe abdomen şi a capului pe torace (pozitie comoda a pacientului. cu o perna sub cap). cu capul flectat pe torace.decubit lateral. • . creasta iliaca (linia Tuffier → corespunde spatiului intervertebral L3-L4). .pozitie şezanda. umerii cazuti spre inainte. Repere: apofizele spinoase.

combatere a bradicardiei (atropina). ca sa nu se indoaie. . . explicarea pe scurt a procedurii..Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei .vizita preanestezica (examen general. examen local. . sedare (2. Strabaterea durei mater (concomitent cu arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie de pergament intepata)apoi arahnoidei .aşezare in pozitie corecta a pacientului. Acul tinut intre degetele mainii stangi. ligamentul galben are duritatea cea mai mare. tesut subcutanat.5-5 mg diazepam).distanta dintre tegument şi dura mater este in general de 4-5 cm. precizarea indicatiei sau contraindicatiei). arahnoida.supraveghere a pacientului: ECG. cu exteriorizarea LCR. puls. este orientat şi impins cu degetele mainii drepte.premedicatie. . urmata de extragerea mandrinului. . hTA (perfuzie). Tehnica propriu-zisa → strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele. . Dintre formatiunile anatomice strabatute. ligament supraspinos. .prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml).supraveghere in postoperator (hidratare corecta). dura mater.aseptizare locala. TA. ligament galben.

Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei .

retentie de urina (prin relaxare a musculaturii VU. • . incontinenta fecala. • . administrare simptomatica de codeina (30 mg) şi acid acetilsalicilic (600 mg). leziuni directe medulare. hipoxie renala). • .\. reflexe nociceptive. droperidol (2. etc. sughit. paralizii.5-5 mg i. d) cu rasunet asupra sistemului nervos: • . midriaza. anurie (prin hTA.durere la locul punctiei. pierdere a functiei sexuale). • .insuficienta cardiaca acuta. pierdere a senzatiei de mictiune.v.). frica. asfixie.parestezii. • . • . abolire a sensibilitatii perineale.stop respirator. c) cu rasunet renal: • .hipotensiune arteriala (maxima in primele 10 minute). hidratare adecvata. apnee.Incidente şi accidente in rahianestezie a) cu rasunet cardio-respirator: • . spasm al sfincterului vezical) → poate necesita sondare vezicala. b) cu rasunet digestiv: • .greata şi voma (prin hTA cu anoxie.cefalee (prin jocurile presionale ale LCR) → folosire de ace subtiri (G22).oligurie. arahnoidite adezive cronice.meningism sau meningita. .) → oxigenoterapie.bloc spinal total → in 3 minute apar: hTA marcata.sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina.\.

.Anestezia peridurala • = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural. • Avantaje: bloc simpatic mai intins cu 2 segmente fata de blocul senzitiv. bloc motor mai redus cu 2 segmente. Reperarea spatiului peridural se bazeaza pe existenta unei presiuni negative la acest nivel.

Anestezia peridurala • La nivelul spatiului peridural trec trunchiurile nervilor spinali si o serie de vase. Tehnica este mai pretentioasa utilizandu-se cel mai frecvent tehnica Doggliotti. blocajul nervos se poate realiza la orice nivel ( cervical. . • Prin introducerea substantei anestezice in acest spatiu se obtine simpaticoliza. bazata pe pierderea rezistentei la injectarea de aer sau ser fiziologic. Spre deosebire de rahianestezie. toracic. analgezie si relaxare musculara. • Exista posibilitatea administrarii continue de anestezic local plasat in spatiul peridural sau subarahnoidian. lombar ). utilizat pentru anesteziile de lunga durata si pentru analgezia postoperatorie.

convulsii. hipotensiune. bradicardie • hipotensiune prin simpaticoliza • depresie respiratorie • greturi si varsatura • retentie de urina • sechele neurologice – hematom extradural.Anestezia peridurala Complicatiile anesteziei peridurale • erori tehnice • anestezie spinala totala • reactie toxica sistemica: agitatie. infectii • ruperea cateterului in spatiul peridural .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->