Munii Carpai reprezint un lan muntos, aparinnd marelui sistem muntos central al Europei.

Carpaii cuprini ntre Bazinul Vienei (care-l separ de lanul alpin) i culoarul Timokului (care l separ de Stara Planina, n Peninsula Balcanic) formeaz un arc cu o lungime de 1500 km i o limea maxim de 130 km, desfurndu-se pe 6 n latitudine i aproximativ 10 n longitudine. Munii se ntind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romnia i Serbia. Carpaii se nfieaz ca fiind nite muni mijlocii sau scunzi, doar cteva sectoare depind 2000 de metri n altitudine. Cel mai nalt vrf al ntregului lan Carpatic este Vrful Gerlachovsk, 2655 m, n Slovacia - Munii Tatra, iar n Romnia este Vrful Moldoveanu, 2544 m, situat n Munii Fgra din Carpaii Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpaii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezint sub forma unor suprafee ntinse, acoperite cu pajiti. Carpailor le aparine i cel mai mare lan vulcanic din Europa. Alturi de rocile cristaline i eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale. Clima Carpailor este continental, precipitaiile cresc n raport cu altitudinea iar vegetaia este dispus n etaje (pajiti alpine sus, pduri de conifere i fget pe pante i pe nlimile mai mici). Din munii Carpai izvorsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureul, Oltul .a.