Materiale organice

Materiale organice micromoleculare
 Ceruri si substante ceroase. Cerurile sunt materiale cristaline cu proprietati dielectrice foarte bune (tab 9.19) si higroscopicitate mica, dar cu rezistenta mecanica, temperature de topire si conductivitate termica reduse. De asemenea, au contractie la racier mare si sunt solubile in uleiuri minerale si clorurate. Cerurile naturale (ceara de albine, de carnauba, Montana) sunt putin folosite in prezent, datorita proprietetilor lor mecanice si termice reduse. Mai des se utilizeaza substantele ceroase, atat cele nepolare (parafina, cerezina, ozocherita) – cu proprietati dielectrice foarte bune – cat si cele polare (uleiul de ricin hidrogenat, parafina si naftalina clorurata) – cu caracteristici dielectrice mai slabe si dependente de temperatura. Se utilizeaza la fabricarea maselor de impregnare pentru conductoare, a maselor de umplere a mansoanelor cablurilor si cutiilor terminale, la impregnarea condensatoarelor etc.  Bitumuri si asfalturi. Bitumurile sunt amestecuri amorfe de hidrocarburi care contin, in cantitati reduse, oxigen si sulf. Cele sintetice se obtin prin distilarea produselor petroliere, iar cele naturale – asfalturile – provin din zacaminte invecinate cu cele de titei. Bitumurile au contractie mare la racire, sunt fragile la temperatura camerei, insolubile in apa si alcooli si solubile in hidrocarburi aromatice, uleiuri si benzina. Temperatura de inmuiere variaza intre 50 si 150°C si creste cu continutul de sulf. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de impregnare, a compoundurilor, a unor produse de baza de mica, ca mase de umplere etc.

Materiale organice macromoleculare
 Rasini naturale. Rasinile naturale sunt amestecuri complexe de acizi rasinosi si hidrocarburi cu proprietati dielectrice foarte bune, dar caracteristici mecanice si termice reduse (tab 9.20). Caracteristici Densitatea [kg/dm 3 ] Temperatura de inmuiere [°C] Temperatura de topire [°C] Indicele de aciditate [mgKOH/g] Rezistivitatea de volum [Ωm] Rezisitivitatea de suprafata la U r =20%, [Ω] Permitivitatea relativa ε r la 20°C Tangenta unghiului de pierderi, la 20°C Rigiditatea dielectrica [MV/m] Sellac 1,0...1,1 50...60 75...80 65...76 10 10
14

Colofoniu 50...70 120...155 150...195 10 ...10 13 14

Rasini fosile 1,02...1,07 120...170 100...135 10 15 ...10 17 10 18

15

2,3...3,8 20...30 3

2,5...3 0,02...0,03 -

2,65...2,85 10 −3 14...17

Aflandu-se in numar foarte mare si cu caracteristici foarte diferite. emailare etc. clasificare care are o importanta mai mult didactica. rasinile sintetice prezinta cele mai diverse aplicatii industriale. precum si a prelucrabilitatii lor usoare. rasinile nepolare sunt caracterizate prin valori mici (si care variaza putin cu temperatura si frecventa) ale permitivitatii si factorului de pierderi dielectrice. este solubil in alcooli si benzen si are temperatura de inmuiere foarte redusa 950. in functie de tipul reactiei chimice de obtinere. Tinandu-se seama de proprietatile termomecanice – deosebit de importante pentru utlizarea materialelor electroizolante – rasinile sintetice se clasifica in rasini ermoplastice si termorigide.Sellacul se prezinta sub forma de solzi.21).63). In functie de caracterul polar sau nepolar al moleculelor. Clasificarea rasinilor sintetice Rasini sintetice Rasini de polimerizare Rasini de policondensare Rasini de poliaditie Termoplaste Termoplaste Termorigide Termoplaste Termorigide Poliamide Poliesteri cu molecule limniare Policarbonati nesaturati Fenoplaste Aminoplaste Poliesteri cu molecule spatiale Poliuretani cu molecule liniare Poliuretani cu molecule spatiale Rasini epoxidice Aeasta clasificare este impartita pentru evidentierea proprietetilor dielectrice ale rasinilor. Se dizolva greu in ulei (la 300-350°C). aceasta poate fi insa marita printro tratare termica: 30 de ore la 100°C.. 9. Datorita proprietatilor electrice si mecanice deosebite. Se utilizeaza in constructia aparatelor de masura de mare precizie (electrometre etc)  Rasini sintetice. 4 . Se utilizeaza la fabricarea masei galbene (cu ulei de cablu). de policondensare si de poliaditie. in cazul rasinilor polare permitivitatea si factorul de pierderi au valori mari si care se modifica foarte mult cu temperatura si frecventa. Chihlimbarul prezinta valori foarte mari ale duritatii. rezistivitatii de volum si de suprafata. rasinile sintetice se impart in rasini polae si nepolare (tab 9. Caracteristici generale.. rasinile sintetice se clasifica in rasini de polimerizare.63. ele se clasifica in mai multe moduri (fig 9.60°C). acetona etc. Colofoniul se obtine din rasini de conifere. dar este solubil in benzen. Astfel. Fig. Dimpotriva. Incalzit la 200°C devine termorigid. Astfel. Se utilizeaza ca baza pentru lacuri de lipire. la umplerea mansoanelor si cutiilor terminale ale cablurilor etc.

temperatura de inmuiere mai ridicata si o comportare mai buna la temperaturi scazute ( -40°C). Din aceasta grupa fac parte: polietilenna. Sunt substante cu macromolecule liniare. Polietilena se reticuleaza (pe cale chimica cu peroxid de dicumil – sau prin iradiere).3. Polietilena de densitate mica are structura amorfa si proprietati mecanice mai reduse.. Are molecule simetrice si liniare.. polipropilena. deci este nepolara si termoplata.. cabluri de energie etc. polimonoclortrifluoretilena.. Polietilena de mare densitate are un grad inalt de cristalinitate (85%) care ii confera duritate mai mare. Pentru imbunatatirea caracteristicilor termomecanice.20 Polimolclortrifluoretilana Polara 2..2. Se obtine prin polimerizarea etilenei.2 10.0 2. polietena clorosurfonata etc au temperaturi de utilizare mai ridicate dar proprietati dielectrice mai reduse. In acest fel creste temperatura de inmuiere si rezistenta mecanica. la presiune inalta (1000.5 Ploclorura de vinil 2. polistirenul.2. Alti produsi ai etilenei ca poliizobutilena. Polietilena (PE). foliile de polietilena se folosesc la fabricarea condensatoarelor. conductori de bobinaj.1. telefonice si a celor care functioneaza in medii corozive.. Polietilena are o buna stabilitate la acizi si baze.8. Aceasta se datoreaza indeosebi radicalilor – CH3 pe care-i contine si care impiedica ordonarea macromoleculelor. policlorura de vinil si de viniliden.. plivinilacetatii..21 Dependenta proprietatilor dielectrice de natura macromoleculelor Se prelucreaza usor.3.. la izolarea cablurilor submarine.2 Polistiren Nepolara 2. dar este atacata de solventi organici. Cu ploietilena expandata se izoleaza cablurile pentru frecvente inalte cu capacitati foarte mici etc.20 Tereftalat de polietilena 2..2000 atm) – rezultand un amterial cu densitate mica – sau la presiunea normala (1 atm) – rezultand un material cu densitate mare. Rasini de polimerizare.7 5. polivinilalcoolii..3 0. adica se efectueaza o legare a lanturilor moleculare intre ele. rasinile acrilice etc. cu sau fara plastifianti. Prin extrudere se izoleaza conducte si cabluri pentru inalta frecventa... are proprietati dielectrice foarte bune (independente de frecventa) si se prelucreaza cu usurinta...0 0. politetrafluoretilena.0. Utilizarile polietilenei sunt dintre cele mai diverse.. Rezistenta mecanica a polietilenei scade foarte mult cu temperatura. Este nehigroscopica.2 0. Au absorbtie de apa reduse si proprietati dielectrice foarte bune Natura moleculei Permitivitatea Tangenta unghiului de pierderi tg δ ⋅ 10 3 relativa ε r Polietilena 2. Astfel. proprietatile dielectrice ramanand insa neschimbate. 5 Rasini .15 Tabelul 9.2 Poitetrafluoretilena 2. deci termoplastice si cu temperatura de inmuiere redusa (cu exceptia fluoroplastelor).

Se utilizeaza la izolarea conductoarelor si cablurilor de energie (intre 1 si 20 kV). la frecvente industirale. a unor piese izolatoare (placi. deformari mecanice in urma scurtcircuitelor etc) care contribuie la ombatranirea rapida a polietilenei. Se utilizeaza sub forma de benzi. pentru acoperirea pieselor de forma complicata (sub forma de plastisoli si organosoli – suspensie de PVC in plastifianti) etc. a camerelor de stingere. dar cu caracteristici dielectrice mai reduse (fiind polare). Policlorura de vinil (PVC) se obtine prin polimerizarea clorurii de vinil. fire. indeosebi in inalta frecventa. la fabricarea izolatiilor de crestatura combinata. PVC-ul se foloseste. lacuri. piese turnate. Rasinile acrilice (polietilacrilatul. expandat etc. in general.In cazul cablurilor de energie de tensiuni inalte apar unele fenomene negative (oxidare. Datorita valorilor mari ale energiei de legatura dintre atomii de carbon si fluor. Fiind material polar are caracteristici dielectrice mai reduse decat polietilena sau polistirenul si dependente – ca si cele mecanice – de continutul de plastifiant. dar cu higroscopicitate mai redusa si stabilitate termica superioara. a benzilor adezive. polimetilmetacrilatul – PMMA etc). Este nepolara. Se obtine prin polimerizarea tetrafluoretilenei (CF2 = CF2) si are structura asemanatoare cu cea a polietilenei. are bune proprietati dielectrice si nu arde. tuburi. constand din adaugarea de antioxidanti. tuburi pentru instalatii electrice. In aceste cazuri se iau masuri speciale. a unor cutii pentru acumulatoare. la variatie mai importante ale temperaturii. carcase pentru bobine. adezivilor. inhibitori pentru descarcari electrice arborescente etc. sub forma de „sticle organice” etc. Are aceleasi utilizari ca si PTFE. sub forma de PVC tare – fara plastifianti – sau PVC moale – cu plastifianti (esteri ai acidului ftalic. proprietatile sale dielectrice variaza foarte mult cu frecventa si temperatura. in medii umede sau in atmosfere puternic corozive. descarcari electrice. apar microgoluri (cavitati) in care se pot devolta descarcari partiale. cu coeficent de dilatatie liniara mai mic si caracteristici dielectrice mai reduse decat politrifluoretilena. Are insa stabilitate termica redusa (70°C) iar. Se comporta mai bine decat caiuciucul natural atat la actiunea ozonului cat si a uleiului mineral. La 327°C trece in stare amorfa iar la 400°C. Prin clorurarea monomerului de PVC se obtine clorura de vini-liden si apoi policrorura de viniliden. in PTFE. carcase etc) pentru aparate de masura. a carcaselor pentru aparate. PTFE se utilizeaza pentru realizarea unor scheme de izolatii care functioneaza in clasa de izolatie C. citric etc). lumina si au stabilitate chimica buna. Sunt polimeri ai acidului acrilic si metacrilic. cu proprietati mecanice si termice asemanatoare polistirenului. material cu proprietati dielectrice asemanatoare cu cele ale PVC-ului. Se utilizeaza la fabricarea la curilor. iar la frecvente inalte prezinta piereri dielectrice mari. Este termoplastica. 6 . Polistirenul (PS) este un amterial nepolar cu proprietati dielectrice foarte bune si independente de frecventa. usor prelucrabila. in curent continuu imbatraneste foarte repede. izolatii pentru conductoare si cabluri de inalta frecventa etc. datorita electrolizei sarurilor din materialele de adaos. fosforic. Sunt rezistente la ozon. PTFE are stabilitate termica ridicata (250°C). se discompune (producand gaze toxice) . Din acest motiv. Prezinta insa temperatura de inmuiere si rezilienta scazuta si este inflamabil. PTFE nu se utilizeaza in campuri electrice intense. Polimonocolortrifluoretilena (PCTFE). avand coeficientul de dilatatie mare. Politetrafluoretilena (PTFE).

. rezitolul – corespunzator stadiului B. Sunt puternic polare (datorita grupelor =CO si -OH). aminoplastele. cand se formeaza retele moleculare spatiale – este insolubil.. Unele au molecule liniare si sunt termoplastice (polliamide). sub forma de folii. termoplastic si se utilizeaza ca masa de formare. Caracteristică Unitatea de măsură Valori Rezistemta la tractiune 2... Rasinile carbamidice au proprietati asemanatoare cu cele ale bachelitelor.3 % Rezistivitatea de volum 10 14 Ωm Permitivitatea relativa. melaminice anilinice. Datorita eliminarii apei in procesul de reactie. Rasinile anilinice au proprietati dielectrice foarte bune – putand fi utilizate la frecvente inalte. Au prorpietati mecanice foarte bune. Fenoplastele. dur si cu rezistenta mare la caldura si acizi. de legare a fenilalcoolilor intre ei (cu eliminare de apa) – este mai putin solubil. al 50 Hz 3. Se obtin prin policondensarea aldehidei formice cu carbamida (ureea). Rasini de policondensare. poliimidele. dar se prelucreaza foarte greu.3 Tangenta unghiului de pierderi. hidroid de sodiu) sau acid (acid clorhidric. Au fost descoperite de Bakeland (in 1907). fosforic). se lipesc usor si se aprind greu. fiecare fiind important pentru un anumit domeniu de utilizare a rasinilor. policarbonatii si poliesterii. poliamidele. Se utilizeaza pentru confectionarea diferitelor piese cu o rezistenta mecanica mare. melamina sau anilina si poarta numele de rasini carbamidice. Aminoplastele sunt termorigide si au uitlizari asemanatoare fenoplastelor. de fire si tesaturi. lianti pentru stratificate etc. in prezenta unui catalizator bazic (amoniac. Se obtin din acizi dicarboxilici si diamine. au hidroscopicitate mare si caracteristici dielectrice reduse. rezolul – corespunzator stadiului A de desfasurare a reactiei dintre fenol si fenilalcool. Aminoplastele. iar rezitul – reprezentand stadiul final de desfasurare a reactiei C.3.40 Stabilitatea termica [°C >180 7 .015 Rigiditatea dielectrica MV/m 20. Poliamidele. (cu eliminare de apa) – este solubil in alcooli si acetona si se utilizeaza ca lac de impregnare.3 MN/m 2 Alungirea relativa la rupere 10. la 50 Hz 0..20 % Absorbtia de apa 0.3... lacuri. rasinile de policondensare eu higroscopicitate mai mare si caracteristici dielectrice mai reduse decat rasinile de polimerizare si dependente de temperatura si frecventa. Din aceasta grupa fac parte: fenoplastele. de aceea se numesc si bachelite.3. adezivi. Din ele se realizeaza camere de stingere pentru intrerupatoare. In procesul de reactie se disting 3 stadii. Ele se obtin din fenol sau crezol si formaldehida.. Se comporta insa mai bine la actiunea curentilor de scurgere si a arcului electric: gazele rezultate avand afinitate mare pentru electroni „sting” arcul electric Rasinile melanminice prezinta higroscopicitate redusa si stabilitate termica superioara fenoplastelor. altele au molecule spatiale – deci sunt termorigide (fenoplaste)... Astfel.

Se utilizeaza la izolarea cablurilor. Modificarea. in aceste cazuri. a proprietatilor celulozei se datoreaza indeosebi transformarilor chimice care au loc in structura sa sub actiunea oxigenului si caldurii. 8 . rezistente la actiunea curentilor de scurgere. Au in general proprietati mecanice si dielectrice foarte bune. Rasinile epoxidice sunt polimeri termorigizi care contin mai multe grupari epoxi de mare reactivitate.24 Caracteristici ale unor hartii poliamidice (Nomex) Poliimidele. a rezistivitatii si rezistentei la curentii de scurgere pe suprafata. Lanturile moleculare se grupeaza in micele care se aranjeaza in acelasi mod. Este o substanta macromoleculara naturala cu molecula liniara. rasini de lipire. macromoleculele celulozei depolimerizeaza. permitand agentului de intarire sa se fixeze si sa formeze un polimer cu amsa moleculara ridicata: rasina epoxi propriu-zisa. permitivitatea si pierderile dielectrice au valori mari . Sunt neinflamabile. Cele mai utilizate se obtin prin reactia dintre bisfenol A si epiclorhidrina. temperatura si frecventa campului electric. Poliuretanii. continutul de umiditate. urmata de o reticulare cu un agent de intarire. Se obtin din izocianati si alocooli polihidroxilici si pot avea molecule liniare sau spatiale. piese.  Rasini de poliaditie. Actiunea caldurii – mai puterinca in cazul celulozelor cu un grad de polimerizare mai redus sau cu continut de impuritati mare – are ca efecte principale: cresterea aciditatii si a continutului de cupru. la emailarea colectoarelor. stabilitate termica ridicata (150°C). dar dependente de temperatura. Aceasta structura explica porozitatea (40-50%) si absorbtia de apa foarte mare a produselor pe baza de celuloza. a agentilor chimici si au stabilitate termica buna. adezivilor si poroplastelor Celuloza si derivatii sai Celuloza. proprietatile sale depinzand. In procesul de durificare. rasini de presare.Tabelul 9. scaderea vascozitatii etc. formand fibrile si apoi fibre celulozice. de caracteristicile materialului impregnant. cu timpul. Cei cu molecule spatiale au proprietati asemanatoare fenoplastelor cu exceptia higroscopicitatii. in urma carora creste numarul de grupari polare si se reduc proprietatile dielectrice. Avand molecule polare. lungimea lor scade si proprietatile mecanice se inrautatesc. Se obtin din acid piromelitic si diamina aromatica. gruparea epoxi se distruge. Proprietatile dielectrice variaza foarte mult cu densitatea. la fabricarea lacurilor de emailare. rasini de impregnare. a elastomerilor. Astfel sub actiunea oxigenului. Se utilizeaza ca rasini de turnare. un hidrat de carbon polimer. De asemenea. proprietati mecanice bune si se utilizeaza sub forma de folii si lacuri de emailare.  Derivati ai celulozei. Pentru reducerea higroscopicitatii si imbunatatirea caracteristicilor dielectrice si a stabilitatii chimice si termice. Cei cu molecule liniare au proprietati asemanatoare cu poliamidele. celuloza se impregneaza cu lichide si mase electroizolante. Au molecule liniare. oxigenul favorizeaza reactiile chimice ale celulozei cu apa. dar absorbtie de apa mai redusa.

etc. Este putin higroscopica si se utilizeaza ca masa de presare la fabricarea lacurilor etc. se utilizeaza ca suport pentru produsele pe baza de mica. la izolarea transformatoarelor etc. dielectrice si termice foarte bune. a bobinelor pentru masini si aparatelor electrice. este rezistent la actiuena uleiului si se utilizeaza ca izolatie de crestatura. Celuloza este foarte mult utilizata in electrotehnica. factori de pierderi redus si rigiditate dielectrica mare. dar isi recapata dimensiunile initiale odata cu anularea acestor solicitari. cu fire lungi si rezistenta mecanica mare. Hartia de cablu are densitate mica. Caucucuri si elastomeri Cauciucurile sunt materiale cu elasticitate mare care. Hartia de condensatori este mai omogena. presate in stare umeda. Hartia japoneza. cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 si 4000. este solubila in hidrocarburi aromatice si insolubila in alcooli. dar higroscopica si cu proprietati variabile. Cartonul electrotehnic este alcatuit din straturi de hartie foarte fina. matase naturala sau artificiala si se utilizeaza la izolarea conductoarelor. Cel mai utilizat este triacetatul de celuloza. adica prin legarea macromoleculelor intre ele cu punti de sulf si prin adaugarea de negru de fum se reduce tendinta de cristalizare si elasticitatea cauciucului. cartoane. Cauciucul natural. Se utilizeaza la izolarea cablurilor de energie a conductoarelor de bobinaj. Elastomerii sunt polimeri cu forte intermoleculare slabe: se deformeaza cu usurinta dar revenirea la starea initiala se face foarte incet. In stare tensionata acestea nu perzinta tendinta de cristalizare. fire si tesaturi. indeosebi sub forma de hartii. are proprietati dielectrice foarte bune dar caracteristici termice si mecanice foarte reduse. Hartia Kraft se obtine prin procedeul sulfat si are proprietati mecanice. Este un polime natural al izoprenului. Se inmoaie la 80°C. Produse pe baza de celuloza. Continutul de sulf poate varia intre 4 % si 45%. Este ieftina. Prin vulcanizare. material rezistent la actiunea ozonului.Prin modificarea chimica a moleculelor de celuloza se obtin esteri (acetati. a uleiurilor si benzinenei si cu buna stabilitate termica. benzina. usor prelucrabila. Produsele obtinute prezinta higroscopicitate mai redusa si proprietati dielectrice si termice superioare. caracteristici dielectrice foarte bune si se utilizeaza in locul hartiei obisnuite. permitivitate si rezistenta electrica mari si pierderi dielectrice reduse. Are higroscopicitate redusa. In stare tensionate ele prezinta tendinta de cristalizare. Are proprietati mecanice bune. nitrati etc) sau eteri (etil sau benzilceluloza) ai celulozei. Hartia acetilata se obtine prin esterificarea celulozei cu acid acetic. Firele si tesaturile se obtin din bumbac. dar se imbunatatesc caracteristicle mecanice si termice. Se utilizeaza ca dielectric pentru condensatoare. a stratificatelor a tecilor izolante etc. Acetatii de celuloza se obtin prin inlocuirea gruparilor –OH din molecula celulozei cu grupari acetil (-CH3CO). se topeste la 180-220°C. 9 . a descarcarilor partiale. rezistenta la tractiune si sfasiere mare. subtire. sub actiunea unor forte mecanice se deformeaza. densa. Benzil celuloza se obtine din celuloza si clorura de benzil. cu rigiditate dielectrica.

Se vulcanizeaza mai greu decat cauciucul natural. se poate utiliza la 175°C. Buna SS). Se utilizeaza (intre -50 si 150°C) la izolarea conductoarelor. uleiurilor etc. Se pot utiliza la 150 °C. si se utilizeaza pentru izolarea cablurilor de alimentare a lampilor fluorescente. cu acrilnitrilii (perbunanul) etc. Este nepolar. dar au proprietati termice si mecanice superioare si o rezistenta mai buna la actiunea solventilo. cablurilor etc. dar prezinta rezistenta la oxidare. la tensiuni joase si in medii care nu contin ulei mineral. solventilor. Elastomeri. thiocolul. respectiv materiala parafinoase si bituminoase. se utilizeaza la fabricarea curelelor de transmisie care nu trebuie sa inmagazineze sarcini electrice. 10 . dar au proprietati mecanice slabe. Proprietatile lor dielectrice depind de natura si continutul materialului de umplutura sau al agentului de vulcanizare. a benzilor adezive etc. a apei. stabilitate termica superioara (120°C) si rezistenta mare la actiunea ozonului si oxigenului. Cauciucuri sintetice. etc. pentru diminuarea actiunii acestora se introduc antioxidanti. ozonurilor etc. Perbunanul care este semiconductor. Perdurenul. Au caracteristici dielectrice mai slabe decat ale cauciucului natural. rezinita etc. Polietilena clorosulfonata (Hypanol) este stabila la actiunea oxigenului si ozonului. Elastomerii fluorurati (policlororetilena fluorurata. Cauciucurile siliconice – polisiloxani cu molecule liniare – sunt rezistente la actiunea ozonului. toxice etc. prin copolimerizarea butadienei cu stirenul (Buna S. Elastomerii se obtin din rasini de polimerizare sau poliaditie. Caiuciucurile pe baza de butadiena se obtin prin polimerizarea dimetilbutadienei (cauciucul Buna) sau a clorbutadienei (neoprenul sau cloroprenul). au conductivitate termica mai ridicata si nu-si modifica prea mult proprietatile cu temperatura. de intensitatea solicitarilor mecanice. Sunt rezistenti la actiunea solventilor. au rezistenta la rupere si sfasiere mai mica. oxigenului si uleiurilor. se obtin prin policondensarea polisulfurilor si policlorurelor metalelor alcalino-pamantoase. caldura si durata de viata superioare (perbunanul si neoprenul putand fi utilizati la 220°C). Cauciucurile cu poliacrilati sunt rezistente la actiunea ozonului. solventi oxigenati sau halogenati. Se utilizeaza la confectionarea mantalelor pentru cabluri care lucreaza in medii umede. ozonului si oxigenului. are proprietati dielectrice foarte bune. Amestecat cu fenolformaldehida. copolimeri de propilena fluorurata) se utilizeaza la temperaturi cuprinse intre -50 si 200°C. a curentilor de scurgere pe suprafata. in instalatii Roentgen etc. la autovehicule. au proprietati dielectrice reduse.Caiuciucul natural este atacat de oxigen si ozon. Cacuciucul butilic se obtine prin copolimerizarea izobutilenei cu izoprenul. Se utilizeaza la izolarea conductelor electrice flexibile. sunt stabile la actiunea uleiurilor. are proprietati mecanice bune si se utilizeaza (intre -15 si 150°C) la izolarea conductoarelor. a cablurilor care functioneaza in conditii grele etc. a cablurilor pentru instalatii de interior.

precum si a celor cu regim greu de lucru (pentru laminare... la 50 Hz 1 KHz 1 MHz Rezistivitatea de volum ρ r [a Ω m] Rigiditatea dielectrica (transversala) [Mv/m] Rasini siliconice 5. caucicuri si rasini.0.1. O larga utilizare au rasinile siliconice in realizarea sistemelor de izolatie ale masinilor electrice de puteri mari si tensiuni inalte (avand rezistenta mare la actiunea descarcarilor partiale). Siliconii se mai utilizeaza si ca adaos in compozitiile de presare (pentru evitarea lipirii pieselor de matrite). cu rezistenta mare la actiunea curentilor de scurgere pe siuprafata si cu bune proprietati dielectrice (tab 9. 11 . Prin urmare.7. sunt neinflamabile. Proprietatea Rezistenta la tractiune [MN/m 2 ] Absorbtia d e apa (dupa 4 zile) [%] Permitivitatea relativa ε r .6.Siliconii Materialele siliconice sunt compusi organici ai siliciului si se obtin prin completarea valentelor libere ale lantului siloxanic cu radicali organici. macarale. proprietatile lor imbina caracteristicile electrice foarte bune ale materialelor organice cu stabilitate chimica si termica mare care caracaterizeaza materialele anorganice.70 Tesatura de sticla 59 0..5 9 Carton de azbest 10 15 30 20 6 260 30 250 0.7 0..2 2..3.5.. nehigroscopice.. a lacurilor de lipire..30 Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de acoperire (pentru tesaturi de azbest sau sticla. ca aditiv pentru cauciucuri sintetice.5.8 3. la fabricarea compoundurilor..8 2 2.8 3.5 2.. siliconii se prezinta sub forma de uleiuri sau unsori. a lacurilor de impregnare.07 6 Hartie de azbest 30 <1..7 0..8 3. tractiune etc)..2 3. la 50 Hz 1 kHz 1 MHz 3 Factorul de pierderi tg δ ⋅ 10 . cu proprietati termomecanice foarte bune.2 1..4 50 47 46 35 20. dar ale caror proprietati electrice variaza cu temperatura si intensitatea campului electric.28).8 3. In aceste cazuri se utilizeaza benzi din tesatura de sticla.1000 20. produse pe baza de mica etc).2..5..2 1. a liantilor pentru mase plastice presate cu umplutura anorganica etc.. Rasinile siliconice sunt materiale termorigide. nehigroscopice.7 0.9 3. greu inflamabile. hartie de mica si liant siliconic. In functie de structura lor moleculara. nu dezvolta gaze toxice si adera la suprafete metalice. Pot functiona la temperaturi ridicate (200°C).5 4..

Bibliografie 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful