Materiale organice

Materiale organice micromoleculare
 Ceruri si substante ceroase. Cerurile sunt materiale cristaline cu proprietati dielectrice foarte bune (tab 9.19) si higroscopicitate mica, dar cu rezistenta mecanica, temperature de topire si conductivitate termica reduse. De asemenea, au contractie la racier mare si sunt solubile in uleiuri minerale si clorurate. Cerurile naturale (ceara de albine, de carnauba, Montana) sunt putin folosite in prezent, datorita proprietetilor lor mecanice si termice reduse. Mai des se utilizeaza substantele ceroase, atat cele nepolare (parafina, cerezina, ozocherita) – cu proprietati dielectrice foarte bune – cat si cele polare (uleiul de ricin hidrogenat, parafina si naftalina clorurata) – cu caracteristici dielectrice mai slabe si dependente de temperatura. Se utilizeaza la fabricarea maselor de impregnare pentru conductoare, a maselor de umplere a mansoanelor cablurilor si cutiilor terminale, la impregnarea condensatoarelor etc.  Bitumuri si asfalturi. Bitumurile sunt amestecuri amorfe de hidrocarburi care contin, in cantitati reduse, oxigen si sulf. Cele sintetice se obtin prin distilarea produselor petroliere, iar cele naturale – asfalturile – provin din zacaminte invecinate cu cele de titei. Bitumurile au contractie mare la racire, sunt fragile la temperatura camerei, insolubile in apa si alcooli si solubile in hidrocarburi aromatice, uleiuri si benzina. Temperatura de inmuiere variaza intre 50 si 150°C si creste cu continutul de sulf. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de impregnare, a compoundurilor, a unor produse de baza de mica, ca mase de umplere etc.

Materiale organice macromoleculare
 Rasini naturale. Rasinile naturale sunt amestecuri complexe de acizi rasinosi si hidrocarburi cu proprietati dielectrice foarte bune, dar caracteristici mecanice si termice reduse (tab 9.20). Caracteristici Densitatea [kg/dm 3 ] Temperatura de inmuiere [°C] Temperatura de topire [°C] Indicele de aciditate [mgKOH/g] Rezistivitatea de volum [Ωm] Rezisitivitatea de suprafata la U r =20%, [Ω] Permitivitatea relativa ε r la 20°C Tangenta unghiului de pierderi, la 20°C Rigiditatea dielectrica [MV/m] Sellac 1,0...1,1 50...60 75...80 65...76 10 10
14

Colofoniu 50...70 120...155 150...195 10 ...10 13 14

Rasini fosile 1,02...1,07 120...170 100...135 10 15 ...10 17 10 18

15

2,3...3,8 20...30 3

2,5...3 0,02...0,03 -

2,65...2,85 10 −3 14...17

Se dizolva greu in ulei (la 300-350°C).60°C). de policondensare si de poliaditie. in functie de tipul reactiei chimice de obtinere. Se utilizeaza ca baza pentru lacuri de lipire. in cazul rasinilor polare permitivitatea si factorul de pierderi au valori mari si care se modifica foarte mult cu temperatura si frecventa.. clasificare care are o importanta mai mult didactica. Fig. rezistivitatii de volum si de suprafata.Sellacul se prezinta sub forma de solzi. acetona etc. Chihlimbarul prezinta valori foarte mari ale duritatii. la umplerea mansoanelor si cutiilor terminale ale cablurilor etc. precum si a prelucrabilitatii lor usoare.63). dar este solubil in benzen. Clasificarea rasinilor sintetice Rasini sintetice Rasini de polimerizare Rasini de policondensare Rasini de poliaditie Termoplaste Termoplaste Termorigide Termoplaste Termorigide Poliamide Poliesteri cu molecule limniare Policarbonati nesaturati Fenoplaste Aminoplaste Poliesteri cu molecule spatiale Poliuretani cu molecule liniare Poliuretani cu molecule spatiale Rasini epoxidice Aeasta clasificare este impartita pentru evidentierea proprietetilor dielectrice ale rasinilor. rasinile nepolare sunt caracterizate prin valori mici (si care variaza putin cu temperatura si frecventa) ale permitivitatii si factorului de pierderi dielectrice. Se utilizeaza la fabricarea masei galbene (cu ulei de cablu). Caracteristici generale. rasinile sintetice se clasifica in rasini de polimerizare. rasinile sintetice prezinta cele mai diverse aplicatii industriale. aceasta poate fi insa marita printro tratare termica: 30 de ore la 100°C. Datorita proprietatilor electrice si mecanice deosebite. Aflandu-se in numar foarte mare si cu caracteristici foarte diferite. Astfel. Tinandu-se seama de proprietatile termomecanice – deosebit de importante pentru utlizarea materialelor electroizolante – rasinile sintetice se clasifica in rasini ermoplastice si termorigide. ele se clasifica in mai multe moduri (fig 9. In functie de caracterul polar sau nepolar al moleculelor. Dimpotriva. 9. Incalzit la 200°C devine termorigid. emailare etc.. Se utilizeaza in constructia aparatelor de masura de mare precizie (electrometre etc)  Rasini sintetice.63.21). rasinile sintetice se impart in rasini polae si nepolare (tab 9. Astfel. este solubil in alcooli si benzen si are temperatura de inmuiere foarte redusa 950. Colofoniul se obtine din rasini de conifere. 4 .

cabluri de energie etc.... Se obtine prin polimerizarea etilenei.0 2. Sunt substante cu macromolecule liniare. Cu ploietilena expandata se izoleaza cablurile pentru frecvente inalte cu capacitati foarte mici etc...20 Polimolclortrifluoretilana Polara 2.2.1.3. cu sau fara plastifianti. Prin extrudere se izoleaza conducte si cabluri pentru inalta frecventa. Rezistenta mecanica a polietilenei scade foarte mult cu temperatura. proprietatile dielectrice ramanand insa neschimbate.. Au absorbtie de apa reduse si proprietati dielectrice foarte bune Natura moleculei Permitivitatea Tangenta unghiului de pierderi tg δ ⋅ 10 3 relativa ε r Polietilena 2.... Polietilena de mare densitate are un grad inalt de cristalinitate (85%) care ii confera duritate mai mare.2000 atm) – rezultand un amterial cu densitate mica – sau la presiunea normala (1 atm) – rezultand un material cu densitate mare.... Este nehigroscopica.20 Tereftalat de polietilena 2..2 Polistiren Nepolara 2. Polietilena are o buna stabilitate la acizi si baze. rasinile acrilice etc. Alti produsi ai etilenei ca poliizobutilena.2 0. are proprietati dielectrice foarte bune (independente de frecventa) si se prelucreaza cu usurinta.. polivinilalcoolii.0. polimonoclortrifluoretilena.15 Tabelul 9. Polietilena (PE).3 0.0 0. policlorura de vinil si de viniliden. foliile de polietilena se folosesc la fabricarea condensatoarelor.2 10.21 Dependenta proprietatilor dielectrice de natura macromoleculelor Se prelucreaza usor. polistirenul. politetrafluoretilena. conductori de bobinaj. polipropilena. Polietilena de densitate mica are structura amorfa si proprietati mecanice mai reduse. Rasini de polimerizare. Polietilena se reticuleaza (pe cale chimica cu peroxid de dicumil – sau prin iradiere)..2 Poitetrafluoretilena 2. Aceasta se datoreaza indeosebi radicalilor – CH3 pe care-i contine si care impiedica ordonarea macromoleculelor. deci este nepolara si termoplata. dar este atacata de solventi organici..5 Ploclorura de vinil 2. Are molecule simetrice si liniare. Din aceasta grupa fac parte: polietilenna. adica se efectueaza o legare a lanturilor moleculare intre ele.3. In acest fel creste temperatura de inmuiere si rezistenta mecanica.8. Utilizarile polietilenei sunt dintre cele mai diverse. Astfel. 5 Rasini . temperatura de inmuiere mai ridicata si o comportare mai buna la temperaturi scazute ( -40°C). telefonice si a celor care functioneaza in medii corozive.2. polietena clorosurfonata etc au temperaturi de utilizare mai ridicate dar proprietati dielectrice mai reduse. la izolarea cablurilor submarine.7 5. deci termoplastice si cu temperatura de inmuiere redusa (cu exceptia fluoroplastelor). Pentru imbunatatirea caracteristicilor termomecanice. plivinilacetatii. la presiune inalta (1000.

Din acest motiv. Sunt polimeri ai acidului acrilic si metacrilic. PTFE nu se utilizeaza in campuri electrice intense. in PTFE. datorita electrolizei sarurilor din materialele de adaos. descarcari electrice. proprietatile sale dielectrice variaza foarte mult cu frecventa si temperatura. constand din adaugarea de antioxidanti. citric etc). lumina si au stabilitate chimica buna. a unor cutii pentru acumulatoare. Prin clorurarea monomerului de PVC se obtine clorura de vini-liden si apoi policrorura de viniliden. in medii umede sau in atmosfere puternic corozive. are bune proprietati dielectrice si nu arde. Polistirenul (PS) este un amterial nepolar cu proprietati dielectrice foarte bune si independente de frecventa. Se comporta mai bine decat caiuciucul natural atat la actiunea ozonului cat si a uleiului mineral. cu proprietati mecanice si termice asemanatoare polistirenului. Se utilizeaza la fabricarea la curilor. polimetilmetacrilatul – PMMA etc). fire. Prezinta insa temperatura de inmuiere si rezilienta scazuta si este inflamabil. carcase pentru bobine. expandat etc. se discompune (producand gaze toxice) . La 327°C trece in stare amorfa iar la 400°C. in general. Fiind material polar are caracteristici dielectrice mai reduse decat polietilena sau polistirenul si dependente – ca si cele mecanice – de continutul de plastifiant. usor prelucrabila. PVC-ul se foloseste. PTFE se utilizeaza pentru realizarea unor scheme de izolatii care functioneaza in clasa de izolatie C. 6 . iar la frecvente inalte prezinta piereri dielectrice mari. Policlorura de vinil (PVC) se obtine prin polimerizarea clorurii de vinil. apar microgoluri (cavitati) in care se pot devolta descarcari partiale. Datorita valorilor mari ale energiei de legatura dintre atomii de carbon si fluor. deformari mecanice in urma scurtcircuitelor etc) care contribuie la ombatranirea rapida a polietilenei. in curent continuu imbatraneste foarte repede. PTFE are stabilitate termica ridicata (250°C). inhibitori pentru descarcari electrice arborescente etc. la variatie mai importante ale temperaturii. Are aceleasi utilizari ca si PTFE. cu coeficent de dilatatie liniara mai mic si caracteristici dielectrice mai reduse decat politrifluoretilena. la fabricarea izolatiilor de crestatura combinata. a benzilor adezive. fosforic. lacuri. a carcaselor pentru aparate. Este termoplastica. la frecvente industirale. dar cu higroscopicitate mai redusa si stabilitate termica superioara. piese turnate. Se utilizeaza sub forma de benzi. Rasinile acrilice (polietilacrilatul. Politetrafluoretilena (PTFE). carcase etc) pentru aparate de masura. Polimonocolortrifluoretilena (PCTFE). a camerelor de stingere. tuburi pentru instalatii electrice. sub forma de „sticle organice” etc. tuburi. Se utilizeaza la izolarea conductoarelor si cablurilor de energie (intre 1 si 20 kV). indeosebi in inalta frecventa. avand coeficientul de dilatatie mare. a unor piese izolatoare (placi. dar cu caracteristici dielectrice mai reduse (fiind polare). sub forma de PVC tare – fara plastifianti – sau PVC moale – cu plastifianti (esteri ai acidului ftalic. Sunt rezistente la ozon. Se obtine prin polimerizarea tetrafluoretilenei (CF2 = CF2) si are structura asemanatoare cu cea a polietilenei. izolatii pentru conductoare si cabluri de inalta frecventa etc. Are insa stabilitate termica redusa (70°C) iar. In aceste cazuri se iau masuri speciale. Este nepolara. material cu proprietati dielectrice asemanatoare cu cele ale PVC-ului. adezivilor. pentru acoperirea pieselor de forma complicata (sub forma de plastisoli si organosoli – suspensie de PVC in plastifianti) etc.In cazul cablurilor de energie de tensiuni inalte apar unele fenomene negative (oxidare.

3 % Rezistivitatea de volum 10 14 Ωm Permitivitatea relativa. fiecare fiind important pentru un anumit domeniu de utilizare a rasinilor. Aminoplastele.20 % Absorbtia de apa 0. (cu eliminare de apa) – este solubil in alcooli si acetona si se utilizeaza ca lac de impregnare. in prezenta unui catalizator bazic (amoniac. lacuri..015 Rigiditatea dielectrica MV/m 20. al 50 Hz 3.. hidroid de sodiu) sau acid (acid clorhidric. poliamidele.. Poliamidele. au hidroscopicitate mare si caracteristici dielectrice reduse. la 50 Hz 0.. dur si cu rezistenta mare la caldura si acizi. Se comporta insa mai bine la actiunea curentilor de scurgere si a arcului electric: gazele rezultate avand afinitate mare pentru electroni „sting” arcul electric Rasinile melanminice prezinta higroscopicitate redusa si stabilitate termica superioara fenoplastelor.3 MN/m 2 Alungirea relativa la rupere 10. adezivi. de aceea se numesc si bachelite. fosforic).3 Tangenta unghiului de pierderi. Rasini de policondensare.. Se utilizeaza pentru confectionarea diferitelor piese cu o rezistenta mecanica mare. Rasinile carbamidice au proprietati asemanatoare cu cele ale bachelitelor. termoplastic si se utilizeaza ca masa de formare. Ele se obtin din fenol sau crezol si formaldehida. melaminice anilinice. Aminoplastele sunt termorigide si au uitlizari asemanatoare fenoplastelor. altele au molecule spatiale – deci sunt termorigide (fenoplaste). lianti pentru stratificate etc. Se obtin din acizi dicarboxilici si diamine. melamina sau anilina si poarta numele de rasini carbamidice. de legare a fenilalcoolilor intre ei (cu eliminare de apa) – este mai putin solubil.. Rasinile anilinice au proprietati dielectrice foarte bune – putand fi utilizate la frecvente inalte. Astfel. dar se prelucreaza foarte greu.. sub forma de folii. aminoplastele. Din aceasta grupa fac parte: fenoplastele. iar rezitul – reprezentand stadiul final de desfasurare a reactiei C. Fenoplastele. Datorita eliminarii apei in procesul de reactie.. de fire si tesaturi. Din ele se realizeaza camere de stingere pentru intrerupatoare. rezolul – corespunzator stadiului A de desfasurare a reactiei dintre fenol si fenilalcool.. poliimidele.3. rasinile de policondensare eu higroscopicitate mai mare si caracteristici dielectrice mai reduse decat rasinile de polimerizare si dependente de temperatura si frecventa.. Unele au molecule liniare si sunt termoplastice (polliamide). cand se formeaza retele moleculare spatiale – este insolubil. Au prorpietati mecanice foarte bune. policarbonatii si poliesterii. Se obtin prin policondensarea aldehidei formice cu carbamida (ureea). Au fost descoperite de Bakeland (in 1907).3. rezitolul – corespunzator stadiului B.3.40 Stabilitatea termica [°C >180 7 . Caracteristică Unitatea de măsură Valori Rezistemta la tractiune 2. Sunt puternic polare (datorita grupelor =CO si -OH). In procesul de reactie se disting 3 stadii. se lipesc usor si se aprind greu.

Astfel sub actiunea oxigenului. in urma carora creste numarul de grupari polare si se reduc proprietatile dielectrice. la fabricarea lacurilor de emailare. proprietati mecanice bune si se utilizeaza sub forma de folii si lacuri de emailare. In procesul de durificare. formand fibrile si apoi fibre celulozice. a agentilor chimici si au stabilitate termica buna. Sunt neinflamabile. Se obtin din acid piromelitic si diamina aromatica. Se utilizeaza la izolarea cablurilor. continutul de umiditate. 8 . cu timpul. Proprietatile dielectrice variaza foarte mult cu densitatea. Se obtin din izocianati si alocooli polihidroxilici si pot avea molecule liniare sau spatiale. Lanturile moleculare se grupeaza in micele care se aranjeaza in acelasi mod. De asemenea. un hidrat de carbon polimer. oxigenul favorizeaza reactiile chimice ale celulozei cu apa. celuloza se impregneaza cu lichide si mase electroizolante. temperatura si frecventa campului electric. Poliuretanii. Avand molecule polare. piese.  Derivati ai celulozei.24 Caracteristici ale unor hartii poliamidice (Nomex) Poliimidele. scaderea vascozitatii etc. a proprietatilor celulozei se datoreaza indeosebi transformarilor chimice care au loc in structura sa sub actiunea oxigenului si caldurii. Actiunea caldurii – mai puterinca in cazul celulozelor cu un grad de polimerizare mai redus sau cu continut de impuritati mare – are ca efecte principale: cresterea aciditatii si a continutului de cupru. Este o substanta macromoleculara naturala cu molecula liniara. Cei cu molecule spatiale au proprietati asemanatoare fenoplastelor cu exceptia higroscopicitatii.  Rasini de poliaditie. gruparea epoxi se distruge. rezistente la actiunea curentilor de scurgere. stabilitate termica ridicata (150°C). Modificarea. Pentru reducerea higroscopicitatii si imbunatatirea caracteristicilor dielectrice si a stabilitatii chimice si termice. Aceasta structura explica porozitatea (40-50%) si absorbtia de apa foarte mare a produselor pe baza de celuloza. adezivilor si poroplastelor Celuloza si derivatii sai Celuloza. dar dependente de temperatura. rasini de presare. Au in general proprietati mecanice si dielectrice foarte bune. lungimea lor scade si proprietatile mecanice se inrautatesc. a elastomerilor. la emailarea colectoarelor.Tabelul 9. in aceste cazuri. rasini de lipire. Au molecule liniare. permitivitatea si pierderile dielectrice au valori mari . a rezistivitatii si rezistentei la curentii de scurgere pe suprafata. urmata de o reticulare cu un agent de intarire. proprietatile sale depinzand. de caracteristicile materialului impregnant. rasini de impregnare. permitand agentului de intarire sa se fixeze si sa formeze un polimer cu amsa moleculara ridicata: rasina epoxi propriu-zisa. Rasinile epoxidice sunt polimeri termorigizi care contin mai multe grupari epoxi de mare reactivitate. Se utilizeaza ca rasini de turnare. Cele mai utilizate se obtin prin reactia dintre bisfenol A si epiclorhidrina. macromoleculele celulozei depolimerizeaza. Cei cu molecule liniare au proprietati asemanatoare cu poliamidele. dar absorbtie de apa mai redusa.

Acetatii de celuloza se obtin prin inlocuirea gruparilor –OH din molecula celulozei cu grupari acetil (-CH3CO).Prin modificarea chimica a moleculelor de celuloza se obtin esteri (acetati. Cartonul electrotehnic este alcatuit din straturi de hartie foarte fina. dielectrice si termice foarte bune. Hartia Kraft se obtine prin procedeul sulfat si are proprietati mecanice. Hartia japoneza. Este putin higroscopica si se utilizeaza ca masa de presare la fabricarea lacurilor etc. Este un polime natural al izoprenului. Are higroscopicitate redusa. Hartia de condensatori este mai omogena. 9 . subtire. Caucucuri si elastomeri Cauciucurile sunt materiale cu elasticitate mare care. cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 si 4000. etc. benzina. rezistenta la tractiune si sfasiere mare. a bobinelor pentru masini si aparatelor electrice. Produse pe baza de celuloza. adica prin legarea macromoleculelor intre ele cu punti de sulf si prin adaugarea de negru de fum se reduce tendinta de cristalizare si elasticitatea cauciucului. In stare tensionata acestea nu perzinta tendinta de cristalizare. sub actiunea unor forte mecanice se deformeaza. matase naturala sau artificiala si se utilizeaza la izolarea conductoarelor. Se inmoaie la 80°C. a stratificatelor a tecilor izolante etc. Se utilizeaza ca dielectric pentru condensatoare. Elastomerii sunt polimeri cu forte intermoleculare slabe: se deformeaza cu usurinta dar revenirea la starea initiala se face foarte incet. caracteristici dielectrice foarte bune si se utilizeaza in locul hartiei obisnuite. Firele si tesaturile se obtin din bumbac. indeosebi sub forma de hartii. usor prelucrabila. Hartia de cablu are densitate mica. a uleiurilor si benzinenei si cu buna stabilitate termica. este rezistent la actiuena uleiului si se utilizeaza ca izolatie de crestatura. permitivitate si rezistenta electrica mari si pierderi dielectrice reduse. Are proprietati mecanice bune. se utilizeaza ca suport pentru produsele pe baza de mica. este solubila in hidrocarburi aromatice si insolubila in alcooli. fire si tesaturi. la izolarea transformatoarelor etc. Celuloza este foarte mult utilizata in electrotehnica. dar isi recapata dimensiunile initiale odata cu anularea acestor solicitari. densa. factori de pierderi redus si rigiditate dielectrica mare. Prin vulcanizare. dar higroscopica si cu proprietati variabile. Continutul de sulf poate varia intre 4 % si 45%. are proprietati dielectrice foarte bune dar caracteristici termice si mecanice foarte reduse. presate in stare umeda. Cel mai utilizat este triacetatul de celuloza. cu rigiditate dielectrica. se topeste la 180-220°C. a descarcarilor partiale. material rezistent la actiunea ozonului. Benzil celuloza se obtine din celuloza si clorura de benzil. Produsele obtinute prezinta higroscopicitate mai redusa si proprietati dielectrice si termice superioare. Hartia acetilata se obtine prin esterificarea celulozei cu acid acetic. cu fire lungi si rezistenta mecanica mare. cartoane. dar se imbunatatesc caracteristicle mecanice si termice. Este ieftina. In stare tensionate ele prezinta tendinta de cristalizare. Cauciucul natural. nitrati etc) sau eteri (etil sau benzilceluloza) ai celulozei. Se utilizeaza la izolarea cablurilor de energie a conductoarelor de bobinaj.

a curentilor de scurgere pe suprafata. stabilitate termica superioara (120°C) si rezistenta mare la actiunea ozonului si oxigenului. au rezistenta la rupere si sfasiere mai mica. Este nepolar. se poate utiliza la 175°C. caldura si durata de viata superioare (perbunanul si neoprenul putand fi utilizati la 220°C). a cablurilor pentru instalatii de interior. au conductivitate termica mai ridicata si nu-si modifica prea mult proprietatile cu temperatura. Se utilizeaza la confectionarea mantalelor pentru cabluri care lucreaza in medii umede. oxigenului si uleiurilor. rezinita etc. Se pot utiliza la 150 °C. Perdurenul. Sunt rezistenti la actiunea solventilor. la autovehicule. in instalatii Roentgen etc. Cauciucurile cu poliacrilati sunt rezistente la actiunea ozonului. respectiv materiala parafinoase si bituminoase. de intensitatea solicitarilor mecanice. a benzilor adezive etc. prin copolimerizarea butadienei cu stirenul (Buna S. au proprietati dielectrice reduse. thiocolul. dar prezinta rezistenta la oxidare. uleiurilor etc. se utilizeaza la fabricarea curelelor de transmisie care nu trebuie sa inmagazineze sarcini electrice. Buna SS). a apei.Caiuciucul natural este atacat de oxigen si ozon. solventi oxigenati sau halogenati. Se vulcanizeaza mai greu decat cauciucul natural. toxice etc. 10 . a cablurilor care functioneaza in conditii grele etc. ozonurilor etc. se obtin prin policondensarea polisulfurilor si policlorurelor metalelor alcalino-pamantoase. Cauciucurile siliconice – polisiloxani cu molecule liniare – sunt rezistente la actiunea ozonului. sunt stabile la actiunea uleiurilor. Amestecat cu fenolformaldehida. dar au proprietati mecanice slabe. Proprietatile lor dielectrice depind de natura si continutul materialului de umplutura sau al agentului de vulcanizare. si se utilizeaza pentru izolarea cablurilor de alimentare a lampilor fluorescente. Se utilizeaza (intre -50 si 150°C) la izolarea conductoarelor. Polietilena clorosulfonata (Hypanol) este stabila la actiunea oxigenului si ozonului. Elastomerii fluorurati (policlororetilena fluorurata. cu acrilnitrilii (perbunanul) etc. Se utilizeaza la izolarea conductelor electrice flexibile. Au caracteristici dielectrice mai slabe decat ale cauciucului natural. Cauciucuri sintetice. la tensiuni joase si in medii care nu contin ulei mineral. pentru diminuarea actiunii acestora se introduc antioxidanti. are proprietati dielectrice foarte bune. Elastomeri. dar au proprietati termice si mecanice superioare si o rezistenta mai buna la actiunea solventilo. solventilor. ozonului si oxigenului. Caiuciucurile pe baza de butadiena se obtin prin polimerizarea dimetilbutadienei (cauciucul Buna) sau a clorbutadienei (neoprenul sau cloroprenul). are proprietati mecanice bune si se utilizeaza (intre -15 si 150°C) la izolarea conductoarelor. Elastomerii se obtin din rasini de polimerizare sau poliaditie. etc. Cacuciucul butilic se obtine prin copolimerizarea izobutilenei cu izoprenul. Perbunanul care este semiconductor. cablurilor etc. copolimeri de propilena fluorurata) se utilizeaza la temperaturi cuprinse intre -50 si 200°C.

Proprietatea Rezistenta la tractiune [MN/m 2 ] Absorbtia d e apa (dupa 4 zile) [%] Permitivitatea relativa ε r . In aceste cazuri se utilizeaza benzi din tesatura de sticla.8 3..5...30 Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de acoperire (pentru tesaturi de azbest sau sticla.2. O larga utilizare au rasinile siliconice in realizarea sistemelor de izolatie ale masinilor electrice de puteri mari si tensiuni inalte (avand rezistenta mare la actiunea descarcarilor partiale).2 2.7 0. Pot functiona la temperaturi ridicate (200°C). produse pe baza de mica etc). Siliconii se mai utilizeaza si ca adaos in compozitiile de presare (pentru evitarea lipirii pieselor de matrite). hartie de mica si liant siliconic.07 6 Hartie de azbest 30 <1. a liantilor pentru mase plastice presate cu umplutura anorganica etc.. tractiune etc). ca aditiv pentru cauciucuri sintetice.9 3..1.8 2 2. Prin urmare..7 0.5 2.2 3. proprietatile lor imbina caracteristicile electrice foarte bune ale materialelor organice cu stabilitate chimica si termica mare care caracaterizeaza materialele anorganice...5..7. sunt neinflamabile.6. a lacurilor de impregnare. macarale.5 4.. la 50 Hz 1 KHz 1 MHz Rezistivitatea de volum ρ r [a Ω m] Rigiditatea dielectrica (transversala) [Mv/m] Rasini siliconice 5. siliconii se prezinta sub forma de uleiuri sau unsori.Siliconii Materialele siliconice sunt compusi organici ai siliciului si se obtin prin completarea valentelor libere ale lantului siloxanic cu radicali organici.2 1.4 50 47 46 35 20. dar ale caror proprietati electrice variaza cu temperatura si intensitatea campului electric.0. la fabricarea compoundurilor..5. a lacurilor de lipire.. Rasinile siliconice sunt materiale termorigide..5 9 Carton de azbest 10 15 30 20 6 260 30 250 0.28).1000 20. cu rezistenta mare la actiunea curentilor de scurgere pe siuprafata si cu bune proprietati dielectrice (tab 9..8 3. nehigroscopice. nehigroscopice.7 0. In functie de structura lor moleculara.2 1. precum si a celor cu regim greu de lucru (pentru laminare.70 Tesatura de sticla 59 0. la 50 Hz 1 kHz 1 MHz 3 Factorul de pierderi tg δ ⋅ 10 .8 3. greu inflamabile.. cu proprietati termomecanice foarte bune. 11 .3..8 3. nu dezvolta gaze toxice si adera la suprafete metalice.. caucicuri si rasini..

Bibliografie 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful