P. 1
Materiale organice micromoleculare

Materiale organice micromoleculare

|Views: 49|Likes:
Published by Romica Lazar

More info:

Published by: Romica Lazar on Jan 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/07/2013

pdf

text

original

Materiale organice

Materiale organice micromoleculare
 Ceruri si substante ceroase. Cerurile sunt materiale cristaline cu proprietati dielectrice foarte bune (tab 9.19) si higroscopicitate mica, dar cu rezistenta mecanica, temperature de topire si conductivitate termica reduse. De asemenea, au contractie la racier mare si sunt solubile in uleiuri minerale si clorurate. Cerurile naturale (ceara de albine, de carnauba, Montana) sunt putin folosite in prezent, datorita proprietetilor lor mecanice si termice reduse. Mai des se utilizeaza substantele ceroase, atat cele nepolare (parafina, cerezina, ozocherita) – cu proprietati dielectrice foarte bune – cat si cele polare (uleiul de ricin hidrogenat, parafina si naftalina clorurata) – cu caracteristici dielectrice mai slabe si dependente de temperatura. Se utilizeaza la fabricarea maselor de impregnare pentru conductoare, a maselor de umplere a mansoanelor cablurilor si cutiilor terminale, la impregnarea condensatoarelor etc.  Bitumuri si asfalturi. Bitumurile sunt amestecuri amorfe de hidrocarburi care contin, in cantitati reduse, oxigen si sulf. Cele sintetice se obtin prin distilarea produselor petroliere, iar cele naturale – asfalturile – provin din zacaminte invecinate cu cele de titei. Bitumurile au contractie mare la racire, sunt fragile la temperatura camerei, insolubile in apa si alcooli si solubile in hidrocarburi aromatice, uleiuri si benzina. Temperatura de inmuiere variaza intre 50 si 150°C si creste cu continutul de sulf. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de impregnare, a compoundurilor, a unor produse de baza de mica, ca mase de umplere etc.

Materiale organice macromoleculare
 Rasini naturale. Rasinile naturale sunt amestecuri complexe de acizi rasinosi si hidrocarburi cu proprietati dielectrice foarte bune, dar caracteristici mecanice si termice reduse (tab 9.20). Caracteristici Densitatea [kg/dm 3 ] Temperatura de inmuiere [°C] Temperatura de topire [°C] Indicele de aciditate [mgKOH/g] Rezistivitatea de volum [Ωm] Rezisitivitatea de suprafata la U r =20%, [Ω] Permitivitatea relativa ε r la 20°C Tangenta unghiului de pierderi, la 20°C Rigiditatea dielectrica [MV/m] Sellac 1,0...1,1 50...60 75...80 65...76 10 10
14

Colofoniu 50...70 120...155 150...195 10 ...10 13 14

Rasini fosile 1,02...1,07 120...170 100...135 10 15 ...10 17 10 18

15

2,3...3,8 20...30 3

2,5...3 0,02...0,03 -

2,65...2,85 10 −3 14...17

rasinile sintetice se clasifica in rasini de polimerizare. 4 . emailare etc. rezistivitatii de volum si de suprafata.21). Se utilizeaza la fabricarea masei galbene (cu ulei de cablu). rasinile sintetice se impart in rasini polae si nepolare (tab 9. rasinile nepolare sunt caracterizate prin valori mici (si care variaza putin cu temperatura si frecventa) ale permitivitatii si factorului de pierderi dielectrice.63.60°C). Datorita proprietatilor electrice si mecanice deosebite. precum si a prelucrabilitatii lor usoare. in functie de tipul reactiei chimice de obtinere. Se utilizeaza ca baza pentru lacuri de lipire. Se dizolva greu in ulei (la 300-350°C). Colofoniul se obtine din rasini de conifere.. la umplerea mansoanelor si cutiilor terminale ale cablurilor etc.. Dimpotriva. ele se clasifica in mai multe moduri (fig 9. Se utilizeaza in constructia aparatelor de masura de mare precizie (electrometre etc)  Rasini sintetice. Incalzit la 200°C devine termorigid. acetona etc.63). Chihlimbarul prezinta valori foarte mari ale duritatii. 9. aceasta poate fi insa marita printro tratare termica: 30 de ore la 100°C. Astfel.Sellacul se prezinta sub forma de solzi. Tinandu-se seama de proprietatile termomecanice – deosebit de importante pentru utlizarea materialelor electroizolante – rasinile sintetice se clasifica in rasini ermoplastice si termorigide. Caracteristici generale. Fig. dar este solubil in benzen. Aflandu-se in numar foarte mare si cu caracteristici foarte diferite. Clasificarea rasinilor sintetice Rasini sintetice Rasini de polimerizare Rasini de policondensare Rasini de poliaditie Termoplaste Termoplaste Termorigide Termoplaste Termorigide Poliamide Poliesteri cu molecule limniare Policarbonati nesaturati Fenoplaste Aminoplaste Poliesteri cu molecule spatiale Poliuretani cu molecule liniare Poliuretani cu molecule spatiale Rasini epoxidice Aeasta clasificare este impartita pentru evidentierea proprietetilor dielectrice ale rasinilor. in cazul rasinilor polare permitivitatea si factorul de pierderi au valori mari si care se modifica foarte mult cu temperatura si frecventa. clasificare care are o importanta mai mult didactica. rasinile sintetice prezinta cele mai diverse aplicatii industriale. In functie de caracterul polar sau nepolar al moleculelor. de policondensare si de poliaditie. este solubil in alcooli si benzen si are temperatura de inmuiere foarte redusa 950. Astfel.

cabluri de energie etc.2 Poitetrafluoretilena 2.. Rezistenta mecanica a polietilenei scade foarte mult cu temperatura.. 5 Rasini .. la presiune inalta (1000.0 0. Aceasta se datoreaza indeosebi radicalilor – CH3 pe care-i contine si care impiedica ordonarea macromoleculelor. Au absorbtie de apa reduse si proprietati dielectrice foarte bune Natura moleculei Permitivitatea Tangenta unghiului de pierderi tg δ ⋅ 10 3 relativa ε r Polietilena 2.8.3.2 10.2. deci termoplastice si cu temperatura de inmuiere redusa (cu exceptia fluoroplastelor)... Polietilena de densitate mica are structura amorfa si proprietati mecanice mai reduse. Polietilena are o buna stabilitate la acizi si baze. dar este atacata de solventi organici. foliile de polietilena se folosesc la fabricarea condensatoarelor. politetrafluoretilena. Polietilena de mare densitate are un grad inalt de cristalinitate (85%) care ii confera duritate mai mare. rasinile acrilice etc. deci este nepolara si termoplata. polistirenul. la izolarea cablurilor submarine.7 5. proprietatile dielectrice ramanand insa neschimbate.. are proprietati dielectrice foarte bune (independente de frecventa) si se prelucreaza cu usurinta. In acest fel creste temperatura de inmuiere si rezistenta mecanica. Rasini de polimerizare.. Pentru imbunatatirea caracteristicilor termomecanice. polimonoclortrifluoretilena.. Utilizarile polietilenei sunt dintre cele mai diverse. Alti produsi ai etilenei ca poliizobutilena. telefonice si a celor care functioneaza in medii corozive.3 0.2 Polistiren Nepolara 2.. plivinilacetatii. Prin extrudere se izoleaza conducte si cabluri pentru inalta frecventa..2000 atm) – rezultand un amterial cu densitate mica – sau la presiunea normala (1 atm) – rezultand un material cu densitate mare. Astfel. temperatura de inmuiere mai ridicata si o comportare mai buna la temperaturi scazute ( -40°C).21 Dependenta proprietatilor dielectrice de natura macromoleculelor Se prelucreaza usor.20 Tereftalat de polietilena 2. polietena clorosurfonata etc au temperaturi de utilizare mai ridicate dar proprietati dielectrice mai reduse.. polipropilena.2. Este nehigroscopica.3.15 Tabelul 9. Polietilena (PE). Sunt substante cu macromolecule liniare. polivinilalcoolii. Are molecule simetrice si liniare.. conductori de bobinaj. Polietilena se reticuleaza (pe cale chimica cu peroxid de dicumil – sau prin iradiere).2 0. Cu ploietilena expandata se izoleaza cablurile pentru frecvente inalte cu capacitati foarte mici etc. Se obtine prin polimerizarea etilenei.0 2.20 Polimolclortrifluoretilana Polara 2.1..5 Ploclorura de vinil 2.. adica se efectueaza o legare a lanturilor moleculare intre ele. Din aceasta grupa fac parte: polietilenna. cu sau fara plastifianti...0. policlorura de vinil si de viniliden.

PTFE are stabilitate termica ridicata (250°C). apar microgoluri (cavitati) in care se pot devolta descarcari partiale. a unor piese izolatoare (placi. carcase pentru bobine. Se obtine prin polimerizarea tetrafluoretilenei (CF2 = CF2) si are structura asemanatoare cu cea a polietilenei. Prin clorurarea monomerului de PVC se obtine clorura de vini-liden si apoi policrorura de viniliden. Se comporta mai bine decat caiuciucul natural atat la actiunea ozonului cat si a uleiului mineral. in PTFE. polimetilmetacrilatul – PMMA etc). Rasinile acrilice (polietilacrilatul. se discompune (producand gaze toxice) .In cazul cablurilor de energie de tensiuni inalte apar unele fenomene negative (oxidare. Se utilizeaza la izolarea conductoarelor si cablurilor de energie (intre 1 si 20 kV). dar cu caracteristici dielectrice mai reduse (fiind polare). piese turnate. in curent continuu imbatraneste foarte repede. la variatie mai importante ale temperaturii. a unor cutii pentru acumulatoare. tuburi pentru instalatii electrice. lumina si au stabilitate chimica buna. Politetrafluoretilena (PTFE). sub forma de „sticle organice” etc. Polimonocolortrifluoretilena (PCTFE). expandat etc. cu proprietati mecanice si termice asemanatoare polistirenului. in general. In aceste cazuri se iau masuri speciale. constand din adaugarea de antioxidanti. proprietatile sale dielectrice variaza foarte mult cu frecventa si temperatura. inhibitori pentru descarcari electrice arborescente etc. la fabricarea izolatiilor de crestatura combinata. descarcari electrice. deformari mecanice in urma scurtcircuitelor etc) care contribuie la ombatranirea rapida a polietilenei. Prezinta insa temperatura de inmuiere si rezilienta scazuta si este inflamabil. Este nepolara. PVC-ul se foloseste. la frecvente industirale. datorita electrolizei sarurilor din materialele de adaos. citric etc). Polistirenul (PS) este un amterial nepolar cu proprietati dielectrice foarte bune si independente de frecventa. adezivilor. carcase etc) pentru aparate de masura. usor prelucrabila. a camerelor de stingere. cu coeficent de dilatatie liniara mai mic si caracteristici dielectrice mai reduse decat politrifluoretilena. lacuri. Se utilizeaza sub forma de benzi. fire. PTFE nu se utilizeaza in campuri electrice intense. Are aceleasi utilizari ca si PTFE. iar la frecvente inalte prezinta piereri dielectrice mari. pentru acoperirea pieselor de forma complicata (sub forma de plastisoli si organosoli – suspensie de PVC in plastifianti) etc. a carcaselor pentru aparate. izolatii pentru conductoare si cabluri de inalta frecventa etc. are bune proprietati dielectrice si nu arde. Policlorura de vinil (PVC) se obtine prin polimerizarea clorurii de vinil. Sunt rezistente la ozon. avand coeficientul de dilatatie mare. La 327°C trece in stare amorfa iar la 400°C. fosforic. indeosebi in inalta frecventa. Din acest motiv. tuburi. Datorita valorilor mari ale energiei de legatura dintre atomii de carbon si fluor. Este termoplastica. a benzilor adezive. Fiind material polar are caracteristici dielectrice mai reduse decat polietilena sau polistirenul si dependente – ca si cele mecanice – de continutul de plastifiant. Se utilizeaza la fabricarea la curilor. material cu proprietati dielectrice asemanatoare cu cele ale PVC-ului. dar cu higroscopicitate mai redusa si stabilitate termica superioara. 6 . PTFE se utilizeaza pentru realizarea unor scheme de izolatii care functioneaza in clasa de izolatie C. Are insa stabilitate termica redusa (70°C) iar. sub forma de PVC tare – fara plastifianti – sau PVC moale – cu plastifianti (esteri ai acidului ftalic. Sunt polimeri ai acidului acrilic si metacrilic. in medii umede sau in atmosfere puternic corozive.

Se obtin din acizi dicarboxilici si diamine.3 % Rezistivitatea de volum 10 14 Ωm Permitivitatea relativa. dar se prelucreaza foarte greu.. Rasinile anilinice au proprietati dielectrice foarte bune – putand fi utilizate la frecvente inalte. dur si cu rezistenta mare la caldura si acizi. Din ele se realizeaza camere de stingere pentru intrerupatoare. sub forma de folii. Se comporta insa mai bine la actiunea curentilor de scurgere si a arcului electric: gazele rezultate avand afinitate mare pentru electroni „sting” arcul electric Rasinile melanminice prezinta higroscopicitate redusa si stabilitate termica superioara fenoplastelor. aminoplastele. altele au molecule spatiale – deci sunt termorigide (fenoplaste). fiecare fiind important pentru un anumit domeniu de utilizare a rasinilor. cand se formeaza retele moleculare spatiale – este insolubil.3 MN/m 2 Alungirea relativa la rupere 10.. al 50 Hz 3. policarbonatii si poliesterii.. Se utilizeaza pentru confectionarea diferitelor piese cu o rezistenta mecanica mare. Poliamidele. Aminoplastele. Din aceasta grupa fac parte: fenoplastele.3. Au fost descoperite de Bakeland (in 1907). Unele au molecule liniare si sunt termoplastice (polliamide). rezolul – corespunzator stadiului A de desfasurare a reactiei dintre fenol si fenilalcool. Sunt puternic polare (datorita grupelor =CO si -OH). melaminice anilinice.. au hidroscopicitate mare si caracteristici dielectrice reduse. Fenoplastele. rezitolul – corespunzator stadiului B. fosforic). Ele se obtin din fenol sau crezol si formaldehida. Se obtin prin policondensarea aldehidei formice cu carbamida (ureea). Astfel. adezivi. se lipesc usor si se aprind greu.. de fire si tesaturi. iar rezitul – reprezentand stadiul final de desfasurare a reactiei C. Caracteristică Unitatea de măsură Valori Rezistemta la tractiune 2. lacuri. hidroid de sodiu) sau acid (acid clorhidric.. in prezenta unui catalizator bazic (amoniac.3 Tangenta unghiului de pierderi.40 Stabilitatea termica [°C >180 7 .3.20 % Absorbtia de apa 0. termoplastic si se utilizeaza ca masa de formare. de legare a fenilalcoolilor intre ei (cu eliminare de apa) – este mai putin solubil. Au prorpietati mecanice foarte bune.. la 50 Hz 0. rasinile de policondensare eu higroscopicitate mai mare si caracteristici dielectrice mai reduse decat rasinile de polimerizare si dependente de temperatura si frecventa. (cu eliminare de apa) – este solubil in alcooli si acetona si se utilizeaza ca lac de impregnare. lianti pentru stratificate etc. Aminoplastele sunt termorigide si au uitlizari asemanatoare fenoplastelor.3. Rasinile carbamidice au proprietati asemanatoare cu cele ale bachelitelor. de aceea se numesc si bachelite.015 Rigiditatea dielectrica MV/m 20. In procesul de reactie se disting 3 stadii. melamina sau anilina si poarta numele de rasini carbamidice. poliamidele.... Datorita eliminarii apei in procesul de reactie. Rasini de policondensare. poliimidele.

adezivilor si poroplastelor Celuloza si derivatii sai Celuloza. Aceasta structura explica porozitatea (40-50%) si absorbtia de apa foarte mare a produselor pe baza de celuloza. Poliuretanii. in urma carora creste numarul de grupari polare si se reduc proprietatile dielectrice. Se obtin din izocianati si alocooli polihidroxilici si pot avea molecule liniare sau spatiale. macromoleculele celulozei depolimerizeaza. permitivitatea si pierderile dielectrice au valori mari . Se obtin din acid piromelitic si diamina aromatica. piese. Se utilizeaza la izolarea cablurilor. rasini de lipire. Au in general proprietati mecanice si dielectrice foarte bune. Actiunea caldurii – mai puterinca in cazul celulozelor cu un grad de polimerizare mai redus sau cu continut de impuritati mare – are ca efecte principale: cresterea aciditatii si a continutului de cupru. a rezistivitatii si rezistentei la curentii de scurgere pe suprafata. permitand agentului de intarire sa se fixeze si sa formeze un polimer cu amsa moleculara ridicata: rasina epoxi propriu-zisa. oxigenul favorizeaza reactiile chimice ale celulozei cu apa. a agentilor chimici si au stabilitate termica buna. rezistente la actiunea curentilor de scurgere. in aceste cazuri. In procesul de durificare.24 Caracteristici ale unor hartii poliamidice (Nomex) Poliimidele. lungimea lor scade si proprietatile mecanice se inrautatesc. Lanturile moleculare se grupeaza in micele care se aranjeaza in acelasi mod. Au molecule liniare. Modificarea. Cei cu molecule spatiale au proprietati asemanatoare fenoplastelor cu exceptia higroscopicitatii. rasini de presare. proprietati mecanice bune si se utilizeaza sub forma de folii si lacuri de emailare. Astfel sub actiunea oxigenului. un hidrat de carbon polimer. Proprietatile dielectrice variaza foarte mult cu densitatea. Cei cu molecule liniare au proprietati asemanatoare cu poliamidele. Cele mai utilizate se obtin prin reactia dintre bisfenol A si epiclorhidrina. Este o substanta macromoleculara naturala cu molecula liniara. urmata de o reticulare cu un agent de intarire. proprietatile sale depinzand. rasini de impregnare. dar absorbtie de apa mai redusa.  Derivati ai celulozei. celuloza se impregneaza cu lichide si mase electroizolante. Avand molecule polare. cu timpul. Se utilizeaza ca rasini de turnare. temperatura si frecventa campului electric. a proprietatilor celulozei se datoreaza indeosebi transformarilor chimice care au loc in structura sa sub actiunea oxigenului si caldurii. 8 . scaderea vascozitatii etc.Tabelul 9. la emailarea colectoarelor. continutul de umiditate. de caracteristicile materialului impregnant.  Rasini de poliaditie. stabilitate termica ridicata (150°C). formand fibrile si apoi fibre celulozice. gruparea epoxi se distruge. Sunt neinflamabile. De asemenea. dar dependente de temperatura. Rasinile epoxidice sunt polimeri termorigizi care contin mai multe grupari epoxi de mare reactivitate. a elastomerilor. Pentru reducerea higroscopicitatii si imbunatatirea caracteristicilor dielectrice si a stabilitatii chimice si termice. la fabricarea lacurilor de emailare.

Produse pe baza de celuloza. Se inmoaie la 80°C. Firele si tesaturile se obtin din bumbac. benzina.Prin modificarea chimica a moleculelor de celuloza se obtin esteri (acetati. Acetatii de celuloza se obtin prin inlocuirea gruparilor –OH din molecula celulozei cu grupari acetil (-CH3CO). In stare tensionate ele prezinta tendinta de cristalizare. Cel mai utilizat este triacetatul de celuloza. Hartia de cablu are densitate mica. cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 si 4000. caracteristici dielectrice foarte bune si se utilizeaza in locul hartiei obisnuite. Produsele obtinute prezinta higroscopicitate mai redusa si proprietati dielectrice si termice superioare. a descarcarilor partiale. a stratificatelor a tecilor izolante etc. Are higroscopicitate redusa. Prin vulcanizare. are proprietati dielectrice foarte bune dar caracteristici termice si mecanice foarte reduse. Elastomerii sunt polimeri cu forte intermoleculare slabe: se deformeaza cu usurinta dar revenirea la starea initiala se face foarte incet. Hartia de condensatori este mai omogena. In stare tensionata acestea nu perzinta tendinta de cristalizare. Se utilizeaza ca dielectric pentru condensatoare. material rezistent la actiunea ozonului. Hartia acetilata se obtine prin esterificarea celulozei cu acid acetic. etc. Hartia japoneza. cu fire lungi si rezistenta mecanica mare. Are proprietati mecanice bune. dar isi recapata dimensiunile initiale odata cu anularea acestor solicitari. cu rigiditate dielectrica. a bobinelor pentru masini si aparatelor electrice. Este un polime natural al izoprenului. indeosebi sub forma de hartii. factori de pierderi redus si rigiditate dielectrica mare. dar higroscopica si cu proprietati variabile. Este putin higroscopica si se utilizeaza ca masa de presare la fabricarea lacurilor etc. dar se imbunatatesc caracteristicle mecanice si termice. Cauciucul natural. la izolarea transformatoarelor etc. Este ieftina. usor prelucrabila. dielectrice si termice foarte bune. matase naturala sau artificiala si se utilizeaza la izolarea conductoarelor. Celuloza este foarte mult utilizata in electrotehnica. sub actiunea unor forte mecanice se deformeaza. adica prin legarea macromoleculelor intre ele cu punti de sulf si prin adaugarea de negru de fum se reduce tendinta de cristalizare si elasticitatea cauciucului. este solubila in hidrocarburi aromatice si insolubila in alcooli. Benzil celuloza se obtine din celuloza si clorura de benzil. rezistenta la tractiune si sfasiere mare. 9 . subtire. Caucucuri si elastomeri Cauciucurile sunt materiale cu elasticitate mare care. a uleiurilor si benzinenei si cu buna stabilitate termica. fire si tesaturi. densa. este rezistent la actiuena uleiului si se utilizeaza ca izolatie de crestatura. Cartonul electrotehnic este alcatuit din straturi de hartie foarte fina. permitivitate si rezistenta electrica mari si pierderi dielectrice reduse. cartoane. Hartia Kraft se obtine prin procedeul sulfat si are proprietati mecanice. se utilizeaza ca suport pentru produsele pe baza de mica. Continutul de sulf poate varia intre 4 % si 45%. se topeste la 180-220°C. presate in stare umeda. Se utilizeaza la izolarea cablurilor de energie a conductoarelor de bobinaj. nitrati etc) sau eteri (etil sau benzilceluloza) ai celulozei.

si se utilizeaza pentru izolarea cablurilor de alimentare a lampilor fluorescente. Se vulcanizeaza mai greu decat cauciucul natural. copolimeri de propilena fluorurata) se utilizeaza la temperaturi cuprinse intre -50 si 200°C. a cablurilor pentru instalatii de interior. cu acrilnitrilii (perbunanul) etc. Se utilizeaza la izolarea conductelor electrice flexibile. are proprietati dielectrice foarte bune. Elastomerii se obtin din rasini de polimerizare sau poliaditie. a apei. Se utilizeaza la confectionarea mantalelor pentru cabluri care lucreaza in medii umede. Amestecat cu fenolformaldehida. pentru diminuarea actiunii acestora se introduc antioxidanti. prin copolimerizarea butadienei cu stirenul (Buna S. are proprietati mecanice bune si se utilizeaza (intre -15 si 150°C) la izolarea conductoarelor. Buna SS). la autovehicule. Proprietatile lor dielectrice depind de natura si continutul materialului de umplutura sau al agentului de vulcanizare. a benzilor adezive etc. dar prezinta rezistenta la oxidare. Se pot utiliza la 150 °C. in instalatii Roentgen etc. solventilor. ozonurilor etc. de intensitatea solicitarilor mecanice. respectiv materiala parafinoase si bituminoase. au conductivitate termica mai ridicata si nu-si modifica prea mult proprietatile cu temperatura. Este nepolar. au proprietati dielectrice reduse. Cauciucurile cu poliacrilati sunt rezistente la actiunea ozonului. etc. uleiurilor etc. Se utilizeaza (intre -50 si 150°C) la izolarea conductoarelor. Elastomerii fluorurati (policlororetilena fluorurata. 10 .Caiuciucul natural este atacat de oxigen si ozon. Cacuciucul butilic se obtine prin copolimerizarea izobutilenei cu izoprenul. Cauciucurile siliconice – polisiloxani cu molecule liniare – sunt rezistente la actiunea ozonului. thiocolul. a curentilor de scurgere pe suprafata. se poate utiliza la 175°C. Polietilena clorosulfonata (Hypanol) este stabila la actiunea oxigenului si ozonului. Sunt rezistenti la actiunea solventilor. la tensiuni joase si in medii care nu contin ulei mineral. Cauciucuri sintetice. Perdurenul. se utilizeaza la fabricarea curelelor de transmisie care nu trebuie sa inmagazineze sarcini electrice. dar au proprietati mecanice slabe. Perbunanul care este semiconductor. rezinita etc. au rezistenta la rupere si sfasiere mai mica. oxigenului si uleiurilor. dar au proprietati termice si mecanice superioare si o rezistenta mai buna la actiunea solventilo. se obtin prin policondensarea polisulfurilor si policlorurelor metalelor alcalino-pamantoase. caldura si durata de viata superioare (perbunanul si neoprenul putand fi utilizati la 220°C). Caiuciucurile pe baza de butadiena se obtin prin polimerizarea dimetilbutadienei (cauciucul Buna) sau a clorbutadienei (neoprenul sau cloroprenul). Au caracteristici dielectrice mai slabe decat ale cauciucului natural. stabilitate termica superioara (120°C) si rezistenta mare la actiunea ozonului si oxigenului. a cablurilor care functioneaza in conditii grele etc. Elastomeri. sunt stabile la actiunea uleiurilor. cablurilor etc. toxice etc. solventi oxigenati sau halogenati. ozonului si oxigenului.

Siliconii se mai utilizeaza si ca adaos in compozitiile de presare (pentru evitarea lipirii pieselor de matrite).07 6 Hartie de azbest 30 <1.2 2.8 3. Prin urmare. a lacurilor de impregnare..8 3. produse pe baza de mica etc).7.. Pot functiona la temperaturi ridicate (200°C).. nehigroscopice.. nu dezvolta gaze toxice si adera la suprafete metalice..2. 11 .2 1.7 0.5 9 Carton de azbest 10 15 30 20 6 260 30 250 0. precum si a celor cu regim greu de lucru (pentru laminare.. greu inflamabile.8 3.5 2. Rasinile siliconice sunt materiale termorigide.2 3. ca aditiv pentru cauciucuri sintetice.5.30 Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de acoperire (pentru tesaturi de azbest sau sticla.70 Tesatura de sticla 59 0.3. sunt neinflamabile. Proprietatea Rezistenta la tractiune [MN/m 2 ] Absorbtia d e apa (dupa 4 zile) [%] Permitivitatea relativa ε r . la fabricarea compoundurilor.1..1000 20.7 0.5. a lacurilor de lipire. dar ale caror proprietati electrice variaza cu temperatura si intensitatea campului electric..4 50 47 46 35 20.0.. cu proprietati termomecanice foarte bune..7 0. nehigroscopice.. O larga utilizare au rasinile siliconice in realizarea sistemelor de izolatie ale masinilor electrice de puteri mari si tensiuni inalte (avand rezistenta mare la actiunea descarcarilor partiale). siliconii se prezinta sub forma de uleiuri sau unsori. tractiune etc)..2 1. la 50 Hz 1 kHz 1 MHz 3 Factorul de pierderi tg δ ⋅ 10 . a liantilor pentru mase plastice presate cu umplutura anorganica etc. In functie de structura lor moleculara..9 3. In aceste cazuri se utilizeaza benzi din tesatura de sticla.....6. proprietatile lor imbina caracteristicile electrice foarte bune ale materialelor organice cu stabilitate chimica si termica mare care caracaterizeaza materialele anorganice.5 4. caucicuri si rasini. cu rezistenta mare la actiunea curentilor de scurgere pe siuprafata si cu bune proprietati dielectrice (tab 9. macarale.5.8 2 2. la 50 Hz 1 KHz 1 MHz Rezistivitatea de volum ρ r [a Ω m] Rigiditatea dielectrica (transversala) [Mv/m] Rasini siliconice 5.28).. hartie de mica si liant siliconic.8 3.Siliconii Materialele siliconice sunt compusi organici ai siliciului si se obtin prin completarea valentelor libere ale lantului siloxanic cu radicali organici.

Bibliografie 12 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->