Materiale organice

Materiale organice micromoleculare
 Ceruri si substante ceroase. Cerurile sunt materiale cristaline cu proprietati dielectrice foarte bune (tab 9.19) si higroscopicitate mica, dar cu rezistenta mecanica, temperature de topire si conductivitate termica reduse. De asemenea, au contractie la racier mare si sunt solubile in uleiuri minerale si clorurate. Cerurile naturale (ceara de albine, de carnauba, Montana) sunt putin folosite in prezent, datorita proprietetilor lor mecanice si termice reduse. Mai des se utilizeaza substantele ceroase, atat cele nepolare (parafina, cerezina, ozocherita) – cu proprietati dielectrice foarte bune – cat si cele polare (uleiul de ricin hidrogenat, parafina si naftalina clorurata) – cu caracteristici dielectrice mai slabe si dependente de temperatura. Se utilizeaza la fabricarea maselor de impregnare pentru conductoare, a maselor de umplere a mansoanelor cablurilor si cutiilor terminale, la impregnarea condensatoarelor etc.  Bitumuri si asfalturi. Bitumurile sunt amestecuri amorfe de hidrocarburi care contin, in cantitati reduse, oxigen si sulf. Cele sintetice se obtin prin distilarea produselor petroliere, iar cele naturale – asfalturile – provin din zacaminte invecinate cu cele de titei. Bitumurile au contractie mare la racire, sunt fragile la temperatura camerei, insolubile in apa si alcooli si solubile in hidrocarburi aromatice, uleiuri si benzina. Temperatura de inmuiere variaza intre 50 si 150°C si creste cu continutul de sulf. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de impregnare, a compoundurilor, a unor produse de baza de mica, ca mase de umplere etc.

Materiale organice macromoleculare
 Rasini naturale. Rasinile naturale sunt amestecuri complexe de acizi rasinosi si hidrocarburi cu proprietati dielectrice foarte bune, dar caracteristici mecanice si termice reduse (tab 9.20). Caracteristici Densitatea [kg/dm 3 ] Temperatura de inmuiere [°C] Temperatura de topire [°C] Indicele de aciditate [mgKOH/g] Rezistivitatea de volum [Ωm] Rezisitivitatea de suprafata la U r =20%, [Ω] Permitivitatea relativa ε r la 20°C Tangenta unghiului de pierderi, la 20°C Rigiditatea dielectrica [MV/m] Sellac 1,0...1,1 50...60 75...80 65...76 10 10
14

Colofoniu 50...70 120...155 150...195 10 ...10 13 14

Rasini fosile 1,02...1,07 120...170 100...135 10 15 ...10 17 10 18

15

2,3...3,8 20...30 3

2,5...3 0,02...0,03 -

2,65...2,85 10 −3 14...17

Se utilizeaza la fabricarea masei galbene (cu ulei de cablu). dar este solubil in benzen. Incalzit la 200°C devine termorigid. Astfel. aceasta poate fi insa marita printro tratare termica: 30 de ore la 100°C. 4 . Tinandu-se seama de proprietatile termomecanice – deosebit de importante pentru utlizarea materialelor electroizolante – rasinile sintetice se clasifica in rasini ermoplastice si termorigide. rasinile sintetice se clasifica in rasini de polimerizare.21). Chihlimbarul prezinta valori foarte mari ale duritatii. Datorita proprietatilor electrice si mecanice deosebite. Se utilizeaza in constructia aparatelor de masura de mare precizie (electrometre etc)  Rasini sintetice. in cazul rasinilor polare permitivitatea si factorul de pierderi au valori mari si care se modifica foarte mult cu temperatura si frecventa. in functie de tipul reactiei chimice de obtinere.. Caracteristici generale. rasinile sintetice prezinta cele mai diverse aplicatii industriale..60°C).Sellacul se prezinta sub forma de solzi. Se dizolva greu in ulei (la 300-350°C). rasinile sintetice se impart in rasini polae si nepolare (tab 9. la umplerea mansoanelor si cutiilor terminale ale cablurilor etc. Colofoniul se obtine din rasini de conifere. ele se clasifica in mai multe moduri (fig 9. Clasificarea rasinilor sintetice Rasini sintetice Rasini de polimerizare Rasini de policondensare Rasini de poliaditie Termoplaste Termoplaste Termorigide Termoplaste Termorigide Poliamide Poliesteri cu molecule limniare Policarbonati nesaturati Fenoplaste Aminoplaste Poliesteri cu molecule spatiale Poliuretani cu molecule liniare Poliuretani cu molecule spatiale Rasini epoxidice Aeasta clasificare este impartita pentru evidentierea proprietetilor dielectrice ale rasinilor. Astfel. Aflandu-se in numar foarte mare si cu caracteristici foarte diferite. clasificare care are o importanta mai mult didactica. este solubil in alcooli si benzen si are temperatura de inmuiere foarte redusa 950. rezistivitatii de volum si de suprafata. Fig. rasinile nepolare sunt caracterizate prin valori mici (si care variaza putin cu temperatura si frecventa) ale permitivitatii si factorului de pierderi dielectrice. precum si a prelucrabilitatii lor usoare. 9. emailare etc. In functie de caracterul polar sau nepolar al moleculelor.63).63. de policondensare si de poliaditie. Se utilizeaza ca baza pentru lacuri de lipire. acetona etc. Dimpotriva.

Utilizarile polietilenei sunt dintre cele mai diverse.. polivinilalcoolii.2000 atm) – rezultand un amterial cu densitate mica – sau la presiunea normala (1 atm) – rezultand un material cu densitate mare. Are molecule simetrice si liniare. Rasini de polimerizare.. la izolarea cablurilor submarine.3 0. foliile de polietilena se folosesc la fabricarea condensatoarelor. proprietatile dielectrice ramanand insa neschimbate. Pentru imbunatatirea caracteristicilor termomecanice. Prin extrudere se izoleaza conducte si cabluri pentru inalta frecventa.1. Au absorbtie de apa reduse si proprietati dielectrice foarte bune Natura moleculei Permitivitatea Tangenta unghiului de pierderi tg δ ⋅ 10 3 relativa ε r Polietilena 2. polipropilena. Polietilena (PE).3.2.7 5. Astfel. Din aceasta grupa fac parte: polietilenna.0.. deci termoplastice si cu temperatura de inmuiere redusa (cu exceptia fluoroplastelor).. dar este atacata de solventi organici. Aceasta se datoreaza indeosebi radicalilor – CH3 pe care-i contine si care impiedica ordonarea macromoleculelor... adica se efectueaza o legare a lanturilor moleculare intre ele.. Polietilena de mare densitate are un grad inalt de cristalinitate (85%) care ii confera duritate mai mare. In acest fel creste temperatura de inmuiere si rezistenta mecanica.8.0 2. deci este nepolara si termoplata. Se obtine prin polimerizarea etilenei. la presiune inalta (1000.0 0. rasinile acrilice etc. Alti produsi ai etilenei ca poliizobutilena..2 0. cu sau fara plastifianti. Polietilena are o buna stabilitate la acizi si baze. politetrafluoretilena.2. Polietilena de densitate mica are structura amorfa si proprietati mecanice mai reduse.. temperatura de inmuiere mai ridicata si o comportare mai buna la temperaturi scazute ( -40°C).. Polietilena se reticuleaza (pe cale chimica cu peroxid de dicumil – sau prin iradiere).. Cu ploietilena expandata se izoleaza cablurile pentru frecvente inalte cu capacitati foarte mici etc. policlorura de vinil si de viniliden. cabluri de energie etc. polimonoclortrifluoretilena. plivinilacetatii. polietena clorosurfonata etc au temperaturi de utilizare mai ridicate dar proprietati dielectrice mai reduse.20 Polimolclortrifluoretilana Polara 2.3. polistirenul.21 Dependenta proprietatilor dielectrice de natura macromoleculelor Se prelucreaza usor.2 Poitetrafluoretilena 2.15 Tabelul 9..20 Tereftalat de polietilena 2.5 Ploclorura de vinil 2. are proprietati dielectrice foarte bune (independente de frecventa) si se prelucreaza cu usurinta. telefonice si a celor care functioneaza in medii corozive..2 10. conductori de bobinaj. Sunt substante cu macromolecule liniare.2 Polistiren Nepolara 2.. 5 Rasini . Este nehigroscopica. Rezistenta mecanica a polietilenei scade foarte mult cu temperatura...

apar microgoluri (cavitati) in care se pot devolta descarcari partiale. PTFE se utilizeaza pentru realizarea unor scheme de izolatii care functioneaza in clasa de izolatie C. adezivilor. lacuri. material cu proprietati dielectrice asemanatoare cu cele ale PVC-ului. indeosebi in inalta frecventa. pentru acoperirea pieselor de forma complicata (sub forma de plastisoli si organosoli – suspensie de PVC in plastifianti) etc. Prin clorurarea monomerului de PVC se obtine clorura de vini-liden si apoi policrorura de viniliden. Se utilizeaza la izolarea conductoarelor si cablurilor de energie (intre 1 si 20 kV). la fabricarea izolatiilor de crestatura combinata.In cazul cablurilor de energie de tensiuni inalte apar unele fenomene negative (oxidare. Se utilizeaza sub forma de benzi. Polistirenul (PS) este un amterial nepolar cu proprietati dielectrice foarte bune si independente de frecventa. descarcari electrice. cu coeficent de dilatatie liniara mai mic si caracteristici dielectrice mai reduse decat politrifluoretilena. dar cu caracteristici dielectrice mai reduse (fiind polare). cu proprietati mecanice si termice asemanatoare polistirenului. 6 . constand din adaugarea de antioxidanti. Este nepolara. piese turnate. fosforic. datorita electrolizei sarurilor din materialele de adaos. carcase pentru bobine. PTFE are stabilitate termica ridicata (250°C). avand coeficientul de dilatatie mare. a benzilor adezive. sub forma de „sticle organice” etc. PVC-ul se foloseste. tuburi. deformari mecanice in urma scurtcircuitelor etc) care contribuie la ombatranirea rapida a polietilenei. Are aceleasi utilizari ca si PTFE. in PTFE. PTFE nu se utilizeaza in campuri electrice intense. tuburi pentru instalatii electrice. Polimonocolortrifluoretilena (PCTFE). dar cu higroscopicitate mai redusa si stabilitate termica superioara. se discompune (producand gaze toxice) . in curent continuu imbatraneste foarte repede. Se utilizeaza la fabricarea la curilor. carcase etc) pentru aparate de masura. izolatii pentru conductoare si cabluri de inalta frecventa etc. lumina si au stabilitate chimica buna. Sunt polimeri ai acidului acrilic si metacrilic. In aceste cazuri se iau masuri speciale. sub forma de PVC tare – fara plastifianti – sau PVC moale – cu plastifianti (esteri ai acidului ftalic. a unor piese izolatoare (placi. Este termoplastica. Policlorura de vinil (PVC) se obtine prin polimerizarea clorurii de vinil. Din acest motiv. la frecvente industirale. Sunt rezistente la ozon. Politetrafluoretilena (PTFE). Fiind material polar are caracteristici dielectrice mai reduse decat polietilena sau polistirenul si dependente – ca si cele mecanice – de continutul de plastifiant. Rasinile acrilice (polietilacrilatul. Prezinta insa temperatura de inmuiere si rezilienta scazuta si este inflamabil. in medii umede sau in atmosfere puternic corozive. la variatie mai importante ale temperaturii. Are insa stabilitate termica redusa (70°C) iar. inhibitori pentru descarcari electrice arborescente etc. fire. Se obtine prin polimerizarea tetrafluoretilenei (CF2 = CF2) si are structura asemanatoare cu cea a polietilenei. Datorita valorilor mari ale energiei de legatura dintre atomii de carbon si fluor. a unor cutii pentru acumulatoare. a camerelor de stingere. La 327°C trece in stare amorfa iar la 400°C. iar la frecvente inalte prezinta piereri dielectrice mari. a carcaselor pentru aparate. usor prelucrabila. polimetilmetacrilatul – PMMA etc). expandat etc. are bune proprietati dielectrice si nu arde. citric etc). in general. Se comporta mai bine decat caiuciucul natural atat la actiunea ozonului cat si a uleiului mineral. proprietatile sale dielectrice variaza foarte mult cu frecventa si temperatura.

policarbonatii si poliesterii. aminoplastele. (cu eliminare de apa) – este solubil in alcooli si acetona si se utilizeaza ca lac de impregnare. Se obtin prin policondensarea aldehidei formice cu carbamida (ureea).. In procesul de reactie se disting 3 stadii. rezitolul – corespunzator stadiului B. Aminoplastele. Sunt puternic polare (datorita grupelor =CO si -OH). Caracteristică Unitatea de măsură Valori Rezistemta la tractiune 2. au hidroscopicitate mare si caracteristici dielectrice reduse. dar se prelucreaza foarte greu. iar rezitul – reprezentand stadiul final de desfasurare a reactiei C. Astfel. Aminoplastele sunt termorigide si au uitlizari asemanatoare fenoplastelor. Din ele se realizeaza camere de stingere pentru intrerupatoare. fosforic). melamina sau anilina si poarta numele de rasini carbamidice. la 50 Hz 0. Poliamidele.3 Tangenta unghiului de pierderi. Se obtin din acizi dicarboxilici si diamine. adezivi. hidroid de sodiu) sau acid (acid clorhidric. Se utilizeaza pentru confectionarea diferitelor piese cu o rezistenta mecanica mare. Au fost descoperite de Bakeland (in 1907). Rasini de policondensare. Rasinile carbamidice au proprietati asemanatoare cu cele ale bachelitelor. Unele au molecule liniare si sunt termoplastice (polliamide). se lipesc usor si se aprind greu.. de legare a fenilalcoolilor intre ei (cu eliminare de apa) – este mai putin solubil. lacuri. sub forma de folii...40 Stabilitatea termica [°C >180 7 . Rasinile anilinice au proprietati dielectrice foarte bune – putand fi utilizate la frecvente inalte. Au prorpietati mecanice foarte bune. al 50 Hz 3... termoplastic si se utilizeaza ca masa de formare. dur si cu rezistenta mare la caldura si acizi.. de fire si tesaturi. melaminice anilinice. Se comporta insa mai bine la actiunea curentilor de scurgere si a arcului electric: gazele rezultate avand afinitate mare pentru electroni „sting” arcul electric Rasinile melanminice prezinta higroscopicitate redusa si stabilitate termica superioara fenoplastelor.3 MN/m 2 Alungirea relativa la rupere 10.. poliamidele. poliimidele. Datorita eliminarii apei in procesul de reactie. de aceea se numesc si bachelite. Din aceasta grupa fac parte: fenoplastele. Fenoplastele. rasinile de policondensare eu higroscopicitate mai mare si caracteristici dielectrice mai reduse decat rasinile de polimerizare si dependente de temperatura si frecventa. altele au molecule spatiale – deci sunt termorigide (fenoplaste). rezolul – corespunzator stadiului A de desfasurare a reactiei dintre fenol si fenilalcool.015 Rigiditatea dielectrica MV/m 20. cand se formeaza retele moleculare spatiale – este insolubil. in prezenta unui catalizator bazic (amoniac. lianti pentru stratificate etc.. fiecare fiind important pentru un anumit domeniu de utilizare a rasinilor.3.3.20 % Absorbtia de apa 0.. Ele se obtin din fenol sau crezol si formaldehida.3 % Rezistivitatea de volum 10 14 Ωm Permitivitatea relativa.3.

la emailarea colectoarelor. temperatura si frecventa campului electric. Se utilizeaza la izolarea cablurilor. rasini de impregnare. scaderea vascozitatii etc. gruparea epoxi se distruge. Se utilizeaza ca rasini de turnare. permitivitatea si pierderile dielectrice au valori mari . Sunt neinflamabile. Pentru reducerea higroscopicitatii si imbunatatirea caracteristicilor dielectrice si a stabilitatii chimice si termice. in urma carora creste numarul de grupari polare si se reduc proprietatile dielectrice. urmata de o reticulare cu un agent de intarire. continutul de umiditate.  Derivati ai celulozei. la fabricarea lacurilor de emailare. Cei cu molecule spatiale au proprietati asemanatoare fenoplastelor cu exceptia higroscopicitatii. dar dependente de temperatura. Poliuretanii. Se obtin din acid piromelitic si diamina aromatica. Actiunea caldurii – mai puterinca in cazul celulozelor cu un grad de polimerizare mai redus sau cu continut de impuritati mare – are ca efecte principale: cresterea aciditatii si a continutului de cupru. Astfel sub actiunea oxigenului. Proprietatile dielectrice variaza foarte mult cu densitatea. Este o substanta macromoleculara naturala cu molecula liniara. Cele mai utilizate se obtin prin reactia dintre bisfenol A si epiclorhidrina. celuloza se impregneaza cu lichide si mase electroizolante. a agentilor chimici si au stabilitate termica buna. oxigenul favorizeaza reactiile chimice ale celulozei cu apa.24 Caracteristici ale unor hartii poliamidice (Nomex) Poliimidele. proprietati mecanice bune si se utilizeaza sub forma de folii si lacuri de emailare. proprietatile sale depinzand.Tabelul 9. Rasinile epoxidice sunt polimeri termorigizi care contin mai multe grupari epoxi de mare reactivitate. Au in general proprietati mecanice si dielectrice foarte bune.  Rasini de poliaditie. rasini de lipire. Aceasta structura explica porozitatea (40-50%) si absorbtia de apa foarte mare a produselor pe baza de celuloza. Lanturile moleculare se grupeaza in micele care se aranjeaza in acelasi mod. De asemenea. Au molecule liniare. 8 . de caracteristicile materialului impregnant. Modificarea. Avand molecule polare. formand fibrile si apoi fibre celulozice. adezivilor si poroplastelor Celuloza si derivatii sai Celuloza. dar absorbtie de apa mai redusa. a proprietatilor celulozei se datoreaza indeosebi transformarilor chimice care au loc in structura sa sub actiunea oxigenului si caldurii. permitand agentului de intarire sa se fixeze si sa formeze un polimer cu amsa moleculara ridicata: rasina epoxi propriu-zisa. macromoleculele celulozei depolimerizeaza. a rezistivitatii si rezistentei la curentii de scurgere pe suprafata. lungimea lor scade si proprietatile mecanice se inrautatesc. cu timpul. Cei cu molecule liniare au proprietati asemanatoare cu poliamidele. rezistente la actiunea curentilor de scurgere. stabilitate termica ridicata (150°C). Se obtin din izocianati si alocooli polihidroxilici si pot avea molecule liniare sau spatiale. in aceste cazuri. In procesul de durificare. un hidrat de carbon polimer. piese. a elastomerilor. rasini de presare.

benzina. Produsele obtinute prezinta higroscopicitate mai redusa si proprietati dielectrice si termice superioare. a descarcarilor partiale. Cel mai utilizat este triacetatul de celuloza. se topeste la 180-220°C. Are higroscopicitate redusa. a bobinelor pentru masini si aparatelor electrice. dar isi recapata dimensiunile initiale odata cu anularea acestor solicitari. In stare tensionata acestea nu perzinta tendinta de cristalizare. In stare tensionate ele prezinta tendinta de cristalizare. 9 . dar higroscopica si cu proprietati variabile. Hartia japoneza. subtire. Produse pe baza de celuloza. Benzil celuloza se obtine din celuloza si clorura de benzil. Are proprietati mecanice bune. etc. Hartia de cablu are densitate mica. este rezistent la actiuena uleiului si se utilizeaza ca izolatie de crestatura. indeosebi sub forma de hartii. dielectrice si termice foarte bune. Hartia Kraft se obtine prin procedeul sulfat si are proprietati mecanice. sub actiunea unor forte mecanice se deformeaza. Se inmoaie la 80°C. factori de pierderi redus si rigiditate dielectrica mare.Prin modificarea chimica a moleculelor de celuloza se obtin esteri (acetati. a stratificatelor a tecilor izolante etc. cu rigiditate dielectrica. Firele si tesaturile se obtin din bumbac. se utilizeaza ca suport pentru produsele pe baza de mica. permitivitate si rezistenta electrica mari si pierderi dielectrice reduse. nitrati etc) sau eteri (etil sau benzilceluloza) ai celulozei. material rezistent la actiunea ozonului. dar se imbunatatesc caracteristicle mecanice si termice. Elastomerii sunt polimeri cu forte intermoleculare slabe: se deformeaza cu usurinta dar revenirea la starea initiala se face foarte incet. Este putin higroscopica si se utilizeaza ca masa de presare la fabricarea lacurilor etc. Acetatii de celuloza se obtin prin inlocuirea gruparilor –OH din molecula celulozei cu grupari acetil (-CH3CO). Cauciucul natural. Se utilizeaza la izolarea cablurilor de energie a conductoarelor de bobinaj. are proprietati dielectrice foarte bune dar caracteristici termice si mecanice foarte reduse. adica prin legarea macromoleculelor intre ele cu punti de sulf si prin adaugarea de negru de fum se reduce tendinta de cristalizare si elasticitatea cauciucului. Caucucuri si elastomeri Cauciucurile sunt materiale cu elasticitate mare care. presate in stare umeda. caracteristici dielectrice foarte bune si se utilizeaza in locul hartiei obisnuite. la izolarea transformatoarelor etc. matase naturala sau artificiala si se utilizeaza la izolarea conductoarelor. Celuloza este foarte mult utilizata in electrotehnica. Hartia de condensatori este mai omogena. cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 si 4000. Continutul de sulf poate varia intre 4 % si 45%. a uleiurilor si benzinenei si cu buna stabilitate termica. Este un polime natural al izoprenului. fire si tesaturi. usor prelucrabila. Cartonul electrotehnic este alcatuit din straturi de hartie foarte fina. este solubila in hidrocarburi aromatice si insolubila in alcooli. rezistenta la tractiune si sfasiere mare. Hartia acetilata se obtine prin esterificarea celulozei cu acid acetic. densa. Este ieftina. cartoane. cu fire lungi si rezistenta mecanica mare. Se utilizeaza ca dielectric pentru condensatoare. Prin vulcanizare.

are proprietati dielectrice foarte bune. Se vulcanizeaza mai greu decat cauciucul natural. se obtin prin policondensarea polisulfurilor si policlorurelor metalelor alcalino-pamantoase. Cauciucuri sintetice. Se pot utiliza la 150 °C. dar prezinta rezistenta la oxidare. etc. respectiv materiala parafinoase si bituminoase. are proprietati mecanice bune si se utilizeaza (intre -15 si 150°C) la izolarea conductoarelor. dar au proprietati termice si mecanice superioare si o rezistenta mai buna la actiunea solventilo. se utilizeaza la fabricarea curelelor de transmisie care nu trebuie sa inmagazineze sarcini electrice. Proprietatile lor dielectrice depind de natura si continutul materialului de umplutura sau al agentului de vulcanizare. in instalatii Roentgen etc. Elastomerii se obtin din rasini de polimerizare sau poliaditie. a apei.Caiuciucul natural este atacat de oxigen si ozon. a benzilor adezive etc. solventilor. uleiurilor etc. solventi oxigenati sau halogenati. thiocolul. Se utilizeaza la izolarea conductelor electrice flexibile. Se utilizeaza (intre -50 si 150°C) la izolarea conductoarelor. prin copolimerizarea butadienei cu stirenul (Buna S. copolimeri de propilena fluorurata) se utilizeaza la temperaturi cuprinse intre -50 si 200°C. se poate utiliza la 175°C. de intensitatea solicitarilor mecanice. la autovehicule. a cablurilor care functioneaza in conditii grele etc. si se utilizeaza pentru izolarea cablurilor de alimentare a lampilor fluorescente. Amestecat cu fenolformaldehida. Buna SS). Caiuciucurile pe baza de butadiena se obtin prin polimerizarea dimetilbutadienei (cauciucul Buna) sau a clorbutadienei (neoprenul sau cloroprenul). Perbunanul care este semiconductor. sunt stabile la actiunea uleiurilor. Cacuciucul butilic se obtine prin copolimerizarea izobutilenei cu izoprenul. Polietilena clorosulfonata (Hypanol) este stabila la actiunea oxigenului si ozonului. au proprietati dielectrice reduse. ozonurilor etc. stabilitate termica superioara (120°C) si rezistenta mare la actiunea ozonului si oxigenului. Sunt rezistenti la actiunea solventilor. 10 . toxice etc. Perdurenul. a cablurilor pentru instalatii de interior. oxigenului si uleiurilor. au rezistenta la rupere si sfasiere mai mica. la tensiuni joase si in medii care nu contin ulei mineral. Este nepolar. cu acrilnitrilii (perbunanul) etc. dar au proprietati mecanice slabe. pentru diminuarea actiunii acestora se introduc antioxidanti. caldura si durata de viata superioare (perbunanul si neoprenul putand fi utilizati la 220°C). ozonului si oxigenului. a curentilor de scurgere pe suprafata. au conductivitate termica mai ridicata si nu-si modifica prea mult proprietatile cu temperatura. Cauciucurile siliconice – polisiloxani cu molecule liniare – sunt rezistente la actiunea ozonului. Au caracteristici dielectrice mai slabe decat ale cauciucului natural. Elastomerii fluorurati (policlororetilena fluorurata. rezinita etc. Elastomeri. cablurilor etc. Cauciucurile cu poliacrilati sunt rezistente la actiunea ozonului. Se utilizeaza la confectionarea mantalelor pentru cabluri care lucreaza in medii umede.

8 3..8 2 2.2 1.. la 50 Hz 1 kHz 1 MHz 3 Factorul de pierderi tg δ ⋅ 10 .. Proprietatea Rezistenta la tractiune [MN/m 2 ] Absorbtia d e apa (dupa 4 zile) [%] Permitivitatea relativa ε r .1. In aceste cazuri se utilizeaza benzi din tesatura de sticla.07 6 Hartie de azbest 30 <1.28).8 3.1000 20.. sunt neinflamabile...0. precum si a celor cu regim greu de lucru (pentru laminare.6...9 3. 11 .2 3..2 2. a lacurilor de impregnare. tractiune etc). ca aditiv pentru cauciucuri sintetice.5 9 Carton de azbest 10 15 30 20 6 260 30 250 0.. la fabricarea compoundurilor.. In functie de structura lor moleculara. nehigroscopice. hartie de mica si liant siliconic.2.7.3...8 3.5.7 0. nehigroscopice.5 2. nu dezvolta gaze toxice si adera la suprafete metalice.Siliconii Materialele siliconice sunt compusi organici ai siliciului si se obtin prin completarea valentelor libere ale lantului siloxanic cu radicali organici.. Rasinile siliconice sunt materiale termorigide. a liantilor pentru mase plastice presate cu umplutura anorganica etc... greu inflamabile.4 50 47 46 35 20. O larga utilizare au rasinile siliconice in realizarea sistemelor de izolatie ale masinilor electrice de puteri mari si tensiuni inalte (avand rezistenta mare la actiunea descarcarilor partiale).5. cu proprietati termomecanice foarte bune.. proprietatile lor imbina caracteristicile electrice foarte bune ale materialelor organice cu stabilitate chimica si termica mare care caracaterizeaza materialele anorganice. Prin urmare. siliconii se prezinta sub forma de uleiuri sau unsori. la 50 Hz 1 KHz 1 MHz Rezistivitatea de volum ρ r [a Ω m] Rigiditatea dielectrica (transversala) [Mv/m] Rasini siliconice 5. dar ale caror proprietati electrice variaza cu temperatura si intensitatea campului electric. Pot functiona la temperaturi ridicate (200°C). cu rezistenta mare la actiunea curentilor de scurgere pe siuprafata si cu bune proprietati dielectrice (tab 9.8 3.7 0.2 1.. macarale. caucicuri si rasini.7 0. a lacurilor de lipire.5 4.5. Siliconii se mai utilizeaza si ca adaos in compozitiile de presare (pentru evitarea lipirii pieselor de matrite). produse pe baza de mica etc).30 Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de acoperire (pentru tesaturi de azbest sau sticla.70 Tesatura de sticla 59 0.

Bibliografie 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful