Materiale organice

Materiale organice micromoleculare
 Ceruri si substante ceroase. Cerurile sunt materiale cristaline cu proprietati dielectrice foarte bune (tab 9.19) si higroscopicitate mica, dar cu rezistenta mecanica, temperature de topire si conductivitate termica reduse. De asemenea, au contractie la racier mare si sunt solubile in uleiuri minerale si clorurate. Cerurile naturale (ceara de albine, de carnauba, Montana) sunt putin folosite in prezent, datorita proprietetilor lor mecanice si termice reduse. Mai des se utilizeaza substantele ceroase, atat cele nepolare (parafina, cerezina, ozocherita) – cu proprietati dielectrice foarte bune – cat si cele polare (uleiul de ricin hidrogenat, parafina si naftalina clorurata) – cu caracteristici dielectrice mai slabe si dependente de temperatura. Se utilizeaza la fabricarea maselor de impregnare pentru conductoare, a maselor de umplere a mansoanelor cablurilor si cutiilor terminale, la impregnarea condensatoarelor etc.  Bitumuri si asfalturi. Bitumurile sunt amestecuri amorfe de hidrocarburi care contin, in cantitati reduse, oxigen si sulf. Cele sintetice se obtin prin distilarea produselor petroliere, iar cele naturale – asfalturile – provin din zacaminte invecinate cu cele de titei. Bitumurile au contractie mare la racire, sunt fragile la temperatura camerei, insolubile in apa si alcooli si solubile in hidrocarburi aromatice, uleiuri si benzina. Temperatura de inmuiere variaza intre 50 si 150°C si creste cu continutul de sulf. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de impregnare, a compoundurilor, a unor produse de baza de mica, ca mase de umplere etc.

Materiale organice macromoleculare
 Rasini naturale. Rasinile naturale sunt amestecuri complexe de acizi rasinosi si hidrocarburi cu proprietati dielectrice foarte bune, dar caracteristici mecanice si termice reduse (tab 9.20). Caracteristici Densitatea [kg/dm 3 ] Temperatura de inmuiere [°C] Temperatura de topire [°C] Indicele de aciditate [mgKOH/g] Rezistivitatea de volum [Ωm] Rezisitivitatea de suprafata la U r =20%, [Ω] Permitivitatea relativa ε r la 20°C Tangenta unghiului de pierderi, la 20°C Rigiditatea dielectrica [MV/m] Sellac 1,0...1,1 50...60 75...80 65...76 10 10
14

Colofoniu 50...70 120...155 150...195 10 ...10 13 14

Rasini fosile 1,02...1,07 120...170 100...135 10 15 ...10 17 10 18

15

2,3...3,8 20...30 3

2,5...3 0,02...0,03 -

2,65...2,85 10 −3 14...17

emailare etc.60°C). rasinile sintetice prezinta cele mai diverse aplicatii industriale. Chihlimbarul prezinta valori foarte mari ale duritatii. este solubil in alcooli si benzen si are temperatura de inmuiere foarte redusa 950.63). Colofoniul se obtine din rasini de conifere. ele se clasifica in mai multe moduri (fig 9. dar este solubil in benzen. 4 . Se utilizeaza in constructia aparatelor de masura de mare precizie (electrometre etc)  Rasini sintetice. clasificare care are o importanta mai mult didactica.. aceasta poate fi insa marita printro tratare termica: 30 de ore la 100°C. Datorita proprietatilor electrice si mecanice deosebite. In functie de caracterul polar sau nepolar al moleculelor. Astfel. precum si a prelucrabilitatii lor usoare. acetona etc. Caracteristici generale. la umplerea mansoanelor si cutiilor terminale ale cablurilor etc. rasinile nepolare sunt caracterizate prin valori mici (si care variaza putin cu temperatura si frecventa) ale permitivitatii si factorului de pierderi dielectrice. in functie de tipul reactiei chimice de obtinere. Incalzit la 200°C devine termorigid. Se utilizeaza la fabricarea masei galbene (cu ulei de cablu). Se dizolva greu in ulei (la 300-350°C). rasinile sintetice se clasifica in rasini de polimerizare. Clasificarea rasinilor sintetice Rasini sintetice Rasini de polimerizare Rasini de policondensare Rasini de poliaditie Termoplaste Termoplaste Termorigide Termoplaste Termorigide Poliamide Poliesteri cu molecule limniare Policarbonati nesaturati Fenoplaste Aminoplaste Poliesteri cu molecule spatiale Poliuretani cu molecule liniare Poliuretani cu molecule spatiale Rasini epoxidice Aeasta clasificare este impartita pentru evidentierea proprietetilor dielectrice ale rasinilor. in cazul rasinilor polare permitivitatea si factorul de pierderi au valori mari si care se modifica foarte mult cu temperatura si frecventa. Astfel. 9.. Se utilizeaza ca baza pentru lacuri de lipire. Tinandu-se seama de proprietatile termomecanice – deosebit de importante pentru utlizarea materialelor electroizolante – rasinile sintetice se clasifica in rasini ermoplastice si termorigide. Aflandu-se in numar foarte mare si cu caracteristici foarte diferite. rasinile sintetice se impart in rasini polae si nepolare (tab 9. de policondensare si de poliaditie. Fig.21).Sellacul se prezinta sub forma de solzi.63. Dimpotriva. rezistivitatii de volum si de suprafata.

Prin extrudere se izoleaza conducte si cabluri pentru inalta frecventa.2 0. rasinile acrilice etc. Sunt substante cu macromolecule liniare...2. la presiune inalta (1000. Din aceasta grupa fac parte: polietilenna. proprietatile dielectrice ramanand insa neschimbate... Utilizarile polietilenei sunt dintre cele mai diverse. polistirenul.0.2 Polistiren Nepolara 2.2 10. Rezistenta mecanica a polietilenei scade foarte mult cu temperatura.15 Tabelul 9..1. polietena clorosurfonata etc au temperaturi de utilizare mai ridicate dar proprietati dielectrice mai reduse.. policlorura de vinil si de viniliden.5 Ploclorura de vinil 2. Este nehigroscopica.3. telefonice si a celor care functioneaza in medii corozive. In acest fel creste temperatura de inmuiere si rezistenta mecanica.21 Dependenta proprietatilor dielectrice de natura macromoleculelor Se prelucreaza usor. cu sau fara plastifianti. Au absorbtie de apa reduse si proprietati dielectrice foarte bune Natura moleculei Permitivitatea Tangenta unghiului de pierderi tg δ ⋅ 10 3 relativa ε r Polietilena 2. polivinilalcoolii.. Polietilena de mare densitate are un grad inalt de cristalinitate (85%) care ii confera duritate mai mare. Cu ploietilena expandata se izoleaza cablurile pentru frecvente inalte cu capacitati foarte mici etc. dar este atacata de solventi organici.0 2.2000 atm) – rezultand un amterial cu densitate mica – sau la presiunea normala (1 atm) – rezultand un material cu densitate mare. Polietilena (PE). plivinilacetatii.20 Tereftalat de polietilena 2. 5 Rasini .3 0. politetrafluoretilena. adica se efectueaza o legare a lanturilor moleculare intre ele.20 Polimolclortrifluoretilana Polara 2.0 0.. Astfel. Polietilena are o buna stabilitate la acizi si baze..2 Poitetrafluoretilena 2.8. Polietilena de densitate mica are structura amorfa si proprietati mecanice mai reduse. Se obtine prin polimerizarea etilenei. la izolarea cablurilor submarine. Are molecule simetrice si liniare. Alti produsi ai etilenei ca poliizobutilena. Rasini de polimerizare. cabluri de energie etc. polimonoclortrifluoretilena... polipropilena.3.7 5. are proprietati dielectrice foarte bune (independente de frecventa) si se prelucreaza cu usurinta.. foliile de polietilena se folosesc la fabricarea condensatoarelor. Aceasta se datoreaza indeosebi radicalilor – CH3 pe care-i contine si care impiedica ordonarea macromoleculelor. conductori de bobinaj.. temperatura de inmuiere mai ridicata si o comportare mai buna la temperaturi scazute ( -40°C). Pentru imbunatatirea caracteristicilor termomecanice.2.. deci este nepolara si termoplata.. deci termoplastice si cu temperatura de inmuiere redusa (cu exceptia fluoroplastelor).. Polietilena se reticuleaza (pe cale chimica cu peroxid de dicumil – sau prin iradiere).

Rasinile acrilice (polietilacrilatul. Prin clorurarea monomerului de PVC se obtine clorura de vini-liden si apoi policrorura de viniliden. Prezinta insa temperatura de inmuiere si rezilienta scazuta si este inflamabil. inhibitori pentru descarcari electrice arborescente etc. dar cu higroscopicitate mai redusa si stabilitate termica superioara. 6 . Se utilizeaza la fabricarea la curilor. material cu proprietati dielectrice asemanatoare cu cele ale PVC-ului. lacuri. Polimonocolortrifluoretilena (PCTFE). Se comporta mai bine decat caiuciucul natural atat la actiunea ozonului cat si a uleiului mineral. carcase etc) pentru aparate de masura. fosforic. usor prelucrabila. Are aceleasi utilizari ca si PTFE. Se utilizeaza la izolarea conductoarelor si cablurilor de energie (intre 1 si 20 kV). PTFE nu se utilizeaza in campuri electrice intense. a carcaselor pentru aparate. Se obtine prin polimerizarea tetrafluoretilenei (CF2 = CF2) si are structura asemanatoare cu cea a polietilenei. are bune proprietati dielectrice si nu arde. cu proprietati mecanice si termice asemanatoare polistirenului. expandat etc. apar microgoluri (cavitati) in care se pot devolta descarcari partiale. Polistirenul (PS) este un amterial nepolar cu proprietati dielectrice foarte bune si independente de frecventa. fire. Fiind material polar are caracteristici dielectrice mai reduse decat polietilena sau polistirenul si dependente – ca si cele mecanice – de continutul de plastifiant.In cazul cablurilor de energie de tensiuni inalte apar unele fenomene negative (oxidare. lumina si au stabilitate chimica buna. Sunt polimeri ai acidului acrilic si metacrilic. dar cu caracteristici dielectrice mai reduse (fiind polare). la frecvente industirale. a camerelor de stingere. cu coeficent de dilatatie liniara mai mic si caracteristici dielectrice mai reduse decat politrifluoretilena. Datorita valorilor mari ale energiei de legatura dintre atomii de carbon si fluor. tuburi. sub forma de „sticle organice” etc. izolatii pentru conductoare si cabluri de inalta frecventa etc. deformari mecanice in urma scurtcircuitelor etc) care contribuie la ombatranirea rapida a polietilenei. proprietatile sale dielectrice variaza foarte mult cu frecventa si temperatura. in medii umede sau in atmosfere puternic corozive. la fabricarea izolatiilor de crestatura combinata. la variatie mai importante ale temperaturii. La 327°C trece in stare amorfa iar la 400°C. datorita electrolizei sarurilor din materialele de adaos. a benzilor adezive. descarcari electrice. Este nepolara. PVC-ul se foloseste. pentru acoperirea pieselor de forma complicata (sub forma de plastisoli si organosoli – suspensie de PVC in plastifianti) etc. indeosebi in inalta frecventa. sub forma de PVC tare – fara plastifianti – sau PVC moale – cu plastifianti (esteri ai acidului ftalic. citric etc). Din acest motiv. a unor piese izolatoare (placi. PTFE are stabilitate termica ridicata (250°C). piese turnate. carcase pentru bobine. Policlorura de vinil (PVC) se obtine prin polimerizarea clorurii de vinil. tuburi pentru instalatii electrice. Are insa stabilitate termica redusa (70°C) iar. Sunt rezistente la ozon. se discompune (producand gaze toxice) . adezivilor. In aceste cazuri se iau masuri speciale. avand coeficientul de dilatatie mare. Se utilizeaza sub forma de benzi. Politetrafluoretilena (PTFE). Este termoplastica. in general. polimetilmetacrilatul – PMMA etc). a unor cutii pentru acumulatoare. constand din adaugarea de antioxidanti. iar la frecvente inalte prezinta piereri dielectrice mari. in PTFE. PTFE se utilizeaza pentru realizarea unor scheme de izolatii care functioneaza in clasa de izolatie C. in curent continuu imbatraneste foarte repede.

3. Din aceasta grupa fac parte: fenoplastele. Unele au molecule liniare si sunt termoplastice (polliamide)..015 Rigiditatea dielectrica MV/m 20. rasinile de policondensare eu higroscopicitate mai mare si caracteristici dielectrice mai reduse decat rasinile de polimerizare si dependente de temperatura si frecventa.. fosforic). al 50 Hz 3.20 % Absorbtia de apa 0. sub forma de folii.. Se comporta insa mai bine la actiunea curentilor de scurgere si a arcului electric: gazele rezultate avand afinitate mare pentru electroni „sting” arcul electric Rasinile melanminice prezinta higroscopicitate redusa si stabilitate termica superioara fenoplastelor. Fenoplastele.3 % Rezistivitatea de volum 10 14 Ωm Permitivitatea relativa. rezitolul – corespunzator stadiului B. hidroid de sodiu) sau acid (acid clorhidric. Ele se obtin din fenol sau crezol si formaldehida. Datorita eliminarii apei in procesul de reactie. aminoplastele.. Poliamidele. Se obtin prin policondensarea aldehidei formice cu carbamida (ureea). de legare a fenilalcoolilor intre ei (cu eliminare de apa) – este mai putin solubil. de aceea se numesc si bachelite.. Rasini de policondensare. Astfel. policarbonatii si poliesterii. melaminice anilinice.. fiecare fiind important pentru un anumit domeniu de utilizare a rasinilor. cand se formeaza retele moleculare spatiale – este insolubil... melamina sau anilina si poarta numele de rasini carbamidice. la 50 Hz 0. In procesul de reactie se disting 3 stadii.3 MN/m 2 Alungirea relativa la rupere 10. in prezenta unui catalizator bazic (amoniac.3 Tangenta unghiului de pierderi. poliimidele. adezivi. Au prorpietati mecanice foarte bune. Din ele se realizeaza camere de stingere pentru intrerupatoare. Aminoplastele. lianti pentru stratificate etc. rezolul – corespunzator stadiului A de desfasurare a reactiei dintre fenol si fenilalcool. dar se prelucreaza foarte greu.3. iar rezitul – reprezentand stadiul final de desfasurare a reactiei C.. altele au molecule spatiale – deci sunt termorigide (fenoplaste).3. au hidroscopicitate mare si caracteristici dielectrice reduse. Sunt puternic polare (datorita grupelor =CO si -OH). de fire si tesaturi. Au fost descoperite de Bakeland (in 1907). poliamidele. Rasinile carbamidice au proprietati asemanatoare cu cele ale bachelitelor. (cu eliminare de apa) – este solubil in alcooli si acetona si se utilizeaza ca lac de impregnare. Se obtin din acizi dicarboxilici si diamine. Aminoplastele sunt termorigide si au uitlizari asemanatoare fenoplastelor..40 Stabilitatea termica [°C >180 7 . dur si cu rezistenta mare la caldura si acizi. se lipesc usor si se aprind greu. Se utilizeaza pentru confectionarea diferitelor piese cu o rezistenta mecanica mare. termoplastic si se utilizeaza ca masa de formare. Caracteristică Unitatea de măsură Valori Rezistemta la tractiune 2. lacuri. Rasinile anilinice au proprietati dielectrice foarte bune – putand fi utilizate la frecvente inalte.

Cele mai utilizate se obtin prin reactia dintre bisfenol A si epiclorhidrina. lungimea lor scade si proprietatile mecanice se inrautatesc. piese. la emailarea colectoarelor. gruparea epoxi se distruge. Avand molecule polare. permitivitatea si pierderile dielectrice au valori mari . Rasinile epoxidice sunt polimeri termorigizi care contin mai multe grupari epoxi de mare reactivitate. oxigenul favorizeaza reactiile chimice ale celulozei cu apa. Se utilizeaza la izolarea cablurilor. celuloza se impregneaza cu lichide si mase electroizolante. rasini de impregnare.Tabelul 9. Au molecule liniare. Este o substanta macromoleculara naturala cu molecula liniara. cu timpul.  Derivati ai celulozei. dar absorbtie de apa mai redusa. Lanturile moleculare se grupeaza in micele care se aranjeaza in acelasi mod. Se obtin din acid piromelitic si diamina aromatica. Au in general proprietati mecanice si dielectrice foarte bune.24 Caracteristici ale unor hartii poliamidice (Nomex) Poliimidele. Proprietatile dielectrice variaza foarte mult cu densitatea. formand fibrile si apoi fibre celulozice. un hidrat de carbon polimer.  Rasini de poliaditie. la fabricarea lacurilor de emailare. proprietati mecanice bune si se utilizeaza sub forma de folii si lacuri de emailare. stabilitate termica ridicata (150°C). Se obtin din izocianati si alocooli polihidroxilici si pot avea molecule liniare sau spatiale. rasini de presare. dar dependente de temperatura. Astfel sub actiunea oxigenului. a elastomerilor. in aceste cazuri. scaderea vascozitatii etc. a agentilor chimici si au stabilitate termica buna. adezivilor si poroplastelor Celuloza si derivatii sai Celuloza. Actiunea caldurii – mai puterinca in cazul celulozelor cu un grad de polimerizare mai redus sau cu continut de impuritati mare – are ca efecte principale: cresterea aciditatii si a continutului de cupru. rezistente la actiunea curentilor de scurgere. a rezistivitatii si rezistentei la curentii de scurgere pe suprafata. temperatura si frecventa campului electric. permitand agentului de intarire sa se fixeze si sa formeze un polimer cu amsa moleculara ridicata: rasina epoxi propriu-zisa. Pentru reducerea higroscopicitatii si imbunatatirea caracteristicilor dielectrice si a stabilitatii chimice si termice. Cei cu molecule spatiale au proprietati asemanatoare fenoplastelor cu exceptia higroscopicitatii. Modificarea. rasini de lipire. proprietatile sale depinzand. In procesul de durificare. Sunt neinflamabile. 8 . De asemenea. Cei cu molecule liniare au proprietati asemanatoare cu poliamidele. a proprietatilor celulozei se datoreaza indeosebi transformarilor chimice care au loc in structura sa sub actiunea oxigenului si caldurii. Se utilizeaza ca rasini de turnare. de caracteristicile materialului impregnant. macromoleculele celulozei depolimerizeaza. in urma carora creste numarul de grupari polare si se reduc proprietatile dielectrice. urmata de o reticulare cu un agent de intarire. Aceasta structura explica porozitatea (40-50%) si absorbtia de apa foarte mare a produselor pe baza de celuloza. continutul de umiditate. Poliuretanii.

Este ieftina. este rezistent la actiuena uleiului si se utilizeaza ca izolatie de crestatura. la izolarea transformatoarelor etc. Se inmoaie la 80°C. Firele si tesaturile se obtin din bumbac. In stare tensionate ele prezinta tendinta de cristalizare. a descarcarilor partiale. dar higroscopica si cu proprietati variabile. Hartia acetilata se obtine prin esterificarea celulozei cu acid acetic. Hartia de condensatori este mai omogena. benzina. presate in stare umeda. caracteristici dielectrice foarte bune si se utilizeaza in locul hartiei obisnuite. Produsele obtinute prezinta higroscopicitate mai redusa si proprietati dielectrice si termice superioare. dar se imbunatatesc caracteristicle mecanice si termice. Are higroscopicitate redusa. Produse pe baza de celuloza. matase naturala sau artificiala si se utilizeaza la izolarea conductoarelor. Hartia Kraft se obtine prin procedeul sulfat si are proprietati mecanice. Hartia de cablu are densitate mica. permitivitate si rezistenta electrica mari si pierderi dielectrice reduse. cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 si 4000. material rezistent la actiunea ozonului. Continutul de sulf poate varia intre 4 % si 45%. cu fire lungi si rezistenta mecanica mare. este solubila in hidrocarburi aromatice si insolubila in alcooli. fire si tesaturi. Hartia japoneza. Acetatii de celuloza se obtin prin inlocuirea gruparilor –OH din molecula celulozei cu grupari acetil (-CH3CO). se topeste la 180-220°C. etc. Benzil celuloza se obtine din celuloza si clorura de benzil. adica prin legarea macromoleculelor intre ele cu punti de sulf si prin adaugarea de negru de fum se reduce tendinta de cristalizare si elasticitatea cauciucului. 9 . In stare tensionata acestea nu perzinta tendinta de cristalizare. densa. a bobinelor pentru masini si aparatelor electrice. nitrati etc) sau eteri (etil sau benzilceluloza) ai celulozei. a stratificatelor a tecilor izolante etc. a uleiurilor si benzinenei si cu buna stabilitate termica. rezistenta la tractiune si sfasiere mare. Prin vulcanizare. Celuloza este foarte mult utilizata in electrotehnica. Cartonul electrotehnic este alcatuit din straturi de hartie foarte fina. Este putin higroscopica si se utilizeaza ca masa de presare la fabricarea lacurilor etc. Este un polime natural al izoprenului. subtire. dielectrice si termice foarte bune. se utilizeaza ca suport pentru produsele pe baza de mica. are proprietati dielectrice foarte bune dar caracteristici termice si mecanice foarte reduse. cartoane. Caucucuri si elastomeri Cauciucurile sunt materiale cu elasticitate mare care. usor prelucrabila. indeosebi sub forma de hartii. factori de pierderi redus si rigiditate dielectrica mare. Elastomerii sunt polimeri cu forte intermoleculare slabe: se deformeaza cu usurinta dar revenirea la starea initiala se face foarte incet. dar isi recapata dimensiunile initiale odata cu anularea acestor solicitari. Se utilizeaza ca dielectric pentru condensatoare. sub actiunea unor forte mecanice se deformeaza. Se utilizeaza la izolarea cablurilor de energie a conductoarelor de bobinaj.Prin modificarea chimica a moleculelor de celuloza se obtin esteri (acetati. cu rigiditate dielectrica. Cauciucul natural. Cel mai utilizat este triacetatul de celuloza. Are proprietati mecanice bune.

stabilitate termica superioara (120°C) si rezistenta mare la actiunea ozonului si oxigenului. Buna SS). Elastomerii fluorurati (policlororetilena fluorurata. respectiv materiala parafinoase si bituminoase. Cauciucurile cu poliacrilati sunt rezistente la actiunea ozonului. are proprietati mecanice bune si se utilizeaza (intre -15 si 150°C) la izolarea conductoarelor. 10 . toxice etc. caldura si durata de viata superioare (perbunanul si neoprenul putand fi utilizati la 220°C). au rezistenta la rupere si sfasiere mai mica. cu acrilnitrilii (perbunanul) etc. Cacuciucul butilic se obtine prin copolimerizarea izobutilenei cu izoprenul. la tensiuni joase si in medii care nu contin ulei mineral. de intensitatea solicitarilor mecanice. ozonurilor etc. se poate utiliza la 175°C. in instalatii Roentgen etc. Se utilizeaza la confectionarea mantalelor pentru cabluri care lucreaza in medii umede. thiocolul.Caiuciucul natural este atacat de oxigen si ozon. uleiurilor etc. a curentilor de scurgere pe suprafata. au proprietati dielectrice reduse. Cauciucuri sintetice. cablurilor etc. Elastomeri. Proprietatile lor dielectrice depind de natura si continutul materialului de umplutura sau al agentului de vulcanizare. Se pot utiliza la 150 °C. Caiuciucurile pe baza de butadiena se obtin prin polimerizarea dimetilbutadienei (cauciucul Buna) sau a clorbutadienei (neoprenul sau cloroprenul). ozonului si oxigenului. a benzilor adezive etc. au conductivitate termica mai ridicata si nu-si modifica prea mult proprietatile cu temperatura. Se vulcanizeaza mai greu decat cauciucul natural. rezinita etc. Perbunanul care este semiconductor. a cablurilor care functioneaza in conditii grele etc. a apei. Se utilizeaza (intre -50 si 150°C) la izolarea conductoarelor. sunt stabile la actiunea uleiurilor. a cablurilor pentru instalatii de interior. la autovehicule. pentru diminuarea actiunii acestora se introduc antioxidanti. solventilor. Au caracteristici dielectrice mai slabe decat ale cauciucului natural. dar au proprietati termice si mecanice superioare si o rezistenta mai buna la actiunea solventilo. Sunt rezistenti la actiunea solventilor. Cauciucurile siliconice – polisiloxani cu molecule liniare – sunt rezistente la actiunea ozonului. Este nepolar. si se utilizeaza pentru izolarea cablurilor de alimentare a lampilor fluorescente. Elastomerii se obtin din rasini de polimerizare sau poliaditie. prin copolimerizarea butadienei cu stirenul (Buna S. Se utilizeaza la izolarea conductelor electrice flexibile. dar au proprietati mecanice slabe. are proprietati dielectrice foarte bune. copolimeri de propilena fluorurata) se utilizeaza la temperaturi cuprinse intre -50 si 200°C. Perdurenul. Amestecat cu fenolformaldehida. se utilizeaza la fabricarea curelelor de transmisie care nu trebuie sa inmagazineze sarcini electrice. oxigenului si uleiurilor. dar prezinta rezistenta la oxidare. solventi oxigenati sau halogenati. Polietilena clorosulfonata (Hypanol) este stabila la actiunea oxigenului si ozonului. etc. se obtin prin policondensarea polisulfurilor si policlorurelor metalelor alcalino-pamantoase.

30 Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de acoperire (pentru tesaturi de azbest sau sticla.3.07 6 Hartie de azbest 30 <1.1000 20.5 9 Carton de azbest 10 15 30 20 6 260 30 250 0.9 3. Siliconii se mai utilizeaza si ca adaos in compozitiile de presare (pentru evitarea lipirii pieselor de matrite).7 0. dar ale caror proprietati electrice variaza cu temperatura si intensitatea campului electric. Rasinile siliconice sunt materiale termorigide.2 1..2 2.2.. Pot functiona la temperaturi ridicate (200°C).5 4.6.5.1. a lacurilor de lipire. la fabricarea compoundurilor.70 Tesatura de sticla 59 0.. cu proprietati termomecanice foarte bune.7. ca aditiv pentru cauciucuri sintetice. nu dezvolta gaze toxice si adera la suprafete metalice. macarale.Siliconii Materialele siliconice sunt compusi organici ai siliciului si se obtin prin completarea valentelor libere ale lantului siloxanic cu radicali organici.. 11 .. produse pe baza de mica etc).. In functie de structura lor moleculara. O larga utilizare au rasinile siliconice in realizarea sistemelor de izolatie ale masinilor electrice de puteri mari si tensiuni inalte (avand rezistenta mare la actiunea descarcarilor partiale). greu inflamabile. caucicuri si rasini... sunt neinflamabile. hartie de mica si liant siliconic.28).5. proprietatile lor imbina caracteristicile electrice foarte bune ale materialelor organice cu stabilitate chimica si termica mare care caracaterizeaza materialele anorganice. cu rezistenta mare la actiunea curentilor de scurgere pe siuprafata si cu bune proprietati dielectrice (tab 9.8 3.. nehigroscopice.0. la 50 Hz 1 KHz 1 MHz Rezistivitatea de volum ρ r [a Ω m] Rigiditatea dielectrica (transversala) [Mv/m] Rasini siliconice 5..4 50 47 46 35 20. precum si a celor cu regim greu de lucru (pentru laminare.8 3. a lacurilor de impregnare.7 0..5..8 3.5 2. Proprietatea Rezistenta la tractiune [MN/m 2 ] Absorbtia d e apa (dupa 4 zile) [%] Permitivitatea relativa ε r .. la 50 Hz 1 kHz 1 MHz 3 Factorul de pierderi tg δ ⋅ 10 . tractiune etc)..2 1.. nehigroscopice. Prin urmare.8 3. In aceste cazuri se utilizeaza benzi din tesatura de sticla..2 3. a liantilor pentru mase plastice presate cu umplutura anorganica etc..8 2 2.7 0.. siliconii se prezinta sub forma de uleiuri sau unsori.

Bibliografie 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful