Materiale organice

Materiale organice micromoleculare
 Ceruri si substante ceroase. Cerurile sunt materiale cristaline cu proprietati dielectrice foarte bune (tab 9.19) si higroscopicitate mica, dar cu rezistenta mecanica, temperature de topire si conductivitate termica reduse. De asemenea, au contractie la racier mare si sunt solubile in uleiuri minerale si clorurate. Cerurile naturale (ceara de albine, de carnauba, Montana) sunt putin folosite in prezent, datorita proprietetilor lor mecanice si termice reduse. Mai des se utilizeaza substantele ceroase, atat cele nepolare (parafina, cerezina, ozocherita) – cu proprietati dielectrice foarte bune – cat si cele polare (uleiul de ricin hidrogenat, parafina si naftalina clorurata) – cu caracteristici dielectrice mai slabe si dependente de temperatura. Se utilizeaza la fabricarea maselor de impregnare pentru conductoare, a maselor de umplere a mansoanelor cablurilor si cutiilor terminale, la impregnarea condensatoarelor etc.  Bitumuri si asfalturi. Bitumurile sunt amestecuri amorfe de hidrocarburi care contin, in cantitati reduse, oxigen si sulf. Cele sintetice se obtin prin distilarea produselor petroliere, iar cele naturale – asfalturile – provin din zacaminte invecinate cu cele de titei. Bitumurile au contractie mare la racire, sunt fragile la temperatura camerei, insolubile in apa si alcooli si solubile in hidrocarburi aromatice, uleiuri si benzina. Temperatura de inmuiere variaza intre 50 si 150°C si creste cu continutul de sulf. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de impregnare, a compoundurilor, a unor produse de baza de mica, ca mase de umplere etc.

Materiale organice macromoleculare
 Rasini naturale. Rasinile naturale sunt amestecuri complexe de acizi rasinosi si hidrocarburi cu proprietati dielectrice foarte bune, dar caracteristici mecanice si termice reduse (tab 9.20). Caracteristici Densitatea [kg/dm 3 ] Temperatura de inmuiere [°C] Temperatura de topire [°C] Indicele de aciditate [mgKOH/g] Rezistivitatea de volum [Ωm] Rezisitivitatea de suprafata la U r =20%, [Ω] Permitivitatea relativa ε r la 20°C Tangenta unghiului de pierderi, la 20°C Rigiditatea dielectrica [MV/m] Sellac 1,0...1,1 50...60 75...80 65...76 10 10
14

Colofoniu 50...70 120...155 150...195 10 ...10 13 14

Rasini fosile 1,02...1,07 120...170 100...135 10 15 ...10 17 10 18

15

2,3...3,8 20...30 3

2,5...3 0,02...0,03 -

2,65...2,85 10 −3 14...17

63. Caracteristici generale.21).Sellacul se prezinta sub forma de solzi.. acetona etc. In functie de caracterul polar sau nepolar al moleculelor. Astfel. rasinile sintetice se clasifica in rasini de polimerizare. Colofoniul se obtine din rasini de conifere. Se utilizeaza la fabricarea masei galbene (cu ulei de cablu). clasificare care are o importanta mai mult didactica. Datorita proprietatilor electrice si mecanice deosebite. Dimpotriva. rezistivitatii de volum si de suprafata. rasinile sintetice se impart in rasini polae si nepolare (tab 9. aceasta poate fi insa marita printro tratare termica: 30 de ore la 100°C. 4 . rasinile nepolare sunt caracterizate prin valori mici (si care variaza putin cu temperatura si frecventa) ale permitivitatii si factorului de pierderi dielectrice.60°C).63). Incalzit la 200°C devine termorigid. in cazul rasinilor polare permitivitatea si factorul de pierderi au valori mari si care se modifica foarte mult cu temperatura si frecventa. ele se clasifica in mai multe moduri (fig 9. Se utilizeaza in constructia aparatelor de masura de mare precizie (electrometre etc)  Rasini sintetice. 9. Fig. emailare etc. precum si a prelucrabilitatii lor usoare. Astfel.. Clasificarea rasinilor sintetice Rasini sintetice Rasini de polimerizare Rasini de policondensare Rasini de poliaditie Termoplaste Termoplaste Termorigide Termoplaste Termorigide Poliamide Poliesteri cu molecule limniare Policarbonati nesaturati Fenoplaste Aminoplaste Poliesteri cu molecule spatiale Poliuretani cu molecule liniare Poliuretani cu molecule spatiale Rasini epoxidice Aeasta clasificare este impartita pentru evidentierea proprietetilor dielectrice ale rasinilor. la umplerea mansoanelor si cutiilor terminale ale cablurilor etc. dar este solubil in benzen. este solubil in alcooli si benzen si are temperatura de inmuiere foarte redusa 950. in functie de tipul reactiei chimice de obtinere. Se utilizeaza ca baza pentru lacuri de lipire. Se dizolva greu in ulei (la 300-350°C). Tinandu-se seama de proprietatile termomecanice – deosebit de importante pentru utlizarea materialelor electroizolante – rasinile sintetice se clasifica in rasini ermoplastice si termorigide. rasinile sintetice prezinta cele mai diverse aplicatii industriale. Chihlimbarul prezinta valori foarte mari ale duritatii. de policondensare si de poliaditie. Aflandu-se in numar foarte mare si cu caracteristici foarte diferite.

plivinilacetatii..2. policlorura de vinil si de viniliden. deci termoplastice si cu temperatura de inmuiere redusa (cu exceptia fluoroplastelor).. In acest fel creste temperatura de inmuiere si rezistenta mecanica. Prin extrudere se izoleaza conducte si cabluri pentru inalta frecventa.2 Poitetrafluoretilena 2. Astfel. dar este atacata de solventi organici.5 Ploclorura de vinil 2. polietena clorosurfonata etc au temperaturi de utilizare mai ridicate dar proprietati dielectrice mai reduse.. Pentru imbunatatirea caracteristicilor termomecanice.2 0.20 Tereftalat de polietilena 2.2 10. deci este nepolara si termoplata..1. foliile de polietilena se folosesc la fabricarea condensatoarelor.3. Polietilena (PE). Polietilena de mare densitate are un grad inalt de cristalinitate (85%) care ii confera duritate mai mare. telefonice si a celor care functioneaza in medii corozive. polivinilalcoolii. Rasini de polimerizare.3 0. Au absorbtie de apa reduse si proprietati dielectrice foarte bune Natura moleculei Permitivitatea Tangenta unghiului de pierderi tg δ ⋅ 10 3 relativa ε r Polietilena 2. proprietatile dielectrice ramanand insa neschimbate.. politetrafluoretilena.0 0. cu sau fara plastifianti.2000 atm) – rezultand un amterial cu densitate mica – sau la presiunea normala (1 atm) – rezultand un material cu densitate mare. Alti produsi ai etilenei ca poliizobutilena.. adica se efectueaza o legare a lanturilor moleculare intre ele. Are molecule simetrice si liniare. Se obtine prin polimerizarea etilenei.0 2. Rezistenta mecanica a polietilenei scade foarte mult cu temperatura.20 Polimolclortrifluoretilana Polara 2.8. Sunt substante cu macromolecule liniare. rasinile acrilice etc.. Polietilena se reticuleaza (pe cale chimica cu peroxid de dicumil – sau prin iradiere)...... 5 Rasini . la izolarea cablurilor submarine. Polietilena de densitate mica are structura amorfa si proprietati mecanice mai reduse. conductori de bobinaj.7 5.15 Tabelul 9. Cu ploietilena expandata se izoleaza cablurile pentru frecvente inalte cu capacitati foarte mici etc. Din aceasta grupa fac parte: polietilenna.21 Dependenta proprietatilor dielectrice de natura macromoleculelor Se prelucreaza usor.0. Utilizarile polietilenei sunt dintre cele mai diverse. polistirenul..2. Polietilena are o buna stabilitate la acizi si baze. Aceasta se datoreaza indeosebi radicalilor – CH3 pe care-i contine si care impiedica ordonarea macromoleculelor. Este nehigroscopica.3. polipropilena...2 Polistiren Nepolara 2. are proprietati dielectrice foarte bune (independente de frecventa) si se prelucreaza cu usurinta. la presiune inalta (1000. temperatura de inmuiere mai ridicata si o comportare mai buna la temperaturi scazute ( -40°C). cabluri de energie etc. polimonoclortrifluoretilena..

Este nepolara. citric etc). apar microgoluri (cavitati) in care se pot devolta descarcari partiale. lumina si au stabilitate chimica buna. se discompune (producand gaze toxice) . Sunt polimeri ai acidului acrilic si metacrilic. Se obtine prin polimerizarea tetrafluoretilenei (CF2 = CF2) si are structura asemanatoare cu cea a polietilenei. la variatie mai importante ale temperaturii. 6 . fire. in curent continuu imbatraneste foarte repede. Se utilizeaza la fabricarea la curilor. usor prelucrabila. Se utilizeaza sub forma de benzi. piese turnate. are bune proprietati dielectrice si nu arde. Rasinile acrilice (polietilacrilatul. deformari mecanice in urma scurtcircuitelor etc) care contribuie la ombatranirea rapida a polietilenei. Sunt rezistente la ozon. a benzilor adezive. La 327°C trece in stare amorfa iar la 400°C. descarcari electrice. PTFE se utilizeaza pentru realizarea unor scheme de izolatii care functioneaza in clasa de izolatie C. izolatii pentru conductoare si cabluri de inalta frecventa etc. constand din adaugarea de antioxidanti. carcase pentru bobine. Prin clorurarea monomerului de PVC se obtine clorura de vini-liden si apoi policrorura de viniliden. Are aceleasi utilizari ca si PTFE. a camerelor de stingere. dar cu caracteristici dielectrice mai reduse (fiind polare). Polistirenul (PS) este un amterial nepolar cu proprietati dielectrice foarte bune si independente de frecventa. Din acest motiv. carcase etc) pentru aparate de masura. material cu proprietati dielectrice asemanatoare cu cele ale PVC-ului. la frecvente industirale. tuburi. polimetilmetacrilatul – PMMA etc). Policlorura de vinil (PVC) se obtine prin polimerizarea clorurii de vinil. dar cu higroscopicitate mai redusa si stabilitate termica superioara. tuburi pentru instalatii electrice. Are insa stabilitate termica redusa (70°C) iar. pentru acoperirea pieselor de forma complicata (sub forma de plastisoli si organosoli – suspensie de PVC in plastifianti) etc. cu proprietati mecanice si termice asemanatoare polistirenului. expandat etc. proprietatile sale dielectrice variaza foarte mult cu frecventa si temperatura. a unor piese izolatoare (placi. sub forma de „sticle organice” etc. datorita electrolizei sarurilor din materialele de adaos. avand coeficientul de dilatatie mare. in PTFE. Politetrafluoretilena (PTFE). Polimonocolortrifluoretilena (PCTFE). sub forma de PVC tare – fara plastifianti – sau PVC moale – cu plastifianti (esteri ai acidului ftalic. iar la frecvente inalte prezinta piereri dielectrice mari. inhibitori pentru descarcari electrice arborescente etc. PTFE are stabilitate termica ridicata (250°C). adezivilor. Prezinta insa temperatura de inmuiere si rezilienta scazuta si este inflamabil. lacuri. la fabricarea izolatiilor de crestatura combinata. a carcaselor pentru aparate. in general. PTFE nu se utilizeaza in campuri electrice intense. a unor cutii pentru acumulatoare. in medii umede sau in atmosfere puternic corozive. Fiind material polar are caracteristici dielectrice mai reduse decat polietilena sau polistirenul si dependente – ca si cele mecanice – de continutul de plastifiant. cu coeficent de dilatatie liniara mai mic si caracteristici dielectrice mai reduse decat politrifluoretilena. Este termoplastica. Se utilizeaza la izolarea conductoarelor si cablurilor de energie (intre 1 si 20 kV). fosforic.In cazul cablurilor de energie de tensiuni inalte apar unele fenomene negative (oxidare. Datorita valorilor mari ale energiei de legatura dintre atomii de carbon si fluor. Se comporta mai bine decat caiuciucul natural atat la actiunea ozonului cat si a uleiului mineral. indeosebi in inalta frecventa. In aceste cazuri se iau masuri speciale. PVC-ul se foloseste.

sub forma de folii. de legare a fenilalcoolilor intre ei (cu eliminare de apa) – este mai putin solubil. aminoplastele. In procesul de reactie se disting 3 stadii. fiecare fiind important pentru un anumit domeniu de utilizare a rasinilor. Au fost descoperite de Bakeland (in 1907). poliamidele. Se comporta insa mai bine la actiunea curentilor de scurgere si a arcului electric: gazele rezultate avand afinitate mare pentru electroni „sting” arcul electric Rasinile melanminice prezinta higroscopicitate redusa si stabilitate termica superioara fenoplastelor. au hidroscopicitate mare si caracteristici dielectrice reduse. Rasinile anilinice au proprietati dielectrice foarte bune – putand fi utilizate la frecvente inalte. de aceea se numesc si bachelite.3. iar rezitul – reprezentand stadiul final de desfasurare a reactiei C. se lipesc usor si se aprind greu. rezolul – corespunzator stadiului A de desfasurare a reactiei dintre fenol si fenilalcool. altele au molecule spatiale – deci sunt termorigide (fenoplaste).. dar se prelucreaza foarte greu. melamina sau anilina si poarta numele de rasini carbamidice. fosforic). Datorita eliminarii apei in procesul de reactie. Caracteristică Unitatea de măsură Valori Rezistemta la tractiune 2. poliimidele. Astfel. Sunt puternic polare (datorita grupelor =CO si -OH).40 Stabilitatea termica [°C >180 7 .3..3 MN/m 2 Alungirea relativa la rupere 10. Aminoplastele sunt termorigide si au uitlizari asemanatoare fenoplastelor. policarbonatii si poliesterii. de fire si tesaturi. lianti pentru stratificate etc. cand se formeaza retele moleculare spatiale – este insolubil. la 50 Hz 0. Rasinile carbamidice au proprietati asemanatoare cu cele ale bachelitelor. Au prorpietati mecanice foarte bune. Se obtin prin policondensarea aldehidei formice cu carbamida (ureea). Din aceasta grupa fac parte: fenoplastele. rasinile de policondensare eu higroscopicitate mai mare si caracteristici dielectrice mai reduse decat rasinile de polimerizare si dependente de temperatura si frecventa... rezitolul – corespunzator stadiului B.. adezivi. Poliamidele. melaminice anilinice. Aminoplastele. Se obtin din acizi dicarboxilici si diamine. Rasini de policondensare.20 % Absorbtia de apa 0.3 Tangenta unghiului de pierderi. Unele au molecule liniare si sunt termoplastice (polliamide). Se utilizeaza pentru confectionarea diferitelor piese cu o rezistenta mecanica mare. (cu eliminare de apa) – este solubil in alcooli si acetona si se utilizeaza ca lac de impregnare..015 Rigiditatea dielectrica MV/m 20.. Din ele se realizeaza camere de stingere pentru intrerupatoare..3. hidroid de sodiu) sau acid (acid clorhidric. Fenoplastele. dur si cu rezistenta mare la caldura si acizi. lacuri. al 50 Hz 3. Ele se obtin din fenol sau crezol si formaldehida.3 % Rezistivitatea de volum 10 14 Ωm Permitivitatea relativa. termoplastic si se utilizeaza ca masa de formare... in prezenta unui catalizator bazic (amoniac.

Este o substanta macromoleculara naturala cu molecula liniara. rasini de presare. Astfel sub actiunea oxigenului. scaderea vascozitatii etc. De asemenea.  Derivati ai celulozei. Rasinile epoxidice sunt polimeri termorigizi care contin mai multe grupari epoxi de mare reactivitate. Cele mai utilizate se obtin prin reactia dintre bisfenol A si epiclorhidrina.Tabelul 9. macromoleculele celulozei depolimerizeaza. un hidrat de carbon polimer. Se utilizeaza la izolarea cablurilor. Lanturile moleculare se grupeaza in micele care se aranjeaza in acelasi mod. a rezistivitatii si rezistentei la curentii de scurgere pe suprafata. Actiunea caldurii – mai puterinca in cazul celulozelor cu un grad de polimerizare mai redus sau cu continut de impuritati mare – are ca efecte principale: cresterea aciditatii si a continutului de cupru. lungimea lor scade si proprietatile mecanice se inrautatesc.  Rasini de poliaditie. Pentru reducerea higroscopicitatii si imbunatatirea caracteristicilor dielectrice si a stabilitatii chimice si termice. adezivilor si poroplastelor Celuloza si derivatii sai Celuloza. In procesul de durificare. Se obtin din izocianati si alocooli polihidroxilici si pot avea molecule liniare sau spatiale. celuloza se impregneaza cu lichide si mase electroizolante.24 Caracteristici ale unor hartii poliamidice (Nomex) Poliimidele. in urma carora creste numarul de grupari polare si se reduc proprietatile dielectrice. rezistente la actiunea curentilor de scurgere. in aceste cazuri. temperatura si frecventa campului electric. stabilitate termica ridicata (150°C). Se utilizeaza ca rasini de turnare. cu timpul. Proprietatile dielectrice variaza foarte mult cu densitatea. rasini de lipire. permitivitatea si pierderile dielectrice au valori mari . proprietati mecanice bune si se utilizeaza sub forma de folii si lacuri de emailare. Au in general proprietati mecanice si dielectrice foarte bune. permitand agentului de intarire sa se fixeze si sa formeze un polimer cu amsa moleculara ridicata: rasina epoxi propriu-zisa. Avand molecule polare. Poliuretanii. Cei cu molecule spatiale au proprietati asemanatoare fenoplastelor cu exceptia higroscopicitatii. a agentilor chimici si au stabilitate termica buna. Aceasta structura explica porozitatea (40-50%) si absorbtia de apa foarte mare a produselor pe baza de celuloza. de caracteristicile materialului impregnant. dar dependente de temperatura. rasini de impregnare. piese. Sunt neinflamabile. Au molecule liniare. la emailarea colectoarelor. a proprietatilor celulozei se datoreaza indeosebi transformarilor chimice care au loc in structura sa sub actiunea oxigenului si caldurii. oxigenul favorizeaza reactiile chimice ale celulozei cu apa. a elastomerilor. Modificarea. Cei cu molecule liniare au proprietati asemanatoare cu poliamidele. 8 . Se obtin din acid piromelitic si diamina aromatica. gruparea epoxi se distruge. la fabricarea lacurilor de emailare. proprietatile sale depinzand. continutul de umiditate. dar absorbtie de apa mai redusa. urmata de o reticulare cu un agent de intarire. formand fibrile si apoi fibre celulozice.

Prin modificarea chimica a moleculelor de celuloza se obtin esteri (acetati. sub actiunea unor forte mecanice se deformeaza. Celuloza este foarte mult utilizata in electrotehnica. nitrati etc) sau eteri (etil sau benzilceluloza) ai celulozei. este rezistent la actiuena uleiului si se utilizeaza ca izolatie de crestatura. a descarcarilor partiale. Hartia japoneza. Este ieftina. Hartia de condensatori este mai omogena. Benzil celuloza se obtine din celuloza si clorura de benzil. Are proprietati mecanice bune. In stare tensionata acestea nu perzinta tendinta de cristalizare. rezistenta la tractiune si sfasiere mare. matase naturala sau artificiala si se utilizeaza la izolarea conductoarelor. Continutul de sulf poate varia intre 4 % si 45%. Produsele obtinute prezinta higroscopicitate mai redusa si proprietati dielectrice si termice superioare. Se utilizeaza ca dielectric pentru condensatoare. are proprietati dielectrice foarte bune dar caracteristici termice si mecanice foarte reduse. Caucucuri si elastomeri Cauciucurile sunt materiale cu elasticitate mare care. a stratificatelor a tecilor izolante etc. Firele si tesaturile se obtin din bumbac. este solubila in hidrocarburi aromatice si insolubila in alcooli. Este un polime natural al izoprenului. etc. Se utilizeaza la izolarea cablurilor de energie a conductoarelor de bobinaj. adica prin legarea macromoleculelor intre ele cu punti de sulf si prin adaugarea de negru de fum se reduce tendinta de cristalizare si elasticitatea cauciucului. subtire. a bobinelor pentru masini si aparatelor electrice. Cel mai utilizat este triacetatul de celuloza. dielectrice si termice foarte bune. Cauciucul natural. Este putin higroscopica si se utilizeaza ca masa de presare la fabricarea lacurilor etc. la izolarea transformatoarelor etc. cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 si 4000. factori de pierderi redus si rigiditate dielectrica mare. cu rigiditate dielectrica. Elastomerii sunt polimeri cu forte intermoleculare slabe: se deformeaza cu usurinta dar revenirea la starea initiala se face foarte incet. indeosebi sub forma de hartii. permitivitate si rezistenta electrica mari si pierderi dielectrice reduse. benzina. fire si tesaturi. caracteristici dielectrice foarte bune si se utilizeaza in locul hartiei obisnuite. Hartia Kraft se obtine prin procedeul sulfat si are proprietati mecanice. dar isi recapata dimensiunile initiale odata cu anularea acestor solicitari. Se inmoaie la 80°C. Produse pe baza de celuloza. dar se imbunatatesc caracteristicle mecanice si termice. se utilizeaza ca suport pentru produsele pe baza de mica. In stare tensionate ele prezinta tendinta de cristalizare. 9 . Cartonul electrotehnic este alcatuit din straturi de hartie foarte fina. Hartia acetilata se obtine prin esterificarea celulozei cu acid acetic. dar higroscopica si cu proprietati variabile. presate in stare umeda. usor prelucrabila. Hartia de cablu are densitate mica. a uleiurilor si benzinenei si cu buna stabilitate termica. material rezistent la actiunea ozonului. se topeste la 180-220°C. cu fire lungi si rezistenta mecanica mare. Acetatii de celuloza se obtin prin inlocuirea gruparilor –OH din molecula celulozei cu grupari acetil (-CH3CO). Are higroscopicitate redusa. cartoane. densa. Prin vulcanizare.

solventi oxigenati sau halogenati. Se utilizeaza la confectionarea mantalelor pentru cabluri care lucreaza in medii umede. a cablurilor care functioneaza in conditii grele etc. a cablurilor pentru instalatii de interior. Se utilizeaza (intre -50 si 150°C) la izolarea conductoarelor. Caiuciucurile pe baza de butadiena se obtin prin polimerizarea dimetilbutadienei (cauciucul Buna) sau a clorbutadienei (neoprenul sau cloroprenul). a benzilor adezive etc. se obtin prin policondensarea polisulfurilor si policlorurelor metalelor alcalino-pamantoase. cablurilor etc. Polietilena clorosulfonata (Hypanol) este stabila la actiunea oxigenului si ozonului. Elastomerii fluorurati (policlororetilena fluorurata. Amestecat cu fenolformaldehida. Cacuciucul butilic se obtine prin copolimerizarea izobutilenei cu izoprenul. prin copolimerizarea butadienei cu stirenul (Buna S. Se utilizeaza la izolarea conductelor electrice flexibile. Perbunanul care este semiconductor. caldura si durata de viata superioare (perbunanul si neoprenul putand fi utilizati la 220°C). respectiv materiala parafinoase si bituminoase. dar au proprietati termice si mecanice superioare si o rezistenta mai buna la actiunea solventilo. Cauciucurile cu poliacrilati sunt rezistente la actiunea ozonului. Cauciucurile siliconice – polisiloxani cu molecule liniare – sunt rezistente la actiunea ozonului. ozonului si oxigenului. Proprietatile lor dielectrice depind de natura si continutul materialului de umplutura sau al agentului de vulcanizare. dar prezinta rezistenta la oxidare. Buna SS). Sunt rezistenti la actiunea solventilor. de intensitatea solicitarilor mecanice. Se pot utiliza la 150 °C. se poate utiliza la 175°C. rezinita etc. a apei. Se vulcanizeaza mai greu decat cauciucul natural. se utilizeaza la fabricarea curelelor de transmisie care nu trebuie sa inmagazineze sarcini electrice. copolimeri de propilena fluorurata) se utilizeaza la temperaturi cuprinse intre -50 si 200°C. cu acrilnitrilii (perbunanul) etc. Este nepolar. Elastomeri. a curentilor de scurgere pe suprafata. toxice etc. stabilitate termica superioara (120°C) si rezistenta mare la actiunea ozonului si oxigenului. uleiurilor etc. Cauciucuri sintetice. Au caracteristici dielectrice mai slabe decat ale cauciucului natural. ozonurilor etc. la tensiuni joase si in medii care nu contin ulei mineral. Perdurenul. pentru diminuarea actiunii acestora se introduc antioxidanti. dar au proprietati mecanice slabe. are proprietati dielectrice foarte bune. etc. thiocolul. Elastomerii se obtin din rasini de polimerizare sau poliaditie. 10 .Caiuciucul natural este atacat de oxigen si ozon. si se utilizeaza pentru izolarea cablurilor de alimentare a lampilor fluorescente. au proprietati dielectrice reduse. oxigenului si uleiurilor. in instalatii Roentgen etc. sunt stabile la actiunea uleiurilor. au conductivitate termica mai ridicata si nu-si modifica prea mult proprietatile cu temperatura. la autovehicule. solventilor. au rezistenta la rupere si sfasiere mai mica. are proprietati mecanice bune si se utilizeaza (intre -15 si 150°C) la izolarea conductoarelor.

8 3. cu proprietati termomecanice foarte bune.9 3.. precum si a celor cu regim greu de lucru (pentru laminare.2 1. Rasinile siliconice sunt materiale termorigide. a lacurilor de lipire. la 50 Hz 1 kHz 1 MHz 3 Factorul de pierderi tg δ ⋅ 10 . Proprietatea Rezistenta la tractiune [MN/m 2 ] Absorbtia d e apa (dupa 4 zile) [%] Permitivitatea relativa ε r ... nu dezvolta gaze toxice si adera la suprafete metalice.8 2 2. a lacurilor de impregnare.2 3.30 Se utilizeaza la fabricarea lacurilor de acoperire (pentru tesaturi de azbest sau sticla.. macarale.0... proprietatile lor imbina caracteristicile electrice foarte bune ale materialelor organice cu stabilitate chimica si termica mare care caracaterizeaza materialele anorganice. In aceste cazuri se utilizeaza benzi din tesatura de sticla.8 3.28). Siliconii se mai utilizeaza si ca adaos in compozitiile de presare (pentru evitarea lipirii pieselor de matrite)..8 3. siliconii se prezinta sub forma de uleiuri sau unsori.5..1000 20. Prin urmare. In functie de structura lor moleculara... nehigroscopice..6.7 0.7 0. O larga utilizare au rasinile siliconice in realizarea sistemelor de izolatie ale masinilor electrice de puteri mari si tensiuni inalte (avand rezistenta mare la actiunea descarcarilor partiale).1.2 1..Siliconii Materialele siliconice sunt compusi organici ai siliciului si se obtin prin completarea valentelor libere ale lantului siloxanic cu radicali organici.5 4.5 2.07 6 Hartie de azbest 30 <1. a liantilor pentru mase plastice presate cu umplutura anorganica etc. produse pe baza de mica etc). caucicuri si rasini.2. 11 .5.. la fabricarea compoundurilor. la 50 Hz 1 KHz 1 MHz Rezistivitatea de volum ρ r [a Ω m] Rigiditatea dielectrica (transversala) [Mv/m] Rasini siliconice 5. Pot functiona la temperaturi ridicate (200°C)..2 2. tractiune etc).7 0.. ca aditiv pentru cauciucuri sintetice.5.. greu inflamabile..8 3. cu rezistenta mare la actiunea curentilor de scurgere pe siuprafata si cu bune proprietati dielectrice (tab 9.70 Tesatura de sticla 59 0. dar ale caror proprietati electrice variaza cu temperatura si intensitatea campului electric. sunt neinflamabile..3.4 50 47 46 35 20.7. hartie de mica si liant siliconic. nehigroscopice.5 9 Carton de azbest 10 15 30 20 6 260 30 250 0.

Bibliografie 12 .