Cap.

II Masuri de combatere a crizei economice In septembrie 2008, falimentul bancii americane Lehman Brothers a marcat inceputul crizei financiare, declansand ulterior criza economica extinsa la nivel global. Uniunea Europeana a fost foarte afectata datorita faptului ca este in prezent cea mai mare putere a lumii in termeni de PIB si totodata este cea mai mare piata de desfacere din lume. Liderii Uniunii Europeen au considerat ca statele din Estul Europei vor fi foarte vulnerabile in fata crizei, drept pentru care a fost conceput la Bruxelles un plan de limitare a propagarii crizei la noile state member ale Uniunii Europene. Prin acesta se urmarea in special minimizarea impactului crizei asupra locurilor de munca si a puterii de cumparare in perspective redresarii economice, Acest plan elaborate de Executivul European, dupa reuniunea extraordinara a colegiului Comisarilor dedicat crizei financiare, a fost prezentat de presedintele Comisiei Europene , Jose Manuel Baroso, ca find un plan de actiuni punctuale pe termen scurt pentru sustinerea cresterii economice concomitent cu incurajarea, cresterea si mentinerea locurilor de munca. Planul nu se vrea a fi unul vast de relansare bugetara precum cel din Statele Unite ale Americii, iar prima masura luata este consolidarea mijloacelor Bancii Europene de Investitii. A fost luata in calcul, in strategia Uniunii Europene si o eventual reorganizare a creditelor Fondului Social European pentru ajutorarea somerilor in vederea gasirii de noi locuri de munca. Instrumentul pentru mentinerea locurilor de munca si stimularea cresterii cererii sunt majoritatea la dispozitia statelor membre. In plan mondial, pe parcursul perioadei modern, Europa a fost un adevarat centru al lumii, luate fiind in calcul urmatoarele aspect: faptul ca a fost continentul diriguitor al proceselor de dezvoltare economica, a lansat principalele curente doctrinaire economice, politice si filosofice, a inaugurat modelele de dezvoltare si a inventat parlamentarismul si nu in ultimul rand a fost la originea majoritatii achizitiilor stiintifice importante ale ultimelor secole. Astazi Uniunea Europeana este una dintre marile puteri economice ale lumii, cuprinzand 27 de state, care concentreaza cea mai dezvoltata parte a Europei impreuna cu tarile care sunt pe punctual de a fi integrate si altele care asteapta inca acest moment. Tinand cont de parametrii socio-economici se observa faptul ca Uniunea Europeana , cu o populatie de 7% din populatia globului produce peste 30% din PIB-ul mondial si detine 38% din expotul mondial; este cea mai mare piata a lumii industrializate si una dintre cele mai deschise si are cele mai echilirate schimburi cu diferitele zone ale lumii, iar exporturile sunt aproximativ egale cu importurile. Unda de soc a crizei financiare declansata in Statele Unite ale Americii, care este responsabila pentru un sfert sin PIB-ul mondial, se va resimti si in Uniunea Europeana deoarece europa asigura 17% din importurile americane fata de 15 % in cazul Chinei. Europa a fost afectata si din cauza scaderii increderii in sistemul financiar-bancar , astfel ca mai multe state member au si apelat la infurzii massive de capitaluri catre bancile europene virusate prin achizitionarea produselor financiare neperformante. Recesiunea este o provocare majora pentru Uniunea Europeana in conditiile in care 27 state membre se bazeaza pe solidaritatea organic pe baza statului de drept, granite deschise, deplasarea libera a persoanelor si capitalurilor bazata pe o moneda unica. Prioritatea Uniunii Europene este protejarea cetatenilor pentru care Comisia Europeana si statele membre au alocat 200 de miliarde de euro pentru iesirea din criza, ceea ce reprezinta 1,5% din PIB-ul tarilor membre ale Uniunii Europene din care circa 170 de miliarde vor

reprezenta masurile la nivel national la care se vor adauga aproximativ 30 miliarde de euro de la Bugetul European de Investitii. Aceasta decizie strategic va fi avizata de liderii Uniunii Europene la Consiliul European din decembtie 2008, unde s-a luat in calcul si posibilitatea cadeficitul public al unor state precum Franta, Marea britanie, Irlanda , Italia, Grecia si Portugalia sa nu depaseasca pragul de 3%. Jose Manuel Baroso, presedintele Comisiei Europene considera ca planul strategic de protectie sociala va cuprinde actiuni pe termen scurt pentru a incuraja cresterea economica si mentinerea locurilor de munca. Comisia Europeana a propus statelor membre exemplul Marii Britanii privind reducerea TVA-ului ca posibil instrument pentru sustinerea economica la nivel national. Nivelul minim al TVA este stabilit la 15%, dar 25 de tari membre din totalul de 27 utilizeaza, in prezent, procente superioare plafonului minim. Exceptiile sunt Luxemburg si Cipru care au un TVA de 15%. Guvernul britanic a procedat la reducerea TVA de la 17,5% la 15% incepand cu 1 decembrie, pe o perioada de cel putin un an. Baca Europeana de investitii a anuntat derularea unui program de iprumuturi de 30 de miliarde de euro destinat intreprinderilor mici si mijlocii, iar industia auto va beneficia de un sprijin de 5 miliarde de euro sub forma de credite cu dobanda redusa. Vor fi alocate fonduri proiectelor de cercetare si dezvoltare pentru tehnologii eficiente din punct de vedere energetic. Sunt proiectate si realocarea de fonduri comunitare destinate cu precadere zonelor defavorizate din Uniunea Europeana dar si accelerarea platilor pentru proiectele de fonduri structurale. Strategia Uniunii Europene de relansare economica cuprinde doua componenre: 1. Masuri de stimulare fiscal pe termen scurt pentru impulsionarea cresterii, protejarea locurilor de munca si redarea increderii consumatorilor; 2. Investitii inteligente pentru a determina cresterea economica. Masuri anti-criza privind piata fortei de munca In contextul macroeconomic actual, provocarile pentru piaa forei de munca locale au un caracter dual, ele vizand atat sectorul privat cat i cel public. Acest aspect este deosebit de important, in majoritatea economiilor afectate de criza sectorul public nu necesita o recalibrare a personalului de o asemenea magnitudine, aa cum este ea necesara in Romania. Sectorul privat s-a ajustat in mod firesc in urma contraciei economiei. Exista o serie de masuri adoptate de catre guvern care au ca scop meninerea/creearea locurilor de munca. In sectorul public, acordul pe care Romania l-a semnat cu FMI in 2009 presupune reducerea cheltuielilor cu salariile angajailor din administraia publica cu 20%. Eventualele disponibilizari in 2010 (i in anii urmatori) din sectorul public vor creea o presiune suplimentara asupra pieei forei de munca. Soluia adoptata de autoritai de a reduce veniturile salariailor din sectorul public cu 25% incepand cu iunie 2010, poate fi vazuta ca o masura intermediara al carei obiectiv este reducerea numarului de angajai cu un procent similar, intr-un orizont de timp scurt, posibil incepand cu 2010 i continuand in 2011. Date fiind aceste circumstane, mix-ul de politici economice destinate atenuarii efectelor acestor ocuri va trebui sa ina cont de aceste particularita i. Constrangerile cheltuielilor bugetare vor determina, in mod firesc, limitarea volumului fondurilor de ajutor destinate sectorului privat. Masuri sociale anti-criza adoptate de arile Uniunii Europene Principalele categorii de masurile sociale adoptate de ari din Uniunea Europeana pentru a diminua efectele crizei economice sunt: 1. Rata de omaj diminuata prin job-uri cu norma redusa/omaj tehnic

2. Imbunata irea capabilitatilor de munca training-uri 3. Sistem de protec ie sociala (Popula ia tanara i in varsta) 4. Masuri in ajutorul companiilor 5. Masuri de reducere a cheltuielilor Au fost analizate arile: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia,Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Frana,Germana, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii, Ungaria cu accent pe arile Austria, Cehia, Frana, Italia, Grecia, Olanda, Spania i Regatul Unit al Marii Britanii. 1. Rata de omaj diminuata prin job-uri cu norma redusa/somaj ethnic Job-urile cu norma redusa in pofida concedierii au fost preferate de majoritatea arilor europene. Austria a modificat reforma privind job-urile part time marind perioada pentru care este posibila aceasta opiune de la 12 luni la 24 de luni, opiune fiind acum valabila i pentru persoanele mai in varsta. Belgia ofera subvenii pe salariat in cazul reducerii timpului de lucru cu sau 1/5 din norma iar o alta masura adoptata este trecerea temporara in somaj a angajailor din administraie. Bulgaria de asemenea ofera subvenii; pana in momentul de faa 19 482 de salariai beneficiand de acest program. In Fran a este promovat somajul parial sau tehnic, astfel guvernul platete companiile cu o anumita suma in funcie de orele ne-lucrate/angajat. In Finlanda este oferita o securitate ce se refera la dreptul fotilor angajai de a beneficia de un program de reincadrare in munca, de a fi platii i in zilele in care ii cauta un loc nou de munca, dupa intiinarea ca il vor pierde pe cel prezent, la dreptul de a primi ajutor de omaj, precum i obligatii mai stricte in sarcina angajatorului de a pune la dispoziie informaii. Pana in prezent 50000 de persoane au beneficiat de acest program. In Germania guvernul acorda bonificaii in cazul reducerii numarului de ore de munca, oferind compensaii pentru aproximativ doua treimi din catigurile nete la care a renunat (67% pentru cei cu copii i 60% pentru cei fara), acoperind parial sau total i cheltuielile angajatorului cu privire la contribuiile privind asigurarile sociale. In Italia raspunsul Guvernului in ceea ce privete criza actuala implica securizarea locurilor de munca, fiind acordat sprijin atat companiilor cat i angajailor, in principal prin reducerea programului de lucru, prin frecventarea cursurilor de formare, sau a numarului de angajai care activeaza in fiecare zi. Se estimeaza ca aproximativ 700-800,000 de lucratori au reuit sa ii pastreze locul de munca multumita masurilor adoptate. In Luxemburg a fost adoptat programul de lucru scurtat astfel doar intreprinderile dintr-o ramura a economiei ce se confrunta cu dificultai pe termen scurt i in cazul carora este inevitabila trecerea la programul de munca scurt pot aplica pentru a beneficia de condiii prefereniale. Perioada maxima de eligibilitate este de 24 de luni, iar veniturile ce se cuvin angajailor care lucreaza mai puine ore se situeaza la 50% din salariul corespunzator orelor nelucrate. Rezultatul acestor masuri se concretiza intr-un numar de 40 de companii i 3169 de angajai care lucrau in regim special. Guvernul Olandei a oferit subvenii pentru alocarea job-urilor de tip part time. Polonia a acordat ajutor de stat de pana la 100% a beneficiului de omaj/fiecare anagajat a oferit un cadru legal pentru reduceri ale programului de lucru extinzand posiblitatea timpului

de a lucru part-time de la 4 luni la 12 luni i posibilitatea de a introduce ore de incepere i incheiere a orarului de lucru diferit. Costul estimativ al pachetului de masuri propuse de Fondul Muncii este de 344,1 milioane de euro i mai bine de jumatate va fi transferata catre un Fond Special care sa acorde ajutor unui numar de 200000 de omeri. 2. Imbunata irea capabilita ilor de munca training-uri In Austria sunt oferite training-uri pentru tineii ce i-au pierdut locurile de munca din IMM-uri. In Republica Ceha accentul a fost pus pe programul de training al Fondului Social European ce a presupus fonduri de 116 milioane euro iar 56 676 de persoane au beneficiat de training. In Cipru, cu ajutorul statului, in loc sa se procedeze la disponibilizari, firmele au preferat sa investeasca in cursuri gratuite pentru proprii oameni i sa le gaseasca acestora alte roluri. Astfel 4 608 angajai au beneficiat de acest program. Guvernul Estoniei a propus realizarea unor vouchere pentru training astfel fondul garanteaza plata pentru instituia care asigura cursurile de maxim 15 000 EEK (aprox 960 EUR). In Fran a s-a pus accent pe reconversia profesionala. Astfel, principalele caracteristici ale programului sunt: o alocaie cuprinsa intre 80% i 100% din catigurile nete pe o perioada de 12 luni, stimularea reincadrarii in fora de munca activa i posibiliai de reorientare profesionala iar 10 700 de persoane au beneficiat de acest pachet. In Lituania au fost incurajate companiile spre pastrarea angajailor i adaptarea acestora la schimbare iar cele mai importante politici in acest sens au mers pe ideea acordarii unor beneficii companiilor care investesc in domeniul trainingului vocaional, precum i in masuri menite sa ajute angajaii sa dobandeasca noi aptitudini la locul de munca. Astfel, angajatorul primete 50% din remuneraia stipulata fiecarui angajat ce participa la masurile menionate. Au existat 385 de companii in care s-au inregistrat opriri ale activitaii ai caror 12 013 lucratori nu au putut lucra din diverse cauze. In Malta Serviciul Public de Ocupare a Forei de Munca urmarete sa organizeze cursuri in ce-a de-a 5-a zi a saptamanii de lucru. La jumatatea anului 2009, aproximativ 1 300 de persoane au participat la aceste cursuri. In complementaritate cu job-urile part time, Guvernul Olandei propune ca in timpul ramas liber al persoanelor angajate acestea sa fie implicate in cursuri de formare profesionala. In Polonia costul estimativ al pachetului de masuri propuse de Fondul Muncii este de 344,1 milioane i aproximativ jumatate din aceasta suma va fi folosita pentru cursuri postuniversitare i de pregatire pentru mai bine de 55 000 de angajai. In Portugalia accentul a fost pus pe iniiativa noilor oportunitai prin sporirea numarului de cursuri organizate atat pentru populaia tanara cat i pentru aduli, dezvoltarea mai multor centre de formare i implementarea in instituiile de invaamant a unor cursuri pregatitoare in vederea ocuparii unui loc de munca la momentul oportun. Astfel in 2008 erau infiinate 540 de astfel de centre. Sistem de protecie sociala (ex. Populaia tanara i in varsta) Pentru a proteja persoanele ce sunt in omaj de o perioada lunga de timp, Austria promoveaza oportunitati de angajare in comune sau organizatii caritabile oferind o subventie salariala egala cu doua treimi din cost.
3.

In Danemarca guvernul a infiinat centre de locuri de munca, unde tinerii necalificai pana in 30 de ani sau cei de 18-19 ani sa beneficieze de training-uri sau sa primeasca oferte de lucru, proiectul incepand sa se desfaoare de la inceputul anului 2010. Guvernul Greciei ofera oportunitai de angajare pentru persoanele care i-au pierdut locul de munca prin acordarea de sprijin companiilor care angajeaza tineri cu varsta 18-24 ani ramai fara loc de munca i la acordara venituri ajutatoare pentru omerii in varsta. Astfel, ajutorul de stat este acordat timp de 36 de luni timp dupa care firma este obligata sa ina angajatul pentru inca 12 luni. In Irlanda au fost realizate stagii de participare activa in piaa muncii ce constau in integrarea unui numar de 2000 de omeri (inclusiv absolveni) in cadrul forei de munca pe o perioada de 6 luni, acetia avand in continuare dreptul sa beneficieze de ajutor social. In Letonia guvernul se adreseaza personalului necalificat implicat in activitai noncomerciale de natura curaeniei stradale, a dezvoltarii i intreinerii domeniului public, precum i a celor care presteaza servicii precum asistena pentru persoanele in varsta. Astfel 50 000 de omeri au beneficiat de acest program. Guvernul Olandei a propus majorarea varstei de ieirea la pensie la 67 de ani, insa masura nu a fost inca aporbata din cauza prabuirii guvernului din februarie 2010. In Spania in 2010, noului fond, "Fondul de stat pentru ocuparea fortei de munca locale si durabilitate i se vor aloca 5 miliarde pentru a incuraja localitati mari si mijlocii sa investeasca in proiecte tehnologice de mediu durabile si servicii de ingrijire pentru persoanele dependente si a persoanelor cu handicap. Proiectele finantate trebuie sa contribuie la imbunatatirea productivitatii economiei spaniole pe termen lung. Confederaia Industriei Britanice a propus un plan de combatere a somajului in randul tinerilor ce presupune alocarea a un sfert din PIB-ul guvernului de 500 milioane de euro pentru subventionarea a 50 000 angajai noi. De asemenea, recomanda crearea unui fond separat de 25 milioane GBP (28,5 milioane ), pentru a incuraja companiile sa ofere traininguri pentru a imbunatati capacitatea de angajare. 4. Masuri in ajutorul companiilor Guvernul Austriei ofera o cota forfetara de 25% din salariul brut ce acopera cheltuielile sociale ale angajatorului i contributiile pentru un an atunci cand microintreprinderea angajeaza inca o persoana pentru prima data. In Cehia o lege propusa de guvern va accelera rapid gradul de amortizare in companii pentru a stimula contribuabilii sa achizitionareze activele din primele doua grupuri de amortizare: de exemplu, o gama larga de constructii, produse agricole, de prelucrare si de echipamente de birou. Tot in Cehia societatile care desfasoara activitati independente si care utilizeaza un maxim de cinci angajai nu trebuie sa plateasca depozitele fiscale in 2009. In Spania s-a realizat un Fond de Stat pentru Investiii locale adoptand un plan complex, denumit Planul E ce include mai multe masuri impotriva crizei. Scopul principal insa il constituie crearea de 400 000 de locuri de munca in diferite sectoare. Investiia a ajutat la meninerea sau creterea activitaii economice a mai mult de 14 000 de companii i cu aceasta ocazie 421 732 de locuri noi de munca au fost create. In Slovenia au fost promovate slujbele cu norma intreaga acordandu-se subvenii pariale companiilor a caror comenzi au scazut cu 20% i a fost acordat sprijin omerilor rambursandu-se parial salariile pentru angajaii la care s-a renunat, pentru companiile cu

comenzi reduse cu pana la 40%. Numarul total de locuri de munca pastrate ca urmare a acestor doua masuri este estimat la 15 000. Slovacia a acionat oferind contribuii pentru ocuparea forei de munca punand la dispoziia angajatorilor fonduri pentru ca acetia sa poata acoperi costurile cu personalul, astfel incat fora de munca sa ii poata plati contribuiile. Estimarile arata ca cea mai eficienta politica a fost cea de meninere a unui grad de ocupare a forei de munca ridicat, 21,2 milioane fiind folosite cu success pentru a pastra locurile de munca pentru 41 000 de angajai numai intre martie i iulie 2009. Masura adoptata in Suedia vizeaza grupurile de persoane aflate in cautarea unui loc de munca, in stare de omaj i avand nevoie sa fie reintegrate, cat i celor care vor pur i simplu sa ii schimbe slujba i reprezinta o modalitate de a uura factura angajatorului in ceea ce privete salariile platite, prin intermediul compensarilor primite pentru angajarea de persoane din aceste categorii. 20 500 de persoane au beneficiat de acest program. In Marea Britanie guvernul a acionat in ajutorul angajatorilor oferindu-le 6 500 lire sterline pe angajat /pe luna pe post nou creat care indeplinete anumite condiii. Pe baza acestui program s-au creat 59 000 de noi locuri de munca. Ungaria a adoptat un pachet de pastrare a slujbelor pentru angajai, stabilizarea IMMurilor i oprirea creterii ratei omajului. Astfel a acordat subvenii companiilor in schimbul nedesfiinarii locurilor de munca, a facilitat trecerea la un program scurtat i organizarea de cursuri pentru angajai. Prin implementarea acestui sistem, se ateapta sa fie salvate intre 140 00 si 160 000 de locuri de munca.1 5. Masuri de reducere a cheltuielilor Grecia apeleaza la reduceri ale castigurilor persoanelor din sectorul public larg cu 12% a cheltuielilor de protocol, precum si a indemnizatiilor si compensatiilor, reducerea cu 7% a castigurilor salariale si cu 30% a primelor; interzice cresterile salariale, reduce cu 30%, limita maxima de ore suplimentare, suspenda alocarearea a noi locuri de munca i creste taxa pe valoarea adaugata TVA (creterea ratei pentru toate cele trei categorii de produse - si anume, de la 19% la 21%, de la 9% la 10%, iar la 4% la 5%). Masuri sociale anti-criza adoptate de Romania Masurile anti-criza adoptate de Romania: 1. Introducerea unei pensii minime; 2. Extinderea perioadei pentru subvenia de omaj cu 3 luni; 3. Evitarea concedierilor i sprijinirea companiilor prin necolectarea tuturor taxelor i contribu iilor din asigurarile sociale pentru o anumita perioada. In acest sens, companiile care au fost nevoite sa intrerupa producia, au trimis angajaii in omaj thnic, platindu-i cu 75% din salariu, din care erau scutii de orice taxa privind asigurarea sociala. Astfel, in aprilie 2009, 2000 de companii au profitat de acaeasta masura i 140 000 de angajai au fost trimii in omaj tehnic. 4. Ajustarea serviciilor publice de asistena pentru ocuparea forei de munca pentru a evitarea omajului pe termen lung i a inactivita ii prin intensificarea monitorizarii concedierilor notificate de catre angajatori i prin imbunata irea serviciilor pre-concediere. In plus fata de reduceri ale costului fortei de munca, doua scheme de ajutor de stat finantate prin Fondul Social European sunt disponibile pentru companii. Acestea sunt Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care finanteaza programe de formare profesionala generale si specifice pentru angajai si Bani pentru formarea

profesionala", sistem care subventioneaza salariile noilor angajai care anterior au fost someri sau care apartin altor grupuri vulnerabile de pe piata muncii. Bibliografie: 1. Noile provocari ale constructiei europene- Angela Banciu, Ioana Porumb 2. Masuri anti-criza privind piata fortei de munca- Laurian Lungu