Sunteți pe pagina 1din 1

Debutul literar se realiz. cu rev. Tribuna pt ca apoi sa lucreze la mai multe zi are si reviste: Romania libera,Gazeta literara,Luceafarul.

1975-Primeste premiul Herder pt literatura. IN DULCELE STIL CLASIC A aparut in vol. cu acelasi nume si face parte din seria artelor poetice.Ocupa p rimul loc in acest volum si constituie o poetica a existentei si a cunoasterii. Titlul poeziei sugereaza trimiterea la stilul clasic,subliniind importanta tipar elor formale cunoscute(atitudine neomodernista). Epitetul "dulce" face trimitere la cunoscuta sintagma eminesciana "dulce minune" . Tema: acest text liric apare cu o tema dublata, fiind in acelasi timp arta poet ica si o poezie a iubirii,prin intalnirea dintre POET si INSPIRATIE. Iubirea,aic i,este o forma de cunoastere,o revelatie a absolutului. Din pdv formal,poezia are structura clasica, prin cele 5 catrene monorimice,ritm ul trohaic,avand si versul final cu valoare concluziva"pasul trece,eu raman" ami ntind de ultimul vers al poeziei eminesciene "floare albastra". Textul este structurat in 4 secv poetice: Prima:este cuprinsa in primele 2 strof e si reprezinta aparitia inspiratiei prin termenul"domnisoara". A 2a secv.este c uprinsa in strofa 3 :surprinde taierea clipei de revelatie. A 3a secv.:strofa 4 cuprinde invocarea idealului poetic sau erotic. A 4a secv: strofa 5 si versul final reda revenirea la starea contemplativa,medit ativa. Prima secv se afla in opozitie cu celelalte prin trecerea de la planul obiectiv al "domnisoarei" sau inspiratiei,la cel subiectiv,al eului creator. Cuprinde lai tmotivul "pasul tau de domnisoara" si realizeaza trecerea gradata a imaginarului poetic de la imaginea exterioara,la cea interioara."Domnisoara"aminteste de poe zia romantica si echivaleaza din pdv semantic prin termenul de erotic.Este surpr ins aici,elem lipsit de corporalitate,pasul. Singurul verb al secv este "coboara",acesta reda ideea desprinderii din planul o biectiv a ideii poetice,este la timpul prezent,sugerand o actiune in derulare. S unt prezentate elem ale cadrului natural: "bolovan,frunza verde,pala,intr-o inse rare-n seara,pasare amara". A 2a secv sugereaza trairea clipei de revelatie. Eul creator, se manifesta afect iv si contemplativ.Efemeritatea clipei de revelatie este redata prin repetitia"o secunda,o secunda". A 3a secv este strofa 4:reda drama artistului,imposibilitatea sa de a ramane anc orat in starea de gratie"mai ramai cu mersul tau/parca pe timpanul meu.Poetul su fera,iar corespondentul sau in plan simbolic este timpanul,organ al perceptiei c antecului poetic. Ultima secv cuprinde starea de meditatie,pe tema trecerii timpului. Este sublini ata neputinta umana. Versul final"pasul trece,eu raman" are valoare gnomica si concluziva. Din pdv stilistic,textul are in sine o sonoritate trista,putem deduce elem de bo cet sau descantec. Din pdv morfosintactic,observam revalorizarea formei populare a verbului "l-am f ost zarit". Din pdv lexicosemantic,observam multiplicarea sensurilor conotative ale cuvintel or prin situarea in contexte incompatibile logic"pasare amara" La niv stilistic,noutatea apare prin utilizarea epitetelor neobisnuite"soare pit ic" Poezia depaseste conceptul modern de arta poetica prin surprinderea clipei unice de revelatie artistica, poezia avand 2 chei:arta poetica si poezie erotica.