Revista Presei 01-08 Ianuarie 2013

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA
REVISTA PRESEI 01 08 ianuarie 2013
Ordinul Naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redacia.
__________________________________________________
REVISTA PRESEI 01 08 ianuarie 2013 ADEVRUL
Case bucuretene uitate din creaia arh. Ion Mincu

Arh.Ion Mincu (1852-1912), fotografie din rev. Arhitectura 1941
Anul acesta ne-am amintit de arhitectul Ion Mincu (18521912) dintr-o dubl perspectiv, cea a aniversrii a 160 de ani de la naterea sa i a comemorrii a 100 de ani de la trecerea sa n nefiin. Este demn de amintit contribuia sa i din punctul de vedere al caselor bucuretene, disprute i uitate astazi. Casa Manolescu-Vitzu Mult vreme s-a crezut c prima comand primit de Mincu a fost n 1884 i a constat n refacerea unei foste case Manolescu pentru dr. Vitzu. Cercetarea de arhiv a scos la lumin proiectul din 1888 (A.N.D.M.B., fond P.M.B. tehnic, dosar 15/1888) n care este prezent solicitarea scris de mna arh. Ion Mincu pentru o cldire cu dou etaje pentru proprietarii R. Manolescu i A. Vitzu. Casa s-a aflat pe str. Colei (actualul blvd. Nicolae Blcescu) la nr. 61, aproape de biserica Boteanu, dar a fost demolat dup 1902 cu ocazia lrgirii bulevardului. Casa Manolescu-Vitzu, fotografie din rev.Analele arhitecturii, anul 2, nr. 4, 1891/ faada din dosarul 15/1888
2
Despre unul dintre proprietari am aflat c era Alexandru N. Vitzu (1853-1902), directorul Institutului de fiziologie (1883), deputat de Neam (1895) i academician. Mincu a lucrat n antrepriz, stilul Renaterii franceze fiindu-i impus de proprietar. Faada spre bulevard prezenta o decoraie bogat la nivelul ancadramentelor ferestrelor de la piano nobile. Imobilul a avut patru ci de acces, unul principal dinspre aleea pentru trsuri i altele secundare, la corpurile servitorilor. n partea dreapt a volumului princial i spre spatele curii se aflau spaiile destinate copiilor i servitorilor. La nivelul parterului au fost prevzute un amplu vestibul, saloane, sala de mas, biblioteca i o scar interioar. Din planurile prezente la dosar observm atenia acordat de arhitect plafoanelor i chiar amplasarii mobilierului. Iniial corpul din dreapta ar fi trebuit s aib i el etaj, dar s-a renunat, fiind terminat cu o teras. Colaborarea cu dr. Vitzu s-a ncheiat ntr-un mod neplcut, arhitectului nefiindu-i achitate ultimele dou rate, ceea ce l-a marcat n cariera sa, ferindu-se s mai lucreze n antrepriz ori de cte ori s-a putut. Casa colonelului Alexandru Robescu
Casa A.Robescu, fotografie din N.Petrascu, Ioan Mincu, ed. Cultura naional, 1928
Proprietarul, Alexandru Robescu (1844-1909), i-a solicitat n 1889 (A.N.D.M.B. fond P.M.B. Tehnic, dosarele 19/1889 i 42/1889) lui Ion Mincu o construcie n stil florentin. Ea s-a aflat pe str. Rotari nr.6 (str. I.L.Caragiale de astzi, unde se afl actualul sediu al Institutul Naional de Diabet, Nutriie i Boli Metabolice Prof. Dr. N. C. Paulescu). Faadele proiectate ne apar sobre, ferestrele fiind ncadrate de coloane i antablament clasice, fcliile iniiale fiind nlocuite cu vase decorative. Din planurile de arhiv reiese dispunerea interioar a casei: la nivelul subsolului erau depozitele pentru crbuni, legume, pivnia de vinuri i camera de servitor. Casa avea un parter nalt, la care se ajunge pe 6 trepte, iar intrarea poziionat lateral, dinspre curte, ddea ntr-un amplu vestibul. n spatele vestibului se afla i o scar principal, n spiral, iar n partea dreapt, poziionate spre faada de la strad, cu ample deschideri, erau 2 spaii de primire, salonul cel mare i un salona. Sufrageria se prelungea cu o teras spre grdin, iar spre interior-spate erau concepute spaiile de serviciu ce se
3
deschideau printr-un geamlc spre curtea interioar. La etaj, un mare dormitor cu salona ocupa cea mai mare suprafa, restul camerelor fiind destinate copiilor i bonei. Casa Vldoianu ce a aparinut fiului gen. Barbu Vldoianu (i primul primar al Bucuretiului) s-a aflat pe str.Slciilor la nr. 1 (str. Thomas Masaryk de astzi) i a ocupat o suprafa de 81 m.p., fiind o construcie de proporii modeste, cu un parter nalt (A.N.D.M.B. fond P.M.B. Tehnic, dosar 19/1889). Faadele au fost decorate cu arcuri trilobate, discuri i patrulobi, posibil din ceramic smluit, caracteristici lui Mincu. Comparnd planurile de arhiv, se remarc asemnri cu casa Robescu, dar la o scar mai mic. La nivelul subsolului au fost prevzute pivniele i camerele de servitori. Intrarea a fost poziionat tot lateral, de data aceasta pe partea stng a casei, ua dubl avnd o copertin pe stlpi de lemn. De la intrare se urca pe ase trepte interioare ntr-un vestibul. La strad erau amplasate salonul i dormitorul, spre curtea interioar mai existnd un alt dormitor i, n lateral, o debara. Cronologia caselor bucuretene 1884-1886 refacerea casei I. Lahovary 1887 restaurarea Casei Vernescu mpreun cu antreprenorul Iosef Piantini 1887-1889 restaurarea Casei Monteoru 1888 construcia casei Manolescu-Vitzu 1889 construcia caselor A.Robescu i tefan Vldoianu 1890 construirea dependinelor Casei Vernescu 1890, 1900 proiecte de reparaii ale casei Mincu, antreprenor Iosef Piantini 1906-1907 construcia casei N.Petracu Sursa: A.N.D.M.B, fond P.M.B. tehnic. OANA MARINACHE, 28 decembrie 2012 ADEVRUL
Fortificaiile din jurul Capitalei. Istoria celei mai negre zile a Bucuretiului
oseaua de centur a Bucuretiului ascunde o comoar arhitectural, o pagin a istoriei romneti. Pe toat lungimea de 70 de kilometri a centurii a fost construit, ntre anii 1885-1899, un inel de fortificaii, menite s apere Capitala n cazul unor eventuale atacuri inamice. Proiectul, dei era considerat unul vital naintea Primului Rzboi Mondial, s-a dovedit a fi sortit eecului, nefiind folosit niciodat. La mai bine de 130 de ani de la conceperea lor, majoritatea acestor vestigii istorice zac dosite n spatele depozitelor i a sediilor de firme nirate pe marginea oselei de
4
centur, acoperite de gunoaie i vegetaie, prdate de hoii de fier vechi n timp ce foarte puini trectori tiu de existena lor. oseaua de centur a Bucuretiului, mpreun cu linia ferat de centur, au fost construite concomitent cu sistemul defensiv i integrate n partea interioar pentru a putea fi folosite i pe timpul unui eventual atac. Cele 36 de fortificaii - 18 forturi i 18 baterii au fost construite pe vremea domniei lui Carol I, cu o frecven aproximativ de doi kilometri, adic btaia unui tun de calibru mic din acea vreme, fiind unite ntre ele printr-un set de tuneluri subterane, menite s faciliteze aprarea sau abandonarea fiecrui punct al centurii.
Harta original a fortificaiilor din jurul Bucuretiului
Dintre acestea, numai 17 forturi i 14 baterii i mai pstreaz forma iniial, restul fiind distruse n urma unor explozii de armament. Dintre cele care nc mai stau n picioare, un singur fort beneficieaz de instalaie de curent electric funcional, fiind restaurat anul acesta, pentru a fi transformat ntr-un muzeu. Necesitatea unui sistem de aprare al Capitalei Cele trei mari puteri ale acelor vremuri: Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar i Rusia exercitau presiuni enorme asupra Romniei, i astfel, domnitorul Principatelor Unite, Carol I, care era militar de profesie, ordon mai multor comisii de ofieri s studieze i s elaboreze un plan de fortificare a unor obiective strategice din Cmpia Romn. Cele mai importante obiective erau Cetatea Bucureti i Linia Fortificat Focani - Nmoloasa - Galai, ambele menite s opreasc atacurile ruilor, au fost selectate ca prioriti ale acestui proiect strategic. Cum presiunile erau tot mai mari, domnitorul romn, ncercnd s evite tensionarea relaiilor externe, cere n secret ajutorul Belgiei, o ar neutr Triplei Aliane dar i celorlalte fore. Astfel, n 1882, Carol I l invit la Bucureti pe generalul Henri Alexis Brialmont, proiectantul fortificaiilor din Liege i Anvers, pentru a elabora planurile finale ale viitoarelor fortificaii.
5
Intenia Principatelor Romne de a se apra n acest mod a iritat la acea vreme toate marile puteri, mai ales atunci cnd serviciile de informaii rus i austro-ungar au descoperit adevratul scop al cltoriei generalului belgian la Bucureti. Aceste descoperiri aveau s ubrezeasc i mai grav relaiile diplomatice ale Romniei, iar situaia se va aplana abia un an mai trziu, cnd Romnia ader la Puterile Centrale (Tripla Alian). Planurile finale ale generalului Brialmont prevedeau o linie principal de rezisten dispus pe 72 de kilometri, compus din 18 forturi, cte unul la 4 kilometri altei 18 baterii intermediare, numite i redute. Totodat, generalul belgian a mai conceput i un nucleu al cetii, care nu a fost construit niciodat. Inelul de fortificaii al Cetii Bucureti a fost conceput cu un diametru care variaz ntre 21 i 28 de kilometri, iar distana medie fa de Bucuretiul anului 1884 era de opt kilometri. Cele 36 de forturi au fost construite, oficial, n doar 10 ani, din 1884, pn n 1894, ns unele finisaje i adaptri ulterioare au mai fost fcute pn n anul 1903. La nou ani de la demararea ambiiosului proiect, era finalizat numai partea de nord a centurii, compus din zece forturi, ns din acel moment lucrrile reintr n lista de prioriti ale administraiei i cu toate c fondurile sunt tiate drastic de ctre Parlament, se finalizeaz i restul de 26 de puncte n numai doi ani. Totui datorit evoluiei tehnologiei, planurile iniiale nu mai puteau fi urmate cu strictee deoarece forturile nu ar fi corespuns nevoilor Armatei Romne. Apariia obuzelor torpil, a tancurilor tot mai performante dar i din cauza reducerii bugetului, mai multe baterii i forturi sunt reconcepute, mult mai simplist, mai mici i fr reduit. Astfel, numai forturile Chitila, Mogooaia, Otopeni i Jilava apuc s fie finalizate dup planurile originale, cu reduit central i numr maxim de depozite, spaii de cazare i alte camere. Restul obiectivelor au fost redimensionate i simplificate. n 1890 Direcia General a Lucrrilor de Fortificaiune, comandat de generalul Anton Berindei, care avea n administrare ntregul inel de fortificaii ale Capitalei afirm oficial ncheierea lucrrilor la cele 36 de puncte strategice, construite dup mai multe modele tipuri. Forturi de tip 1 (Fortul 1 Chitila, Fortul 3 Otopeni), tip 2 (Fortul 2 Mogooaia i Fortul 13 Jilava), tip 3 (Fortul 4 Tunari tip 3 modificat, Fortul 7 Pantelimon, Fortul 8 Cernica, Fortul 9 Celu, Fortul 10 Leurdeni, Fortul 11 Popeti, Fortul 12 Berceni, Fortul 14 Broscrei, Fortul 15 Mgurele, Fortul 16 Bragadiru, Fortul 17 Domneti, Fortul 18 Chiajna), tip 4 (Fortul 5 tefneti acvatic), tip 5 (Fortul 6 Afumai numit i tip 2 modificat).
Bateriile au fost clasate astfel: Tip 1 (Bateria 1-2 Chitila, Bateria 4-5 Tunari, Bateria 5-6 tefneti, Bateria 6-7 Afumai, Bateria 7-8 Pantelimon), tip 2 (Bateria 13-14 Jilava i Bateria 14-15 Broscrei), tip 3 (Bateria 2-3 Mogooaia, Bateria 8-9 Cernica, Bateria 9-10 Celu, Bateria 15-16 Mgurele, Bateria 16-17 Bragadiru, Bateria 17-18 Domneti, Bateria 18-1 Chiajna), tip 4 (Bateria 3-4 Otopeni) i tip mixt (Bateria 10-11 Leurdeni, Bateria 11-12 Berceni, Bateria 12-13 Berceni) Cea mai neagr zi a Bucuretiului n anul 1914, n pragul Primului Rzboi Mondial, Romnia dispunea de dou lucrri ample de fortificaii: Cetatea Bucureti i Linia intrit Focani-Nmoloasa-Galai, precum i de dou intriri n construcie: Capul de pod de la Cernavod i Capul de pod de la Turtucaia, ambele amplasate pe Dunre. La momentul declanrii Primului Razboi Mondial, o parte din armamentul depozitat n cele 36 de fortificaii din jurul Bucuretiului fusese mutat la capetele de pod de la Cernavod i Turtucaia, astfel c o parte din forturile din jurul Bucuretiului au rmas descoperite. Insuficiena garnizoanei, a trupelor de geniu i a armamentului performant, precum i ntreinerea din ce n ce mai greoaie i mai costisitoare a forturilor, au condus la dezactivarea complet a centurii de fortificaii din Bucureti n anul 1914.Tot atunci, se ordon i dezarmarea complet a celor 36 de fortificaii existente, iar n 1916 Romnia intr n rzboi. Armata noastr pierde btaliile de la Neajlov i Arge, iar trupele sunt nevoite s se retrag spre Moldova. Armata german, pregtit exemplar pentru o campanie de invazie a Capitalei, a avut parte de o mare surpriz atunci cnd se apropie de Bucureti i descoper c Cetatea Bucuretiului fusese dezarmat chiar nainte de intrarea n rzboi. Serviciile de spionaj, destul de bine cotate de inamic, ddusera gre. Bucuretiul a fost ocupat fr lupt pe 23 noiembrie / 6 decembrie 1916. VLAD IGNAT, 28 decembrie 2012
WALL STREET
Cea mai scumpa strada din Marea Britanie: pretul mediu8,14 mil. lire sterline
Strada Egerton Crescent, situata in cartierul londonez Kensington - Chelsea, este cea mai scumpa din Marea Britanie, cu o valoare medie a proprietatilor de 8,14 milioane de lire sterline, potrivit unui studiu, citat de Bloomberg. In cartierul Kensington - Chelsea se afla 13 din primele 20 de strazi intr-un top al preturilor realizat dupa preturile proprietatilor imobiliare in Anglia si Tara Galilor, arata un studiu realizt de Lloyds TSB, relateaza Mediafax. Proprietatile din Kensington - Chelsea costa in medie de circa cinci ori mai mult fata de pretul mediu inregistrat in Londra si de aproximativ zece ori comparativ cu cel la nivel national. Pretul a urcat in ultimii ani in cel mai scump cartier londonez, ca urmare a interesului sporit al strainilor care incearca sa scape de criza din zona euro. "Cartierul Regal a fost o zona de locuit foarte la moda multe decenii. In ultimii ani, pozitionarea in centrul Londrei si arhitectura clasica au atras celebritati si afaceristi straini bogati, iar preturile au urcat", a declarat Nitesh Patel, economist la Lloyds Londra. A doua cea mai scumpa strada in functie de preturile proprietatilor este Parkside, din Wimbledon, in sud-vestul Londrei, unde media este de 5,16 milioane de lire sterline, potrivit Lloyds. Alte trei strazi din Kensington - Campden Hill Square, Blenheim Crescent si Lansdowne Road - completeaza top cinci. Studiul este bazat datelor inrgistrate in perioada ianuarie 2007 - septembrie 2012 si cuprinde doar strazile unde au avut loc cel putin sapte tranzactii imobiliare in acest interval. 28 decembrie 2012 HotNews
Cladiri de patrimoniu disparute si incendiate in 2012

In 2012 au ars trei biserici de lemn, vechi de cateva sute de ani, casa scriitorului Mihail Sadoveanu, Moara lui Assan si fosta cladire a Muzeului de Stiinte ale Naturii din Galati. In cateva dintre cazuri focul a izbucnit din neatentie, in altele exista suspiciuni ca ar fi fost pus intentionat pentru a elibera terenul de cladirea monument. Reamintim ca legislatia romaneasca nu permite demolarea cladirilor cu acest statut. Celebra
8
casa de pe str.Visarion 8, Bucuresti, a disparut fiind lasata sa se auto demoleze si furata de hotii de fier vechi. Fata de anii de dinainte de criza, cand au fost demolate zeci de cladiri de patrimoniu, anul 2012 a fost linistit din acest punct de vedere. Cladiri de patrimoniu demolate Casa de pe str. Visarion 8, Bucuresti Imobilul din Visarion 8 (in prezent imagine din Lascar Catargiu) Foto: Hotnews Celebra cladire monument istoric aflata la intersectia bd. Lascar Catargiu cu strada Visarion, construita dupa planurile arhitectului Ion D. Berindei, a disparut in 2012, imobilul fiind furat bucata cu bucata. Pe teren este aprobat de Primaria sector 1 un bloc de 5 etaje. Desi ONG-urile au adus la cunostinta autoritatilor starea deplorabila in care se afla casa, nimeni nu a luat nici o masura. In urma cu zece ani, casa de pe strada Visarion nr. 8 era intreaga, chiar bine intretinuta. Din 2001 imobilul a fost lasat in paragina. In 2007, tamplaria a fost scoasa, iar ornamentele de pe fatada au inceput sa se degradeze. In 2008, propreitarii au incercat sa o demoleze, dar autoritatile au intervenit si au oprit lucrarile care se desfasurau ilegal. Dupa acest episod, casa a ramas fara acoperis, insa fatada a scapat intreaga. Fiindca au cerut autorizatie de demolare in mai multe randuri si nu au obtinut, proprietarii au scos-o la vanzare pentru suma de 3 milioane de euro. "Casa este de vanzare. Ruina de pe teren nu se poate demola. A incercat si proprietarul, dar nu a reusit. Puteti construi in spate. Proprietarul are un Certificat de Urbanism prin care i se da doua subsoluri, parter, patru etaje cu al cincilea retras. Parcela are in total vreo 650 de mp. Amprenta la sol este de 180 mp. Puteti construi in spate. Pretul este de 3 milioane de euro, negociabil", a declarat la vremea respectiva pentru reporterul HotNews. ro agentul imobiliar care vindea casa. Atunci a fost facut public si faptul ca Primaria sector 1 si Consiliul local au aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu care-i permite viitorului proprietar sa construiasca un bloc de 5 etaje. Documentatia de urbanism este aprobata prin Hotararea de Consiliu Local nr. 431 din data de 20 decembrie 2007. La baza ei sta un aviz de urbanism semnat de fosta arhitecta sefa din Primaria sectorului 1, Oana Radulescu. Proiectul nu are aviz de la Ministerul Culturii, desi legea prevede acest lucru. Din 2009 pana in prezent, cladirea a fost furata caramida cu caramida de oamenii strazi. Desi proprietarii aveau obligatia potrivit legii sa asigure paza cladirii nu au facuto. ONG-urile au adus la cunostinta autoriatilor starea deplorabila in care se afla casa,
9
insa nimeni nu a luat nici o masura concreta sa o protejeze. HotNews.ro a scris despre acest subiect inca din 2010. Casa Muhle, Timisoara In luna martie, proprietarul cladirii, Ionel Stancu a demolat acoperisul cladirii fara sa aiba autorizatie. Conform autorizatiei eliberate la cererea lui Ionel Stancu reprezentant al unui clan de tigani, potrivit autoritatilor locale -, proprietarul avea voie sa execute "lucrari de restauratii, reparatii generale, modificari interioare si exterioare prin consolidari, extinderea casei scarii si extinderea cladirii pe fatada posterioara cu 3,85 metri in scopul reintregirii fatadelor in mod unitar, cu pastrarea arhitecturii existente, amenajare de mansarda in podul existent cu pastrarea cotei existente la cornisa si pastrarea caracterului arhitectural existent, refunctionalizare si recompartimentare partiala a cladirii la subsol, parter si mansarda si amenajarea unui bazin la demisol". Casa Muhle a fost construita in secolul XIX si a apartinut florarului Wilhelm Muhle, cel care a creat primul soi de trandafir romanesc. Situata in apropierea centrului Timisoarei, casa de pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 3 a fost considerata intotdeauna una dintre cele mai frumoase cladiri din municipiu. La inceputul anilor 2000, cladirea monument istoric a fost cumparata de un clan de romi, care ulterior a solicitat mai multe autorizatii de constructie de la Primaria Timisoara. Cladiri se patrimoniu arse Biserica din lemn din satul Tomulesti, comuna Toporu, Giurgiu Cladirea este monument istoric si a fost construita in 1840. Incendiul a izbucnit pe 18 iulie. Potrivit stirigiurgiu.ro, au ars aproximativ 60 mp din acoperis si din tavan. Biserica de lemn Sf. Arhangheli, sat Gealacuta, comuna Branisca, jud. Hunedoara Imobilul a fost monument istoric si a fost construit la jumatatea secolului XVIII. Incendiul a izbucnit pe 19 martie, din cauza unui foc facut in vecinatate cu vegetatue uscata. Biserica a fost arsa din temelii. Nu s-a recuperat nici macar o icoana, o carte de rugaciuni, nimic. Acolo se mai tineau slujbe. Chiar duminica trebuia sa se mai tina. In zona nu stau multi oameni. Au spus ca de doua zile ardea terenul, dar nu s-au gandit ca o sa afecteze biserica. Au sunat numai cand turla a cazut. Noi nu am stiut nimic si nu am putut interveni, a declarat pentru HunedoaraMea.ro primarul din Branisca, Teodor Lazar.
10
Casa din Kiseleff nr. 45, Bucuresti Casa din Kiseleff 45, arsa Foto: Captura RomaniaTV Imobilul, construit in perioada interbelica pe bd Kiseleff nr. 45 a fost cuprins de flacari pe 3 iunie 2012. Daniel Vasile, purtatorul de cuvant al ISU Bucuresti, a declarat pentru HotNews. ro ca focul a fost pus intentionat chiar de fiul proprietarei care vrea sa construiasca un ansamblu de blocuri pe teren: "Din ancheta preliminara a reiesit ca focul a fost pus intentionat chiar de fiul proprietarului. Acesta si-a recunoscut vina intro declaratie care se afla la sectia de politie din zona. De asemenea, mai multi martori au depus declaratii ca l-au vazut pe acesta intrand in casa si plecand la scurt timp dupa ce a izbucnit incendiul". Avocata Lucia Chereches, proprietara imobilelor, a obligat pe 15 februarie 2011, prin hotarare judecatoreasca, Primarul Sectorului 1 sa emita autorizatii de desfiintare pentru cele doua imobile de pe Soseaua Kiseleff 45, desi institutia nu mai putea emite autorizatii pe aceasta zona inca din octombrie 2009. Asociatia Salvati Bucurestiul a atacat in instanta cele doua autorizatii de demolare si a obtinut suspendarea si anularea lor. Directia de Cultura a Municipiului Bucuresti a dat, in luna octombrie, un nou aviz pentru demolarea celor doua cladiri interbelice de pe Soseaua Kiseleff nr. 45, pe al caror teren se afla o copie in miniatura a gradinilor din Versailles. Urmatorul pas este obtinerea autorizatiei de demolare. In locul imobilelor interbelice, avocata vroia sa construiasca 5 blocuri de 5 etaje. Proiectul nu a fost aprobat de Primaria Capitalei. Potrivit asociatiei Salvati Bucurestiul, intr-un alt dosar, Lucia Chereches cere daune de 600.000 de euro pentru ca nu a putut folosi terenul din momentul in care s-au suspendat autorizatiile de demolare si pana cand instanta le-a anulat, respectiv 9 luni. Moara lui Assan, Bucuresti Moara lui Asan, inca un monument istoric distrus de flacari Foto: AGERPRES Incendiul a izbucnit joi, 7 iunie, in jurul orei 11.00. Cladirea, monument istoric, a ars ca o torta timp de peste 8 ore. Anatol Albu, purtatorul de cuvant al Primariei sectorului 2, a declarat la vremea respectiva ca este foarte posibil ca focul sa fi fost pus de oamenii strazii. Societatea civila si Ministerului Culturii spun, la randul lor, ca este putin probabil ca focul sa nu fi fost provocat, deoarece hotii de fier vechi au devastat in asa hal cladirea incat nu mai avea ce arde.
11
Si in 2008 Moara lui Asan a fost afectata de un incendiu puternic. La vremea respectiva, societatea civila sustinea ca focul a fost pus intentionat pentru ca proprietarii sa poata demola cladirea, monument istoric si sa construiasca altceva in loc. Pana cum nu s-a gasit niciun vinovat. In afara de distrugerile provocate de incendii, cladirea a fost devastata zilnic de hotii de fier vechi, deoarece proprietarii complexului nu au asigurat paza cladirii. Moara lui Asan, aproape distrusa, Foto: F Balteanu Primaria Capitalei, Primaria sector 2 si Ministerul Culturii au trimis numeroase notificari proprietarilor, dar nu s-a intamplat nimic. In mod normal cladirea ar fi trebuit expropriata, insa in afara de sesizari, autoritatile nu au trecut la fapte. Initial, complexul a apartinut firmei Solaris SA dupa care, deoarece societatea a intrat in faliment, activele au fost preluate de lichidatorul judiciar IPCMG REFAL SA. In urma ultimelor verificari, Primaria Capitalei a constatat ca proprietarul nu mai este IPCMG REFAL, ci OZRAN REAL ESTATE si urmeaza sa discute cu aceasta societate. Moara lui Asan, prima moara cu aburi din Bucuresti, a fost construita in 1853 de negustorii George Assan si Ioan Martinovici. Biserica de lemn Sf. Voievozi din Sat Dealu Negru, Comuna Calatele, Cluj Captura: Ziua de Cluj Foto: Hotnews Monumentul, construit in 1764 a ars pe 26 iulie. Incendiul a distrus circa 90% din cladire. "Satenii spun ca incendiul a izbucnit de la un scurt-circuit, dupa ce unul din proprietarii caselor de vacanta din zona s-a legat la reteaua electrica a bisericii. In mai putin de jumatate de ora, din biserica nu a ma ramas nimic", scrie Ziua de Cluj. Fostul sediu al Muzeului de Stiinte ale Naturii, Galati Cladirea de pe strada Domneasca se afla in lucrari de renovare. Incendiul a izbucnit pe 20 decembrie, iar in interiorul cladirii nu se afla decat paznicul. "Incendiul cuprinsese acoperisul cladirii. Flacarile au mistuit 600 de metri patrati de acoperis si plafoanele cladirii. Totul a izbucnit de la cosul de fum al sobei aflate in incinta. Soba respectiva era folosita de muncitori pentru a se incalzi", a declarat capitanul Eugen Chirita, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Galati pentru viata-libera.ro.
12
Casa scriitorului Mihail Sadoveanu, Bucuresti Asa arata casa in care a locuit Mihail Sadoveanu inainte de incendiu Foto: NORC Casa in care a locuit scriitorul Mihail Sadoveanu, pe strada Barbu Delavrancea nr. 47 din Bucuresti, a fost mistuita de flacari pe 23 decembrie. Vecinii sustin ca in aceasta casa se adaposteau cativa oameni ai strazii si ca focul ar fi izbucnit din cauza unor instalatii de incalzire improvizate de acestia. Marele scriitor Mihail Sadoveanu a locuit in imobilul de pe str. Barbu Delavrancea nr. 47 in anii 40. Cladirea a fost nationalizata prin Decretul 92/1950. In 1997 a fost restituita doamnei Ruxandra Ioana Huch, in baza dispozitiei Primarului General nr. 1.537/13.10.1997. In anii 1998 si 1999, proprietara a incercat sa o declaseze, insa Ministerul Culturii nu a fost de acord. Aceasta a atacat in justitie decizia Ministerului. In 2003 instanta a dat castig de cauza Ministerului. In 2004, Ministerul Culturii s-a razgandit si a hotarat declasarea imobilului, ordinul de declasare fiind semnat de ministrul Razvan Teodorescu. Istoricul Andrei Pippidi a declarat la vremea respectiva ca "valoarea culturala a imobilului justifica pastrarea acestuia in Lista Monumentelor Istorice". Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Culturii, in 2012, au ars 37 de cladiri monument istoric. Cladiri de patrimoniu in pericol de demolare Cristian Tell_ 16-16 A_ 2 Foto: Hotnews Casa de pe strada Cristian Tell 16-16A, Bucuresti Cladirea, cu o vechime de peste 100 de ani, este la un pas de demolare. Beneficiarii, societatea Romtal Invest, au depus deja actele pentru obtinerea autorizatiei de desfiintare, iar pe teren este aprobat un Plan Urbanistic Zonal care permite construirea unui bloc de parter si cinci etaje. Vila, in care ar fi locuit Dimitrie Ghika, este lasata in paragina de cativa ani, acum aflandu-se intr-o stare avansata de degradare. Blocul de 5 etaje de pe terenul casei de pe str. Cristian Tell 16-16 A a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti prin Hotararea 119/2009. Prin hotararea din 2009, indicatorii urbanistici au fost majorati astfel: inaltimea maxima de la 16 m la 22,5, Procentul de Ocupare al Terenului de la 65 la 67 la suta, iar Coeficientul de Utilizare al
13
Terenului de la 2,5 la 3,9. Elaboratorul PUZ-ului este arhitectul Mihnea Vasile Marcu. Florin Balteanu, arhitect si reprezentant al Observatorului Urban al Uniunii Arhitectilor, a declarat pentru HotNews.ro ca Planul Urbanistic a fost eliberat cu nerespectarea legii: "Imobilul din str. Cristian Tell se afla la mai putin de 100 m de un monument de grupa valorica A (valoare culturala nationala sau internationala), Casa Mita Biciclista din str. Biserica Amzei 9. Un PUZ in zona de protectie a unui monument de grupa A, trebuie sa aiba avizul Directiei Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, nu al Directiei de Cultura Bucuresti. Acelasi motiv, lipsa avizului corespunzator, a determinat recenta anulare in instanta, la solicitarea Salvati Bucurestiul, a autorizatiei de desfiintare a cladirilor din Sos. Kiseleff 45-45A". Casa de pe strada Cristian Tell nr 16-16A, denumita si vila dr. Patzelt a fost construita dupa 1890 dupa planurile arhitectului Oscar Benis, potrivit informatiilor de pe blogul arhitectei Silvia Colfescu. "Construita dupa 1890, in stil academist de sorginte neoclasica, vila este situata intr-o gradina de proportii destul de generoase. Imbinarea fericita a volumelor, modul plin de armonie in care au fost concepute arhitectura si decorul cladirii fac din ea un frumos exemplu de locuire urbana civilizata. Pentru orice bucurestean, casa aceasta este un document pretios al identitatii locuitorului Capitalei, ce ne vorbeste despre concetatenii care ne-au precedat ca despre niste oameni demni si iubitori de frumos. Adica exact contrariul a ceea ce se spune astazi despre bucuresteni", spune aceasta. Istoricul Andrei Pippidi, scrie in unul din articolele sale ca, in aceasta casa ar fi locuit chiar Dimitrie Ghika (1867-1954), un personaj de prim rang in diplomatia romaneasca, impreuna cu fratii sai, Vladimir, monseniorul si Alexandru pictorul. Degradare Hala Matache Foto: Florin Balteanu, Observatorul Urban Hala Matache Cladirea, monument istoric este vandalizata de aproape doi ani de hotii de fier vechi. Primaria Capitalei a expropriat acest imobil in 2010 pentru construirea Diametralei Buzesti - Berzei - Uranus si ar fi trebuit sa asigure paza si protectia sa. In plus, autoritatile inca nu au hotarat daca monumentul istoric va fi pastrat pe actuala locatie sau demolat si reconstruit mai in spate, pentru a face loc noului bulevard. Casa Miclescu - Kiselef 35-37 Imobilul, monument istoric, este in pericol de colaps fiind lasat de mai bine de zece ani in paragina. In perioada interbelica, in acest imobil au locuit colonelul Radu Miclescu si sotia sa, Elsa Florescu. In 1948, deoarece batranul colonel nu si-a mai putut plati impozitul, imobilul a fost confiscat de regimul comunist si trecut in proprietatea ICRAL Herestrau. ICRAL-ul a inchiriat-o Uniunii Artistilor Plastici, iar aici s-a instalat pictorul Stefan Szonyi cu
14
familia sa. Fiica pictorului, Julieta Szonyi, a jucat rolul Otiliei in cunoscutul film "Enigma Otiliei", o parte dintre filmari realizandu-se chiar in aceasta casa. Casa din Kiseleff 35-37 (1) Foto: HotNews.ro In 1994, casa a fost vanduta de catre un urmas al familiei Miclescu fostului antrenor al Stelei, Dumitru (Titi) Dimitriu si lui Ilarian Puscoci. Dupa ce au cumparat casa, cei doi au lasat-o sa se autodemoleze. Deoarece acest imobil este monument istoric, legea nu permite demolarea ei. Daca insa imobilul ar disparea "pe cale naturala", proprietarii ar avea de castigat 3.000 de mp in cea mai scumpa zona a Capitalei. Ministerul Culturii a incercat inca din 2001 sa ia legatura cu proprietarii pentru a rezolva problema, dar acestia nu au fost de gasit. In 2006, Ministerul a cerut chiar sa se inceapa urmarirea penala impotriva celor doi deoarece isi lasa casa sa se autodistruga (distrugerea unui monument constituie infractiune potrivit legii), dar Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1 a solutionat dosarul cu neinceperea urmaririi penale pe motiv ca "atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu este sanctiune, ci doar impiedicarea masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturarea masurilor luate in acest sens". Dupa acest eveniment, Ministerul Culturii a cerut in nenumarate randuri fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu, sa declanseze procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica in acest caz, astfel incat proprietarii sa fie despagubiti iar imobilul sa treaca in proprietatea statului. Demersurile au ramas fara niciun rezultat. Procedura a fost reluata cand a venit la Primaria Capitalei Sorin Oprescu. Pana acum insa nu s-a intamplat nimic. CATIUA IVANOV, 7 ianuarie 2013 ADEVRUL
Un nou protest pentru Casa Muhle, patrimoniul istoric al celui care a ridicat Timioara la rang de "ora al florilor"
Iniiativele civice pentru salvarea Casei Muhle vor continua cu un nou protest la imobilul de pe bulevardul Mihai Viteazul nr.3. Acesta se va desfura miercuri, de la ora 18.00 n luna decembrie, la iniiativa unor timioreni inimoi, a avut loc un protest, pentru a trage un semnal de alarm asupra acestui monument istoric de categoria I. Acetia au aprins lumnri i au lsat un mesaj la gardul vilei; Mi-e frig fr cciul, cu trimitere la decopertarea casei.
15
Wilhelm Muhle, florarul imperial cruia primria vrea s-i fac bust pe "Aleea Personalitilor" din Parcul Central, dar st cu minile n sn i privete nepstoare cum casa-monument a acestuia e demolat de proprietari! Sperm ca demersul nostru civic s scoat din letargie slujbaii primriei crora tot noi le pltim salariul, deci extrapolind - sunt angajaii notrii, a mai Corneliu Vaida, unul dintre iniiatorii protestului. Casa Muhle va fi n curnd o amintire La ultima edin de consiliu local din 2012, i-a fcut apariia un grup de timioreni care au cerut primarului Nicolae Robu s intervin. Nu se poate face mai mult dect ne permite legea. Exist o plngere penal depus de poliie i ateptm verdictul instanei. Ne pare ru c dureaz att de mult. Noi am fcut ct ne-a permis legea, nu e adevrat c nu ne-a interesat. Nu avem cum s acoperim casa, care n aceste condiii se degradeaz, a declarat primarul Nicolae Robu. Protestul de miercuri se anun unul de proporie mare, avnd n vedere numrul mare al celor care s-au anunat pe Facebook. Timiorenii vor avea asupra lor lumnri i mesaje pentru proprietari i autoriti. TEFAN BOTH, 7 ianuarie 2013 ADEVRUL
Povestea ruinei Bragadiru, rezervorul de bere al Europei n urm cu un secol

Dumitru Marinescu Bragadiru este unul dintre cele mai emblematice personaje din istoria Bucuretiului. El a contribuit din plin la dezvoltarea economic i arhitectural din acea vreme a Capitalei prin ingeniozitate i spirit antreprenorial. Unele dintre cele mai importante moteniri pe care le-a lsat oraului sunt Palatul i Fabrica de Bere Bragadiru, ultima fiind acum o ruin. Istoria arat c Dumitru Marinescu s-a nscut n anul 1842 ntr-o familie srac i onest a unui indrilar pe nume Marin care avea o spuz de copii. Bragadiru nu a
16
continuat munca tatlui, i timp de 12 ani a fost ucenic n racheria lui Iancu tefnescu, care i va lsa motenire aceast afacere. Rachiu pe datorie de la greci
Proprietarul terenului dorete s construiasc un mall n locul Fabricii de Bere. FOTO Marian Iliescu
La recomandarea nvtorului musiu Hristache Ioanin, tnrul ucenic l slujete muli ani pe chir tefnescu, racheriu renumit i cofetar de lng Balta Alb. Tnrul cra ap din rul Dmbovia cu cobilia pentru a o transforma n rachiu. Dup o vreme, tnrul Bragadiru devine om de baz al patronului care se hotrte s l ia ca asociat, iar n anul 1866 i las pe mini afacerea n momentul n care tefnescu pleac la bi. Dovedindu-i spiritul antreprenorial, Bragadiru intuiete nevoia de alcool ce va urma dup Rzboiul de Independen aa c se hotrte s cumpere rachiu i spirt pe datorie de la greci pe care le-a vndut soldailor romni i spitalelor. n scurt vreme, tnrul ucenic care a ajuns la vrsta de 35 de ani devenea al doilea bogta din inutul Romnesc dup Cantacuzino Nababul. A treia fabric de bere din Bucureti Istoria fabricii de bere Bragadiru ncepe n anul 1883, atunci cnd Bragadiru reuete s cumpere de la familia Laptev aproximativ 10 hectare de teren. Construcia fabricii ncepe n 1884, fiind pe locul al treilea dup cea a germanului Erharld Luther construit n 1869 i cea a lui Carol H. Oppler fcut n 1870. Din cele 10 hectare de pmnt, antreprenorul a donat 2 hectare primriei pentru construirea bulevardului Cobuc. Puini tiu c prima reea de telefonie cu stlpi de telegraf din Romnia a fost construit de Bragadiru, reea care fcea legtura ntre fabrica de bere i moia din comuna Bragadiru din acea vreme, unde el deinea mai multe fabrici de alcool.
17
n anul 1901 cronicile artau c fabrica de bere, cunoscut n prezent de ctre bucureteni sub denumirea de fabrica de bere Rahova, avea dotri de ultim generaie. Maini cu abur de 120 de cai putere care prelucrau orzul i orzoaica din ar i hameiul provenit din Boiemia, iar producia de bere atingea aproape 3.126.528 litri fiind a treia ca producie din Europa, fa de 2.422.950 a Fabricii Luther sau 1.896.580 a Fabricii Oppler. Concedii pltite i asigurri sociale pentru angajai
Ruinele fostei Fabrici de Bere Rahova. FOTO Marian Iliescu
Marinescu Bragadiru nu a uitat c se trage din neam de muncitori i a folosit cele 10 hectare cumprate lng Mitropolie i Podul Calicilor (Calea Rahova), astfel nct muncitorii si s triasc n condiii decente i s fie aproape de locul de munc. n interiorul curii fabrici de bere existau locuine pentru muncitori, casa familiei, Colosseumul care avea sala de bal i cinema, mai multe magazine i chiar i o popicrie pentru angajai. Copiii muncitorilor care mergeau la coal primeau lapte i pine iar prinii lor aveau dreptul la concediu pltit i asigurri sociale. n ziua de duminic, Bragadiru mergea pe jos la biseric pentru c toat lumea avea liber, chiar i vizitiul. Bragadiru a avut cinci fete i doi biei cu soia sa Matilda Schwartz pe care a cerut-o n cstorie n anul 1868. Din nefericire, Matilda a fost rpus de scarlatit la vrsta de 35 de ani. n 1984, Bragadiru s-a nsurat din nou cu Sofia, vduva fabricantului de bere Erhald Luther, de care a divorat n scurt vreme. Antreprenorului i s-au fcut numeroase oferte de a intra n politic, printre care i postul de ministru al comunicaiilor, post pe care l-a refuzat pentru a se dedica afacerilor i actelor caritabile. El a trimis n strintate la studii numeroi studeni, cu gndul c va reui s creeze o clas de tineri care s se ocupe de comer, agricultur i horticultur. n urma unei crize cardiace, Bragadiru s-a stins din via n 1915, lsndu-l la conducere pe fiul su cel mare care a reuit s in afacerea n fru pn la venirea comunismului care i-a aruncat n nchisoare pe membrii familiei rmai n ar.
18
Afaceri imobiliare pe spatele familiei Bragadiru n timpul regimului comunist, mai exact din anul 1948 pn n anul 1990, fabrica de bere a fost naionalizat i trecut din proprietatea familiei Bragadiru n cea a statului, care a schimbat denumirea ntreprinderii n Fabrica de bere Rahova, dup numele cartierului n care se afla. Colosseumul astzi disprut a fost transformat n Casa de Cultura Vladimir Ilici Lenin. n anul 1998 statul a vndut fabrica n acte pe suma de 700.000 de dolari, cu toate c investitorul strin care teoretic era obligat s recondiioneze fabrica a dat de trei ori mai mult. ntre timp, noul proprietar nu a mai dat niciun semn, iar angajaii au fost concediai. Arhitectura industrial poate aduga o identitate modern oraului
Partea din fabric renovat. FOTO Marian Iliescu
Arhitecii sunt de prere c adevratul Centru Vechi al Capitalei ncepe din zona bulevardului Uranus, Palatul Bragadiru, fosta Fabric de Bere a familiei Bragadiru i se ntinde pn la Parcul Carol, Grdina Botanic i Gara de Nord. Cldirile din zona Rahovei sunt fcute toate cam n aceeai perioad, mai precis la sfritul secolului al XIX-lea, i reprezentau pentru Bucureti una dintre cele mai noi cldiri. Aceste construcii centrale sunt importante mai ales din punct de vedere al spaiului dintre cldiri care poate fi folosit ca spaiu de recreere pentru locuitorii oraului, explic, pentru adevarul.ro, Teodor Frolu, arhitectul care s-a ocupat de renovarea imobilului care adpostete Bursa Mrfurilor. Totodat, el este de prere c aceast arhitectur industrial poate aduga o identitate foarte clar i modern oraului. Aa cum au fcut marile capitale ale Europei, precum Viena sau Berlin, care au mbinat aceste elementele industriale pentru a crea spaii cu activiti mixte, cum ar fi magazine, sli de concerte sau cinematografe. Din pcate noi aruncm la gunoi toate aceste elemente, continu arhitectul. n prezent doar partea dinspre Piaa de Flori Cobuc a fost renovat i ngrijit, acolo a fost deschis un magazin de decoraiuni interioare. Restul cldirilor zac abandonate, cu
19
toate c cel care deine acum terenul avea n plan s construiasc un mall. BOGDAN PVLOI, 7 ianuarie 2013 HotNews
Locuitorii din Cotroceni protesteaza miercuri in fata Ministerului Dezvoltarii impotriva unui bloc care s-ar ridica ilegal in cartierul lor
Mai multi locuitori din cartierul Cotroceni au anuntat ca vor protesta miercuri intre orele 12.00-14.00 in fata Ministerului Dezvoltarii, deranjati de faptul ca lucrarile la constructia de pe strada Carol Davila nr 21 A continua, desi instanta a decis sistarea acestora. Protestatarii solicita Ministerului sa ordone Inspectoratului de Stat in Constructii oprirea lucrarilor si sa inainteze Parchetului un dosar penal in acest caz, potrivit unui comunicat emis de Asociatia Salvati Bucurestiul. ONG-ul sustine ca blocul, care a apartinut omului de afaceri Marius Locic si avocatului Valeriu Stoica, este ridicat in mod ilegal, iar autoritatitatile sunt complice la aceasta ilegalitate.
Bloc Carol Davila 21A_2013 Foto: Asociatia Salvati Bucurestiul
"Executarea autorizatiei de construire este suspendata prin sentinta Tribunalului Bucuresti pronuntata in 4 mai 2012. Cu toate acestea, lucrarile au reinceput pe 18 decembrie 2012. Sesizat pe 20 decembrie 2012, Inspectoratul de Stat in Constructii nu a luat nicio masura pana in acest moment. Lucrarile de construire la imobilul din str. Carol Davila nr. 21 constituie infractiuni din doua motive: incalca dispozitia Inspectoratului de Stat in Constructii de sistare a lucrarilor si se executa lucrari de construire neautorizate intr-o zona protejata", se arata intr-un comunicat al Asociatiei Salvati Bucurestiul. ONG-ul sustine ca autorizatia de construire emisa de Primaria sector 5 ar fi ilegala din urmatoarele motive: - prin Hotararea Consiliului General nr. 232/2005 s-a aprobat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru str. Carol Davila 32-34A si pentru str. Carol Davila 21A str. Toma Ionescu nr. 4, beneficiar fiind Marius Locic. PUZ-ul prevedea o inaltime maxima de P+4 etaje, un Coeficient de Utilizare al Terenului (CUT) de 2,5 si un Procent de Ocupare al Terenului (POT) de 55% - acest PUZ a fost modificat printr-un altul aprobat prin Hotararea Consiliului General nr. 44/2009. Prin noul PUZ se marea CUT de la 2,5 la 3,2 si suprafata de ocupare a terenului de la 55% la 70%. Pe suprafata ramasa de 30% prevedea spatiu verde. Beneficiarul PUZ era in continuare Marius Locic
20
- in baza ultimului PUZ a fost emisa autorizatia de construire nr. 611-D din 13.10.2009 de catre Primarul Sectorului 5. Beneficiari: Valeriu Stoica, Cristiana Salomie si firma Euro Grup Intertrade SRL (apartinand lui Marius Locic). Autorizatia prevede doua etaje mai mult decat prevede PUZ-ul zonei, prevede ocuparea la sol a 90% din teren fata de 70% cat prevedea ultimul PUZ aprobat, nu are aviz PSI desi este vecin cu o benzinarie. Pe 16 octombrie 2009 expira competenta Primarului Sectorului 5 de a emite autorizatii de construire in zone construite protejate, aceasta trecand la Primaria Capitalei. Pe ultima suta de metri, Primarul Sectorului 5 s-a grabit sa rezolve solicitarea de fata, eliberand autorizatia pe 13 octombrie 2009 - pe 8 octombrie 2011 Primarul Sectorului 5 semneaza in mod ilegal prelungirea autorizatiei de construire. Prelungirea ar fi putut fi facuta doar in primul an dupa emiterea autorizatiei, adica pana pe 13 octombrie 2010 Omul de afaceri Marius Locic, invinuit in dosarul Voicu, si fostul ministru al Justitiei, Valeriu Stoica, s-au asociat in 2008 pentru a construi un bloc de patru etaje cu pod locuibil in cartierul Cotroceni, pe strada Carol Davila. Incepand cu decembrie 2008, cei trei, reprezentati de Marius Locic, incep sa semneze antecontracte de vanzare-cumparare cu persoane fizice, care platesc sume consistente pentru apartamentele care urmau sa fie construite. Marius Locic si SC Locic Imobiliare se obligasera sa construiasca imobilul pana pe 15 iunie 2010. Nu se achita de aceasta obligatie. Mai mult, SC Locic Imobiliare intra in faliment pe 22 octombrie 2010. Cei 12 semnatari ai antecontractelor de vanzare-cumparare raman in aer. Semneaza pe 16 septembrie 2011 un contract de cesiune cu Marius Locic si SC Locic Imobiliare, prin care preiau de la acestia obligatia de finantare a imobilului. Pe 6 martie 2012, Tribunalul Bucuresti a suspendat executarea autorizatiei, la cererea Asociatiei Salvati Bucurestiul. Beneficiarii autorizatiei au fost aparati de cabinetul de avocatura Valeriu Stoica, care au reusit sa obtina numeroase amanari. Potrivit Salvati Bucurestiul, beneficiarii autorizatiei au refuzat sa opreasca lucrarile, iar Inspectoratul de Stat in Constructii si Primaria Municipiului Bucuresti au refuzat sa vina pe santier sa dispuna acest lucru. Abia pe 20 martie 2012 , inaintea unui miting planificat in fata Ministerului Dezvoltarii, inspectorii de la Inspectoratul de Stat in Constructii au oprit lucrarile. Pe 30 mai 2012, Tribunalul Bucuresti a pronuntat o noua decizie de suspendare a executarii autorizatiei de construire, in dosarul 6935/3/2012, la solicitarea unui vecin afectat. Pe 02.07.2012, printr-o decizie surprinzatoare, Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul si a casat prima sentinta a Tribunalului cu privire la suspendarea autorizatiei. Recursul privind anularea si celei de-a doua decizie de suspendare a autorizatiei de construire se va judeca pe 5 martie 2013. Contactata de HotNews.ro in legatura cu legalitatea autorizatiei de construire, Manuela Merisca, unul dintre
21
beneficiarii constructiei, declara in urma cu cateva luni ca se construieste in conformitate cu autorizatia de construire. CATIUA IVANOV, 8 ianuarie 2013 HotNews
Camera de Comert Italiana pentru Romania: Certificatele Verzi si energia regenerabila sunt oportunitati economice cheie, nu sunt motive pentru ca legislatia de profil sa fie modificata
Certificatele Verzi - sistemul prin care sunt promovate energiile regenerabile - sunt o oportunitate pentru Romania si nu exista motive "pentru ca legislatia de profil sa fie modificata pana cand nu se vor vedea primele macro-efecte pozitive", arata intr-un comunicat de presa Camera de Comert Italiana pentru Romania (CCIpR). "Italia si italienii se uita cu mare atentie la Romania si vor sa investeasca si mai mult in tara. Urmarea investitiilor sunt atat noi slujbe pentru romani, cat si crestere economica si intrare de capital atunci cand e mare nevoie de el, ca sa nu mai vorbim de veniturile suplimentare la bugetul de stat, in 2013. Certificatele Verzi si energia regenerabila sunt oportunitati economice cheie pentru Romania, ele trebuind tratate ca atare. Capitalul strain in domeniul energiei depinde insa de o legislatie care sa stimuleze investiitile si care sa fie cat mai stabila", spune Adrian Dimache, secretarul general al CCIpR. Potrivit CCIpR, "nu sunt motive pentru ca legislatia de profil sa fie modificata pana cand nu se vor vedea primele macro-efecte pozitive", ceea ce inseamna stimularea investitiilor in 2013, si nu eventuala lor blocare intr-o faza incipienta, in special in domeniul energiei fotovoltaice. "In acelasi timp, este necesara o consultare prealabila intre actorii relevanti din planul legislativ si investitional. Predictibilitatea este importanta pentru noi toti, cei care dorim sa investim in Romania", considera Adrian Dimache. Reamintim ca ministrul delegat pentru Economie, Constantin Nita, a spus in timpul audierilor din Parlament din luna decembrie, ca legea privind promovarea energiei regenerabile trebuie modificata. Nita considera ca producatorii primesc prea multe certificate verzi, fapt care duce la o crestere prea mare a facturii la energie. Reamintim ca producatorii de energie regenerabila primesc un sprijin sub forma de certificate verzi, in functie de tehnologia folosita. C. P., 8 ianuarie 2013
22
COTIDIANUL Cu schiurile i sniile prin Mica Polonie
Locuri ncrcate de istorie i de cultur

Mica Polonie, inut de pduri i de muni, reprezint de dou secole o destinaie favorit a Europei Centrale. Cltoria la nceputul iernii pn n vrful Munilor Tatra ofer un peisaj somptuos. Mica Polonie, n polonez Malopolska, este o regiune istoric a Poloniei, care se ntinde n zona de sud-est a rii, traversat de fluviul Vistula. Capitala tradiional este Cracovia. Situat ntre Munii Carpai la sud i rurile Pilica i Liwiec la nord, Mica Polonie se afl parial pe platoul Malopolon, de unde i-a luat, de altfel, i numele. Ea se ntinde pe teritoriul a apte voievodate: voievodatul Polonia Mic (n ntregime), voievodatul Sfintei Cruci (n ntregime), voievodatul Silezia (aproape o jumtate), voievodatul d (partea de sud-est), voievodatul Mazovia (partea de sud), voievodatul Podcarpatiei (partea de est) i voievodatul Lublin (partea de est). Aproape de Cracovia, cu turnurile i fortificaiile sale ancorate solid ntr-un promontoriu stncos, mnstirea benedictin Tyniec domin Vistula acoperit de gheuri. La doi pai se afl marginea Cracoviei, care n-a reuit ns s alunge linitea din acest lca al rugciunii care este un simbol al naterii naiunii poloneze i al renaterii la sfritul rzboaielor i ocupaiilor strine. Activ de la nceputul secolului al XI-lea, jefuit de mai multe ori n pofida fortificaiilor, mnstirea a fost nchis de austrieci n 1816. A fot nevoie de voina i pasiunea marii Internaionale Benedictine pentru a ridica, ncepnd din 1932, mnstirea din ruine. O ntreprindere titanic care nu este nc terminat. Biserica Arhanghelul Sfntul Mihail pare ieit dintr-o carte de poveti. Clasat n Patrimoniul Mondial al Umanitii, este una dintre capodoperele arhitecturii din lemn, tipice pentru Mica Polonie.
23
Castelul Wawel, iarna
Chiar dac tentaia de a merge ctre sud, spre muni, este puternic, merit fcut un ocol pe micile drumuri care traverseaz dealurile mpdurite ale satelor adormite sub zpad, susine junalistul Paul Lenoir. Lipnica Murowana, aezat n meandrele unui ru, are una dintre cele mai vechi biserici din lemn din Mica Polonie, arhitectur care urc pn n secolul al XV-lea. Modest i delicat, biserica Sfntul Leonard pare agat de ramurile unui stejar centenar n mijlocul ntinderii de zpad din care rsar cteva morminte. n interior, frescele, ale cror culori au traversat secolele, mpodobesc pereii de lemn i grinzile. Linitea este suveran. Mainile sunt rare, drumurile se pierd n munte. O lizier mai ntunecat nconjoar un pavilion de poveste: hanul Bialy Jelen, de la Iwkowa. Vizitatorii sunt invitai la plimbri cu tore n snii trase de cai ndesai, fiind ateptai apoi cu produse de patiserie savuroase, care fac deliciul copiilor, sau cu uic de prune fiart. Prunele nu sunt folosite ns numai la uic. Afumate la foc de lemn, pot fi ntlnite n multe mncruri. Denivelrile mai accentuate, pdurile mai dese, satele mai rare anun Beskides, primele masive muntoase naintea reliefului alpin din Tatra i Pienini, la frontiera cu Slovacia. Goralii, cum se numesc muntenii polonezi, i pstreaz tradiiile i dialectul. Sniile cu cai robuti coboar potecile pdurii Iwkowa pn n sat. Iniial pdurari i pstori, locuitorii dau mare atenie hainelor lor de srbtoare. Cizme, pantaloni i sumane de fetru pentru brbai, fuste lungi, bluze brodate i broboade nflorate pentru femei. Minuni artizanale a cror calitate i frumusee n-au nimic de-a face cu palidele copii propuse turitilor. Munii Beskides au tezaurul lor arhitectural. Mica biseric n lemn din Debno, cu pereii ei negri i clopotul strpungnd vzduhul dintr-un plc de frasini, se afl la deprtare de fermele ghicite dup fumul ce ridic din couri. Vilele impozante, ridicate la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul celui urmtor sunt rezultatul unui meteug rafinat de secole. Acestea se ntlnesc pe pantele staiunii termale Szczawnica.
24
Mai la est, alte biserici etaleaz iconostase surprinztoare, n culori srlucitoare i aur. Sunt ultimele mrturii ale istoriei comunitilor uniate din aceti muni, lemks, cu dialecte apropiate de cele ale rutenilor ucraineni, pe care guvernul comunist i-a deportat n 1947 ctre nordul Poloniei n cadrul operaiei Vistula. Zakopane este dintotdeauna capitala munilor Tatra polonezi i de mai mult de un secol staiunea de sporturi de iarn cea mai cutat din ar.
Curtea Castelului Wawel
Un succes datorat magnificelor sale chalet-uri, mari ca nite conace. Savant ornamentate, sunt att de remarcabile nct au dat natere, la nceputul secolului al XX-lea, unei arhitecturi cunoscute sub numele de stilul Zakopane. Din pcate, ele sufer acum, victime ale proiectelor imobiliare de tip Luna Park, cum ar fi ansamblul Krupowki. Cine dorete ns linitea crestelor montane poate vizita Parcul Naional, aflat lng cabana lacului Morskie Oko. Aici, fotografii n alb i negru, ncadrate cu grij, prezint un tnr sportiv surztor, iubitor de plimbri i de schi, ndrgostit de regiune i viitor Pap. La Zakopane, poate fi vizitat i Muzeul Munilor Tatra, de un farmec desuet, dar i capela Sacr-Coeur-de-Jsus de la Jaszczurowka, capodoper a arhitecturii locale de la nceputul secolului al XX-lea. Desigur, o vizit la Cracovia, capitala Micii Polonii, nu poate fi omis, chiar dac scopul este schiul. Cracovia, fost cetate de scaun a Poloniei, este ncrcat de istorie, cu legende proprii, care au oferit adnci rezonane n cultura polonez. Este locul unde sau produs cele mai nltoare evenimente din istoria Poloniei. Marele romantic polonez Adam Mickiewicz a numit-o ,,Roma slav", iar poetul i geograful Wincenty Pol scria: ,,Cracovia este cetatea pietrelor vii".
25
Zakopane, capitala polonez a schiului
Oraul a fost nregistrat ca unul dintre primele 12 locuri listate de UNESCO ca bogie cultural! Cracovia se poate mndri cu prima universitate polonez, nfiinat n 1364, Alma Mater Cracoviensis. n secolul al XV-lea, aici studiau circa 10.000 de studeni, cifr nevrosimil pentru acea perioad. Unul dintre studenii ei a fost faimosul astronom Copernic. Din zidul vechi al oraului, demolat n secolul al XIX-lea pentru c mpiedica lrgirea acestuia, s-au pstrat numai bastionul cu turn Barbakan, datnd din secolul al XV-lea, i Poarta Florian. Construit pentru aprarea mpotriva atacurilor turceti, Barbakan apra Poarta Florian, la care erau verificai cei care intrau sau ieeau din ora. Cel mai cunoscut monument istoric al Cracoviei este, desigur, Castelul Regal de pe Dealul Wawel, situat deasupra Vistulei, simbol al istoriei glorioase a oraului. Castelul gzduia altdat regii i reginele Poloniei. Iniial gotic, Castelul Wawel a fost transformat n secolul al XVI-lea ntr-o reedin regal impuntoare, n stil renascentist. n epoca de aur a Cracoviei, ntre anii 1506 i 1572, regii Sigismund I i Sigismund al II-lea au angajat arhiteci i pictori italieni pentru a reconstrui reedina regal. Capela Sigismund este cea mai importanta creaie n stil renascentist din Polonia. Astzi, castelul adpostete Colecia Naional de Art", alctuit din tapiserii, broderii cu fir de aur, picturi, ceramic, o impresionant colecie de arme, precum i Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de ncoronare a regilor polonezi, datnd din 1320. Cu toate c n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial guvernatorul general german a jefuit mai tot ceea ce i s-a prut de valoare, se gsesc nc importante colecii de mobil rar, de tablouri i faimoasele tapiserii flamande de Arras. n Camera tezaurului se gsesc bijuterii deosebite, armuri i nsemne regale.
Turnul Barbakan din Cracovia
La sud de Wawel se afl Districtul Kazimierz, fostul district evreiesc, n ale crui sinagogi s-au filmat scene din "Lista lui Schindler". Se afl aici apte asemenea lcauri de cult, cu o arhitectur impresionant. Dup al Doilea Rzboi Mondial, zona a fost aproape prsit, n urma numrului imens de mori din lagrele germane, i multe construcii s-au ruinat. Urmaii unora dintre fotii proprietari, care i-au redobndit drepturile, au renovat i au transformat unele dintre ele, pstrnd caracteristicile
26
tradiionale ale arhitecturii. Oarecum paradoxal, cartierul adpostete i dou frumoase biserici gotice, Sfnta Caterina i Corpus Christi. ntre cele dou rzboaie, Kazimierz era faimos pentru nvaii si i pentru artitii si. Astzi, vechiul cartier evreiesc este un amestec interesant i inedit de hoteluri elegante, restaurante de lux i vile, alturi de construcii modeste, mici prvlii i ateliere, cafenele, galerii de art. Atmosfera sa aparte l-a fcut foarte popular pentru vizitatorii din toat lumea. VICTORIA ANGHELESCU, 8 ianuarie 2013
__________________ Selecie realizat de Raluca tefan, consilier de comunicare
27

Revista Presei 01-08 Ianuarie 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Presei 01-08 Ianuarie 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA