1. Teoria campului electromagnetic. Regimurile de fctionare ale sist. electrice. Electrizarea corpurilor. Aspecte ale materiei:Substanta Camp C. electromag.

este o forma a materiei ce exercita actiuni ponderomotoare asupra corpurilor.fen2 electrice si magn exista in jurul corpurilor de dimens mici incarcate cu sarcini el poz sau neg repartizate intr-un spatiu f restrans sau prin c lor electromag care le inconj. VID- dom din spatiul fara subst. unde nu e subst e camp, so vidul nu exista in sens absolut. C electromag: 2 C electric in jurul q imobile C magn - in jurul magnetilor permanenti imobili Reg de fct ale sist el R STATIC-corpuri imobile, energ el si cea magn NU SE TRANSFin alte forme de energ., mar el si magn sunt cte in timp. R STATIONAR- mar el si magn cte in timp, en el si magn SE POT TRANSF in alte forme de en. R CVASISTATIONAR- mar el si magn au VARIATII LENTE IN RAP CU TPUL. R d- mar el si magn au VARIATII RAPIDE IN TIMP. ELECTRIZAREA CORPURILOR c. el forta mecanica ce se axercita asupra corpurilor incarcate cu q2 imobile introduse in camp. Corpurile se electrizeaza prin : r chim, iradiere, incalzire, deformare, frecare, influenta. Fctie de starea de electrizare si fctie de rezistivitatea electrica() corpurile se calsif in : conductoare, semicond si izolatoare. - rezistenta el mas intre doua fete opuse ale unui cub din materialul resp, cu lat egala cu unitatea(*m) . pt izolatoare= 106-1015, semicond 10-4-104 pt cond 10-4 Subst izolatoare- dielectrice- nu au q2 libere ci q2 legate formand un dipol. Dipolii se orienteaza in prez unui c el. Fen de orientare a dipolilor sn polarizare electrica. 2. Teorema lui Couloumb. Intensitatea c electrostatic.
1

Couloumb a pus bazele exp ale interact dintre 2 q2 pctiforme aflate in vid, stabilind ca q2 act invers prop cu patratul distantei dintre ele. El a mas cu balanta de torsiune f de interact dintre 2 corpuri pctiforme incarcate cu q2 poz sau neg imobile situate in vid. Variind vol q2 ,semnul lor si dist dintre ele, a gasit relatia ce det F de atractie sau de respingere dintre q2 .

F/m

T lui C se aplica pt corpuri pctiforme . pt corpuri de dimens mari incarcate cu q2 nu se mai aplica t lui C pt det F de interactiune. Intensitatea c electrostatic Pt a pune in evidenta exist unui c electrostatic se util un corp de proba care tre sa fie bun conductor, de dimens mici si incarcat cu o q unitara pozitiva.Pt a det F1 si F2 se aplica T lui C

; Forta de interact = cu prod scalar q0 si un vector E(r1) det de starea de electrizarecare det c electrostatic coresp q1
; ;

=intens c electrostatic creat de q1 [V/m] Liniile de curent ies din q pozitiv si se inchid in q negativ Liniile de curent au propr ca tg in orice pct al unei l de curent este orientata pe directia vectorului intensitate a c electrostatic. 3. Densitatea de sarcina electrica
2

Daca q este distribuita pe intreag vol uniu corp, at se poate defini DENSITATEA DE VOL. A q prin limita raportului din qV pe V cand V tinde la 0 [C/m3] -dens de vol a q Daca q este distribuita pe supr unui corp at se poare defini dens de supr a q prin : [C/m2] Daca q e distribuita pe un conductor filiform se poate defini dens de linie a q prin : [C/m]

4. Legea conservarii sarcinii electrice in elecrostatica Se aplica princ cons q , conf caruia q2 nu pot fi create , distruse ci pot fi doar deplasate. Fie o distrib oarecare de sarcini : Se cons un sist izolat de corpuri incarcate cu q2 : q1 q2 q3 q4 qn Suma alg a q2 pe un sist izolat de corpuri este ct. q2 pot fi poz sau neg sistemele pt care

s n Sist NEUTRE.

5.

Teorema suprapunerii efectelor in electrostatica. Intensitatea c elecrostatic pt o distrib oarecare de q2

3

Fie o distrib oarecare de q2Pt a det se afla qj T suprapunerii efectelor din mecanica : Efectul rezultantei = suma efectelor componentelor ei considerand ca actioneaza individual. intens c electrost produs de qi (Eji) in pctul in care

pt ij Enunt : Intens c elecrostatic intr-un pct al unei distributii oarecare dq sarcini el se va calcula suprapunand efectele (campurile) produse de fiecare q in parte. Intensitatea c electrostatic pt o distrib oarecare de q2

1)

2)
3) Pozitionandu-se intreg sist in raport cu un sist de coord si scriindu-se fiecare raza vectoare in fctie de originea acestui sist se det intens c electrostatic in pctul M pt o raza vectoare r(x,y,z)pt care exista egalitatea : 4)
Pt razele vectoare egale intre ele
6.

Teorema lui Gauss in VID. Potentialul c electrostatic in vid

4

Pt a defini t lui G tre sa introd notiunea de FLUX ELECTRIC si de UNGHI SOLID Fluxul electric

Unghiul solid= portiunea din spatiu marginita de o supr conica.

Fluxul electric pt suprafata:

T lui Gauss in vid : Fluxul electric al vectorului intens c electrostatic in vid Ev printr-o supr inchisa este egal cu raportul dintre sarcina electrica q distribuita in interiorul supr si permitivitatea abs a vidului. Potentialul c electrostatic in vid. O fctie (x,y,z) repr potentialul unui c de vectori Conditii ; ;

7. Campul electric in substanta. Polarizatia electrica temporara si permanenta. Dipolul in campul electric
Subst cond prezinta q2 libere(electroni- metale; ioni-electroliti) Subst dielectrice (izolatoare) nu prezinta q-2 libere ci legate sub forma unor dipoli care se orienteaza in prez unui c electric exterior. Fen de orientare al dipolilor in prez unui c electric ext sn polarizatie (polarizare electrica).Materialele dielectrice sunt dpdv al polarizatiei : Cu polarizare temporara- care apare in prez unui c e ext si dispare odata cu disp c e. o De orientare-la materialele diel ale caror atomi / molecule sub forma de dipoli sunt caracteriz prin faptul ca centrele de actiune a q2 negative sunt diferite de cele ale q2 pozitive. -mom. l al dipolului [C*m] Q pozitive se orient in sensul Pd si invers o De deformare- la mater diel la care atomii/molec se caract prin faptul ca centrul de actiune al q negative coincide cu cel al q pozitive. Polarizarea electric permanent nu depinde de valoarea local a intensittii cmpului electric si ea poate fi de mai multe categorii: polarizare piezoelectric (de deformare), polarizare piroelectric (de nclzire), polarizare permanent al electretilor sau polarizare remanent a substantelor feroelectrice care au att polarizare temporar ct si permanent. Funcie de d p (momentul electric bipolar) se poate defini o stare local de polarizare a unui corp. Starea de polarizare local a unui corp se numeste polarizaie sau intensitatea de polarizaie

[C/m2]

Subst dielectrice izotrope isi pastreaza propr electrice pe unitatea de vol dupa trei directii ale sist de axe, in caz contrar subs sunt anizotrope. Dipolul in camp electric Dac un mic corp polarizat electric (echivalent unui dipol) este introdus ntr-un cmp de valoare E (neomogen) se constat c asupra corpului acioneaz un cuplu C si o for F (fig. 1.11). Fora rezultant care acioneaz asupra micului corp polarizat este

In cazul unui c omogen va actiona asupra dipolului doar un cuplu de forte ; ;

8. Legea polarizatiei electrice temporare. Sarcina electrica de polarizatie. Se observ experimental c orice dielectric introdus ntr-un cmp electric cresctor se polarizeaz liniar pn la o anumit valoare a intensitii cmpului electric. Dac reprezentm n diagram starea de polarizaie obinem o dreapt (fig. 1.12) . Poate fi scris o lege de polarizaie cu constanta de proporionalitate egal cu panta dreptei. relaie numit legea polarizaiei temporare. (lege de material deoarece intervine constanta de material e numit susceptivitate electric (mrime adimensional, pozitiv) dependent de natura materialului). -permitivitatea abs a vidului 0 Sarcina electrica de polarizatie Se consider volumul unui corp polarizat (fig. 1.13.a) mprit n elemente de volum, care pot fi considerate ca fiind niste dipoli. Considernd o suprafa nchis ea va avea exces de sarcini (la noi negative). Acest exces este determinat numai de frontier, care intersecteaz dipolii, deoarece sarcinile dipolilor din interior au suma nul. Elementul de arie ce aparine , va fi cel intersectat de dipol iar ca vector se duce normal pe aceast suprafa orientat spre exterior (fig. 1.13.a). Polarizaia este:

Modulul vectorului caracteriznd starea local se determin astfel: ; ; Integrm n ambii membrii. nsumnd toate elementele de polarizaie

obinem sarcina de polarizaie. interiorul suprafeei ;

, sarcina de polarizaie din , sarcina de polarizaie din exteriorul

suprafeei . 9. Legea fluxului electric in substanta ntr-un domeniu oarecare aparinnd unui dielectric se introduce un corp conductor ncrcat cu sarcina q. Corpul conductor va avea un cmp electric ce va produce polarizarea mediului izolator n care a fost introdus. n imediata apropiere a suprafeei va apare sarcina de polarizaie qp. Vrem s aflm fluxul creat de aceste sarcini pentru c ele produc flux electric n substan. Se consider o suprafa nchis si se aplic teorema lui Gauss.

Termenul din parantez este o sum de vectori si va fi de asemenea un vector reprezentnd o mrime de stare local n substan. - cmpul n spaii interstiiale - - cmpul n substan [C/m2]- se numeste inducie electric (1.72) Componentele inductiei electrice pun n evident caracterul discontinuu al electricittii - forma global a lg fluxului electric in subst Fluxul induciei este dat de circulatia vectorului pe o suprafat nchis si care este numeric egal cu sarcina electric real continut n interiorul suprafetei.

electrica. Condensatorul. Calculul capacitatilor. Se numeste condensator un dispozitiv alctuit din dou conductoare omogene (numite armturi) ncrcate cu sarcini egale si de semne contrare, separate de un dielectric. Capacitatea condensatorului se defineste ca raportul ntre sarcina unei armturi si diferena de potenial ntre ele:

10. Capacitatea

Simbolul condensatorului:

Nepolarizat / polarizat Calculul capacittilor Calculul capacittii celor mai simple condensatoare se efectueaz n urmtoarele etape: - se consider armturile ncrcate cu sarcinile +q si q. - se calculeaz intensitatea cmpului E ntr-un punct dintre armturi sau potentialele celor dou armturi V1 si V2. - se calculeaz tensiunea - se determin capacitatea cu relatia C = q / U12 Capacitatea unui condensator plan Un condensator plan este format din dou suprafete plane paralele, metalice de arie A, care sunt asezate la distanta d, mic fat de dimensiunile plcilor ; ntre plci se gseste un dielectric de permitivitate . Calculul capacittii condensatorului plan se face n ipoteza c mediul este omogen, izotrop si liniar, lipsit de polarizatie permanent. Etapele de calcul sunt: - se consider q1 = q si q2 = - q; - intensitatea cmpului ntre armturi se determin cu relatia: E=q/A unde A este suprafaa armturii, d este distanta dintre armturi. Tensiunea ntre plci va fi:

- Capacitatea se det cu rel: C = q / U12=A/d

9

11.Teoremele capacitatilor echivalente. Prin definitie, capacitatea echivalent a unei grupri de condensatoare este raportul dintre sarcina absorbit de la surs pe la una din borne si tensiunea sursei, dac initial toate condensatoarele erau descrcate. Ce=qA/UAB n cazul conectrii n paralel a mai multor condensatoare (fig.), deoarece tensiunea la bornele lor este constant, ele se vor ncrca cu sarcini date de relatiile: q1 = C1UAB ; q2= C2UAB ; q3= C3UAB Sarcina absorbit de la surs pe la borna A este: qA= q1 + q2 + + qn ,sau: A ( n ) AB q = C + C + ... + C U 1 2 Din (1.81) si (1.84) se deduce expresia capacittii echivalente la legarea n paralel a condensatoarelor.

Montajul n paralel se foloseste atunci cnd se urmreste obtinerea unei capacitti mari. Capacitatea echivalent a bateriei este egal cu suma capacittilor condensatoarelor componente. n cazul conectrii n serie, deoarece toate condensatoarele se ncarc cu aceeasi sarcin q1=q2=...= qn= qA tensiunea la bornele fiecrui condensator n parte va fi:

10

12.Tensiunea electromotoare Aparitia curentului electric se datoreaz unei forte neelectrice care actioneaz asupra sarcinilor electrice. Raportul dintre forta neelectric si sarcina asupra creia actioneaz se numeste cmp electric imprimat:

Pentru ca sarcinile s fie puse n miscare e necesar s existe relatia: Aceast fort rezultant efectueaz un lucru mecanic la deplasarea sarcinilor. Prin definitie se numeste tensiune electromotoare integrala de linie:

care este numeric egal cu lucrul mecanic efectuat de forta rezultant pentru deplasarea sarcinii unitate pe conturul nchis . Dac conturul este situat numai n medii conductoare, n regim electrostatic avem ndeplinit conditia de echilibru electrostatic:

Dac comutatorul K este deschis, rezult din nou:

11

deci tensiunea electromotoare a unei surse este tensiunea msurat ntre bornele sale, la mersul n gol al acesteia (comutatorul K este deschis). 13.Intensitatea curentului electric. Densitatea de curent. Intensitatea curentului electric de conductie reprezint suma sarcinilor electrice libere qce traverseaz sectiunea conductorului n intervalul de timp t . Sensul intensittii curentului electric este dat de sensul deplasrii sarcinilor pozitive (invers cu sensul deplasrii sarcinilor negative). n sistemul international unitatea de msur a intensittii curentului electric este amperul. < i > = C / s = A (amper)

Pentru caracterizarea local a strii electrocinetice se foloseste mrimea vectorial J, densitatea curentului electric. Se noteaz:

Densitatea curentului este deci variatia intensittii curentului ntr-o sectiune normal pe directia de deplasare a sarcinilor electrice.

Pentru conductoare filiforme i = J A. Densitatea de curent J se msoar n [ 2 ] A m . Densitatea de curent este un vector, care are punctul de aplicatie pe suprafata pe care dorim s calculm intensitatea curentului, sensul lui fiind sensul relativ de deplasare a sarcinilor pozitive.

12

14.Legea conservarii sarcinii in electrocinetica Aceasta este legea de legtur ntre mrimi din electrostatic si mrimi din electrocinetic. n regim electrostatic era valabil relaia , adic sarcinile de pe conductoare se conserv. n regim electrocinetic, considernd sistemul format dintr-un condensator ncrcat si un fir conductor (fig), la nchiderea ntreruptorului k, sarcinile se deplaseaz astfel nct prin suprafata va circula un curent electric.Intensitatea curentului electric va fi dat de relatia:

Relatia reprezint forma integral a legii conservrii sarcinii, valabil n cazul general al regimului variabil. Ea se poate stabili si sub form local dac se consider sarcina cu distributia volumetric V . n acest caz se poate scrie:

Aplicnd transformata Gauss-Ostrogradski, rezult: care reprezint forma local a legii conservrii sarcinii electrice. Dac conductoarele sunt imobile atunci:

13

Dac V =const. si nu variaz n timp, se obtine regimul electrocinetic stationar. Forma local a legii conservrii sarcinii electrice devine: J = const. liniile de cmp ale acestui vector au caracter solenoidal, sunt nchise pe ele nsele. Liniile lui J se nchid ntotdeauna prin conductoare. n regim electrocinetic stationar: form local a legii conservrii sarcinii electrice: se obtine a doua

conductiei electrice.(Ohm) Aceasta este o lege de material, deoarece n formularea ei intervine o constant care depinde de material. n regim electrocinetic avnd deplasare ordonat de sarcini, rezult: . Se constat experimental c aceast sum produce deplasarea sarcinilor, determinnd un curent de conductie a crui densitate este proportional cu E Ei , adic: Aceasta este forma local a legii conduciei electrice, unde se numeste rezistivitate si depinde att de material ct si de temperatura sa, dup relatia: Coeficientul de temperatur al rezistenei poate fi att pozitiv ct si negativ. n conductoare omogene unde nu exist cmp imprimat relaia (2.28) devine: E = J pentru conductoare omogene: J = E Coeficientul se numeste conductivitate. Forma integral a legii conductiei electrice se refer la circuite filiforme pentru care J este constant n toate punctele unei sectiuni transversale (fig.) deci: J = i/ A nmultind relatia cu dl si integrnd pe conturul C ntre punctele 1 si 2 ntre care exist o neomogenitate (avem Ei 0 ) rezult:

15. Legea

Tinnd cont c J si dl sunt vectori paraleli, se obtine: Integrala din membrul drept se numeste rezistent electric si se noteaz cu R12, msurndu-se n ohm . Se obtine legea conductiei sub forma integral:
14

n cazul n care conturul C ar fi nchis relatia devine e=Ri relatie stabilit experimental de Ohm. Pentru un conductor omogen si de sectiune constant rezistenta electric se calculeaz astfel:

16.Legea transformarii energiei in regim electrocinetic(lg lui Joule-Lenz)

Se stie c variatia n timp a lucrului mecanic se defineste ca fiind puterea furnizat sau receptionat n desfsurarea unui anume fenomen. Variatia n timp:

J=i/A (densitatea curentului) i = J A dp= E dl J A = E J dV Dac integrm obtinem forma global:

E J = PV - puterea specific sau puterea volumetric forma integral a legii lui Joule-Lenz. Utiliznd legea conductiei electrice. u12 + e12 = i R12 Renuntnd la indici se obtine: P = R i2 ei

15

17.Structura si clasificarea ircuitelor liniare de curent continuu Structura circuitelor se caracterizeaz prin: laturi (sau ramuri), noduri si bucle (sau ochiuri). In fig. 3.1. este reprezentat un circuit care contine surse (e5 si e6) si rezistoare (R1, R2, R3, R4, R5 si R6). Se numeste latur (sau ramur) a unui circuit o portiune neramificat a sa. De exemplu latura AB, latura BD etc. Numrul de laturi ale unui circuit se noteaz cu l . In cazul figurii 3.1, l 6 . Se numeste nod, punctul de intersectie a cel putin trei laturi ale circuitului. In figura nodurile sunt A, B, C si D. Numrul de noduri ale unui circuit se noteaz cu n (n fig. n = 4 ). De la aceste definitii face exceptie Circuitul neramificat care se consider c are o singur latur si un singur nod. Se numeste ochi al unui circuit, un traseu conductor nchis n acel circuit. Numrul de bucle independente ale unui circuit se noteaz cu litera b . n fig. pot fi bucle urmtoarele trasee: ABDA, ABCD etc. Structura oricrei reele electrice este complet determinat dac se cunosc: numrul de laturi (l ) , numrul de noduri (n) si numrul buclelor independente (b) . Se numeste bucl independent acea bucl care conine cel puin o latur necomun cu alte bucle. Exist o teorem (a lui Euler) care d numrul buclelor independente ale unui circuit.b = l n +1 (3.1) Circuitele electrice pot fi clasificate dup mai multe criterii si anume: a) Dup regimul permanent de functionare se deosebesc: circuite de curent continuu si circuite de curent alternativ b) Dup natura elementelor componente, circuitele electrice pot fi: liniare, neliniare si parametrice. n cazul circuitelor liniare, parametrii lor nu depind nici de valorile semnalelor u sau i si nici de timp. n cazul circuitelor neliniare,
16

parametrii lor depind de valorile semnalelor u sau i , iar n cazul circuitelor parametrice depind de timp. c) n functie de localizarea parametrilor, circuitele sunt: cu parametrii concentrati; cu parametrii distribuiti, d) Dup dimensiunile geometrice ale conductoarelor, circuitele electrice pot fi: filiforme la care dimensiunile sectiunii transversale ale conductoarelor sunt neglijabile n raport cu lungimea lor (densitatea de curent este aceeasi n toate punctele sectiunii lor transversale) si masive n caz contrar. e) n raport cu sursele se disting: circuite active, care contin surse de t.e.m si circuite pasive n caz contrar. f) Dup legtura cu exteriorul, circuitele electrice pot fi : izolate electric (complete), la care nu exist borne de acces cu exteriorul si neizolate (incomplete). g) n raport cu structura lor, circuitele electrice pot fi: neramificate si ramificate (retele).
18. Elementele specifice alecircuitelor electrice de curent continuu. Rezistoare.

Surse de energie electrica. Regimuri de fctionare ale surselor.

Circuitele de curent continuu (regim electrocinetic stationar) sunt caracterizate prin semnale constante de timp, iar transformrile de energie care au loc in ele se datoresc numai miscrii ordonate a sarcinilor electrice. Aceste circuite sunt parcurse numai de curenti de conductie si pot fi caracterizate printr-un singur parametru de circuit rezistenta electric R . In consecint, circuitele de curent continuu cuprind un singur tip de element pasiv rezistorul electric. Rezistorul ideal este un element pasiv de circuit electric (disipativ de energie electric) al crui parametru unic este rezistenta electric R , definit din legea lui Ohm.Rezistoarele, concepute si construite pentru anumite aplicatii tehnice (reglarea tensiunii si intensittii curentului din circuitele electrice, pornirea si reglarea vitezei la unele motoare electrice, inclzirea electric etc..) pot fi clasificate dup mai multe criterii. Dup modul de realizare rezistoarele pot fi: a) bobinate, construite prin infsurarea unui conductor de mare rezistivitate pe un suport izolant; b) peliculare, realizate prin depunerea unei pelicule rezistive pe un suport izolant; c) de volum, (chimice), executate dintr-un amestec de dou sau mai multe faze, dintre care una conductoare (grafit sau negru de fum), avand forma cilindric sau tubular. In functie de dependenta valorii rezistentei R , de intensitatea I a curentului care o parcurge, adic dup alura caracteristicii lor tensiune rezistoarele pot fi: a) liniare, la care rezistena R nu variaz cu I si b) neliniare - in caz contrar. Dup posibilitatea de modificare a rezistenteilor rezistoarele pot fi: a) fixe la care valoarea rezistentei R se stabileste la fabricatie si rmane practic constant pe intreaga durat de functionare;
17

b) variabile , numite si reostate, a cror rezisten se poate regla. Rezistoarele sunt caracterizate prin rezistenta nominal ; puterea nominal Surse de energie electric Sursele de curent continuu sunt generatoare de energie electric caracterizate printr-o t.e.m. constant in timp si printr-o rezistent proprie i r numit rezistent intern a sursei. Dup principiul de functionare, respectiv dup natura campului electric imprimat caracteristic, sursele de curent continuu pot fi: electrochimice (pile si acumulatoare electrice), termoelectrice, fotovoltaice, de inductie (generatoare rotative de c.c.), etc. Curentul I se numeste curent de sarcin al sursei si, in raport cu valoarea sa, se disting urmtoarele regimuri de functionare ale surselor: 1) n gol: I=0, R=,U=E 2) n sarcin: 0<I<In, U=Ri=E-riI Suprasarcina I>In 3) n scurtcircuit, tre evitat I=0, R=0, Isc=E/ri 19.Teoremele lui Kirchhoff a) Prima teorem a lui Kirchhoff rezult din legea conservrii sarcinii (pe baza creia s-a demonstrat teorema continuittii liniilor de curent, exprimat prin relatia (2.15) si se aplic intr-un nod al unui circuit electric. Se consider o suprafata inchis in interiorul creia se afl nodul q (fig. 3.11) Aplicm acestui domeniu forma local 2. Scindm integrala n cte elemente avem:

relatie care constituie prima teorem a lui Kirchhoff si se enunt astfel: ntr-un nod al unui circuit suma algebric a intensitilor curenilor este totdeauna nulConventional, n aceast sum, se iau cu semnul plus curentii care ies din nod (din suprafata ), ntruct sensul lor este acelasi cu sensul pozitiv al normalei n la suprafat. Dac circuitul are n noduri, prima teorem a lui Kirchhoff se aplic pentru (n 1) noduri (ecuatia de ordinul n , fiind o combinatie liniar a primelor ecuatii, nu este independent fat de acestea). b) Teorema a doua a lui Kirchhoff rezult din legea conductiei electrice si se aplic ntr-un ochi al unui circuit electric.

18

Teorema a IIa a lui Kirchhoff se enunt astfel: ntr-o bucl a unui circuit, suma algebric a tensiunilor electromotoare (ek ) este egal cu suma algebric a cderilor de tensiune (Rkik ) din laturile buclei (p) considerate.

plus dac sensul de parcurgere al buclei coincide local cu sensul mrimii respective 20.Transformarea schemelor circuitelor pasive. Rezistenta echiv a unor rezistente conectate in serie/paralel.

In scopul de a simplifica studiul si rezolvarea circuitelor complexe de curent continuu(c.c.), se recurge la transformarea si inlocuirea schemelor complicate cu altele mai simple, dar echivalente.Pentru ca dou circuite s fie echivalente este necesar ca tensiunile nodurilor si curentii ce intr in noduri s rman neschimbati. Rezistenta echivalent a unor rezistente conectate n serie:

Rezistenta echivalent a conexiunii serie (fig.b) va fi: Re=U/I Rezistentele conectate n serie sunt parcurse de acelasi curent I. n acest caz: U =U1 +U2 + ...........+Un U1= R1 I ; U2= R2 I ; ............ Un =RnI U=R1I+R2I.....RnI= Prin identificarea relatiilor rezult: rezistenta echivalent a unui grup de rezistente conectate n serie: Re= Rezistenta echivalent a unor rezistente conectate n paralel
19

Dou sau mai multe rezistente sunt conectate n paralel dac au la borne aceeasi tensiune . Pentru schema din fig. 3.14.a se pot scrie relatiile:

I = I1 + I2 + ..........+ In kirchhoff 1

rezult expresia rezistentei echivalente a unor rezistente conectate n paralel:

stea-triunghi a unui grup de rezistente. Transfigurarea unei portiuni de retea electric const in inlocuirea acelei portiuni cu o alt portiune de retea, echivalent cu prima, astfel incat schimbarea s nu produc nici o modificare in repartitia curentilor din restul reelei. Transfigurarea stea-triunghi presupune inlocuirea unui grup de rezistente conectate in stea printrun grup echivalent de rezistene conectate in triunghi sau invers fig.

21. Transfigurarea

Cele dou grupri sunt echivalente (curentii n noduri si tensiunile ntre noduri nu-si modific valorile), dac rezistentele echivalente ntre perechile de noduri omoloage ale celor dou conexiuni sunt egale, respectiv:

20

Se calculeaz rezistenta conexiunii stea n functie de rezistenta conexiunii triunghi. Prin solutionarea invers a sistemului se pot obtine expresiile rezistentelor conexiunii triunghi n functie de rezistentele conexiunii stea, respectiv:

22.Transformarea schemelor circuitelor active In acest caz, un grup de laturi active conectate intre ele in serie sau in derivatie se inlocuieste printr-o latur activ echivalent caracterizat prin t.e.m. echivalent Ee si rezistenta echivalent Re . a) Pentru o conexiune serie de laturi active (fig.), prin aplicarea legii conductiei fiecrei laturi componente, rezult: U1+ E1= R1 I; U2+ E2= R2 I ... Un+ En= Rn I

21

Aplicnd legea conduciei pentru latura activ echivalent (fig. 3.16.b), rezult:

U+ Ee= Re I Ee=

Re=

nsumarea t.e.m. k E se face algebric, lundu-se cu semnul plus tensiunile electromotoare care au acelasi sens cu curentul, iar cu semnul minus cele care au sens contrar curentului din circuit. Dac laturile active sunt conectate n paralel (fig.), prin aplicarea legii conductiei fiecrei laturi, se obtine:

I=

23.Campul magnetic. Inductia magnetica. Campul magnetic e acea form de existent a materiei care se manifest prin forte sau cupluri de forte, ce actioneaz asupra corpurilor magnetizate sau asupra conductoarelor parcurse de curenti. Explorarea campului magnetic se face cu un corp de prob. Cel mai potrivit corp de prob este o mic spir foarte subtire parcurs de curent, numit bucl de curent, reprezentat teoretic in figura a. si realizat practic in figura .b. Bucla se caracterizeaz prin vectorul: mb =i A= i A n

22

numit momentul buclei. Dac bucla are mai multe spire (N) atunci aria ei se scrie A = N As , unde As este aria unei singure spire. Dac se aduce bucla de curent n spatiul unde se presupune c exist cmp magnetic, asupra ei se exercit actiuni mecanice. Se constat c asupra buclei se exercit un cuplu de forte dat de relatia vectorial : C = mb Bv sau C = i A Bv Mrimea Bv se numeste inductie magnetic n vid si se msoar n tesla [T]. unitatea de msur rezult:

Forte particulare in camp magnetic Actiunile ponderomotoare (forte sau cupluri de forte) in camp magnetic prezint un deosebit interes in electrotehnic, ele constituind baza unor importantesi numeroase aplicaii tehnice. Fortele particulare la care se refer acest paragraf (forta Lorentz , forta Laplace, forta lui Ampere) au fost studiate si determinate initial pe cale experimental, dar ele se pot deduce teoretic in cazurile cele mai generale.
24. 23

Forta Lorentz sau forta magnetic este forta care se exercit asupra unui mic corp ncrcat electric aflat n miscare n cmp magnetic. Experienta arat c asupra unui mic corp ncrcat cu sarcina electric q care se deplaseaz cu viteza v ntr-un cmp magnetic de inductie Bv se exercit forta: F = q v Bv avnd directia perpendicular att pe directia de deplasare, ct si pe directia liniilor cmpului magnetic. Asupra unei sarcini aflate n repaus ( v = 0 ) nu actioneaz cmpul magnetic; forta magnetic este maxim dac directia de deplasare a sarcinii este perpendicular pe liniile de cmp ( v Bv ); forta magnetic este nul dac sarcina se deplaseaz pe linia de cmp magnetic ( v // Bv ). Expresia general a forei (4.6) are aplicaii practice la studiul miscrii particulelor elementare n cmp electromagnetic (de exemplu n acceleratoare de particule). Fora Laplace sau forta electromagnetic este forta care se exercit asupra unui element de conductor parcurs de curent electric aflat n cmp magnetic. Msurnd forta F ce se exercit asupra unui element de conductor de lungime l parcurs de curentul i si situat ntr-un cmp magnetic de inductie Bv se constat experimental c exist relatia: F = i l Bv Sensul forTei este dat de produsul vectorial ( l Bv ). Forta electromagnetic este maxim cnd conductorul este perpendicular pe liniile de cmp ( l Bv ) si este zero cnd conductorul este orientat dup direcTia liniilor de cmp (l // Bv ). Forta Laplace constituie baza funcTionrii motoarelor electrice. Forta lui Ampre sau forta electrodinamic Dac dou conductoare sunt paralele, filiforme, infinit lungi si parcurse de curentii i1 si i2 se constat experimental c asupra lor se exercit o forT dat de relaTia :

Forta o exercit cmpul magnetic al conductorului 1 asupra curentului i2 din conductorul al doilea. Forta este de atracTie dac curenTii au acelasi sens si este de respingere dac curenTii au sensuri contrare.

25.Calculul inductiei magnetice. Formula lui Biot-Savart-Laplace In electrostatic, fenomenele electrostatice sunt produse de repartitiile de sarcin de densitate volumetric si sunt descrise de vectorii E si D. Dac sarcina electric q are distributie volumetric

24

In magnetism, fenomenele magnetice sunt produse de repartitia densittii de curent J (sau de magneti echivalenti) si sunt descrise de vectorii B si H . In magnetism forta elementar care se exercit intre elementele de volum: d F J*dVxBv Prin urmare, intre mrimile campului electrostatic si campului magnetic se pot face urmtoarele analogii:V_j; EV-Bv Se poate calcula astfel Bv , pentru o distribuTie volumetric de sarcin, tinand seama de expresia intensittii campului electrostatic in vid:

- formula Biot- Savart-Laplace Mrimea de stare local in campul magnetic B este direct proporional cu natura mediului prin care se inchid liniile de camp. Dependenta inductiei magnetice de natura mediului se defineste printr o constant de material numit permeabilitate magnetic notat cu . Pentru conductoare filiforme:

Intensitatea campului manetic in vid se determin cu relatia:

26.Tensiunea magnetomotoare. Solenatie.

25

integral care se calculeaz conform fig. 4.6. In membrul drept al relatiei (4.34) intr toti curentii care inlntuie conturul , cu semnul luat dup regula burghiului drept. Astfel pentru exemplul din fig. 4.6 se poate scrie:

26

27. CAMPUL MAGNETIC IN SUBSTANT. Magnetizare temporar si permanent. Magnetizatie In natur exist anumiti oxizi de fier care au capacitatea de a produce camp magnetic in jurul lor. Magnetii permanenti pot fi produsi si in mod artificial prin introducerea materialelor feromagnetice intr-un camp magnetic. Se spune c un corp este magnetizat sau se afl in stare de magnetizare dac el este supus unor forte si cupluri cand este adus intr-un camp magnetic. Aceast stare de magnetizare poate fi permanent (nu depinde de valoarea inductiei magnetice) sau temporar (depinde de valoarea inductiei magnetice in care este introdus corpul). Caracterizarea acestei stri, pentru corpuri cu dimensiuni mici, se face cu mrimea vectorial m , numit moment magnetic, analog cu momentul buclei. Cuplul si forta ce se exercit asupra unui mic corp magnetizat sunt:

Forta apare numai n cmpuri neuniforme. Sensul relatiei poate fi artat n figura:

n cazul corpurilor cu dimensiuni mari, avem de-a face cu un moment magnetic, rezultant, dat de suma vectorial a momentelor magnetice k m ale prtilor elementare: Limita raportului dintre m si volumul V , cnd acest volum tinde ctre zero, se numeste intensitate de magnetizare sau magnetizatie:

Pentru o repartitie uniform a curentilor moleculari rezult:

27

[A/m]

28