Sunteți pe pagina 1din 27

Cap.

1 TURISMUL ACTIVITATE ECONOMICOSOCIALA


1.1. Conceptele turism si turist 1.2. Turismul si dezvoltarea economicosociala

1940 Hunziker Individual und Sozial Turisme Westereuropanische Raun

Turismul = ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare.

1937 Consiliul Societatii natiunilor: turistul international=persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta. 1950 OMT vizitator international

TURISTI = vizitatori temporari ce stau cel putin 24 de ore in tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi: loisir, afaceri, familie, misiuni si reuniuni.

EXCURSIONISTI = vizitatori temporari ce calatoresc pentru propria placere si stau mai putin de 24 de ore in tara vizitata.

- Calatorul in tranzit = orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat cele turistice. - Turistul intern = acea persoana care viziteaza un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24 de ore.

PRINCIPALELE FORME ALE TURISMULUI


Turism intern (domestic tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc numai in interiorul acesteia. Turism receptor (inbound tourism) = non-rezidentii care calatoresc in tara data. Turism emitator (outbound tourism) = rezidentii tarii date care calatoresc in alte tari.

Turism interior (turism intern plus receptor)


Turism national (intern plus emitator)

Turism international (receptor plus emitator)

TURISTUL=orice persoana care se deplaseaza in afara resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

CRITERII - Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei obisnuite; - Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag, vizitatorul avand statut de rezident; - Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul decat exercitarea unei activitati remunerate.

MOTIVE DE CALATORIE
Loisir, recreere si vacanta (odihna) vizitarea oraselor, participarea la manifestari cultural-sportive, efectuarea cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc. Vizite la rude si prieteni vizitarea parintilor, concedii in familie, participarea la funeralii, etc. Afaceri si motive profesionale reuniuni, conferinte, targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc. Tratament medical statiuni balneare, fitness, talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire, infrumusetare). Religie/pelerinaje evenimente religioase. Alte motive personal insotitor de bord, tranzit, etc.

NEINCLUSI IN STATISTICA TURISMULUI


Lucratori la frontiera Refugiati Membrii fortelor armate Reprezentanti consulari Diplomati Imigranti temporari si permanenti

Industria turistica
Locuinta si alimentatie Transport Organizatorii de calatorii Atractii-agrement Administratorii destinatiilor

TURISMUL SI DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA


Turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, pe nasterea si cultivarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii G.Frenler

IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI


1. Factor stimulator al sistemului economic global Prin dezvoltarea turismului se obine un semnificativ spor de producie; pentru anul 2010 se ateapt ca turismul s reprezinte 9,6% din produsul intern brut la nivel mondial, respectiv 5751 miliarde USD. Aportul turismului la PIB difer sensibil ntre zonele i statele lumii n funcie de nivelul acestora i de dezvoltarea i structura economiei rilor respective. Astfel, n Europa, principala zon turistic a lumii, cota de participare a turismului la PIB este superioar mediei mondiale. De asemenea, n rile insulare din Marea Caraibelor ponderea ajunge la 65-75%. Desigur, sunt i ri n care turismul este mai slab dezvoltat i, corespunztor, aportul lui la crearea PIB este mai modest; n aceast categorie se include i ara noastr, unde, la nivelul ultimilor ani, turismul a participat doar cu 45% la realizarea PIB.

Turismul este nu numai creator de PIB, ci are i o contribuie important la realizarea valorii adugate. Prin specificul su activitate de servicii, consum mare de munc vie, de inteligen i creativitate turismul particip la crearea VA ntr-o proporie superioar ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare.

Turismul are, totodat, i un important efect de antrenare, de stimulare a produciei n alte domenii, rezultat al caracterului su de ramur de interferen i sintez. Studii elaborate n acest sens au evideniat c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte de nevoile turismului.

2. Turismul se manifest i ca un mijloc de diversificare a structurii economiei. Astfel, nevoia de adaptare la cerinele turitilor favorizeaz, pe de o parte, apariia unor ramuri (activiti) specifice: industria agrementului, transportul pe cablu, ageniile de voiaj, producia de artizanat i, pe de alt parte, imprim dimensiuni noi unora dintre ramurile existente: agricultur, industria alimentar, construcii, transporturi, servicii culturale.

Prin turism se pot valorifica elemente precum peisajul, clima, apele minerale terapeutice, obiective culturale, elemente ce nu pot fi valorificate n alte domenii de activitate. Astfel se asigur dezvoltarea unor zone mai puin bogate n resurse care s permit dezvoltarea industrial a acestora, pe baza resurselor turistice naturale i antropice, care atrag turitii i duc la dezvoltarea staiunilor turistice.

3. Turismul repr o cale deValorificare superioar a resurselor

4. Datorit efectelor benefice asupra economiei unor zone, activitatea turistic favorizeaz eliminarea decalajelor interregionale, privite la scar naional sau mondial, o soluie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localitile dezindustrializate

5. Asigurarea unei circulatii banesti echilibrate


Prin cheltuielile fcute de turiti pentru procurarea de bunuri i servicii specifice, este redat circulaiei o bun parte din veniturile acestei populaii, conducand spre un echilibru optim, necesar ntre cererea i oferta de mrfuri i servicii.

Turismul - furnizor de locuri de munc


Turismul genereaz noi locuri de munc, avnd o contribuie major la atragerea excedentului de for de munc din alte sectoare i, implicit, la atenuarea omajului. World Travel and Tourism Council (WTTC) estimeaz, pentru 2010, la 303 milioane persoane numrul celor angajai direct n turism, ceea ce reprezenta circa 8,1% din totalul forei de munc ocupat la scar mondial.

Turismul internaional i comerul mondial


In anul 2009, ncasrile din turismul internaional mpreun cu cele din transporturile turistice aeriene reprezentau mai mult de 1000 mld. USD, fapt ce plaseaza aceast activitate naintea tuturor categoriilor de produse i servicii exportate.

Prin specificul su, turismul internaional face parte din structura comerului invizibil, reprezentnd una dintre componentele principale ale acestuia.
Comerul invizibil este o form a schimburilor internaionale, constituit din ansamblul tranzaciilor economice internaionale care nu au ca obiect un bun material.

Prin apartenena la comerul invizibil, turismul internaional are o contribuie semnificativ la creterea i diversificarea exporturilor. n funcie de condiiile concrete ale fiecrei ri, turismul reprezint un export sau un import; astfel, bunurile i serviciile pe care le consum turitii pe durata deplasrii lor ntr-o ar pot fi asimilate, pentru ara vizitat, cu un export; n acelai timp, cheltuielile pe care le face un turist n strintate constituie, pentru ara lui de reedin, un import. In consecin, o cretere a numrului turitilor internaionali i/sau a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor internaionale.

Analiza structurii comerului mondial, n general, i a celui cu servicii, n particular, evideniaz locul important pe care l deine turismul - circa 6% n exportul de bunuri i peste 30% n comerul cu servicii -, precum i faptul c evoluia acestuia a fost n multe cazuri superioar dinamicii comerului mondial.

n ce privete aportul turismului internaional la diversificarea exporturilor, acesta este susinut prin varietatea produselor i serviciilor puse la dispoziia turitilor Turismul, ca form a exporturilor, se dovedete i deosebit de eficient; el presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, a taxelor vamale, a diferitelor comisioane etc. Ca urmare, turismul internaional se manifest ca o important surs de devize sau de economisire a acestora. Turismul internaional contribuie, n acest fel, la echilibrarea balanelor comerciale i de pli.

Incasrile i cheltuielile din turism sunt evideniate n postul Cltorii" (contul operaiunilor curente); aici sunt cuprinse, la credit, cheltuielile turitilor strini n ara primitoare, cheltuieli legate de cazare, alimentaie, transport intern, tratament balneo-medical i alte servicii, iar la debit, cheltuielile de aceeai natur fcute de rezideni n strintate.

Semnificatii socio-culturale ale turismului


turismul are o importan deosebit n satisfacerea nevoilor materiale i spirituale ale oamenilor, influennd pozitiv dimensiunile i structura consumului. Consumul turistic are o alctuire eterogen, fiind reprezentat, n termeni financiari, de cheltuielile fcute de turiti pentru cumprarea de bunuri i servicii specifice. Cheltuielile pentru vacane reprezint la nivel mondial 9,7% din cheltuielile de consum; n majoritatea rilor europene se situeaz la 11-12% n timp ce n ara noastr este de numai 3,2%.

Rspunznd unor cerine de ordin social, turismul se afirm i ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Turismul exercit influen asupra mediului i componentelor sale. Datorit complexitii fenomenului turistic, relaia dintre acesta i mediu prezint numeroase faete, se manifest pozitiv i/sau negativ. Turismul acioneaz n direcia intensificrii i diversificrii legturilor dintre naiuni.