Sunteți pe pagina 1din 8

MACROECONOMIE_A_F

TRUE/FALSE 1. Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea adaugata bruta plus amortizarea capitalului fix. ANS: F 2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii eco-

nomici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, n decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
ANS: T 3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii eco-

nomici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.


ANS: F 4. Produsul National Net este denumit si Venit National atunci cand este evaluat la preturile factorilor. ANS: T 5. In calculul indicatorilor macroeconomici atributul national are in vedere apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea n propria tara sau n alte tari. ANS: T 6. Consumul de capital fix (CCF) este inclus n Produsul National Net (PNN): ANS: F 7. Indicatorii macroeconomici se calculeaza numai dupa metoda produsului final. ANS: F 8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la intreg la parte. ANS: T 9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) nu sunt incluse in preturile pietei. ANS: F 10. Consumul intermediar este inclus in Produsul Intern Brut. ANS: F 11. Consumul intermediar este inclus in Produsul Global Brut. ANS: T 12. Investitia neta este inclusa n Produsul Intern Brut.

ANS: T 13. PIB poate fi egal cu PNB. ANS: T 14. PNN (produsul national net) nu este in nici un caz egal cu VN (venitul national). ANS: F 15. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi curente a valorii bunurilor si serviciilor finale

produse intr-o perioada data.


ANS: T 16. Produsul Intern Brut real exprima valoarea bunurilor finale n preturi curente. ANS: F 17. Din punct de vedere teoretic, PIB si PNB in termeni reali nu pot fi niciodata mai mari decat in termeni nominali. ANS: F 18. Volumul valoric al amortizarilor serveste la inlocuirea capitalului fix si nu la cresterea economica. ANS: F 19. Progresul tehnic este un factor indirect al cresterii economice. ANS: F 20. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura calitativa a progresului tehnic. ANS: F 21. Cresterea economica implica un echilibru permanent intre cerere si oferta. ANS: F 22. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de formele de circulatie, de repartitie sau de consum. ANS: F 23. Cresterea economica zero reflecta situatia n care rezultatele economice raman constante. ANS: F 24. Tipul extensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.

ANS: F 25. Tipul intensiv de crestere este specific tarilor avansate economic. ANS: T 26. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice. ANS: T 27. Nivelul scazut al veniturilor si agravarea problemei datoriei externe sunt trasaturi ale tarilor subdezvoltate. ANS: T 28. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari. ANS: F 29. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei. ANS: F 30. Subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma si de aceea el nu poate fi evidentiat prin comparatie cu tarile dezvoltate. ANS: F 31. Subdezvoltarea este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica. ANS: F 32. Strategiile de eliminare a subdezvoltarii se pregatesc mai ales de tarile dezvoltate si de organismele internationale. ANS: F 33. Este corecta relatia: V = C - E . ANS: F 34. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor. ANS: F 35. Rata consumului ia intotdeauna valori pozitive si subunitare. ANS: T 36. Este corecta relatia: c + e = 1 . ANS: T

37. Este corecta relatia: c + e = 1 . ANS: T 38. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori supraunitare. ANS: F 39. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient supraunitar. ANS: T 40. Multiplicatorul investitiilor este determinat numai de sporul investitiilor. ANS: F 41. Multiplicatorul investitiilor se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor. ANS: T 42. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului nu are nici un rol in cresterea economica. ANS: F 43. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice sunt determinate de factori sau evenimente neprevazute. ANS: F 44. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic. ANS: F 45. Ciclicitatea este determinata numai de cauze si factori infrastructurali si structurali. ANS: F 46. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii. ANS: F 47. Ciclul economic nu este doar un fenomen unidimensional. ANS: T 48. Ciclurile Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri. ANS: T 49. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri decenale.

ANS: F 50. Amplitudinea ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua puncte succesive de contractie sau de relansare. ANS: F 51. Investitiile indeplinesc un rol minor in mecanismul ciclicitatii economice. ANS: F 52. Economia de piata regleaza singura ciclurile economice, fara nici o interventie a institutiilor statului. ANS: F 53. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata. ANS: F 54. Somajul nu poate fi masurat si delimitat cu precizie de populatia ocupata si de populatia inactiva. ANS: T 55. Orice crestere a pretului inseamna inflatie. ANS: F 56. Inflatia este starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta. ANS: F 57. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata. ANS: F 58. Inflatia se masoara in forma absoluta ca masa monetara. ANS: F 59. Indicele Preturilor de Consum (IPC) are intotdeauna aceeasi valoare ca Indicele General al Preturilor (IGP). ANS: F 60. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al cererii de bunuri. ANS: F 61. Combaterea inflatiei se impune a se realiza prin interzicerea emisiunii de moneda suplimentara. ANS: F

62. Unul dintre rolurile statului in economie este de a elabora programe macroeconomice sau planuri de dezvoltare. ANS: T 63. Veniturile bugetare au doua resurse principale: fiscale si nefiscale. ANS: T 64. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit direct. ANS: F 65. Impozitul pe dividende este un impozit indirect. ANS: F 66. n conceptia clasica politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa rezultatele obtinute si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat. ANS: F Keynesiana 67. Serviciul datoriei inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente. ANS: T 68. Veniturile bugetare din impozite nu depind de performantele economice. ANS: F 69. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor. ANS: F 70. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata prin interventia statului. ANS: F 71. Protectia sociala realizata de stat asigura decisiv eficienta economiei de piata. ANS: F 72. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei. ANS: F 73. Institutiile statului sunt principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei. ANS: T 74. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale.

ANS: F 75. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar. ANS: F 76. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie. ANS: F 77. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului. ANS: F 78. Multiplicatorul bugetar poate imbraca in practica o singura forma. ANS: F 79. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi. ANS: F 80. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite indirecte. ANS: T 81. Planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai eficienta a economiei de piata. ANS: F 82. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati. ANS: T DIF: mediu REF: sinteze 48, curs 127

83. Inegalitatea veniturilor nu are nimic comun cu meritele si echitatea sociala. ANS: F 84. Discriminarea de catre patroni constituie o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor. ANS: F DIF: usor REF: sinteze 47, curs 116

85. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele economice ale firmelor. ANS: F 86. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai larga decat nivelul de trai.

ANS: T

DIF: usor

REF: sinteze 48, curs 127

87. Stilul de viata nu are nici o tangenta cu modul de viata. ANS: F 88. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu o unitate monetara. ANS: T 89. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea climatului de afaceri. ANS: T 90. Unul dintre obiectivele interventiei statului in economie il constituie diminuarea somajului si inflatiei. ANS: T 91. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la Paritatea Puterii de Cumparare (PPC). ANS: T 92. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane exista o diferenta semnificativa. ANS: T