Conceptualizarea sociala a emotiilor

Chiar daca nu au ocupat un loc central in teoriile sociologice emotiile nu au fost ignorate. Theodor D. Kemper in 1990 si-a organizat discursul referitor la sociologia emotiilor pe baza urmatoarelor antinomii:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Abordarea emotiilor la nivel micro si macrosociologic Utilizarea in studiul emotiilora metodelor cantitative/calitative Orientarea pozitivista/antipozitivista Interesul pentru managementul emotiilor/ explicarea emotiilor Scopul studiilor este predictia/ descrierea emotiilor Abordarea biosociala/ abordarea social-constructionista a emotiilor Analiza gender Economia politica a emotiilor

1. Desi sociologia a debutat prin studierea societatii ca intreg, odata cu aprofundarea cunoasterii sociologice s-a produs o specializare ce a condus la doua abordari diferite din partea sociologilor micro si macrosociologic. Cu toate aceastea au existat cercetatori care au ignorat aceasta segmentare. 2. Desi pare contraproductiva s-au adus contributii semnificative prin utilizarea metodelor calitative. Un bun exemplu al cercetarii cantitaiv-calitativ este Teoria controlului afectelor de Lynn Smith Lovin si David R. Heise. 3. Adeptii orientarii pozitiviste sunt de parere ca studiul emotiilor nu poate fi realizat daca nu se are in vedere interpretarea pe care o dau indivizii. Orientarea pozitivista se bazeaza pe cercetarea cantitativa, dupa modelul stiitelor naturii. De partea antipozitivista se situeaza Norman K. Denzin care a formulat urmatoarele teoretico-metodoligice: 3.1. Emotiile trebuie studiate ca trairi 3.2. Elementele esentiale ale emotiilor trebuie izolate si descrise 3.3. Emotiile trebuie sa fie intelese ca un proces de excitare in sine, elaborat in sine si cu evolutie in sine 3.4. Intelegerea si interpretarea fenomologica a emotiilor nu trebuie sa fie cauzala, ci descriptiva, interpretativa si procesuala. 3.5. Orice interpretare a emotiilor trebuie evaluata prin capacitatea ei de a produce trairi emotionale si prin capacitatea ei dea a facilita intelegerea trairilor care au fost descrise 3.6. Interpretarea fenomologica a trairilor emotionale trebuie sa fie culturala si istorica 4. Considerarea ca emotiile sunt construite social implica faptul ca ele pot fi controlate si schimbate de catre indivizi. Pe de alta parte exista studii care vizeaza explicarea emotiilor nu si managementul acestora. 5. Initial studiile s-au axat pe enuntarea unor enunturi referitoare la emotii. Pe masura acumularii de cunostinte unii cercetatori si-au propus sa construiasca modele de predictie a emotiilor. 6. Dezbaterea asupra acesteia a reaparut dupa aparitia sociobiologiei. Se confrunta parerilor conform carora factorii fiziologici influenteaza emotiile pe de-o parte iar de cealalta factorul cognitiv fiind cel determinant

7. Se concentreaza asupra constrangerilor sociala si culturale responsabile de emotionalitatea crescuta a femeilor fata de barbati 8. Conform majoritatii sociologilor, modul de productie constituie elementul central pentru intelegerea vietii sociale

Natura sociala a emotiilor

O idee accepta astazi este aceea ca emotiile sunt contruite social si sunt evaluate in raport cu valorile si normele sociale. In 1990 Steven L. Gordon a prezentat dimensiunile sociale ale emotiilor in urmatoarea ordine: originea, cadrul temporal, structura si schimbarea. Pentru a exemplifica aceasta structura a fost folosita viata sociala din Romania de dupa decembrie 1989 Originea: In prima perioada a instaurarii comunismului ura de clasa a existat deoarece societatea era impartita in categorii diametral opuse (proletarii si burghezii). Nivelul resentimentelor de clasa este important deoarece cu ajutorul acestuia putem determina nivelul conflictului de clasa. Dupa 1989 resentimentele si invidia au continuat sa domine viata sociala din Romania, acest lucru fiind cel mai evident in politica unde demnitarii sunt manati doar de bucuria produsa de necazul adversarului.