Sunteți pe pagina 1din 15

Noxe profesionale, boli profesionale Mediul ocupaional, in care are loc activitatea omului, se caracterizeaz prin complexul de factori

microclimaterici i fizico-chimici specifici ce pot influena negativ sntatea angajailor. Aceti factori (temperatura i umiditatea aerului, zgomotul, vibraia, substanele toxice, iluminatul nefavorabil etc.) se mai numesc factori nocivi sau factori periculoi. Periculoi sunt factorii care in anumite condiii pot provoca dereglri acute ale sntii i moartea organismului. Nocivi sunt factorii care exercit influen negativ asupra capacitii de munc sau provoac boli profesionale i alte consecine nefavorabile. In paralel cu factorii periculoi i nocivi, condiiile de munc sunt determinate de anturajul de producere sau caracterul muncii. Capacitatea de munc i sntatea muncitorilor sunt influenate de caracterul muncii, organizarea ei, interrelaiile din colectivele de munc i organizarea locurilor de munc. In legtur cu aceste aspecte, in igiena muncii se folosete mai frecvent termenul noxe profesionale prin care se subineleg toi factorii ce pot condiiona scderea capacitii de munc, apariia intoxicaiilor i maladiilor acute i cronice, sporirea morbiditii cu incapacitate temporar de munc i alte influene negative. Dintre noxele profesionale fac parte factorii fizici, chimici i biologici, inclusiv suprasolicitrile fizice (statice i dinamice), insuficiena activitii fizice (hipodinamia) i suprasolicitrile psihoemoionale. Clasificarea agenilor nocivi profesionali i caracteristica lor In condiiile contemporane de activitate angajaii se confrunt cu o serie de factori profesionali de risc, numii in ansamblu, noxe profesionale, care in mare msur determin starea lor de sntate. Aceti numeroi factori, caracteristici pentru mediul de munc necesit o anumit grupare, ceea ce este important pentru organizarea examenelor medicale i elaborarea msurilor profilactice. Agenii nocivi profesionali se clasific in funcie de toxicitatea lor, influena asupra sntii, provenien (natur) etc. In special dup natura lor agenii nocivi profesionali se divid in: a. factorii fizici pulberi minerale i organice, radiaii, variaii ale temperaturii mediului de munc, variaii ale umiditii aerului, curenii de aer, zgomot, trepidaii, presiuni atmosferice anormale .a.; b. factorii chimici elementele sau substanele chimice nocive care polueaz atmosfera locului de munc sub form dispersat, solid, lichid sau gazoas; c. factorii biologici cu efect contaminant, infectant sau parazitant asupra organismului; d. factorii psihosociali cu efect preponderent neuropsihic i stresant asupra organismului, in special asupra sistemului nervos central; e) factorii ergonomici insuficienta adaptare a mainilor la procesul de munc i a uneltelor la posibilitile omului. Exist mai multe clasificri ale noxelor profesionale, ins la ora actual rmane destul de argumentat, bine structurat i schematizat clasificarea lui A. A. , 1977 (tabelul 1).

Caracteristica igienic a factorilor fizici ai mediului ocupaional Aerul zonei de munc se caracterizeaz printr-o serie de procese i fenomene fizice, numite factori fizici care influeneaz direct sau indirect asupra organismului. Microclimatul este unul din factorii fizici ai mediului de producie in industrie, agricultur i alte ramuri ale economiei naionale ce exercit o influen multilateral asupra strii funcionale a organismului, capacitii de munc i sntii muncitorilor. El este constituit dintr-un complex de factori fizici - temperatur, umiditate, radiaie termic, viteza curenilor de aer. Starea microclimatului zonei de lucru este influenat de condiiile climaterice, caracterul procesului tehnologic, particularitile constructive i de ventilare ale incperilor industriale etc. Influena factorilor microclimei asupra organismului este determinat de necesitatea lui de a-i menine temperatura intern la un nivel constant, independent de cea extern. Atunci cand cantitatea de cldur format in organism este egal cu cea eliminat, are loc un echilibru termic ori homeostaz termic a organismului. Pentru a menine constanta temperaturii interne organismul are nevoie de anumite condiii microclimaterice. Conform recomandrilor igienice, aceste condiii variaz in funcie de caracterul muncii i constituie: temperatura aerului 17-23.C, umiditatea relativ 40-60%, viteza de micare a aerului 0,2-0,5 m/s. Microclimatul nefavorabil de producere poate fi cauza unor dereglri funcionale ale diferitelor sisteme - cardiovascular, nervos central, respirator, digestiv, a metabolismului hidrosalin, proteic, glucidic etc. Aciunea repetat a radiaiei termice poate slbi reactivitatea imunologic a organismului. Radiaiile termice pot fi cauza unor dereglri acute ale sntii (ocul termic, ocul solar), a bolilor profesionale (cataracta . a.) i a unor stri morbide a cilor respiratorii, nervilor periferici, sistemului locomotor etc. Microclimatul nefavorabil poate accentua aciunea altor factori nocivi ai mediului - substanelor toxice, microorganismelor, vibraiei etc. Zgomotul industrial prezint o totalitate haotic de sunete cu intensitate i frecven diferit, ce apar in procesul de producere i influeneaz negativ asupra organismului uman. Principalele

surse de zgomot sunt procesele de tiere ale metalului, lemnului, de nituire, sfredelire, lefuire, loviturile dintre piesele mecanismelor, friciunea pieselor mobile, micarea aerului in vartej etc. Rspandesc zgomot majoritatea mainilor i mecanismelor cu pri mobile cele de esut, de cusut, agricole etc. Nivelul actual de dezvoltare al tuturor ramurilor economiei naionale a fcut s creasc cu mult nivelul zgomotului industrial - unul din cei mai nocivi factori ai mediului ocupaional. Zgomotul acionand zi de zi, lent i ireversibil, lezeaz organul auditiv i duce la dezvoltarea surditii. Zgomotul industrial de intensitate mare poate cauza dereglri funcionale ale sistemului nervos, cardio-vascular, tractului digestiv. Toate aceste afeciuni in ansamblu constituie boala de zgomot. Schimbrile ce au loc in organism sub aciunea zgomotului se impart in specifice (modificri in aparatul auditiv sub form de hipoacuzie i surzirea complet) i nespecifice (modificri in diferite organe i sisteme ale organismului). Aciunea nociv a zgomotului depinde de intensitatea, durata i caracteristica spectral a acestuia, de factorii industriali insoitori i de starea de sntate a muncitorilor. Vibraia industrial prezint micarea oscilatorie a corpurilor solide in mediul elastic. Surse de vibraii sunt instrumentele i mecanismele care au la baz principiul vibraiei: ciocanele de nituit, de temuire, pneumatic etc., imperfeciunea mecanismelor de tanare, forjare, tiere, mijloacelor de transport. Vibraiile sunt un factor nociv intalnit in toate mediile de producere. Ele exercit o influen negativ asupra diverselor funcii ale organismului, iar in caz de aciune indelungat i intens pot cauza chiar afeciuni patologice i boala de vibraie. Boala de vibraie se caracterizeaz prin spasmul vaselor sangvine, in special al celor din falangele degetelor. De aceast boal sufer mai ales muncitorii-nituitori din construcia de avioane, cei ce deservesc mainile de polizat i lefuit, lucreaz cu ciocanul pneumatic. Dup principiul de transmitere la om, vibraiile se impart in generale i locale. Vibraia general este vibraia locului de munc (scaunul, podeaua, utilajul tehnologic, mijloacele de transport etc.) i se transmite prin suprafeele de sprijin ale corpului care contacteaz cu podeaua sau scaunul. Vibraia local dup sursa de provenien se imparte in vibraia care se transmite la mainile manuale, instrumente, utilaj tehnologic i de la piesele prelucrate, inute in man. Radiaiile electromagnetice cuprind campurile electrostatic (CE), magnetic (CM) permanent, cu frecven joas, de radiofrecven, radiaiile infraroii, ultraviolete, LASER, etc. Au utilizare in instalaiile de radiolocaie, televiziune, radioemisiune, radionavigaie. O rspandire larg o au undele electromagnetice (UEM) in medicin, unde sunt utilizate cu scop curativ i diagnostic: piroterapia, frecvene ultrainalte, frecvene suprainalte, electronarcoz, electrosomn; pentru inclzirea sangelui rcit, pentru inlturarea hipotermiei dup operaia deschis la inim, pentru dezghearea organelor i esuturilor conservate, la tratarea degerturilor, la creterea imunorezistenei esuturilor, tratarea tumorilor maligne. Efectul biologic se manifest prin efecte termice i atermice: Efectul termic structurile avascularizate (cristalinul) i relativ avascularizate (vezica biliar, vezica urinar, lumenul tractului gastro-intestinal) sunt expuse suprainclzirii. Efectul atermic organele critice pentru iradierea cu UEM sunt ochiul (cataracta), testiculul (sterilitate), SNC (tulburri senzoriale, endocrine, circulatorii ale activitii nervoase superioare). Campul electrostatic se formeaz la exploatarea instalaiilor energetice pentru procesele electrotehnologice (aplicarea electrostatic a lacurilor i vopselelor, purificarea electric a gazelor, separarea electrostatic a minereurilor etc.). Campul magnetic permanent se formeaz la funcionarea electrolizoarelor, solenoizilor, instalaiilor de impulsuri de tip condensator sau cu semiperioad, liniile de curent continuu. Campurile electromagnetice de radiofrecven formate la funcionarea generatoarelor cu tuburi electronice de curent de frecven inalt, se folosesc la prelucrarea metalelor i in radiofuziune; a generatoarelor de curent cu frecven ultrainalt in televiziune, radiocomunicaii i medicin; a generatoarelor de curent cu frecvena suprainalt in radiocomunicaii, radionavigaii, radiospectroscopie, radioastronomie etc. LASER (light amplification by stimulated emission of radiation) i MASER (microwave amplification by stimulated emission of radiation) sunt aparate care amplific lumina (LASER) sau microundele (MASER). LASERul se utilizeaz actual in

medicin, tehnica militar, comunicaii, meteorologie, geologie, sisteme de fotografiat cu vitez mare, industrie etc. Organele critice sunt ochiul i tegumentele. MASER-ul este utilizat in radioastronomie i pentru inregistrarea semnalelor radio. Personalul care lucreaz cu MASER este expus riscului generat de microunde, dominat in special de efecte termice. Pulberile ca nox profesional Praful industrial, in calitate de factor nefavorabil al mediului de producere, se intalnete practic in toate ramurile industriale, inclusiv i in agricultur. Praful industrial prezint particule de substane solide de dispersie fin, formate in procesul de producie, care se gsesc un timp indelungat in stare de suspensie in mediul aerian. Dintre procesele generatoare de praf putem meniona: perforarea, zdrobirea, mrunirea materiei prime i a semifabricatelor in industria minier, a porelanului, materialelor de construcie, in agricultur, indus tria uoar etc.; amestecarea, finisarea, lefuirea diverselor suprafee in industria constructoare de maini .a.; prelucrarea, ciuruirea, ambalarea substanelor pulverulente. Aciunea prafului asupra organismului depinde de compoziia chimic i proprietile sale fizice. Astfel, praful de plumb, beriliu, vanadiu i alte substane chimice posed o aciune toxic accentuat i la ptrunderea in organism provoac intoxicaii grave. Pulberile care nu posed aciuni toxice exprimate, pot genera diferite boli cronice, aa ca pneumoconioze, bronite, pneumonii .a. Compuii chimici i caracteristica lor igienic Substanele chimice din zona de munc sunt numite toxice dac ele au tendina s perturbe homeostaza organismului. Aceti compui, care de fapt sunt poluani chimici, se clasific in 2 grupe (V. Gavt i coaut., 2001): a. anorganici, dintre care sunt pulberii, gazele acizii, CO2, SO2, NOx, CO, b. substanele oxidante, Cl2, NH3, F, nitraii, nitriii, metalele grele (Pb, Hg, Cd, As); organici, care includ trihalometanii (THM), hidrocarburile aromatice policiclice (HPA), epoxizii, nitrozaminele, nitrozamidele, fenolii, crezolii, pesticidele etc. Substanele chimice sunt rspandite nu numai in industria chimic, dar i in industria constructoare de maini, metalurgic, de prelucrare a lemnului, uoar, alimentar etc. Substanele chimice sunt folosite foarte frecvent in calitate de solveni, colorani, catalizatori, pentru protecia plantelor, in zootehnie etc. Ele sunt utilizate de asemenea la producerea esturilor sintetice, maselor plastice, la conservare i alte procese tehnologice. Conform . . (1985) substanele chimice ca i in cazul V. Gavat i coaut. (2001) se divid in 2 grupe: substane neorganice i organice. Substanele neorganice cuprind derivatele clorului, sulfului, azotului, fosforului, carbonului, metale (plumb, zinc, mercur, cobalt). Substanele organice includ subgrupele hidrocarburilor aromatice (benzenul, toluenul, xilenul) i alifatice (benzina), derivatele clorurate ale hidrocarburilor alifatice (tetraclorura de carbon, dicloretanul), alcoolii alifatici (metilic, etilic) .a. In funcie de destinaie unele substane chimice pot fi unite in grupe aparte, cum ar fi pesticidele sau solvenii. In grupa pesticidelor se includ nu numai substane organice, dar i cele neorganice. Calea de ptrundere a substanelor chimice in organism depinde in mare msur de starea lor i unele proprieti. Aceste substane se pot afla in aerul zonei de munc sub form de gaze, vapori, lichide, prafuri. Starea acestor substane chimice determin nu numai ptrunderea lor in organism dar i concentraia lor ulterioar in sange, periculozitatea, capacitatea de a ptrunde in organism prin piele. Mai frecvent ptrund in organism poluanii chimici prin respiraie, mai rar prin tractul gastrointestinal i inc mai rar pe cale cutanat. Substanele toxice ptrunse in organism pe cale oral strbat mucoasele tractului gastrointestinal, din aerul inhalat trec prin alveole, din mediu prin tegumente i se absorb mai mult sau mai puin in sange, circul prin diferite esuturi sau organe i exercit o aciune general sau specific asupra unora dintre ele. O bun parte din substanele toxice sunt eliminate din organism prin cile respiratorii, tractul gastrointestinal, rinichi, piele. Unele substane se acumuleaz in organism ptrunzand in cantiti mici pe parcursul unui timp indelungat, ceea ce contribuie la intoxicaii cronice.

Foarte frecvent noxele profesionale se depoziteaz in organism precum in esutul adipos insecticidele organoclorurate, solvenii organici, nitroderivaii; in esutul osos plumbul, stroniul, bariul, calciul, ferul i fosforul; in rinichi i intestine mercurul; in muchi, ficat i rinichi plumbul, fluorul, arsenul. In funcie de gradul de toxicitate i de cantitatea substanei ptrunse in organism pot aprea intoxicaii acute sau cronice. Intoxicaiile acute, de regul, apar in cazul ptrunderii in organism a unei cantiti relativ mare de toxice sau a unei substane foarte toxice. Simptomele de intoxicaie acut apar in primele ore dup ptrunderea substanei in organism. Manifestarea clinic depinde de substana ptruns in organism i se poate exprima prin afectarea cilor respiratorii (strnut, tuse, mai rar edem pulmonar), aparatului gastro-intestinal (greuri, vom, dureri abdominale, diaree), iritarea pielii (inroirea, hiperemia, senzaii de durere), dereglri ale sistemului nervos (cefalee, somnolen, excitabilitate sporit). Mai frecvent ins se intalnesc intoxicaiile cronice cu simptome generale, cum ar fi slbiciune, scderea capacitii de munc, insomnie, sporirea morbiditii generale. Aciunea indelungat a cantitilor mici de substane toxice reduce rezistena organismului. Cu timpul apar i simptomele specifice, de exemplu, modificrile in sange sub influena benzenului, toluenului, xilenului. La inceput sporete numrul de leucocite, eritrocite i se reduce numrul de limfocite. Ulterior, dac aciunea toxicului continu, se constat reducerea numrului de leucocite, de eritrocite i trombocite. Dintre simptomele specifice putem meniona cele ce apar in rezultatul ptrunderii in organism a alcoolului metilic (scderea acuitii vzului pan la orbire), a unor metale, ca plumbul, mercurul (lizereul saturnin la marginea liber a gingiei). Unele substane la aciunea indelungat contribuie la sporirea sensibilitii organismului i apariia bolilor alergice, cum ar fi astmul bronic, dermatitele etc. Aa o aciune posed unele metale, ca mercurul, arsenul, nichelul i unele substane organice ursolul, nitrobenzenul, nitrotoluenul. Funinginea, parafina, uleiurile minerale, gudronul, in cazul influenei indelungate manifest proprieti cancerigene. Aciunile substanelor toxice asupra organismului se pot modifica in cazul prezenei lor in combinaie. In acest caz poate avea loc sumarea efectelor toxice sau chiar intensificarea lor. De exemplu alcoolul intensific cu mult toxicitatea anilinei i compuilor benzenului. Acelai efect are loc la influena amestecului de azot i monoxid de carbon. Alt exemplu de influen combinat a noxelor profesionale este prezena comun in mediul de munc a factorilor termic i chimic. Suprainclzirea organismului contribuie la creterea toxicitii unor substane chimice i la dezvoltarea mai rapid a intoxicaiei. Intoxicaia cronic cu noxe profesionale poate avea loc la fiecare persoan in funcie de doze i durata aciunii, de sensibilitatea organismului. Evident, este necesar o activitate ampl i comun a tuturor persoanelor fizice i juridice pentru a preveni intoxicaiile cu substane toxice. Factorii biologici i caracteristica lor igienic Muncitorii din diferite profesii in activitatea lor vin in contact cu plantele, micro- i macroorganismele. De exemplu, angajaii din sectorul zootehnic contacteaz cu animalele, cu microorganismele, cu nutreul. Cile de acces a agenilor biologici in organism sunt mai multe (tab. 2).

Factorii biologici contribuie la apariia infeciilor umane provocate de bacterii, virusuri, rickettsia, fungi, protozoare, helmini. Maladiile transmise de la animale la om se numesc zooantroponoze, adic caracteristice i pentru animale i pentru oameni. Exemplu: bruceloza, antraxul, ornitoza .a. Factorii biologici contribuie la apariia strilor i bolilor alergice, cum ar fi astmul bronic, bronitele alergice, rinitele alergice, dermatitele etc. Aceste urmri apar foarte frecvent in urma contactului profesional cu antibioticele, cu prul, lana, pieilea de animale, precum i cu unele plante. Astfel de factori biologici profesionali sunt rspandii in industria de antibiotice, de prelucrare a lanii, pieilor, la fabricile de confecii, pielrii, fabricile de depnare i esut, in sectorul zootehnic, in agricultur. O structurare important a locurilor de munc cu risc de imbolnvire cu ageni etiologici ca microbii, viruii, fungii i paraziii, este prezentat de I. Silion i Cr. Cordoneanu (2003), conform crora ele se clasific in patru categorii: locurile de munc cu risc de antropozoonoze, se pot intalni la personalul veterinar, zootehniti, ingrijitori de animale, agricultori, muncitori din abatoare, mcelari, din cauza contactului direct cu animalele purttoare de ageni patogeni, sntoase, bolnave, cat i la persoanele care prelucreaz materialele provenite de la astfel de animale (pieile, prul i alte materiale), care activeaz in tbcrii, fabrici de perii etc.; locurile de munc cu risc de contact cu oameni bolnavi sau purttori de ageni patogeni, cu produse biologice ca sangele, urina, fecalele, saliva care provin de la aceste persoane, in cadrul unitilor de asisten medical pentru boli transmisibile, secii de boli infecioase, de tuberculoz, parazitare, servicii epidemiologice; locurile de munc in care se lucreaz cu culturi de ageni patogeni, vaccinuri .a. in laboratoarele de diagnostic, cercetare sau producie; locurile de munc cu contact cu medii favorabile pentru existena i dezvoltarea unor ageni patogeni (microbi, fungi, parazii), cum ar fi solul, apele contaminate din mine, deeurile de la serviciile de salubritate i canalizare sau de epurare a apelor reziduale etc.

Deci, exist o serie de maladii determinate de factorii biologici, care au provenien profesional i necesit anumite activiti pentru combaterea acestor factori cauzali. Climatul psihologic factor integral al mediului de munc i importana lui igienic Climatul psihologic este prezentat de factorii psihici noxogeni, generai de ambiana socioprofesional, care incontestabil contribuie in determinismul morbiditii prin boli profesionale. Dificultatea actual a societii noastre const in identificarea, inventarierea i indeosebi in recunoaterea acestor factori. Dei se menioneaz c factorii psihici sunt numeroi, majoritatea lor sunt inc nerecunoscui, apreciai insuficient. In principal aceti factori rezult din: condiiile speciale de lucru determinate de tehnicizarea, colectivizarea, computerizarea i diviziunea muncii: munca mecanizat, automatizat, la band rulant etc.; uneori orarul variabil de lucru: munca in trei schimburi care perturb ritmul vital nictemeral (orologiul biologic); ambiana particular de lucru intr-o perioad indelungat de timp: munca in izolare, singurtatea (claustrarea); tensiunea nervoas prelungit: ocuparea unui post de rspundere,creterea vigilenei audio vizuale ale conductorilor vehiculelor restre, aero-spaiale, navale, la controlorii circulaiei aeriene, a zborurilor spaiale etc.; relaiile om-main: in condiiile revoluiei tehnice, maina de multe ori impune un anumit ritm de munc, o anumit caden, creia trebuie s i se supun muncitorul; relaiile interumane in producie: conflicte latente sau manifeste intre ef i subordonat, insatisfacia generat de nerealizare profesional, social etc.; relaiile conflictuale familiale i/sau sociale: neinelegeri frecvente cu soia, copiii, prinii, vecinii, prietenii etc. Factorii noxogeni psihoemoionali acioneaz prin mecanisme stresante asupra sistemului nervos central. Efectul lor se repercuteaz asupra axei neuroendocrine, hipotalamul- hipofizcorticosuprarenal, care prin suprasolicitare in timp se poate deregla, generand o patologie de epuizare, cuprins de unii autori in cadrul noxologic al bolilor psihosomatice. In condiii specifice de munc, pentru caracterizarea particularitilor proceselor psihice se folosesc teste speciale (dup principiul de sarcini funcionale) pentru determinarea ateniei, emoiilor, memoriei, atitudinea fa de colectiv, de uneltele de lucru, de maini i alte caracteristici ale individului. Aceste caracteristici stau la baza seleciei psihofiziologice a cadrelor, evalurii capacitilor profesionale etc. Patologia profesional condiionat de factorii mediului ocupaional Manifestrile specifice ale influenei noxelor profesionale sunt bolile profesionale, adic strile patologice provocate de factorii nocivi existeni in procesele de munc i de suprasolicitrile fizice i psihoemoionale, argumentate i recunoscute conform regulamentului in vigoare. Acestea sunt bolile legate de profesie, dovedite prin existena influenei noxelor profesionale. Unele boli pot fi provocate exclusiv de factorii profesionali (boala acustic, silicoza, intoxicaiile profesionale), altele i de factorii profesionali, dar i de cei neprofesionali (bronita cronic, boala varicoas, astmul bronic, boala hipertensiv). In grupul bolilor profesionale sunt incluse i intoxicaiile profesionale, care pot avea loc in rezultatul ptrunderii in organism a substanelor chimice in perioada indeplinirii sarcinilor de serviciu (metale i compuii lor, hidrocarburi, alcooli, aldehide, fenoli, pesticide .a.). Bolile i intoxicaiile profesionale pot fi acute i cronice. Prin bolile profesionale acute se subineleg strile patologice care apar brusc, pe parcursul unei ture de munc, in rezultatul influenei unice a factorului nociv al mediului de producere. Bolile profesionale cronice au o evoluie mai lent, se dezvolt in rezultatul impactului indelungat i repetat ai factorilor nocivi din mediul de producere. Personalul medical poate stabili diagnosticul de boal profesional, conducandu-se dup lista bolilor profesionale, aprobat de Ministerul Sntii i Proteciei Sociale, care const din trei

compartimente: denumirile bolilor, lista noxelor profesionale, lista profesiilor i mediilor de producie in care se poate intalni o boal sau alta. Concomitent cazul va fi insoit de Procesul verbal de cercetare a cazului de boal sau intoxicaie profesional. Datele despre morbiditatea profesional se iau in eviden in Centrul de Medicin Preventiv, se includ in raportul anual i se prezint Ministerului Sntii i Proteciei Sociale. Rezultatele statistice ale morbiditii profesionale se analizeaz in funciede etiologie, gravitate. Aceasta permite elaborarea msurilor concrete de promovare a sntii angajailor i de profilaxie a bolilor profesionale. Conform datelor Theodore H. Tulcinsky i Elena A. Varavikova (2003) cele mai frecvente boli i leziuni profesionale sunt: bolile respiratorii; afeciunile musculo-scheletale; cancerul; traumatismele severe; tulburrile funciei reproductive; afeciunile cardiovasculare; afeciunile neurotice; hipoacuzia sau anacuzia legat de zgomot; afeciunile dermatologice; afeciunile psihice. Bolile profesionale se clasific i dup principiul etiologic: strile patologice provocate de supraincordarea unor sisteme i organe aparte, de poziia incomod de lucru a corpului, de condiiile meteorologice nefavorabile, de radiaiile ionizante i neionizante, de pulberii industriali, substanele chimice, factorii biologici. Unele dintre aceste maladii se manifest prin dereglri foarte grave ale funciilor de importan vital, care pot avea consecine de deces sau invaliditate deplin. Principiile de elaborare a msurilor de asanare a mediului de munc Reieind din particularitile specifice de oboseal i de condiii de munc, pentru asanarea condiiilor de munc se utilizeaz un sistem de msuri. Elaborarea acestor msuri se efectueaz de ctre igieniti, fiziologi ai muncii, psihologi, ingineri etc. Pentru prevenirea impactului negativ al condiiilor de munc asupra organismului muncitorilor, sistemul de msuri elaborat include: msuri legislative; msuri organizatorice i de planificare; msuri tehnologice; msuri tehnico-sanitare; msuri administrative; msuri medicale.

ANEXA 4 - Ruta profesionala


Autor i-medic.ro ______________________________________ Unitatea medicala: Adresa: Tel.: ________________________________________ DOSAR MEDICAL Nr. ......... NUMELE ................................. PRENUMELE ............................ SEX: M _ F _ VARSTA ............... DATA NASTERII ............... CNP .................................................................................... ADRESA ............................................................................... OCUPATIA/FUNCTIA ............................................................... FORMARE PROFESIONALA ........................................................ RUTA PROFESIONALA ____________________________________________________ LOC DE MUNCA PERIOADA OCUPATIA/FUNCTIA NOXE ____________________________________________________ ____________________________________________________ ____________________________________________________ ____________________________________________________ ____________________________________________________ ____________________________________________________ Activitati indeplinite la actualul loc de munca: _______________________________________________________________ Boli profesionale da _ nu _ Accidente de munca da _ nu _ Medic de familie ................................. tel. .................... ________________________________________ Declar pe propria raspundere ca nu sunt in evidenta cu epilepsie, boli psihice, boli neurologice si nu sunt sub tratament pentru boli neuropsihice, diabet: ...................... _______________________________________________________________ ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE ............................................................................ ANTECEDENTE PERSOANELE FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE/vaccinari/droguri UM: ............... N= ..................

.................................................................................................... .................................................................................................... Fumat: 0 _ /de la .............. ani, in medie ............................ tigari/zi Alcool: 0 _ /ocazional _ EXAMEN MEDICAL LA ANGAJARE: T ......... cm G ........ kg IMC: obezitate nu _ da _ grad ...... ______________________________________________________________ EXAMEN CLINIC: 1. tegumente si mucoase ........................................................... 2. tesut celular subcutanat ........................................................ 3. sistem ganglionar .................................................................. 4. aparat locomotor .................................................................. 5. aparat respirator .................................................................. 6. aparat CV: .......................................................................... TA ......... mmHg, AV ......../min, pedioase .........., varice ............... 7. aparat digestiv ..................................................................... 8. aparat urogenital .................................................................. 9. SNC, analizatori: ................................................................... a) acuitate vizuala vedere cromatica vedere in relief fara corectie optica _cu corectie optica: OD .................... OS ...................... b) voce tare voce soptita 10. sistem endocrin .................................................................. Concluzii examen clinic: _ sanatos clinic in momentul examinarii _ diagnostic: .............................. Semnatura si parafa medicului, ....................................... ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ EXAMENE SUPLIMENTARE (conform anexei): .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. .............................................................................................. ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ Concluziile examinarii de specialitate (medicina muncii): _ sanatos clinic in momentul examinarii _ diagnostic: ........................................................................ .............................................................................................. AVIZ MEDICAL: pentru exercitarea ocupatiei/functiei ............................................

Recomandari: APT _ .................................................................................. APT CONDITIONAT _ .............................................................. INAPT TEMPORAR _ ................................................................ INAPT _ ............................................................................... Medic de medicina muncii, Semnatura si parafa Data:................................. Data urmatorului control medical:................................................ ____________________________________________________________ EXAMEN MEDICAL PERIODIC: Simptome actuale ........................................................................ Reactualizarea anamnezei profesionale .............................................. Simptome la locul de munca ............................................................ Reactualizarea anamnezei neprofesionale .......................................... T ............... cm G ............ kg IMC: obezitate nu _ da _ grad ____________________________________________________________ EXAMEN CLINIC: 1. tegumente si mucoase ........................................................... 2. tesut celular subcutanat ........................................................ 3. sistem ganglionar .................................................................. 4. aparat locomotor .................................................................. 5. aparat respirator .................................................................. 6. aparat CV: .......................................................................... TA ......... mmHg, AV ......../min, pedioase .........., varice ............... 7. aparat digestiv ..................................................................... 8. aparat urogenital .................................................................. 9. SNC, analizatori: ................................................................... a) acuitate vizuala vedere cromatica vedere in relief fara corectie optica _cu corectie optica: OD .................... OS ...................... b) voce tare voce soptita 10. sistem endocrin .................................................................. Concluzii examen clinic: _ sanatos clinic in momentul examinarii _ diagnostic: .............................. Semnatura si parafa medicului, ....................................... ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ EXAMENE SUPLIMENTARE (conform anexei): ............................................................................................ ............................................................................................

............................................................................................ ............................................................................................ ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ Concluziile examinarii de specialitate (medicina muncii): _ sanatos clinic in momentul examinarii _ diagnostic: ........................................................................ .............................................................................................. AVIZ MEDICAL: pentru exercitarea ocupatiei/functiei ............................................ Recomandari: APT _ .................................................................................. APT CONDITIONAT _ .............................................................. INAPT TEMPORAR _ ................................................................ INAPT _ ............................................................................... Medic de medicina muncii, Semnatura si parafa Data:................................. Data urmatorului control medical:................................................

Tabelul III : Fisa de expunere la riscuri profesionale (NGPM/2002, anexa nr.5).


Unitatea....................................... Adresa........................................ Subunitatea.................................. Adresa........................................

Telefon.......................................

Telefon.......................................

FISA DE EXPUNERE LA RISCURI PROFESIONALE


Denumirea postului

Naveta: da cate ore /zi ? nu Descrierea activitatii: in echipa: da nu

Nr. ore/zi Nr. schimburi de lucru Pauze organizate da . sau nu / Banda rulant I -Risc de: infectare. electrocutare inecare / asfixiere / ..blocare /microtraumatisme repetata /lovire 1/muscatura / zgariere strivire / taiere intepare / impuscari /ardere /oparire /degerare /miscari repetitivei -Alte riscuri.. Descrierea spatiului de lucru: Dimensiuni incapere: L....1 h m. -Suprafata de lucru: verticala orizontala oblica - Munca: in spatii inchise / izolate / la inaltime / la altitudine

in miscare / pe sol / in aer /in spatiu / pe apa / sub apa /nisa / cabina etansa aer liber /altele Efort fizic: mic mediu mare foarte mare . Pozitie de lucru: ortostatica asezat aplecata / Pozitii fortate: Gesturi profesionale: Suprasolicitari osteo-musculo-articulare: da nu .Daca da', ce articulatii: Manipulare greutati daca da', precizati caracteristicile maselor manipulate: Suprasolicitari: vizuale auditive stres neurospihic Agenti chimici (enumerati si bifati <L.A. >L.A. Fp C P caracteristicile lor)* mixt

Agenti biologici: . Pulberi profesionale: <LA ..

>L.A. Zgomot <LA fj' / >L;Q / Zgomote impulsive da|~~1 / nQ Microclimat: - TEMPERATURA AERULUI: <LA - PRESIUNEA ATMOSFERICA: - VARIATII REPETATE DE TEMPERATURA: da nu -ALTI FACTORI: Radiatii: da nu . Daca da': Ionizante : <LA >LA Neionizante < LA >LA Tipul: Iluminat: natural . Artificial mixt./ suficient ' insuficient '' Mijloace de protectie colectiva: Mijloace de protectie individuala:. Echipament de lucru; Anexe igienico-sanitare: vestiar chiuveta de recreere WC dus - sala de mese' spatiu / >LA Vibratii mecanice: <LJ [

Altele............................................................................................................... Observatii: Data completarii. Angajator Legenda: L.A. = Limite admisibile /Fp = Foarte periculos / C = Cancerigen / P = Patrunde prin piele (se poate atasa fisei un tabel separat!)