Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu Catedra Chimie Farmaceutic i Toxicologic

Determinarea Bioechivalenei Farmaceutice


Indicaie metodic pentru studenii anului V

Chiinu 2007

Scop: A forma deprinderi practice despre cercetarea bioechivalenii farmaceutice


formelor medicamentoase. Obiective generale : A se familiariza cu noiunile fundamentale ale bioechivalenii farmaceutice. A nva efectuarea bioechivalenii farmaceutice dup testul de Dizolvare Planul de studiere a temei Pentru nvarea temei sunt acordate 2 lucrri de laborator. Forme de studiere: Pregtirea teoretic pentru ndeplinirea problemelor cheie; Lucrare practic de laborator; Evaluare. Material informativ Cu creterea numrului preparatelor generice pe piaa farmaceutic tot mai actual apare problema nlocuirii unor medicamente cu altele, ntruct echivalena farmaceutic nu ntotdeauna este echivalena terapeutic. Substana medicamentoas activ trebuie s ajung nu numai la locul de aciune, dar trebuie s posede aciune terapeutic optim pe cale de meninere a concentraiei efective n decursul perioadei de administrare. Unele i aceleai forme medicamentoase, care conin aceeai cantitate de substan activ, dar produse prin diferite metode tehnologice, pot s manifeste diferite efecte terapeutice, ceea ce certific neechivalena terapeutic. Stabilirea cauzelor acestui fenomen se poate realiza numai prin efectuarea cercetrilor biofarmaceutice i farmacocinetice. n prezent formularea principiilor fundamentale fa de corelaia dintre structura chimic i aciunea farmacologic se efectueaz n trei stadii de baz. Prima stadie este farmaceutic include cercetarea substanei biologice active iniiale i crearea pe baza acesteea form medicamentoas finit. Stadiul doi farmacocinetic include n sine cercetarea proceselor cinetice ca absorbia, distribuia, biotransformarea, conjugarea cu proteine, excreia substanelor medicamentoase i metaboliilor acestora. Aceste procese sunt studiate n comparaie cu aciunea farmacologic sau terapeutic a acestor substane asupra organismului. Stadiul trei farmacodinamica include studierea interaciunii substanei medicamentoase cu receptorii i influena asupra sistemelor de reglare. Nu mai la aceast etap n mare msur se manifest interaciunea dintre structura chimic i efectul farmacologic. Toate aceste trei faze stau la baza definirii activitii biologice. Noiune despre factorii biofarmaceutici. Substanele medicamentoase sunt sisteme chimice compuse care se includ n interaciuni cu sisteme biologice ale organismului. Acest proces este influenat esenial de diferii factori, care sunt numii factori biofarmaceutici. La factorii biofarmaceutici se refer: Proprietile fizico-chimice a substanelor medicamentoase; Proprietile fizico-chimice a substanelor adjuvante; polimorfismul; gradul de dispersie (gradul de mrunire); cile de administrare a substanei medicamentoase; tehnologia preparrii formei medicamentoase. Aciunea farmacologic a substanelor cristaline depinde de formele polimorfe. Polimorfismul este o proprietate a substanei medicamentoase cu aceeai formul de structur dar 2

1. 2.

cu starea diferit de cristalizare. Una i aceeai substan n condiii corespunztoare poate forma cteva structuri polimorfe, care se deosebesc una de alta prin proprieti fizico-chimice: dup densitate, conductibilitate, capacitate termic, constante optice. Stabilirea acestor tipuri de modificaii se poate de realizat cu ajutorul metodelor fizico-chimice: spectroscopia n IR, RMN spectroscopia. Polimorfismul poate fi ireversibil (monotropia). n sistemele monotrope este stabil doar o singur modificaie, care nu poate trece n alta, evitnnd faza lichid ori gazoas. O alt form de polimorfism este enantropia. Ea se caracterizeaz prin modificaie polimorf limitat. Schimbarea temperaturii regimului fr schimbarea strei de agregare duce la modificarea structurii polimorfe. Fenomenul de polimorfism este nsoit de pseudopolimorfism, cnd substanele medicamentoase se deosebesc dup testul de solubilitate, se schimb i aciunea farmacologic. Gradul de dispersie a substanei medicamentoase influeneaz procesul de absorbie deci activitatea terapeutic. De regul activitatea terapeutic crete cu micorarea dimensiunilor reelelor cristaline care sunt dispersate. Micorarea de 30 ori a dimensiunilor acidului acetilsalicilic mrete de dou ori aciunea farmacologic. n unele cazuri n utilizarea derivailor ai 5-nitrofuranului trebuie de indicat administraia n cristale mari , pentru a micora aciunea iritant asupra mucoasei TGI. Cercetrile biofarmaceutice sunt foarte importante pentru aprecierea rolului proprietilor fizice i chimice n prepararea (producerea) formelor medicamentoase Substanele adjuvante pot mari sau micora activitatea farmacologic, sau pot modifica caracterul aciunii farmacologice sub aciunea diferitor procese fizice sau chimice (complexarea i adsorbia). Lactoza inhib absorbia izoniazidei, dar mrete pe cea a testosteronului. Polietilenglicolul i carboximetilceluloza micoreaz absorbia sulfanilamidelor i fenobarbitalului, dar nu influeneaz viteza de absorbie. Unele substane adjuvante pot forma metabolii, sau pot facilita formarea acestora din substane medicamentoase. Utilizarea substanelor adjuvante trebuie studiat n mod particular pentru fiecare substan medicamentoas . Caracteristica generala a indicelui Dizolvare Caracteristicile testului de Dizolvare in vitro se stabilesc cu scopul demonstrrii calitii substanei medicamentoase de la o serie la alta si cu scopul evitrii apariiei problemelor cu biodisponibilitatea in experienele in vitro. Criteriul testului in vitro trebuie sa se bazeze pe rezultatele analizei seriilor bioechivalente, care au fost testate clinic la fel si pe baza rezultatelor obinute in procesul de elaborare a medicamentului. Caracteristicile dizolvrii medicamentelor generice precum si preparatelor originale a medicamentului trebuie sa fie identice si in plus substanele medicamentoase sunt luate drept standard. Procesele de dizolvare in vitro trebuie studiate att in elaborarea noilor componente ale medicamentului cat si in controlul calitii la etapa de producere , deoarece este dificil de a stabili ce proprietari ale substanei medicamentoase si ce parametri ai producerii sunt luate drept critice. Factorii Farmaceutici care influeneaz Dizolvarea Absorbia in vivo a ingredientului activ este influenat de tipul formei medicamentoase. Formele medicamentoase tradiionale pot fi aranjate conform micorrii vitezei de absorbie in felul urmtor: soluiile parenterale suspenziile capsule pastile pastile(tablete) filmate.

ableta (comprimata) este o forma medicamentoasa mai des utilizata pentru administraia interna. Natura substanei medicamentoase care se tableteaz depinde de ndeplinirea funciilor substanelor care sunt luate ca adjuvante Un rol nsemnat joaca de asemenea Particularitatile procesului tehnologic de tabletare. Pentru controlul calitii substanelor medicamentoase se utilizeaz testele de dezintegrare si de dizolvare(eliberare). Testul de dizolvare trebuie considerat de preferina, ntruct absorbia preparatului in snge poate fi lenta in acele cazuri daca viteza de eliberare a substanei active din pastila va fi mica, iar dup dezintegrare din granule. Timpul de dezintegrare se determina dup timpul de trecere a coninutului de pastila prin printr-o sita vibraional in lichidele cu un anumit coninut (componenta) Metodele de determinare a testului de Dizolvare Pentru cercetarea Dizolvrii se utilizeaz n dispozitivele coulee rotative sau Agitator cu palete Ali factori care influeneaz testul de dizolvare sunt: indicele pH, puterea ionica, viscozitatea, densitatea, temperatura mediului in care se face dizolvarea, viteza de micare a rotatorului forma geometrica. n calitate de medii de dizolvare se utilizeaz apa, acidul clorhidric 0.1 mol/l, lauril sulfat, suc stomacal artificial, sisteme tampon apropiate de valoarea pH sucului stomacal. Temperatura la cere se realizeaz dizolvarea este la 370. Testul de dizolvare care se petrec in vitro sunt luate aproape adevrate, utilizate la determinarea calitii substanelor medicamentoase, compararea a doua serii de acelai preparat. Simplitatea testului de Dizolvare in vitro permite de a prevedea ca o alternativa falsa sau costisitoare a testelor de biodisponibilitate care se petrec in vivo. Apare problema evidenierii corelaiei dintre rezultatele experienelor care se realizeaz in vitro si in vivo. De regula se precauta corelaia dintre testul de dizolvare (procentul substanei care fiind dizolvat ntr-un anumit timp sau invers timpul care este necesar pentru dizolvarea unui anumit procent de substana) si parametrii farmacocinetici. De preferin, este utilizat parametrul timpului de njumtire (timpul n care se dizolva 50% de substana activa ) n dizolvarea in vitro, iar in vivo timpul de absorbie a preparatului. Modele matematice a testului de Dizolvare Aprecierea cantitativa a rezultatelor obinute in testele de Dizolvare se petrec cu ajutorul formulelor matematice, care exprima dizolvarea ca funcia unor caracteristici de dozare a formei medicamentoase. Exista un diapazon de modele matematice care descriu procesul de eliberare a substanei active din formele medicamentoase:

Cinetica reaciei de ordinul zero Cinetica reaciei de ordinul nti delul Weibull delul Higuchi delul Hison Crowell delul Korsmeer Peppas delul Baker Lonsdae delul Hopfenberg Ali parametrii de eliberare Parametru tx% (timpul de selecie) 4

Eficacitatea de dizolvare (DE) dozarea formei medicamentoase

La calcularea indicelui Dizolvare mai des se utilizeaz modelul Weibull care cu succes se utilizeaz n cazul tuturor curbelor de dizolvare. Ecuaia Weibull exprima cantitatea de substan dizolvata (y) n intervalul de timp (t):

y = A*( 1 - exp( -(k*(x-xc))^d ) )


Acest model empiric nu reies dintr-o baza cinetica; ea se caracterizeaz printr-o inexactitate: nu descrie adecvat parametrii cinetici de dizolvare a substanei medicamentoase, are o ntrebuinare limitata in determinarea corelaiei in vivo /in vitro. Determinarea profilului de Dizolvare Determinarea profilurilor de dizolvare a substanelor medicamentoase care se obin de la diferii productori se petrece pe aparatul Coulee rotatoare sau agitator cu palete aceasta fiind specificat in monografiile de producere. Cu acest scop se petrece determinarea cantitativa a substanelor medicamentoase care se elibereaz din forma farmaceutica peste un anumit interval de timp. Coninutul substanei active care s-a eliberat este calculat prin metode fizico chimice. Rezultatele care se obin sunt supuse evalurii statistice (valoarea medie ptratica , devierea standard). Pe baza rezultatelor obinute se construiete dependenta grafica dintre procentul de eliberare a substanei active de timpul de dizolvare. Profilurile de dizolvare sunt artate in desenele 1-3. Suprapunerea profilurilor obinute din dizolvare se apreciaz cu ajutorul coeficientului de difereniere si de coeficientului analog. Coeficient de difereniere (f1) reflecta procentul erorii dintre doua curbe prin toate punctele timpului de dizolvare si se calculeaz prin formula:

(1) unde n numrul de timpi, Rj Tj coninutul (in procente) a substanei dizolvate din substana 1 si 2 n fiecare moment j. Coeficientul de difereniere are valoare nula, daca profilurile substanei de analizat repeta si se suprapune cu profilul substanei standard. Pe msura creterii spaiului dintre cele doua profiluri coeficientul de difereniere creste. Coeficientul analogic (f2) aceasta valoare exprima suma logaritmica a ptratelor erorilor care este calculat prin diferena dintre proba de cercetare Tj de cea standard Rj in toate momentele de timp. Coeficientul analogic se calculeaz dup formula:

(2) unde n numrul momentelor timp, Rj Tj coninutul de substana dizolvata din prima si a doua substana medicamentoasa in momentul de timp j. Valoarea coeficientului analogic se poate calcula in intervalul de la 0 pana la 100. Pe msura a ne suprapunerii si a devierii curbelor de profiluri coeficientul analogic se apropie de 0. Profiluri de dizolvare sunt considerate analoge daca valoarea f1 se gsete in limita diapazonului de la 0 la 15 si valoarea f2 se gsete 5

n limitele intervalului de la 50 la 100. Un alt criteriu care caracterizeaz bioechivalena farmaceutica este parametru tx% (timpul de selecie) care corespunde cu timpul necesar pentru eliberarea anumitui coninut de substana activa(exemplu t20% , t50% , t80%); timpul de ndeplinire a selecie caracterizeaz suma substanei medicamentoase dizolvat intr-un anumit interval de timp. (exemplu , t 20 , t50 , t90 ). Acest criteriu este utiliza de Farmacopoeia Romana si de F.S ed. XI ca un parametru ce caracterizeaza calitatea dizolvrii. (exemplu , t45 > 80%). Determinarea Bioechivalenii Farmaceutice Sa cercetam bioechivalena farmaceutica pe exemplu formelor medicamentoase produse de diferii productori. Obiectele de cercetare sunt indicate in tabelul1, iar productorii de medicamente sunt luai ca exemple aleatoare. Tabelul 1

Obiecte de cercetare
Denumirea preparatului Comprimate a cate 0,5 Comprimate a cate 0,5 Comprimate a cate 0,02 Comprimate a cate 0,02 Comprimate a cate 0,3 Comprimate a cate 0,3 Producator Farmaco Borisov Darnia Asfarma Farmaco Agrofarm Seria 1010205 4031104 7585940 9049483 0021104 1050204

Metodologia. Pastilele cercetate sunt puse n Agitator cu palete. Mediul de diyolvare este acidul clorhidric 0,1 mol/l . Temperatura mediului trebuie s fie - 3700,50. Amestecarea se realizeaz cu anumit vitez. Prelevarea probelor s-a efectuat dup un anumit interval de timp. Rezultatele sunt oglindite n tabele 2-7. n calitate de exemple standard sau utilizat acelea propuse de prevederile DAN. Determinarea coninutului principiilor active se ndeplinete prin metoda spectrofotometric n UV-VIS. Profilurile testului de dizolvare a pastilelor sunt indicate n tabele 2-7. bel 2

Pastile a cate 0,5 Farmaco


Timp de selecie Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 20.6 31.17 41.12 50.32 63.23 73.82 84.71 2 18.48 30.84 32.43 41.51 54.91 60.93 75.79 3 19.17 31.69 41.83 50.84 66.09 77.26 89.99 Valoarea medie 19.42 31.23 38.46 47.56 61.41 70.67 83.50 Devierea standard

5 10 15 20 30 40 60

1.08 0.43 5.23 5.24 5.81 8.61 7.18 6

90

90.06

83.3

94.34

89.23

5.57

Pastile a cate 0,5 g Borisov

Tabel 3

Timp de selecie

Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 18.08 28.52 36.42 48.09 60.32 74.27 86.42 100,00 2 21.43 22.64 30.83 36.37 48.09 59.48 72.37 80.97 3 15.25 20.94 27.5 34.69 48.19 58.27 71.8 80.46 Valoarea medie 18.25 24.03 31.58 39.72 52.2 64.00 76.86 87.14

Devierea standard

5 10 15 20 30 40 60 90

3.09 3.98 4.51 7.30 7.03 8.91 8.28 11.14

bel 4

blete . a cate 0,02 Asfarma


Timp de selecie Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 22.10 43.24 60.96 91.49 114.30 106.40 112.10 105.70 2 24.95 40.59 61.50 83.44 103.10 102.30 3 41.65 55.04 77.83 109.10 110.90 111.10 Valoarea medie 29.57 46.29 66.76 94.68 109.43 106.60 112.10 105.70 Devierea standard

5 10 20 5 50 70 90 120

10.56 7.69 9.59 13.12 5.74 4.40

bel 5

blete a cate 0,02 g Darnia


7

Timp de selecie

Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 41.65 69.43 98.62 112.60 107.2 108.9 110.4 109.8 2 32.39 61.52 89.55 113,00 111.3 112.3 108.4 111.4 3 42.43 66.03 102,00 108.20 109.8 108.5 Valoarea medie 38.82 65.66 96.72 111.27 109.43 109.9 109.4 110.6

Devierea standard

5 10 20 5 50 70 90 120

5,58 3,97 6,44 2,66 2,07 2,09

belul 6

blete a cate 0,3 g Farmaco


Timp de selecie 5 10 15 20 30 40 60 Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 57.39 82.01 82.55 84.46 85.5 84.42 85.7 54.7 74.01 81.01 84.74 85.35 86.54 86.63 64.82 78.97 83.41 83.89 84.67 84.28 84.17 58.97 78.33 82.32 84.36 85.17 85.08 85.5 Devierea standard 5.24 4.04 1.22 0.43 0.44 1.27 1.24

belul 7

Tablete a cate 0,3 g Agrofarm

Timp de selecie

Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 18.74 35.18 44.75 51.56 60.91 67.02 74.66 2 14.97 27.94 37.30 41,00 49.77 56.07 62.66 3 14.27 24.26 36.39 40.74 51.7 58.8 68.01 Valoarea medie 15.99 29.13 39.48 44.43 54.13 60.63 68.44

Devierea standard

5 10 15 20 30 40 60

2.40 5.56 4.59 6.17 5.95 5.70 6.01

Pe baza rezultatelor obinute a fost construite dependenta dintre cedare (eliberare) de timpul de dizolvare:
120 100
%
Darnita Asfarma

80 60 40 20 0 0 10 20 30 40 T, min 50 60 70

Des.1. Profilul de dizolvare Pastile a cate 0,02 g. Agitator cu palete.


100 80
%
Farmaco Agrofarm

60 40 20 0 0 10 20 30 T, min 40 50 60

.2. Profilul de dizolvare Pastile a cate 0,3 g. Agitator cu palete. 9

Suprapunerea profilurilor obinute in testul de Dizolvare coeficientului de difereniere si a celui analog.

a fost estimat cu ajutorul

Valorile numerice a acestor coeficieni calculai pe exemplele de mai sus calculate dup formule sunt oglindite in tabelul bel 8 Valoarea coeficienilor de difereniere si analogic f1 Denumirea preparatului Pastile a cate 0,5 g Pastile a cate 0,02 g Pastile a cate 0,3 g 11.0 14.0 40.8 57.7 37.6 22.3 f2 Corespunderea profilurilor + +/-

In tabelul 9 sunt monitorizate rezultate despre intervalul de timp in care s-a petrecut eliberarea substanei active din testele de dizolvare. bel 9

Timpul ndeplinirii seleciei


Denumiri de preparate Comprimate a cate 0,5 g Farmaco Comprimate a cate 0,5 g Borisov Comprimate a cate0,02 g Darnia Comprimate a cate 0,02 g Asfarma Comprimate a cate 0,3 g Farmaco Comprimate a cate 0,3 g Agrofarm

t20%, min
5.8 7.5 2.6 3.5 1.2 6.1

t50%, min
21,0 27.4 6.9 11.3 3.8 24.6

t80%, min
55,8 68.3 13.2 24.6 11.4 -

Din datele prezentate n tabel se vede c procentul de eliberare a substanei din Pastile ...a cte 0,5g practic nu depinde de productor, iar timpul de cedare (eliberare) a substanei din Pastile a cte 0,02g de productorul Darnia se petrece aproape de 1,5 ori mai repede dect n pastilele produse de Asfarma Eliberarea principiului activ din Pastile a cte 0,3 g de productor Farmaco se petrece mai rapid ca n cazul pastilelor produse n aceeai doz Agrofarm. Cercetarea profilurilor de dizolvarea a pastilelor arat ca pe piaa farmaceutic din RM sunt preparate medicamentoase cu diferit disponibilitate biologic. Partea Practic Problema 1. Determinai bioechivalena farmaceutic a pastilelor de la doi productori i F conform rezultatelor jos artate n tabel.

Pastile a cte 0,15 g productor

10

Timp de selecie

Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 45,91 65,60 66,04 67,57 68,40 67.42 68,56 2 43,76 59,21 64,81 67,79 68,28 69,23 69,30 3 51,86 6318 66,73 67,11 67,74 67,43 67,34 Valoarea medie

Devierea standard

5 10 15 20 30 40 60

Pastile a cte 0,15 g de productorul F


Timp de selecie Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 14.99 28.14 35.80 41.25 48.73 53.62 59.73 2 11.98 22.35 29.84 32.80 39.82 44.86 50.13 3 11.42 19.41 29.11 32.59 41.36 47.04 54.41 Valoarea medie Devierea standard

5 10 15 20 30 40 60

Problema 2. Conform rezultatelor obinute n bioechivalena farmaceutic de productorii i studenii au fcut concluzia despre bioechivalena farmaceutic. Determinai dac corect s-a tras concluzia.

Supozitoare . a cte 0,05 g productorul


Timp de selecie Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 15,47 30,27 42,67 64,04 80,01 74,48 2 17,47 28,41 43,05 58,41 72,17 71,61 3 29,16 38,53 54,48 76,37 77,63 77,77 Valoarea medie Devierea standard

5 10 20 5 50 70

11

Supozitoare . a cte 0,05 g productor


Timp de selecie Coninutul , care s-a eliberat in mediu de dizolvare in procente 1 20,83 34,72 49,31 56,32 53,60 55,54 2 16,20 30,76 44,78 56,54 56,76 57,27 3 21,22 33,02 51,05 54,10 56,00 55,34 Valoarea medie Devierea standard

5 10 20 5 50 70

Evaluarea temei 1. Verificarea cunotinelor teoretice dup ntrebrile de autocontrol. 2. Verificarea ndeplinirii lucrrii practice de ctre studeni.

ntrebrile de autocontrol
1. 2.

3. 4. 5.
6. 7. 8. 9.

Indicai caracteristicile fundamentale ale ne echivalenei terapeutice. Artai principiile fundamentale de stabilire a corelaiei dintre structura chimic i activitatea farmacologic a substanei medicamentoase. Argumentai influena factorilor biofarmaceutici asupra eficacitii substanelor medicamentoase. Determinarea biodisponibilitii biologice. Caracteristica general a indicelui Dizolvare ce caracterizeaz biodisponibilitatea substanei medicamentoase Factorii farmaceutici care influeneaz Dizolvarea Metodele de determinare a profilurilor testului Dizolvare Modelele matematice a testului Dizolvare. Determinarea profilurilor de Dizolvare. LITERATURA SELECTIVA

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

.., .., .. . . - . 37, 10, 2003. . 40-45. .., .., .. . . 2003. . 7-10. .., .. - . .: , 1975, 10 . Babilev F.V. Chimia farmaceutic. Chiinu: Edit. Universitas, 1994.-676 . .., .., .. // , XXXVI, 1987. - 4 . . 37-40. .. .- .: , 1993.- .1.- 434 . .. .- .: , 1985. .., .. . . .: , 1989. 375 .

12

9. 10. 11. 12. 13. 14.


15.

16. 17. 18. 19. 20.

.., .. . , 1975. 230 . .. . . 2004; 1 : .14-22. I . .: . 1987- .1 - 334. I . .: . 1987- .2 - .154-160 .., .. . . 2004; 1 : .2-4. Duc A., i a. Chimie analitic i analiz instrumental, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti, 1983. European Pharmacopeia 4th edition. 2002. .., .. . .: , 1981. 343 . .. . .: -, 2002. 192 . .. . . 2004; 1 : .5-13. Farmacopea romn. Ediia X-a Bucureti: Editura medical, 1998.-1035p.- 1036 .., .. . . : , 1985. 464 .

13