Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Lucian Blaga Facultatea de Stiinte Economice Domeniul : Administrarea Afacerilor Specilaizarea : ECTS

Efecte ale introducerii informatizarii in cadrul firmei sau organizatiei

Prof : Martin Florin

Student : Orasan Ana-Claudia ECTS , An III , Grupa 3

Sibiu , 2013

TEHNOLOGIA INFORMAIONAL I IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA ORGANIZAIILOR

O mare parte a cercetrii a fost indreptat spre o mai bun inelegere a importanei investiiei in TIC pentru competitivitate, productivitate i dezvoltare. Studiile sectoriale ale activitilor economice electronice din 2007/2008 au gsit probe mixte in evaluarea impacturilor create de TIC. In timp ce rezultatele de la nivelul de microdate subliniaz in mod clar importana strategic a activitilor economice electronice pentru companiile individuale, macro-analiza la nivelul industriei dezvluie doar efectele moderate ale investiiei de capital in TIC asupra productivitii i creterii.

Rezultate microdate: creterea importanei strategice a activitilor economice electronice

Analiza sectorial: doar impactul modest al capitalului TIC asupra productivitii i a dezvoltrii industriale; implicaii mixte pentru intensitatea energiei

Rezultatele privind microdatele de la analiza unei companii i studiile de caz executate in 2007/2008 sunt orientate spre o dezvoltare dinamic a activitilor economice electronice in toate sectoarele studiate. Studiile de caz arat c TIC au devenit o tehnologie cu un scop general. Este folosit in mare msur in toate funciile economice. Pentru multe companii, activitatea economic electronic a devenit un instrument important in implementarea strategiei. Obiectivele i aplicaiile specifice activitilor economice electronice difer, totui, in mare msur, in funcie de modelul de afaceri al unei companii, de mrimea acesteia i de piaa pe care opereaz. Opinia companiilor: 55-70% dintre companiile din toate sectoarele se ateapt ca TIC s aib un impact ridicat sau mediu asupra afacerilor lor. Acest lucru este adevrat aproape in toate domeniile, inclusiv in funciile primare (cum ar fi producerea, comercializarea i logistica) i in funciile de sprijin (cum ar fi controlul, resursele umane i contabilitatea). Analiza datelor: O analiz regresiv bazat pe datele studiilor arat c utilizarea TIC este categoric legat de o cretere a cifrei de afaceri in toate sectoarele studiate. Pentru intreprinderile din sectoarele chimice, comerul cu amnuntul, transport i logistic exist dovada unui impact pozitiv al folosirii TIC asupra cotelor de pia.

La nivel de sector, contribuia direct a capitalului de TIC la creterea productivitii i la creterea industriei este mai puin pronunat, conform unei analize econometrice. TIC i creterea de valoare adugat: Contabilitatea creterii (care folosete date din cadrul proiectului UE KLEMS Conturile referitoare la cretere i productivitate1) nu furnizeaz dovezi convingtoare pentru efectele capitalului de TIC asupra creterii in majoritatea sectoarelor analizate. Sectorul in care TIC joac cel mai important rol este cel bancar. TIC i creterea productivitii muncii: O analiz bazat pe panoul de date UE KLEMS din 1995 pan in 2004 dezvluie doar un impact modest al capitalului de TIC asupra productivitii muncii. In schimb, motorul central al creterii productivitii muncii (msurat prin valoarea produciei brute per ore de lucru) a fost gsit ca fiind intensitatea intermediar a intrrilor. Proba cea mai solid in acest sens a fost gsit pentru sectoarele de vanzri cu amnuntul, pentru cele chimice i cele ale oelului, i la un nivel mai sczut pentru transport i serviciile bancare. TIC i energia: Un studiu econometric pilot al Studiului sectorial al activitilor economice electronice privind impactul TIC asupra consumului de energie (pentru trei sectoare) dezvluie c intensitatea electricitii este redus prin folosirea dispozitivelor de comunicaii, dar este intensificat de ctre IT (calculatoare i programe informatice). 2

Cu toate acestea, cercetarea a ridicat un numr de probleme de inut minte in cazul in care se urmrete stabilirea unei imagini generale a impactului economic. De exemplu,componentele tehnice integrate in fabrici sau in alte echipamente tehnice ar putea s nu apar ca fiind capital TIC in datele folosite pentru cercetare. Mai mult, creterea productivitii este doar un aspect al performanei companiei la care TIC poate contribui. O bun strategie pentru activitatea economic electronic poate fi crucial de important pentru prezena companiilor pe piaa global, fr a crete neaprat productivitatea acestora. Mentinerea unui contact permanent cu clientul este unul dintre cele mai bune mijloace de a reaminti clientilor ca inca mai existati si ca va bucurati sa puteti colabora cu ei. Newsletter-e trimise, promotii si anunturi vor pastra firma proaspata in mintea clientilor, iar acestia vor aprecia informatiile relevante si personalizate pe care le primesc de la angajatii firmei. Este vorba despre a construi loialitatea clientilor, iar Internetul face ca acest lucru sa fie mai simplu ca oricand. Internetul are un impact puternic asupra oricarei intreprinderi. Poate influenta sistemul competitional, prin accelerarea realizarii de noi produse sau servicii si extinderii pietei de desfacere. Se cunoaste ca, in orice intreprindere, factorul timp a fost si ramane un element cheie. Astfel, reducerea timpului de dezvoltare, al ciclului de viata a productiei sau a luarii unor decizii are un rol esential. Thomas Robertson a mers mai departe cu aceasta analiza, defmind cinci elemente de baza ale marketing-ului unui produs sau serviciu: sa ajunga primul pe piata, noul produs sa fie anuntat inainte de lansarea efectiva, produsului sa i se aduca imbunatatiri permanente, sa ocupe o piata cat mai larga, daca este posibil la nivel mondial,sa se urmareasca patrunderea produsului pe noi piete. Thomas Robertson afirma ca totdeauna cand se doreste introducerea unei tehnologii noi trebuie sa se analizeze daca prin aceasta se realizeaza unul sau mai multe din elementele enumerate anterior. Pentru raspunsuri afirmative, intreprinderea poate spera intr-un avantaj concurential in domeniul sau de activitate. Pentru unele firme, comertul electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari - inclusiv marketingul si vanzarea propriu-zisa. Multi oameni considera comertul electronic ca fiind orice tranzactie comerciala condusa electronic pentru cumpararea unor produse cum ar fi carti, CD-uri, bilete de calatorie si altele. Dar, comertul electronic are, in sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde, in fapt, nu numai noile achizitii comerciale, ci si totalitatea activitatilor care sustin obiectivele de marketing ale unei firme si care pot include, spre exemplu, publicitate, vanzari, plati, activitati postvanzare,servicii catre clienti, etc. Ca urmare, s-a largit gama de servicii care sprijina si acorda asistenta acestui nou domeniu al afacerilor. Aceste servicii se refera la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate si semnaturile electronice, la tranzactiile online sau retelele de magazine, precum si la serviciile cu caracter general, cum ar fi consultants, designul de pagini web, elaborarea site-urilor, s.a. Industria comertului electronic face, in general, distincfie intre tranzactiile Business-to-Business (B-2-B sau B-2-C) si tranzactiile Business-to-Consumer (B-2-C sau B-2-C). B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii. B-2-C se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul. O noua optiune in comertul electronic este tranzactia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu. Dupa aparitia Internet-ului, in ultimul deceniu, modelul comertului electronic s-a schimbat radical. In primul rand, Internet a introdus noi forme de lucru, prin care se permite interactiunea dintre grupuri, intr-un mod simplu si economic. Se pare ca totusi principalele categorii ale comertului electronic (impuse pe piata comertului electronic pana in ziua de astazi) raman B-2-B si B-2-C. Este important ca aceste doua modele sa fie intelese, din moment ce comertul electronic este abordat diferit in functie de entitatea cu care se comunica prin Internet : firma sau persoana individuals. Elaborarea unui plan de afaceri pentru comertul electronic cere o planificare atenta si o asumare de obligatii. Comertul electronic trebuie privit mai degraba ca o operatiune pe termen lung, decat ca o oportunitate 3

de a obtine profit intr-un termen scurt. Stabilirea unei strategii de comert electronic va confirma daca prezenta pe Internet este necesara pentru firma si cand, si va asigura utilizarea eficienta a acestui instrument de afaceri. O strategic de comert electronic nu difera fundamental de orice alt plan de afaceri si, inainte de a fi elaborata, trebuie sa va asigurati ca firma: Cunoaste caracteristicile specifice ale pietei online, cum ar fi natura (globala) a competitiei, cerintele tehnice si legale in cazul vanzarilor online, si rolul pe care informatia il joaca in comertul electronic; Are capacitatea tehnica si comerciala pentru a vinde produse si servicii pe o piata online globala; Are produse si procese de vanzare puse la punct care ii vor permite sa faca fataunei cresteri semnificative a afacerilor. Vom prezenta in continuare cateva sisteme de plati electronice mai cunoscute, grupate in patru categorii: sisteme cu carduri bancare, sisteme on-line, microplati, cecuri electronice. Multe cumparari de bunuri si servicii prin Internet se fac platindu-se cu carduri bancare obisnuite (Visa, MasterCard etc.). Insa tranzactiile cu carduri contin informatii confidentiale privind cardul si informatiile personale ale clientilor, informatii ce pot fi interceptate in timpul transmisiei prin Internet. Fara un soft special, orice persoana care monitorizeaza traficul pe retea poate citi continutul acestor date confidentiale si le poate folosi ulterior. Este necesara elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plati, care sa permita coordonarea partilor legitime implicate in transfer si folosirea corecta a metodelor de securitate. ECash reprezinta un sistem de plati complet anonim, ce foloseste conturi numerice in banci si tehnica semnaturilor oarbe. Tranzactiile se desfasoara intre cumparator si vanzator, care trebuie sa aiba conturi la aceeasi banca. Cumparatorii trebuie sa instiinteze banca cu privire la faptul ca doresc sa transfere bani din conturile lor obisnuite in asa numitul cont eCash Mint. In orice moment, cumparatorul poate interactiona de la distanta, prin calculatorul sau, cu contul Mint s.i, folosind un client soft, poate retrage de aici fonduri pe discul calculatorului sau. Formatul acestor fonduri este electronic - suite de 0 si 1protejate criptografic. Ca urmare, discul cumparatorului devine un veritabil "portofel electronic". Apoi, se pot executa plati intre persoane individuale sau catre firme, prinintermediul acestor eCash. NetCash reprezinta un alt exemplu de sistem electronic de plati de tip online. Cu toate ca sistemul nu asigura anonimitatea totala a platilor ca eCash (banii pot fi identificati), NetCash ofera alte mijloace prin care sa se asigure platilor un anumit grad de anonimitate. Sistemul se bazeaza pe mai multe servere de monede distribuite, la care se poate face schimbul unor cecuri electronice (inclusiv NetCheque) in moneda electronica. Sub forma de concept si proiecte experimentale, micro-platile se adreseaza nevoii existentei unei scheme simple, ieftine, care sa poata suporta economic plati foarte mici, cativa dolari, centi si chiar fractiuni de centi. Vom analiza cateva propuneri din aceasta categorie de sisteme electronice de plati. Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plati sj alte functii financiare ale cecurilor pe hartie, prin utilizarea semnaturilor digitale si a mesajelor criptate, pe suportul retelei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea si nerepudierea proprietatii, toate conditii suficiente pentru a preveni frauda din partea bancilor sau a clientilor lor. Intranetul inseamna utilizarea tehnologiilor internet in vederea legaturii intr-un tot unitar e resurselor informationale ale unei organizatii. El este raspunsul momentan pentru nevoile legate de gestiunea informatiilor si lucrul in grup al unei organizatii. Intranet-ul faciliteaza comunicarea intre oamenii unei organizatii, concretizandu-se in infrastructura tehnologica necesara, unei bune si eficiente colaborari.

PRODUSE - PROGRAME UTILIZATE N ECONOMIE 1. SISTEME INFORMATICE INTEGRATE DE TIP ERP In conditiile actuale ale globalizarii afacerilor, mediul organizational al unei firme trebuie sa se adapteze cerintelor concurentiale ale pietei. Cresterea economica a unei firme depinde in mod esential de abilitatea ei de a actualiza si integra, personaliza s.i extinde aplicatiile informatice, intr-un mod flexibil si rapid, oferind tuturor utilizatorilor acces instantaneu, interactiv si consistent la modelul sau de date. De asemenea, pentru asigurarea eficientei activitatii lor, firmele trebuie sa standardizeze gestiunea proceselor economice. 4

Se afirma ca integrarea completa este un obiectiv major al gestiunii resurselor informationale, care devin din ce in ce mai complexe si mai numeroase si de aceea este necesar sa se realizeze si sa se implementeze sisteme informatice integrate. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva acceptiuni ale acestui concept. O prima acceptiune a notiunii de sistem informatic integral este data in Hotararea de Guvern nr. 841/1997, unde prin sistem informatic integral se intelege un sistem informatic care indeplineste urmatoarele condiii: utilizeaza o baza de date unica; are in componeta programe informatice, care cuprind activitatile tuturor compartimentelor functional ale firmei, conform organigramei acesteia; exista un plan de securitate al sistemului informatic, care cuprinde masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare. Pentru realizarea acestor objective, se deruleaza diverse proiecte de integrare informationala. Derularea unui asemenea proiect nu este o activitate deloc simpla, ci reprezinta o adevarata ,,provocare tehnologica", atat pentru proiectanti cat si pentru firme. De-a lungul existentei sale, o firma achizitioneaza sau dezvolta prin forte proprii mai multe aplicatii informatice, menite sa-i satisfaca cerintele, legate de diversificarea ori extinderea activitatilor sale. Fiecare dintre aceste aplicatii raspunde unei probleme concrete sau acopera un anumit proces economic, fara sa tina seama de lantul de procese sau de legaturile cu celelalte aplicatii informatice implementate in respectiva firma. In faza de inceput a informatizarii activitatilor, mai ales din considerente de ordin financiar, firmele decid in general sa achizitioneze sau sa dezvolte prin forte proprii o serie de aplicatii informatice pentru activitatile de contabilitate, apoi pentru cele financiare, de salarizare a personalului, aprovizionari etc., fara nici o legatura intre aceste aplicatii. In etapa a Il-a se incearca construirea unor legaturi intre aceste aplicatii, legaturi concretizate in interfete personalizate, care isi propun realizarea integrarii intre doua sau mai multe aplicatii. Fiecare dintre aplicatii foloseste in continuare baza sa de date proprie, ceea ce inseamna redundanta (aceleasi date) si sursa de inconsistenta (datele comune trebuie actualizate separat, ceea ce Tnseamna eforturi suplimentare si posibilitatea aparitiei unor neconcordante). Intr-o etapa urmatoare a procesului de integrare s-a trecut la implementarea pachetelor ERP (Enterprise Ressource Planning). Aparute in anii '90, ele au devenit o prezenta obisnuita in marile corporatii si in companiile multinational. A doua jumatate a ultimului deceniu din secolul 20 a insemnat deschiderea aplicatiilor de tip ERP pentru segmentul intreprinderilor mici si mijlocii. In perioada actuala, succesul implementarii pachetelor ERP in IMM-uri depinde si de masura in care ele permit integrarea altor categorii de sisteme, cum ar fi cele privind solutiile de tip Customer Relationship Management (CRM), Supply Chain Management (SCM), Business Intelligence (BI), precum si cele specifice utilizarii Internet-ului. Un alt factor mobilizator in procesul extinderii sistemelor integrate 1-a reprezentat cresterea fara precedent a activitatilor de comert si colaborare electronica (e-commerce si e-business). Sistemele ERP si-au facut loc in aplicatiile de firma in contextul exploziei informationale si a dezvoltarii extraordinare a tehnologiilor informationale si comunicatiilor de la inceputul anilor '90. In perioada amintita, mediul afacerilor a fost marcat de cresterea complexitatii si volumului acestora, datorita cerintelor tot mai mari ale managerilor, precum si cresterii fluxului de date interfunctionale din cadrul organizatiilor economice. Volumul de activitate si de informatii a ajuns atat de mare, incat in prezent nu se poate imagina si realiza cresterea competitivitatii firmei pe piata afacerilor fara un sistem informatic bine pus la punct. Cerinta principala a acestui sistem consta (in primul rand) in oferirea de informatii necesare procesului decizional, la momentul oportun (in timp real). In lumea de astazi, disponibilitatea informatiei pentru managementul in timp real joaca un rol primordial in productia fizica de bunuri materiale, alaturi de resurse, de forta de munca etc. La sfarsitul anilor '80, pe piata au aparut primele sisteme ERP, destinate initial marilor companii, datorita costurilor lor de dezvoltare, implementare si intretinere extrem de ridicate. Acestea contineau solutii informatice "la cheie", implementarea lor presupunand adaptarea acestora la cerintele specifice ale firmelor beneficiare (parametrizare). Adeptii ERP afirma ca aceste solutii la cheie nu necesita scrierea de cod pentru implementarea aplicatiei la o organizatie concreta, ci doar setarea corespunzatoare a unor parametri. Sistemele sunt asa de generale incat ele acopera toata gama de situatii posibile. 5

Spre deosebire de vechile sisteme de aplicatii informatice, proiectate prin forte proprii, sistemele ERP aduc avantajul integrarii, rezultand un pachet informatic unimodul, care este adaptat specificului firmei si care poate fi ulterior extins si cu alte module. Ideea de baza a sistemelor ERP este folosirea unui model de date unic la nivelul organizatiei, pe care se pot grefa diversele module (subsisteme) componente. Toate aceste module comunica intre ele numai prin modelul de date al organizatiei. Din punctul de vedere al dezvoltarii, realizarea unui sistem ERP incepe cu modelarea datelor din organizatie si cu identificarea nucleului si a principalelor module (subsisteme) ale acestuia, impreuna cu precizarea modului in care acestea folosesc modelul de date (in termeni de operatii CRUD - creare (Create), citire (Read), actualizare (Update) si stergere (Delete)). Pasii urmatori stabilesc o ordine de implementare a modulelor dupa prioritatea lor. Pe urma sistemul ERP este realizat folosind paradigma dezvoltarii incrementale, fiecare increment adaugand un nou modul la sistemului deja existent. Literatura de specialitate contine multe definitii ale ERP, care pun accentul pe una sau alta dintre aspectele acoperite de acest termen. De exemplu, intr-o definitie orientata tehnologic, ERP-ul reprezinta un ,,sistem informational contabil, bazat pe interfete grafice utilizator, baze de date relational, limbaje de generatia IV-a, instrument CASE si arhitectura client/server". In acest sens "Enterprise Resource Planning reprezinta sisteme bazate pe arhitectura client/server, dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor si facilitarea integrarii tuturor proceselor, din faza planificarii si dezvoltarii productiei pana la relatiile cu furnizorii si alti parteneri de afaceri." Este unanim acceptata ideea ca, desi tehnologia este esentiala in realizarea unui ERP, definitia acestuia trebuie sa reliefeze ariile functionale bazate pe activitatile principale ale unei firme, cum sunt: contabilitatea, productia, vanzarea, aprovizionarea, stocurile, personalul etc. Schema conceptuala. Alte definitii considera sistemele ERP ca fiind o solutie soft, o metoda sau un pachet de aplicatii, astfel: solutie software completa si atotcuprinzatoare pentru o intreprindere; metoda pentru planificarea eficienta si controlul tuturor resurselor necesare pentru prelucrarea, realizarea, expedierea si contabilizarea comenzilor clientilor, in firmele de productie, desfacere ori servicii (American Production and Inventory Control Society; un pachet de aplicatii care permite integrarea completa a tuturor informatiilor din cadrul unei organizatii". Sintetizand aceste definitii, putem desprinde urmatoarea concluzie, unanim acceptata de cei citati: sistemele ERP constau din module software, care acopera toate ariile functionale ale unei firme: marketing-ul si vanzarile, service-ul, proiectarea si dezvoltarea de produse, productia si controlul stocurilor, aprovizionarea, distributia, resursele umane, finantele si contabilitatea, precum si serviciile informatice. In procesul de abordare structural - tehnologica a sistemelor ERP, am considerat importanta, pentru inceput, prezentarea catorva dintre caracteristicile functionale ale unui astfel de sistem. Modulele de aplicatii sunt grupate in subsisteme (suite) cum sunt: financiar, productie, distributie etc. Lasand la o parte barierele terminologice, putem conchide ca fiecare sistem ERP are un set de componente generice, si anume: 1. Nomenclatoarele (fisiere de baza) de clienti, furnizori, personal, materiale, produse etc., care reunesc toate datele de descriere a acestor entitati si interfateaza cu orice modul care are nevoie de aceste date. 2. Contabilitatea generala, care este numita si componenta financiar-contabila, deoarece ea asigura conducerea evidentei contabile si gestiunea financiara a organizatiei. Functionalitatile acestei componente sunt, in general, urmatoarele: - automatizarea inregistrarii informatiilor flnanciar-contabile, preluate din documentele primare; - realizarea evidentei contabile complete, la nivel analitic si sintetic. De cele mai multe ori, aceasta componenta realizeaza numai functiile contabilitatii financiare, adica obtinerea documentelor contabile de sinteza cerute de legislatia in vigoare (bilantul contabil, raportarile de TV A, taxele si impozitele catre buget) si a celor de evidenta contabila (notele contabile, registrul jurnal, fisele de conturi, registrul de casa, jurnalele de vanzari si cumparari, balanta de verificare etc.). Acestei componente i se poate asocia un modul de analiza, de tip tablou de bord, (specifica unui sistem MIS sau chiar EIS), care ofera informatii sintetice si operative privind performantele firmei, necesare managerului in procesul decizional. Pe baza datelor din contabilitate, sunt calculati diferiti indicatori, care ilustreaza rezultatele financiare ale firmei, cum sunt: veniturile si cheltuielile pe produse/servicii, situatia disponibilitatilor financiare etc. 6

3. Incasarile si platile - permite gestionarea incasarilor si platilor, care sunt efectuate pe baza mai multor tipuri de documente de plata/incasare. Sunt urmarite, de asemenea,facturile scadente la incasare si/sau restante la plata; de obicei evidenta realizata este multivaluta. 4. Resursele umane - ofera informatii pentru crearea unei politici de personal, realizeaza analiza si urmarirea fortei de munca, permite definirea unui sistem de apreciere a performantelor, furnizeaza diverse statistici privind personalul etc. 5. Salarizarea - este o componenta legata strans de cea de Resurse umane, avand ca obiect principal calculul si evidenta salariilor. Sunt incluse aici i module privind calculul taxelor si impozitelor, al contributiei la bugetul statului si al asigurarilor sociale etc. 6. Imobilizarile - aceasta componenta realizeaza operatiile prin care se gestioneaza mijloacele fixe ale firmei, obiectele de inventar sj activele necorporale. Se are in vedere intreaga durata de utilizare a activului, ca sa se poata afla in orice moment care este starea acestuia si operatiile care au fost efectuate asupra lui (inregistrare, amortizare, transfer, reevaluare, casare). Ea include de regula diverse modalitati de calcul si inregistrare a amortizarii (liniara, degresiva, accelerata). Aceasta componenta realizeaza de, asemenea, si inregistrarea contabila a operatiunilor privind imobilizarile, inclusiv a amortizarii, cat si elaborarea rapoartelor impuse de legislatia in vigoare. 7. Planificarea productiei - realizeaza elaborarea planurilor de productie (fabricatie) pe o perioada data, pe baza conrractelor si comenzilor de la clienti, a ordinelor de lucru pentru un plan de productie dat etc. Ordinele de lucru precizeaza executantul, termenul si produsele de realizat, costul programat al realizarii, dotarile tehnice necesare etc. 8. Urmarirea productiei - inregistreaza notele de predare si rapoartele de lucru, analizeaza i compara comenzile lansate in productie, ofera rapoarte cumulate ori detaliate de productie (pe faze ori pe produse/lucrari ), precum si rapoarte de costuri. 9. Gestiunea datelor tehnice - stocheaza definitiile si caracteristicile tehnice ale fabricatiei, adica, pentru fiecare varianta tehnologica, se au in vedere urmatoarele: - planul de operatii, - timpii alocati si - consumul pentru fiecare operatic. Acestea sunt stocate in nomenclatorul de produse si informatii de natura tehnologica privind fazele si operatiile/lucrarile de realizare a fiecarui produs, materiale si manopera necesare, consumuri si costuri, criterii de calitate si de acceptanta etc. 10. Planificarea necesarului de materiale -realizeaza determinarea automata a cantitatilor si sortimentelor de materiale necesare, pe baza planurilor de fabricatie. Planificarea si urmarirea consumurilor si costurilor - realizeaza operatiile referitoare la intocmirea bonurilor de consum, preluarea datelor despre consumuri, centralizarea acestor date in vederea calculului costurilor si generarea unor rapoarte analitice sau sintetice despre consumurile planificate si cele realizate. 11. Managementul proiectelor - are ca obiect gestionarea proiectelor de investitii si de cercetare/dezvoltare interna, lucrarilor efectuate de catre terti, precum si planificarea, finantarea si urmarirea executarii lor. 12. Stocurile - asigura realizarea operatiilor privind gestiunea cantitativa a stocurilor, gestiunea tranzactiilor de stoc: intrari, iesiri, transferuri etc. si inventarul automat al stocurilor. De asemenea se realizeaza o evidenta calitativa a stocurilor (garantie, termene de valabilitate etc.), precum si generarea automata a documentelor contabile (note de intrare - receptie, bonuri de consum, avize de expeditie, note de transfer etc.). 13. Gestiunea depozitelor - defineste din punct de vedere organizatoric unitatile de stocare (care in mod normal intr-o firma sunt gestiunile), perioadele de inventariere etc. 14. Aprovizionarea - gestioneaza procesul de aprovizionare, prin evidenta cererilor de aprovizionare, a ofertelor de la furnizori si a comenzilor transmise acestora, precum si a facturilor primite de la acestia. Aceasta componente depaseste atributiile unei aplicatii de gestiune, fund adesea un instrument de optimizare a aprovizionarii, care poate determina realizarea de economii si de castiguri suplimentare. 15. Vanzarile - furnizeaza informatii privind gestiunea activitafilor specifice procesului de vanzare si anume: gestiunea clientilor si urmarirea procesului de livrare si facturare a produselor catre acestia. In ceea ce priveste activitatea de aprovizionare, vanzare si de evidenta a clientilor, consideram ca acestea se pot trata intr-o maniera moderna, care conduce la realizarea de sisteme SCM (Supply Chain Management) si CRM (Customer Relationship Management), 7

16. Intretinerea echipamentelor - are ca obiect gestiunea echipamentelor. Prezentam in continuare principalele avantaje si dezavantaje ale sistemelor ERP impreuna cu efectele obtinute in fiecare caz . Avantajele sistemelor ERP Mod de concretizare Informatii de calitate Baza de date unica (date consistente si corecte, rapoarte imbunatatite) Evitarea redundantelor datelor si operatiilor Baza de date unica elimina operatiile repetitive de actualizare a datelor (introducere si modificare). Reducerea timpului de raspuns Rapoarte si informatii ad-hoc, oferite de sistem Adaptabilitatea Schimbarile in procesele economice se reconfigureaza usor in ERP. Scalabilitatea Structura modulara a sistemului faciliteaza adaugarea de noi componente. Sistemul de intretinere imbunatatit Contractul de intretinere pe termen lung cu furnizorul de ERP nu este facultativ Dimensiunea colaborativa Sistemul se extinde si se deschide cu module de tip CRM si SCM, catre furnizori si clienti. Deschiderea catre e-business Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de aplicatii de e

Dezavantajele sistemelor ERP Mod de combatere sau diminuare Consumul mare de timp pentru implementare Implicarea activa a managementului, obtinerea consensului si acceptului general. Costurile mari Dificil si nerecomandat Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem a carui arhitectura si componente corespund proceselor economice si obiectivelor organizatiei. Dependenta de furnizori Analiza atenta a celor 2 alternative: furnizor unic si mai multi furnizori. Complexitatea Selectarea modulelor absolut necesare Necesitatea extinderii si dezvoltarii ulterioare .Poate fi eliminata, dar va reduce potentialul sistemului, care va deveni la un moment dat ineficient. Obiectivele introducerii unui sistem ERP Obiectivele, alaturi de scopurile dezvoltarii strategice a intreprinderii, sunt corelate cu diversificarea si controlul informatiei asupra principalelor procese si resurse ale companiei. Cateva obiective apartinand ariei adresate: controlul riguros al costurilor si cheltuielilor la nivel de produs, centru de cost, sau profit, si analiza profitabilitatii pe produs, centru de profit sau alte criterii ale afacerii; generarea unei imagini corecte si actuale a conturilor de clienti si furnizori, obtinerea de posibile castiguri (discounturi pentru plati imediate, penalizari pentru plati intarziate) si realizarea unui mecanism performant de colectare a incasarilor;

monitorizarea si prognoza fluxului de numerar in scopul minimizarii imprumuturilor bancare si reducerii costurilor in companie; eficientizarea proceselor legate de aprovizionarea si gestionarea stocurilor, productie si desfacere in scopul generarii unor decizii corecte de achizitie si minimizarii costurilor de stocare si regie; asigurarea unei baze de raportare si analiza multidimensionala a datelor; consolidarea datelor si furnizarea unei surse unice de informatii pentru asistarea deciziilor; achizitionarea unui sistem informatic portabil, pentru a putea suporta o eventuala schimbare a solutiei hardware in prezent sau viitor; administrarea Sistemului si a Bazei de date trebuie sa posede instrumente puternice pentru asigurarea protectiei si confidentialitatii datelor, bazate pe un sistem consistent de profile si autorizatii de acces; eficienta si calitatea proceselor si activitatilor; transparenta si scalabilitate pentru asigurarea unei dezvoltari continue a companiei - atat in ceea ce priveste afacerea prezenta cat si pentru dezvoltarile ulterioarea ale acesteia; fluentizarea proceselor de afaceri; coordonarea sectoarelor companiei si functiunilor afacerii; monitorizarea eficienta si consistenta a activitatilor comerciale din interiorul companiei - inclusiv colectarea incasarilor; coordonarea dezvoltarii sistemului si asimilarea tehnologiei hardware, software si de telecomunicatii. Condiii pentru un sistem ERP Sistemul propus pentru implementare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure aceeasi gama de produse fara riscuri de integrare; recuperarea investitiei in timp foarte scurt ; raport eficient calitate produs informatic/pret ; posibilitate de implementare in etape succesive ; posibilitate de utilizare de interfete catre utilizator la nivelul intregului produs, astfel incat dupa ce un utilizator a lucrat cu o aplicatie, trecerea la o alta aplicatie sa se realizeze cu un minim de instruire; sistemul trebuie sa fie flexibil, utilizand o gama larga de parametri care sa fie stabiliti in functie de cerintele specifice; sistemul trebuie sa aiba proceduri sigure de salvare recuperare a datelor, capabile sa asigure integritatea si consistenta acestora; capabilitate de a interfata cu sistemele existente si de a le inlocui progresiv; sa se bazeze pe tehnologia de ultima ora oferind deschidere, scalabilitate si posibilitate de modernizare; sa conduca la imbunatatirea relatiilor cu partenerii de afaceri