Sunteți pe pagina 1din 10

Civilizatia greaca s-a plamadit in bazinul Marii Egee, in Grecia continentala(Sudul Peninsulei Balcanice), in Grecia insulara(insulele din Marea

Egee)si Grecia asiatica(Ionia, Eolida, Dorida). Trecerea dinspre partea nordica spre cea de mijloc se facea prin defileul de la Termopile, iar inspre partea de sud,prin istmul Corint. Intre anii 2000-1200 i.Hr., pe teritoriul Eladei s-au asezat valuri succesive de triburi elenice. Grecia continentala prezinta trei regiuni distincte:nordul, unde se afla Olimpul,salasul zeilor; partea centrala, formata in principal din doua provinciiAtica, dominata de cetatea Atenei, si Beotia cu capitala la Teba; partea sudica, Peloponesul, unde se afla, in provincia Laconia, cetatea Spartei. Prima civilizatie s-a dezvoltat in Grecia insulara, in Creta, din anul 2000 pana in 1450 i.Hr. Ruinele cetatii Cnossos, capitala regatului legendarului rege Minos, atesta o civilizatie antica infloritoare. Din multimea insulelor existente in Marea Egee mai insemnate sunt: Samos, Delos Rodos, Cipru, Tasos, Egina, Eubeea.
1

Grecia continentala cuprinde un relief muntos, cei mai importanti fiind Muntii Olimpului(considerati lacasul zeilor) si Muntii Pindului. In secolul al II-lea i.Hr.triburile indo-europene ale aheilor, dorienilor si eolienilor supun populatia autohtona, preelena. Aheii se stabilesc in partea continentala si in insule. Sub influenta culturii miceniene, Grecia cunoaste cea mai avansata civilizatie europeana din mileniile 3-2 i.Hr. Numele acestei civilizatii provine din numele celei mai renumite cetati a aheilor, Micene, din Pelopones. Prima expeditie a aheilor a fost cea impotriva Cretei, pe care au jefuit-o. Au distrus civilizatia cretana dar au intemeiat in locul acesteia temuta cetate a Spartei. Incercand sa cucereasca noi teritorii pe coastele Asiei Mici, au asediat cetatea Troiei, ceea ce a dus la Razboiul de 10 Ani, terminat prin infrangerea acesteia(razboi devenit celebru prin Poema lui Homer). Epopeile homerice Iliada si Odiseea au reconstituit perioada civilizatiei miceniene. La sfarsitul mileniului al 2-lea i.Hr. patrunde ultimul val elen, cel al dorienilor. Mai putin
2

civilizati, cuceritori, brutali, dorienii au supus pe basileii ahei distrugand palate, stabilindu-se in cele din urma in Pelopones. Din amestecul acestora a rezultat poporul grec. Perioada anilor 1200-900 i.Hr., perioada disparitiei regatelor aheene este numita epoca veacurilor intunecate. Determinati de valurile de populatii care patrunsera in mileniul al 2-lea in sudestul Europei, grupuri de eleni migreaza spre insulele din Marea Egee si spre Tarmul Asiei Mici, spatiu unde se va forma Grecia asiatica.Cel mai mare teritoriu de aici s-a numit Ionia, datorita ionienilor asezati in provincia Atica dar si pe coasta Asiei Mici. Printre orasele intemeiate astfel s-au aflat Millet, Calofon, Pergam, Efes. Acestea au reprezentat in mileniul 1 i.Hr. regiunea cea mai dezvoltata din punct de vedere cultural. Lupta pentru hegemonie intre Atena democratica si Sparta regimului aristocratic dezlantuie Razboiul Peloponesian(431-404 i.Hr.) care antreneaza o mare parte a lumii grecesti si care se termina prin infrangerea Atenei si recunoasterea temporara a autoritatii
3

Spartei. Dupa Secolul lui Pericle, lumea greaca intra in declin. Folosindu-se de rivalitatea dintre cele doua cetati, regele Macedoniei, Filip al IIlea ii va invinge pe greci in batalia de la Cheroneea(338 i.Hr.), dupa care va uni cetatile grecesti in Liga de la Corint. Democraia atenian va fi desvrit n timpul guvernrii lui Pericle (443-429 .Hr.), secolul V fiind considerat secolul de aur la Atenei. Democraia atenian este direct, toi cetenii particip la luarea deciziilor, pn i cei mai sraci, care sunt pltii pentru a participa la adunri. Cetenii sunt egali n faa legii, democraia d toate puterile: legislativ, juridic i executiv unri Adunri populare i unui consiliu reprezentativ format din ceteni. Demaocraia atenian are ns i limitele ei: femeile, strinii i sclavii sunt exclui din viaa politic. Atena obine o serie de succese militare mpotriva Persiei, la Maraton (490 .Hr.), Salamina (480 .Hr) i Plateea (479 .Hr), ns triumful nu dureaz, puterea Atenei fiind mult diminuat n lupta pentru hegemonie n Grecia i n cadrul Ligii de la Delos pentru a fi apoi zdrobit de Sparta
4

ca urmare a rzboiului peloponesiac (431404 .Hr.). Pe lng sistemul de conducere, educaia era un lucru care era foarte diferit n Atena fa de cel din Sparta. n Sparta, copii erau crescui ca rzboinici. Pentru a le inocula deprinderi att de contrare nclinaiei naturale, bieii erau luai imediat dup natere i supui celei mai severe discipline. n prima etap din formarea lor se aplica o selecie nemiloas: copilul era examinat de o comisie care decidea dac era sntos sau nu. Copii handicapai sau slabi erau aruncai de pe muntele Taiget. Spartanii i creteau copii cu severitate pentru a crete puternici i sntoi. Copiii erau inui afar pe vreme rea, pentru ca cei slabi s fie eliminai. La 7 ani, copilul spartan era luat din familie i dus ntr-o unitate pe jumtate militar, pe jumtate colar sub autoritatea unui preceptor. n fiecare clas, cel mai bun devenea eful colegilor si, care trebuiau s-i dea ascultare i s se supun pedepselor pe care le ddea. Copii trebuiau s suporte n tcere suferina fizic, necazurile i nefericirea. Scopul colii era s formeze
5

lupttori. De la 12 ani, copii nu mai purtau dect o hain tot anul. Nu se splau prea des, cum fceau tinerii atenieni. Educaia intelectual era limitat: spartanii nu nvau dect puin citit i scris i studiau cntatul coral i poeii naionali ai Spartei. La fel, i tinerele fete erau crescute sever i fceau exerciii fizice pentru a nate copii sntoi. La Atena, copiii erau crescui de ctre tat pn la 18 ani, acest lucru constituind o ndatorire civic. Bieii ncepeau coala la 7 ani, iar fetele erau educate acas. Pn la 14 ani, educaia bieilor era preponderent intelectual, ei nvnd scrisul, cititul, aritmetica i muzica. Important era studierea poemelor homerice Iliada i Odiseea.La 16 ani, educaia era n general terminat. Cei cu posibiliti urmau studii filosofice n Academie sau Liceu. ntre 18 i 20 de ani, tinerii fceau o coal militar, efebia, dup terminarea creia deveneau ceteni ai Atenei. Tnrul ideal atenian era tcut i timid. Tinerii nu trebuiau s vorbeasc tare sau nentrebai i trebuiau s fie respectuoi fa de cei mai n vrst.
6

LITERATURA SI ARTA GREACA Desi grecii traiau dezbinati, fiecare oras-stat ducandu-si separat viata sa politica, totusi ei au creat o cultura unitara. Inflorirea vietii economice a dus la dezvoltarea culturii grecesti. Avand legaturi economice cu Orientul, grecii au luat de la popoarele orientale unele din realizarile acestora. transformarile sociale si politice care s-au produs in societatea greaca au contribuit insa la crearea unei culturi originale si foarte variate, cu un profund caracter aristocratic. In secolele al VII-lea-al VI-lea i.e.n., dupa formarea scrierii grecesti literatura si arta au luat un avant deosebit; au fost scrise cele doua poeme homerice si au aparut primele scrieri de filozofie materialista. In secolul al V-lea i.e.n., ca urmare a infloririi a economiei sclavagiste si a existentei regimului democratic, cultura greaca cunoaste indeosebi la Atena o mare inflorire. Ea reflecta situatia socialpolitica care exista in lumea greaca. In acest secol, literatura si filozofia fac
7

progrese, iar arta se inspira tot mai mult din viata poporului. Poezia lirica. Transformarile societatii grecesti din secolele VIII-lea-al VI-lea i.e.n., s-au reflectat mai ales in poezia lirica, gen literar care domina aceasta perioada. ORGANIZAREA POLITICA Sparta a fost ntemeiat n secolul IX .Hr. Organizarea sa politic era bazat pe dominaia absolut a minoritii rzboinice a spartanilor, care constituia 5% din populaie. Acetia se ocupau doar cu rzboiul i cu antrenamente zilnice i triau ntr-o disciplin strict, nc de la natere. Numai ei aveau dreptul de a participa la viaa politic i ei erau singurii care aveau cetenie spartan. Restul, adic mai mult de 90% din locuitorii Spartei nu aveau nici un drept i erau supuii spartanilor. Hiloii, 70% din populaie, erau sclavi, munceau pmntul mprit n loturi i i ntreineau pe spartani. Ei nu aveau nici un drept politic sau cetenesc. Periecii erau strini stabilii n Sparta. Nici ei nu aveau drepturi politice, ns erau oameni liberi. Ei se
8

ocupau cu negoul i meteugurile. Licurg a impus folosirea monedei de fier, n locul celor de aur, argint sau bronz, pentru a mpiedica clasa negustorilor s se dezvolte, ca i n Atena sau Milet.

10