Sunetele produc diverse senzatii, sentimente si emotii mai mult sau mai putin agreabile, in functie de sunet (anxietate,

teama, nesiguranta, tristete, relaxare, tranchilitate, confort etc). Atunci cand sunetul deranjeaza, perturba, este nedorit sau nociv, el se transforma in zgomot. Traiul intr-un ambient cu o inalta calitate sonora devine sinonim cu aprecierea nivelului de trai. Totusi, calitatea mediului sonor nu depinde doar de caracteristicile fizice ale sunetului (puternic, slab, jos, ascutit, continuu, intermitent), ci si de valori estetice, emotionale, sentimentale, culturale si sociale.

EFECTELE SUNETULUI
Contaminarea acustica e reprezentata de zgomotele sau vibratiile ambientale ce implica risc, dauneaza sau deranjeaza fiinta umana, desfasurarea activitatii sau cele care provoaca efecte semnificative asupra mediului inconjurator. Ca norma generala, efectele negative ale contaminarii acustice se relationeaza cu doze de zgomot, insemnand cantitatea de energie acustica in timpul de expunere. Efectele sunetului asupra sanatatii se traduc in probleme economice si sociale, costuri sanitare, productivitate scazuta, accidente rutiere si de munca, dificultati de comunicare sau orase neospitaliere.

 Efecte asupra sanatatii omului: -deficiente ale auzului; -oboseala auditiva deficitul temporar al sensibilitatii auditive . Zgomotele scurte si puternice, impacturi si explozii in special periculoase; -alterarea nervului auditiv

EFECTE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR In cazul sunetelor persistente se intrerupe comunicarea acustica, ceea ce determina schimbari comportamentale; Emisiile sonore izolate, care, de obicei, nu se produc izolat, ci sunt insotite de semnale optice, produc reactii de panica si pot conduce la abandonarea definitiva a habitatului sau la o adevarata amenintare pentru functia de reproducere.

Efecte ce nu tin de simtul auditiv:

Modificarea ritmului cardiac si vasoconstrictia circulatiei periferice, alterarea proceselor digestive prin secretii acide stomacale, ceea ce poate conduce la ulcer duodenal, colici si alte probleme ale intestinului; cresterea tensiunii musculare si a presiunii arteriale si chiar si alterarea campului vizual. Alterarea somnului. Sunete de ordinul a 40dBA reduc profunzimea somnului, si, prin urmare si calitatea sa. Determinarea starilor de agresivitate, dezinteres, iritabilitate, diminuarea concentrarii, insecuritate, neliniste etc. Scaderea performantei memoriei; Pierderea puterii de concentrare/ atentie scazuta; Stres; Tulburari de sarcina, malformatii ale fatului si chiar avorturi; Alterarea comunicarii Accelerarea metabolismului si a ritmului respirator

Considerand diferentele dintre sunet si zgomot, Gurney a sugerat ca zogmotul este sunetul nelalocul lui, deci nu orasul are parti mai zgomotoase, ci volumul este rezultatul perceptiei subiective.
Muzicologistul Murray Schaffer a promovat studentilor sai o constientizare crescand a calitatilor muzicale ale sunetului mediului inconjurator.Argumentul sau central era ca curatarea urechilor, adica o constientizare a gamei sunetelor ce ne inconjoara duce la o mai buna constientizare e muzicalitatii in sine. (muzica ambientala)

Conform Organizatiei Mondiale de Sanatate (OMS), Spania este a doua tara cea mai zgomotoasa din lume, imediat in urma Japoniei. 7 din 10 spanioli traiesc intr-un mediu in care poluarea fonica depaseste 70 de decibeli, limita acceptabila fiind de 65. Odata depasita aceasta limita, apar alteratii ale somnului, stres, anxietate si diverse afectiuni ale sanatatii.

Institutul de Geografie Umana Fernando Fernandez a condus un studiu in urma caruia s-au cartografiat harti de zgomot pentru diferite orase ale comunitatilor. Sau folosit sonometre, studiul fiind completat cu un interviu la care au participat 1800 de cetateni si 400 de experti, 80% dintre acestia declarandu-se profund afectati de problema zgomotului.

Soundscape un sunet sau o combinatie de sunete ce sunt facute de un anumit mediu, oferind o perspectiva fonica a acelei zone sau a orasului. Spundscape-ul este folosit mai ales in cerceratea ecologiei fonice.

Numarul referintelor la zgomotele neplacute din aceleasi parcuri Studiul a tras urmatoarele concluzii despre cele patru parcuri: toate depaseau limita de zgomot impusa de 55 dB, acceptabila pentru zone verzi, dat fiind ca acele zone erau inconjurate de strazi agmomerate si zgomot urban. Prin urmare, in proiectarea spatiilor verzi trebuie luati in considerare si alti factori: folosirea terenului, principalele artere de circulatie, zonificarea urbana, vegetatia, etc.

Iluziile fonice

Iluzia scara descoperita de Diana Deutsch este un exemplu al capacitatii creierului nostru de a grupa sunetele similare. Se aud doua scari majore, una ascendenta si alta descendenta. Cu toate acestea, notele alterneaza dintr-o ureche in cealalta urechea dreapta aude prima nota a scarii, si urechea stanga pe a doua. Oamenii dreptaci tind sa auda melodiile cu sunete inalte in urechea dreapta.

Unele piese de muzica constau in arpegii rapide sau alte petternuri repetitive, care se schimba numai subtil. Daca sunt cantata destul de rapid, creierul preia unele note care se schimba si le conecteaza, formand o melodie. Aceasta melodie dispare daca este cantata incet.

Shepherds ascending tones este un paradox sintetizat de Jean-Claude Risset- sunetele corzilor se aud ca si cum ar urca, cand, de fapt, perechea de sunete de la inceput este aceeasi cu cea de la final

Clopoteii care cad- este un paradox in care sunetele clopoteilor se aud ca si cum ar cadea in spatiu. In timpul caderii, sunetul pe care il scot pare sa se stinga, cand, de fapt, el creste in intensitate. (Sunetul de final este mult mai jos decat cel de sfarsit)

Quickening beat o bataie de toba pare a creste in tempo, cand, de fapt, tempoul de inceput este acelasi cu cel de sfarsit.

Matchbox rattle : este o iluzie stereo a unu om care agita o cutie de chibrituri in jurul corpului tau si , ocazional, aprinde un chibrit.

Pradoxul triton : iluzie descoperita tot de Diana Deutsch, in care unii oameni aud doua note crescand de la cea mai mica la cea mai acuta, pe cand altii vor auzi invers. Notele cantate se numesc tritonuri ce cad exact in mijlocul scalei muzicale. Aceste note erau considerate a fi malefice si nu au fost folosite in muzica pana de curand.

Cuvinte fantoma : inregistrarea contine secvente ce se suprapun, localizate in diferite regiuni ale spatiului stereo.Ascultatorul incepe ca auda fraze ce nu sunt, de fapt, acolo, creierul incercand sa faca ordine din zgomotul fara sens. Intr-adevar, frazele ce le distingeti s-ar putea sa aiba legatura cu lucrurile la care va ganditi in acel moment.

Acesta este un sunet ce poate fi auzit- de obicei- numai de persoanele sub 20 de ani si de putini ce au trecut de aceasta varsta. (18000 Hz) Pe masura ce inainteaza in varsta, oamenii pierd capacitatea de a auzi sunete de frecventa mare

PPavilionul Poloniei la bienala din Venetia