ECONOMIA, ORGANIZAIA sI MANAGEMENTUL BAZATE PE CUNOsTINE - provocarea majora a secolului XXI REZUMAT.

,, S-a conturat - spune reputatul specialist n management, Ovidiu Nicolescula nivelul cvasitotalitatii celor mai cunoscute universitati, centre de cercetare si consultanta si a specialistilor din economie si management din tarile dezvoltate, convingerea ca omenirea se ndreapta rapid spre un nou tip de economie si implicit de firma si management", iar potrivit opiniei Domniei Sale, si nu numai, acest nou tip ar trebui sa poarte denumirea de Economia, Organizatia si Managementul bazate pe cunostinte, abordare pe care o sustinem si noi, fara rezerve. Caracteristica fundamentala a noului concept consta n asimilarea cuceririlor de vrf ale stiintei si tehnicii si, prin utilizare, transformarea lor n avantaj competitiv. ,,Bogatia si puterea n secolul XXI - sustin specialistii n domeniu - vor decurge, cu prioritate, din resursele intangibile, din capitalul de cunostinte". n Statele Unite ale Americii, la un dolar vnzari, n ultimii 10 ani, ponderea capitalului de cunostinte, n economia generala a capitalurilor, a crescut cu 20 %. La noi, si n general ntr-o mare parte a lumii contemporane, conceptul noii economii si cerintele cu care vine, nu sunt cunoscute, sau se cunosc ne permis de putin, si, ca urmare, sunt si mai putin operationalizate n activitatea practica. Cunoasterii, si mai cu seama utilitatii practice a acestui concept, am gndit sa dedicam comunicarea stiintifica de fata. DEZVOLTAREA TEMEI.
ECONOMIA BAZAT PE CUNOsTINE : CONCEPT, TRSTURI, CERINE.

CONCEPT.

Autorii conceptului au considerat ca termenii utilizati pentru a defini mutatiile previzibile n lumea contemporana: economia digitala, economia electronica, noua economie , economia bazata pe cunoastere, societatea cunoasterii, etc, nu acopera profunzimea si amploarea acestor deveniri, argumente care au impus noul concept, acela de economia bazata pe cunostinte. Economia bazata pe cunostinte este rezultatul revolutiei cunostintelor, care, n esenta, nseamna evolutia de la economia bazata predominant pe resurse fizice, la

economia bazata predominant pe cunostinte. Trecerea de la resurse fizice tangibile, la economia dominata de cunostinte, genereaza schimbari de esenta, analoage cu cele produse de revolutia industriala. Economia bazata pe cunostinte fiind rezultatul revolutiei cunostintelor, revolutia trebuie sa se produca, n primul rnd, n mintea receptorilor de cunostinte, performanta de care depinde valoarea pe care o poate genera cunostintele respective. Numai asa, valoarea capitalului de cunostinte poate sa devanseze, n evolutie, capitalurile tangibile. n perimetrul acestor consideratii, OCDE defineste economia bazata pe cunostinte, ca fiind ,, economia bazata n mod direct pe productia, distributia si utilizarea cunostintelor si informatiilor", iar capabilitatile receptorilor, prin ,, sa stii cine ( know - who)", ,, sa stii ce ( know - what)", ,, sa stii cum ( know - how)" ,, sa stii de ce ( know - whi)".
TRSTURILE DEFINITORII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOsTINE.

ncercam, mai jos, sa realizam o sinteza, ct mai concentrata posibil, a acestor trasaturi: primordialitatea cunostintelor, cea ce nseamna ca acestea sa aiba un input mai important dect capitalul tangibil; activitatea se concentreaza pe tratarea informatiilor si pe producerea de bunuri

cunostinte; fundamentarea activitatii economice se face pe resurse intangibile; asimilarea capitalului intangibil ca pe un capital special, care, de regula, nu se

poate poseda n exclusivitate si care poate fi preluat si reutilizat; preponderenta echipamentelor si produselor simbolice ( ca, de pilda, cardurile,

comertul electronic, pachetele de programe pentru calculator, etc); cresterea ponderii serviciilor si a formelor de asociere, precum si multiplicarea

colaborarilor cu ntreprinderile mici; disparitia treptata a frontierelor si diminuarea impactului distantelor geografice; comprimarea timpului de inovare, transformarea inovatiei ,, dintr-o strafulgerare

de idei", ntr-o activitate continua de producere de idei;

reconsiderarea locului si rolului posesorilor de cunostinte, acestia urmnd sa fie

tratati ca fiind valoarea cea mai mare etc.

CERINE.

n general, ele transpar din simpla lectura a trasaturilor, cea ce facem noi este doar o sistematizare: identificarea, ct mai deplina, a acestor trasaturi si constientizarea oamenilor ca

ele daca nu sunt nca prezente, aparitia lor este iminenta; modelarea culturii organizationale spre asimilarea, implementarea si

transformarea lor n avantaj competitiv; reevaluarea personalului n aceasta perspectiva si crearea cadrului organizational

si motivational pentru a transforma valorile existente n avantaj competitiv; - regndirea si remodelarea strategiilor si obiectivelor strategice catre aceste tinte, etc.
ORGANIZAIA BAZAT PE CUNOsTINE : CONCEPT, TRSTURI, CERINE. CONCEPT.

n esenta, este organizatia care a parcurs etapele cresterii si utilizarii, ca avantaj competitiv, a cunostintelor. Este, de asemenea, o organizatie care are functiuni noi, n plus fata de cele traditionale, si anume: coordonarea, protectia si integrarea cunostintelor. Are, apoi, o tipologie noua de manageri, managerii de cunostinte.

ALTE TRSTURI SPECIFICE .

Este o organizatie care nvata, care se caracterizeaza prin ,, nvatarea schimbarii", ,, prin a nvata sa nveti" si prin ,, nvatarea permanenta, continua". Se caracterizeaza, apoi, prin accentuarea externalizarii activitatilor specializate explicit, cu ajutorul firmelor mici si internalizarea activitatilor nalt specializate. Afirmarea organizatiei bazate pe cunostinte, sustenabile, care, pe baza abordarii echilibrate din punct de vedere economic, ecologic si social, valorifica la nivel superior cunostintele si celelalte resurse de care dispune si pe care le atrage, genernd

pentru perioade ndelungate, eficienta si performanta, multidimensionala, validate de piata si recunoscute de societate. Redimensionarea resurselor si activitatilor, n sensul restrngerii celor traditionale, bazate pe resurse fizice si maximizarii celor bazate pe resurse intelectuale, intangibile, pe un alt tip de relatii cu clientii, furnizorii si resursele umane externe. Adopta un nou mod de organizare, cu retele mai putin structurate, cu echipe semiautonome, cu o mai mare mobilitate si initiativa, prin simplificarea nivelelor ierarhice. Diminuarea barierelor dintre diferite categorii de resurse umane, dintre munca de la firma si munca de acasa, dintre individ si organizatie, etc. Regndirea activitatilor de training, n sensul directionarii cunostintelor catre nivelele de vrf si mai putin la periferie, cele de la periferie urmnd sa se pregateasca prin forte proprii, toate acestea dublate de o remodelare a sistemelor de motivare, cu o polarizare expresa a motivarii globale si a celei personale, etc.
CERINE.

Pe acest fond si ntr-o asemenea perspectiva, vom asista la o tipologie de organizatii, tot mai complexa, menita sa ofere solutii de adaptare la cerintele economiei bazate pe cunostinte, care trebuie adoptata si adaptata nevoilor specifice, n functie de oameni, cunostinte si oportunitati. Deci, nu o firma ideala, ci o combinatie de avantaje oferite de ntreprinderea inteligenta, ntreprinderea flexibila, organizatia circulara, organizatia reconfigurabila, organizatia policelulara, organizatia virtuala, organizatia privita ca organism viu, organizatia de tip satelit, organizatiile front - back, ambidextra, sau sense - and - respond, etc.

MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOsTINE : CONCEPT, TRSTURI, CERINE, FUNCII NOI.

CONCEPT.

Economia si organizatia bazate pe cunostinte, sunt construite din sisteme si, firesc, trebuie sa fie abordate, n continuare, sistemic. Or, este cunoscut si recunoscut faptul ca principala caracteristica a sistemelor este ca se autoregleaza, iar autoreglarea se realizeaza prin management. Este, deci, indubitabil, ca sunt de ne 4

abordat, economia si organizatia bazate pe cunostinte, fara un management bazat pe cunostinte. Definirea, conceptuala, a acestui nou tip de management, nsa, este mult mai complicata si mai dificila, cumulnd dificultatile din abordarea celor doua concepte noi, mentionate ( economia si organizatia bazate pe cunostinte) si din acumularile de pna acum si din mutatiile previzibile n managementul organizatiei, pornind de la acceptiunea larg nsusita n zilele noastre, respectiv de la faptul ca managementul a devenit principala cale de crestere economica. Asistam, deja, deci, la abordari multiple si din unghiuri de vedere diferite, a managementului bazat pe cunostinte. De pilda, n abordarea informatica, managementul bazat pe cunostinte este un proces cheie, prin care, n cadrul firmelor, industriilor si, n ultima instanta, tarilor, se obtine performanta economica superioara pentru populatia implicata, prin valorificarea deplina a cstigurilor potentiale ale transformarilor generate de tehnologiile digitale si internet, prin difuzarea cunostintelor si prin inovare. Specialistii n management definesc managementul bazat pe cunostinte ca fiind dedicarea organizatiilor pentru a dezvolta productia si fluxul de cunostinte, de a transmite si utiliza cunostintele pentru a crea valoare economica. Distinsul nostru specialist n domeniu, Ovidiu Nicolescu, abordeaza mai larg si mai profund problematica managementului bazat pe cunostinte, definindu-l, firesc, n primul rnd, ca stiinta, apoi ca activitate practica, ca obiect, functii si principii si ca implicatii n componentele sistemului de management al organizatiei. Managementul bazat pe cunostinte, ca stiinta, n acceptiunea mentionata ,, consta n studierea proceselor si relatiilor manageriale bazate pe cunostinte, n descoperirea legitatilor care le guverneaza si n conceperea de noi sisteme, metode, tehnici, etc, n vederea cresterii performantelor si functionalitatii organizatiilor, valorificnd marile valori ale cunostintelor". Managementul bazat pe cunostinte, ca practica, n aceiasi acceptiune, ,,consta n utilizarea cunostintelor, prin care se asigura o valorificare superioara, comparativ cu perioada precedenta, cu multiple valente ale cunostintelor". n acelasi timp, a formulat 14 principii noi ale managementului bazat pe cunostinte, dintre care exemplificam: ,, tratarea cunostintelor ca element determinant al functionalitatii si performantei organizatiei"; ,, cunostintele reprezinta sursa principala de putere pentru indivizi si organizatii; ,, managementul bazat pe cunostinte este scump, dar asa este si ignorarea acestuia;

,, accesarea cunostintelor este numai nceputul tratarii cunostintelor; ,, managementul bazat pe cunostinte necesita manageri si organisme manageriale specializate n acest domeniu"; ,, transformarea firmei ntr-o organizatie care nvata permanent". Din aceiasi sursa, enumeram si principalele procese de tratare a cunostintelor:

evaluarea cunostintelor disponibile si accesibile firmei; previzionarea necesitatilor si surselor de cunostinte; obtinerea cunostintelor necesare; gestionarea, utilizarea si dezvoltarea cunostintelor; valorificarea cunostintelor.
T MANAGERII - MANAGERII MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOsTINE.

Managementul bazat pe cunostinte are nevoie virtuala de astfel de manageri, care : sa participe la difuzarea cunostintelor la cei interesati si capabili sa asigure succesul afacerii ( T= partea orizontala); sa-si exercite atributiile de conducere directa a subordonatilor ( T = partea verticala). Rolul T managerilor devine important prin modul n care actioneaza, pentru: transferul celor mai bune practici n cadrul organizatiei; cresterea calitatii deciziilor, prin transferul de cunostinte si experiente de la managerii aflati pe posturi ierarhice similare; folosirea experientelor specialistilor din alte compartimente; generarea de oportunitati de afaceri si de utilizarea cunostintelor prin contributia ,, ncrucisata "a specialistilor din alte compartimente.
ALTE CERINE.

Promovarea inovarii reprezinta cheia de bolta a edificiului managementul bazat pe cunostinte. Inovarea nseamna, firesc, cunostinte noi si mai valoroase. Inovarea are, n amonte, managementul stimularii creativitatii oamenilor si n aval managementul valorificarii noilor cunostinte generate prin inovare. Pragmatismul managementului american a conturat unele reguli capabile sa dinamizeze procesul de inovare, dintre care enumeram: - reguli de stimularea creativitatii: asumarea riscului, respectiv acceptarea posibilitatii esecului; recompensare schimbarilor ( mai cu seama ncurajarea schimbarii benefice a individului); ,, deschiderea umana", respectiv fluidizarea comunicatiilor si a transferului informatiilor, un nou mod de ascultare a opiniilor si de stimularea lor, ncurajarea gndirii colaterale n raport cu profilul obiectului oficial, o mai atenta luare n seama a opiniilor clientilor, temperarea reactiilor adverse, etc.

- reguli pentru implementarea creativitatii : - stabilirea de obiective comune, mndria de a apartine colectivului, flexibilitatea n posturi, conducerea interdependentelor, construirea consensului, respectul si ncrederea reciproca, etc; - autonomia decizionala si operationala, descentralizare decizii si proceduri, libertate de actiune, delegare de competente si responsabilitati, sublinierea rolului fiecaruia n demersurile ntreprinse si derulate, diminuare birocratie, etc; - focalizarea pe actiune, furnizarea numai a detaliile care se cer, accentul pe rezultate, consecventa n promisiuni, aprecierea la timp si convingator a lucrului bine facut, accentul permanent pe calitate, etc.
FUNCIILE NOI ALE MANAGEMENTULUI BAZAT PE CUNOsTINE.

Consideram ca se pot constitui n functii noi ale managementului bazat pe cunostinte, urmatoarele: previzionarea necesarului de cunostinte si a surselor disponibile pentru organizatie; dobndirea sau obtinerea cunostintelor necesare; crearea de noi cunostinte; dezvoltarea si consolidarea cunostintelor;

utilizarea si valorificarea cunostintelor.

Este necesar un efort de cercetare stiintifica pentru a se defini continutul fiecarei functii si instrumentarul de realizare, precum si modul de integrare a lor cu celelalte functii, n sistemul de functii al managementului organizatiilor moderne.
ALTE CONCEPTE sI CERINE REFERITOARE LA CUNOsTINE, IMPLICATE N MANAGEMENTUL ORGANIZAIILOR MODERNE.

Revolutia industriala s-a bazat preponderent pe puterea aburului, forta fizica a omului si capitalul banesc. Deci, pe factorii de productie traditionali - materiali, umani, banesti - predominant de natura fizica. De aceia, necesitatea de a avea cunostinte era limitata. Acum, ne aflam n primele etape ale revolutiei cunostintelor. Pe acest drum, apare necesitatea de a delimita si defini mai exact conceptele de cunostinte si de informatii. Dupa unele opinii informatiile se deosebesc de cunostinte prin dimensiune, natura, derulare si inteligenta ncorporata. Argumente utilizate: informatiile sunt mai mici dect cunostintele, ele reprezentnd componente ale acestora, n mod similar reperelor sau pieselor care alcatuiesc un produs; cunostintele contin ntotdeauna ,, expertiza ", elemente care sunt aplicabile, generatoare de solutii si de substanta economica; manifestarea ,, expertizei " proprii cunostintelor implica o derularea n timp, conferind acestora caracter procesual ( de regula, cunostintele au o viata mai lunga dect informatiile, uneori chiar nelimitata); cunostintele confera obiectelor n care sunt ncorporate mai multa ,, inteligenta", iar nu rareori le reduce dimensiunile sau le face mai usoare ( se da exemplu telefoanele mobile).

Autorii opiniilor, nsa, recunosc ca, n practica, separarea informatiilor de cunostinte, nu este usoara, mai ales cnd sunt mai multe persoane care interactioneaza. Sunt situatii n care cea ce pentru unii este o informatie, pentru altii, cu alta capacitate, sau cu un alt rol, constituie o cunostinta. De aci, necesitatea de a se face aceasta delimitare contextual, tinnd seama de cadrul existentei si folosirii lor, de factorii implicati si de finalitatea rezultata. O abordare mai realista, este aceia deja prezentata si anume, cunostintele sunt stocuri cumulative de informatii si abilitati generate de utilizarea informatiilor de catre receptor. Capacitatea intelectuala a unui receptor si cunostintele pe care le poseda ntr-un anumit domeniu, fac ca unele date si

informatii sa se transforme n cunostinte deosebit de valoroase, sau - n situatii extreme - sa nu genereze cunostinte. n concluzie, ntotdeauna cunostintele ncorporeaza informatii ce constituie att input pentru dezvoltarea cunostintelor, ct si forma principala prin care acestea circula si, de regula, sunt complementare. ntotdeauna, nsa, cunostintele se deosebesc de informatii prin capacitatea lor de a genera , prin utilizare, valoare adaugata. Cnd aceasta lipseste, avem de a face cu date sau informatii. De asemenea, cunostintele au ntotdeauna doua dimensiuni : una umana si una economica. Trebuie facute, apoi si precizarile ca crearea si dobndirea cunostintelor se poate realiza numai prin nvatare, iar capitalul de cunostinta nu exclude celelalte forme de capital, care ramn complementare, iar n prima parte a revolutiei cunostintelor, ele sunt preponderente, n foarte multe organizatii .

X X X

Ne-am referit la o problematica de certa actualitate si importanta pentru economia si societatea romneasca. Nu ne atribuim contributii determinante la formularea conceptelor respective, ci am urmarit sa sensibilizam plaja larga a celor interesati, inclusiv si poate mai ales din nvatamntul superior si doctoral, asupra necesitati identificarii cu profunzimea, importanta si actualitatea lor si mai cu seama, pentru a se actiona n sensul pregatirii si implementarii lor n activitatea practica, ca o modalitate de aplatisare a decalajelor care ne despart de tarile catre care mergem, sau, ca un avertisment, ca , n caz contrar, decalajele se vor amplifica. Referirile noastre, tinnd seama de cadrul n care se fac, sunt sintetice, o sinteza personala a unei bogate literaturi de specialitate, din care mentionam: Ovidiu Nicolescu ( coordonator general) : Abordari moderne n managementul si economia organizatiei, Editura Economica, Buc.2004, volumele I - IV; Ovidiu Nicolescu si Luminita Nicolescu: Economia, firma si managementul bazate pe cunostinte, Editura Economica, Buc., 2005; Fundatia Drucker : Organizatia viitorului, Editura Teora, Buc.2000; Peter Drucker : Management strategic, Editura Teora, Buc,. 2001; Peter Drucker : Realitatile lumii de mine, Editura Teora, Buc., 1999;

Peter Drucker : Managementul viitorului, Editura ASAB, Buc., 2004.

Prof.univ. dr. Ioan Bogdan Universitatea Romno - Americana

10