Sunteți pe pagina 1din 5
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”Domeniul major de intervenţie 1.3 „Acces la educaţie si formare profesionala iniţiala de calitate” Titlul proiectului: „Cariera de succes in invatamantul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative! Cod Contract: POS DRU/87/1.3/S/61602 Beneficiar: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Teleorman Parteneri : Inspectoratul Şcolar al Judeţului Dolj Casa Corpului Didactic Teleorman Casa Corpului Didactic Dolj Asociaţia ROMFRA Alexandria Softwin SRL Bucureşti

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI – GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

  • 1. Profesia de manager:

Curs 3 - Modul I

  • a) nu poate fi învăţată, ţine de înzestrarea ereditară a omului

  • b) poate fi învăţată, ea presupune competenţe care se formează

R: b

  • 2. Domeniul Management este considerat în prezent:

    • a) artă

    • b) ştiinţă

    • c) artă şi ştiinţă

    • d) nici artă, nici ştiinţă

R: c

  • 3. Tipul de lider caracterizat prin: angajare de scurtă durată, decizii individuale,

responsabilitate individuală, evaluări frecvente, promovare rapidă, control explicit, formal,

carieră specializată, interes segmentat pentru oameni este:

  • a) liderul de tip A (american)

  • b) liderul J (japonez)

  • c) o combinaţie între cele două tipuri de lideri (Z)

  • d) niciunul din tipurile de lideri

R: a

  • 4. A fi manager şi a fi lider sunt:

    • a) exact aceleaşi situaţii

    • b) situaţii complet diferite

    • c) situaţii suplimentare

    • d) situaţii complementare

R: d

  • 5. Funcţiile manageriale sunt:

    • a) Gestiunea, Administrarea, Organizarea, Decizia, Prognoza, Planificarea

    • b) Administrarea, Prognoza, Decizia, Organizarea, Ierahizarea, Socializarea

    • c) Prognoza, Decizia, Organizarea, Dirijarea, Consilierea, Evaluarea, Reglarea

    • d) Ierarhizarea, Dirijarea, Controlul, Prognoza, Gestiunea, Evaluarea

R: c

  • 6. Organizarea este o formă de activitate umană conştientă şi dirijată, iar organizaţia

este un produs al organizării.

  • a) adevărat

1

Investeşte în oameni! b) fals R: a 7. În procesul motivării, formele motivaţiei sunt egal productive:

Investeşte în oameni!

  • b) fals

R: a

  • 7. În procesul motivării, formele motivaţiei sunt egal productive: motivaţia pozitivă şi

motivaţia intrinsecă sunt la fel de productive ca şi motivaţia negativă şi extrinsecă.

a)

da

b)

nu

R: b

8.

Care din următoarele

atitudini

faţă de schimbare

pe

care

le

poate

avea

o

organizaţie

se

îndepărtează

cel

mai

mult

de

atitudinea

conservatoare

(rezistentă

la

schimbări):

 

a)

oportunistă (urmărind fiecare ocazie de schimbare)

 

b)

întreprinzătoare (dezvoltând în permanenţă noi programe şi servicii)

 

c)

expansionistă (hotărâtă să mărească numărul de beneficiari, clienţi, membri).

 

R: b

  • 9. Echipa este un grup, însă nu orice grup este o echipă.

    • a) adevărat

    • b) fals

R: a

10. Spre deosebire de grup, echipa abordează conflictele în modul următor:

  • a) când apar situaţii conflictuale cu colegii sau superiorul, managerul întârzie să

intervină, iar în cazul eşecului, sancţiunile morale revin grupului şi sancţiunile administrative

revin indivizilor

  • b) când apar situaţii conflictuale, acestea sunt văzute ca aspecte normale ale relaţiilor

profesionale, ocazii de a emite idei noi, de a încuraja exprimarea, iar în cazul eşecului, sancţiunile morale şi administrative revin tuturor;

R: b

Curs 3 - Modul II

  • 1. Ordinea de apariţie a fazelor conflictului este următoarea:

    • a) apariţia explicită a caracteristicilor stării conflictuale (resimţirea conflictului),

soluţionarea conflictului, apariţia consecinţelor conflictului, prezenţa stării generatoare, perceperea conflictului

  • b) prezenţa stării generatoare, perceperea conflictului, apariţia explicită a

caracteristicilor stării conflictuale (resimţirea conflictului), soluţionarea conflictului, apariţia

consecinţelor conflictului

  • c) prezenţa stării generatoare, perceperea conflictului, soluţionarea conflictului,

apariţia consecinţelor conflictului, apariţia explicită a caracteristicilor stării conflictuale (resimţirea conflictului)

R: b

  • 2. Prin negociere distributivă se înţelege:

    • a) tranzacţia în care nu este posibil ca o parte să caştige, fără ca cealaltă să piardă

    • b) relaţia în care sunt respectate aspiraţiile şi interesele partenerului, chiar dacă vin

împotriva celor proprii şi se bazează pe respectul reciproc, pe tolerarea diferenţelor de

aspiraţii şi de opinii

  • c) tranzacţia în care parţile nu-şi propun doar să facă sau să obţină concesii, ci

încearcă să rezolve litigii de fond de pe o poziţie obiectivă, alta decât poziţia uneia sau alteia dintre părţi

2

Investeşte în oameni! R: a 3. După domeniul în care apar, există crize: a) interne (în

Investeşte în oameni!

R: a

  • 3. După domeniul în care apar, există crize:

    • a) interne (în interiorul organizaţiei) şi externe (în exteriorul organizaţiei)

    • b) locale, naţionale, zonale, continentale şi mondiale

    • c) politice, economice, ideologice, culturale, de comunicare, de imagine, ale educaţiei

R: c

  • 4. Soluţionarea unei crize presupune respectarea următoarelor etape:

    • a) limitarea efectelor, prevenirea/pregătirea, detectarea semnalelor, refacerea

    • b) detectarea semnalelor, refacerea, limitarea efectelor, prevenirea/pregătirea

    • c) limitarea efectelor, detectarea semnalelor, refacerea, prevenirea/pregătirea

    • d) detectarea semnalelor, prevenirea/pregătirea, limitarea efectelor, refacerea

R: d

  • 5. Stresul este un cuvânt utilizat pentru prima dată de H. Selye pentru a desemna

starea în care se găseşte un organism ameninţat de dezechilibru sub acţiunea unor agenţi

sau condiţii care pun în pericol mecanismele sale homeostatice.

  • a) adevărat

  • b) fals

R: a

  • 6. O. Reboul identifică mai multe forme de manifestare a autorităţii:

    • a) autoritatea contractului, autoritatea arbitrului, autoritatea modelului, autoritatea

liderului, autoritatea regelui

  • b) autoritatea efectivă, autoritatea teoretică , autoritatea normativă

  • c) autoritatea epistemică, autoritatea deontică

R: a

  • 7. Disciplina din şcoala noastră este de tip democratic şi se manifestă printr-un

echilibru între cerinţe şi control,

exercitate din

exterior, pe

de

o parte,

şi manifestarea

independenţei de acţiune, întemeiată pe acceptarea şi înţelegerea cerinţelor, pe de altă parte.

  • a) adevărat

  • b) fals

R: a

  • 8. După direcţia comunicării şi capacitatea autoreglării identificăm următoarele tipuri

de comunicare:

  • a) ierarhică şi reciprocă

  • b) interindividuală şi publică

  • c) lateralizată şi nelateralizată

  • d) formală şi informală

R: c

  • 9. Un manager cu stil asertiv se conduce după următoarele principii:

    • a) le comunică şi celorlalţi opiniile şi experienţele personale, face complimente şi ştie

să le accepte, ezită în majoritatea situaţiilor, se ghidează după credinţa conform căreia “alţii au mai multe drepturi”

  • b) atige scopurile propuse, dar de multe ori prin alţii, este sarcastic, apelează la

intimidare

3

Investeşte în oameni! c) ştie să spună NU fără să aibă sentimentul vinovăţiei, are încredere în

Investeşte în oameni!

c)

ştie să spună NU fără să aibă sentimentul vinovăţiei, are încredere în forţele proprii

şi în ceilalţi, face complimente şi ştie să le accepte, recunoaşte şi respectă drepturile celorlalţi

d)

evită, ignoră, amână,,este retras, tăcut, silenţios, anxietate provocată de conflicte-

cere inutil sau oportun permisiunea, plânge în loc să ia măsuri, îi lasă pe alţii să facă alegeri\

 

R: c

10. Liderii autentici şi managerii de succes îşi vor petrece o mare parte a timpului construirii unor relaţii bazate pe încredere şi respect reciproc.

a)

adevărat

b)

fals

R: a

Curs 3 – Modul 3

Una dintre manifesările următoare nu face parte din categoria actelor de violenţă verbală:

  • a) Certurile;

  • b) Injuriile;

  • c) Bătăile;

  • d) Ţipetele.

R: c

  • 1. Din investigaţia privind formele de violenţă în scoală realizată de Institutul de Ştiinţe ale

Educaţiei în proiectul „Violenţa în şcoală” a reieşit că cele mai frecvente forme de violenţă între elevi sunt:

  • a) Bătăile;

  • b) Injuriile;

  • c) Absenteismul;

  • d) Indisciplina.

R: b

  • 2. Din investigaţia privind formele de violenţă în scoală realizată de ISE în proiectul

„Violenţa în şcoală” a reieşit că cele mai frecvente forme de violenţă a profesorilor faţă de elevi sunt:

  • a) Atitudini ironice/sarcastice

  • b) Excludere de la ore

  • c) Injurii, jigniri

  • d) Lovire, pedepse fizice

R: a

  • 3. Referindu-ne la cauzele violenţei şcolare, putem considera că disponibilitatea redusă a

profesorilor pentru comunicare deschisă si în afara lecţiilor, distanţa în comunicare, metode neatractive de predare, descurajarea iniţiativelor elevilor sunt cauze:

  • a) Psiho-individuale;

  • b) Şcolare;

  • c) Familiale;

  • d) Induse de contextul social.

R: b

4

Investeşte în oameni! 4. Având în vedere cele 4 categorii de acte de violenţă propuse în

Investeşte în oameni!

  • 4. Având în vedere cele 4 categorii de acte de violenţă propuse în cadrul proiectului POS

DRU/1/1.1/S/6 Tinerii împotriva violenţei, insultele, ameninţările, hărţuirile fac parte din categoria:

  • a) Atac la persoană

  • b) Atentat la securitatea unităţii scolare

  • c) Atentat la bunuri

  • d) Alte fapte de violenţă sau atentate la securitate

R: a

  • 5. Având în vedere Strategia naţională privind reducerea fenomenului violenţei în unităţile

de învăţământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului nr. 1409/29.06.2007, Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul

şcolar de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se constituie prin decizia:

  • a) Inspectorului şcolar general;

  • b) Coordonatorului de programe şi proiecte educative;

  • c) Directorului unităţii de învăţământ;

  • d) Inspectorului pentru învăţare permanentă.

R: c

  • 6. Preşedintele Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar de la

nivelul fiecărei unităţi de învăţământ este:

  • a) Directorul adjunct;

  • b) Directorul;

  • c) Coordonatorul de programe şi proiecte educative;

  • d) Unul dintre diriginţii claselor V-VIII.

R: b

  • 7. Elaborarea Planului operaţional al unităţii de învăţământ privind reducerea fenomenului

violenţei se realizează:

  • a) o dată la 4 ani;

  • b) semestrial;

  • c) la începutul fiecărui an şcolar, cel mai târziu până la data de 15 septembrie;

  • d) la începutul fiecărui an şcolar, cel mai târziu până la data de 30 septembrie;

R: d

8.

Calitatea unui mediator de a fi neutru, obiectiv şi nepărtinitor se referă la:

a)

Ascultare empatică

b)

Imparţialitate

c)

Respect

d)

Demn de încredere

R: b

9.

În procesul medierii, potrivit cărui principiu persoanele implicate în conflict au idei diferite

despre ceea ce ar trebui să se întâmple şi fiecare are motivele lui să-şi susţină părerile?

  • a) Principiul 1: Separarea persoanelor de problemă

  • b) Principiul 2: Concentrare asupra intereselor, nu a poziţiilor

  • c) Principiul 3: Crearea de opţiuni pentru un câştig reciproc

  • d) Principiul 4: Folosirea de criterii obiective

R: b

5