Sunteți pe pagina 1din 4

RESUSCITAREA Moartea clinica=oprirea cordului si absenta respiratiei;daca nu se incepe resuscitarea intrun interval de 4 min de la instalarea stopului cardiorespirator,se instaleaza

leziuni ireversibile; diagnosticul de stop cardiorespirator se pune la un pacient inconstient,cu tegumente cianotice,pupile midriatice,areactive, la care se percepe lipsa puls la carotida, absenta miscarilor respiratorii si lipsa flux de aer cald la gura pacientului;in cazul in care pacientul e monitorizat EKG-pe EKG se poate observa: linie izoelectrica=asistolie(lipsa atat a activit electrice cat si a celui mecanice), aspectul de "dinti de fierastrau"=fibrilatie ventriculara(activit mecanica e prezenta iar activit electrica e haotica) sau aspectul de complexe QRS deformate=disociatie electro-mecanica(absenta activit mecanice,prezenta activit electrice care poate fi normala); Timpul de resuscitare=perioada dintre instalarea stop cardioresp si momentul aparitiei leziunilor ireversibile; este de aprox 4 min, dar poate fi prelungit in unele situatii(daca pacient a luat medicam care scad necesitatile metabolice ale organism sau in caz de hipotermie si la copiii sub 1an) sau poate fi scurtat(la strangulati sau in caz de intox cu opiacee); timpul de resuscitare are 3 componente: intervalul alezional(perioada pana la moment aparitiei primelor semne de deficit functional), intervalul lezional(de al aparitia primelor semne de deficit functional pana la disparitia fctiei organului) si faza de paralizie(de la disparitia fctiei organului pana la aparitia leziunilor anatomice); cauzele opririi cordului: cel mai frecvent=afect coronariene; cauze primare-afect intrinseci ale cordului: IMA,tulb de ritm, BAV, tamponada cardiaca, electrocutare, oprire cardiaca reflexa(vago-vagala), supradoza de medicam(anestezice); cauze secundare(extracardiace): oprirea respiratiei prin depresia centr resp / dat obstructiei cailor aeriene/ dat paraliziei musculat resp(adm de miorelax); embolie pulm masiva;hipovolemie acuta,leziuni la niv SNC; soc anafilactic; dezechilibre hidroelectrolitice; inec,temperaturi extreme;acidoza metabolica; Scopul resuscitarii cardiorespirat : oxigenarea creierului, reluarea activit spontane a cordului si a respiratiei, resuscitarea cerebrala si mentinerea fctiilor vitale; in timpul manevrelor de resuscitare se adm doar 2 medicam: Atropina si Adrenalina; dupa resuscitare: Dopamina/Dobutamina pt mentinerea hemodinamicii + Xilina pt combaterea aritmiilor +bicarbonat de Na pt combat acidozei + CA gluconic la pac care urmeaza tratament cu blocanti de canale de Ca + oxigenoterapie; BLS=basic life support =manevrele de resuscitare efectuate in afara unei unitati spitalicesti,in absenta metodelor farmacologice; cuprinde: a)=airway: dezobstructia cailor aeriene si mentinerea libera a acestora; daca sunt obstruate caile aeriene sup dezobstructia se face prin extractia cu mana a corpilor straini care realiz obstructia; daca este vb de o obstructie a cailor resp inf se executa manevra Heimlich; dupa dezobstructie trebuie asigurata permeabilitatea cailor aeriene: se face tripla extensie a lui Safar: extensia capului pe torace + extensia mandibulei + extensia mentonului(pt a impiedica caderea bazei limbii si a epiglotei si obstructia faringelui); la

pac la care se suspecteaza o leziune la niv cap/gatului se evita extensia capului; se poate introduce pipa Guedel pt asigurarea permeabilitatii cailor aeriene; b)breathing: la pacientul la care este absenta respiratia spontana se face respiratie artificiala gura la gura sau gura la nas; in timpul realizarii insuflarilor se mentine permeabilitatea cailor aeriene(prin extensia capului,a mandibulei si a mentonului) si se penseaza nasul; asigurarea respiratiei se poate face si cu ajutorul balon cu masca prevazut cu valva unidirectionala si cu un rezervor de O2; c)circulation: la pacient la care se constata lipsa activit cardiace prin verif puls carotidian se incepe masajul extern: podul unei palme se aseaza in 1/3 inf a sternului iar cealalta mana(dominanta) se aseaza peste prima, cu degetele intinse, fara sa atinga toracele(degetele), si se executa aprox 100 compresiuni/min ,decomprimand toracele cu 4-5cm; pacientul trebuie sa fie in decubit dorsal,pe un plan dur pt maximizarea efectului decompresiunilor; la sugari masajul cardiac se executa cu degetele II si III realizand compresiuni toracice la jumatatea liniei intermamelonare,compriman toracele cu aprox 1 cm; daca masajul cardiac e executat corect ar trebui sa se obs o reducere a cianozei si prezenta puls la carotida sincron cu compresiunile; inaintea inceperii masajului cardiac se aplica o lovitura cu pumnul in reg precordiala pt a initia o contractie miocardica; d)defibrilarea: se realiz cu defibrilatorul cu ajutorul caruia se aplica fibrelor miocardice o diferenta de potential cu scopul de a le aduce pe toate la acelasi nivel; se realiz in caz de fibrilatie ventriculara sau asistola; padelele (electrozii) defibrilatorului se aseaza astfel: una in drapta,sub clavicula, la niv spatiului II ic si cealalta in stanga, la niv spatiului V ic; energiile de defibrilare folosite sunt: pt primul soc se utiliz 200J,urmat de al doilea soc de 360 J iar restul socurilor aplicate =tot 360 J; in cazul copiilor se utiliz energii de defibrilare mai reduse: primul soc-2J/kgc iar urmatoarele 4J/kgc; se realiz 3 socuri(200J360J-360J) urmate de 10 cicluri de resuscitare(fiecare ciclu consta in 2 insuflari+15 compresiuni toracice-daca e numai un resuscitator;daca sunt 2 resuscitatori se face 1 insuflare + 5 compresiuni toracice) apoi se aplica iar 3 socuri de defibrilare(360J-360J360J) urmate de inca 10 cicluri de resuscitare si tot asa pana la reluarea activit cardiace spontane sau pana la declararea decesului; Fiziologia circulatiei in cursul masajului cardiac extern: exista 2 teorii care explica circulatia sangelui in cursul masajului cardiac extern: 1 teoria pompei cardiace: compresiunea cordului intre stern si coloana vertebrala determ pomparea sangelui din VS; valvele atrioventriculare se inchid si se deschid valvele aortica si pulmonara-sangele trece in aorta si in artera pulmonara;cand se relaxeaza compresia toracica se umplu cavitatile cordului; 2 teoria pompei toracice: cordul serveste m mult drept conducta decat pompa; compresiune toracica determ cresterea pres. la niv tutturor structurilor intratoracice mai ales la niv vaselor; presiune intratoracica generata de masajul cardiac extern se transmite la artera carotida, nu la vena jugulara; in timpul fazei de relaxare a compresiei,pres intratoracica scade si permite intoasrcerea sangelui venos; se considera ca ambele mecanisme au rol in realiz circulat artificiale in cursul resuscitarii;

Manevra HEIMLICH: =pt dezobstructia cailor aeriene inf; la pacientul constient: salvatorul=in spatele pacientului, isi plaseaza pumnul de la mana nedominanta in epigastrul pacientului si mana dominanta deasupra si executa miscari de tractiune si de jos in sus cu scopul de a creste pres intratoracica si de a elimina corpul strain; manevra se continua pana la eliminarea corpului strain; la pacientul inconstient: salvatorul="calare" pe pacient, executa aceleasi miscari cu scopul de a creste pres intratoracica(dar in sens invers,apasare,nu tractiune), cu pumnul de la mana nedominanta tot la niv epigastrului si cu mana dominanta deasupra; la pacientii obezi sau la gravide presiunea se aplica la niv apendicelui xifoidian; ALS=advanced life support -presupune folosirea mijlocelor terapeutice farmacologice si tehnice avansate de care se benificiaza in cadrul unei unitati spitalicesti,in scopul restabilirii si mentinerii fctiilor vitale ale pacientului; -trebuie facuta dezobstructia si mentinerea libera a cailor aeriene-se poate realiza cu ajutorul sondei de intubatie care permite aspirarea corpilor straini intrabronsici; tot pe sonda traheala se pot adm si medicam in lipsa iunui abord venos; Intubatia oro-traheala: *oxigenoterapie pe masca faciala; *se face extenia capului pt a aduce pe acelasi ax cavitatea orala-glota-laringele; nu se face extensia cap in cazul unei leziuni cervicale; *se patrunde cu laringoscopul(tinut in mana stanga) pe partea stanga a cavit bucale pana la niv santului gloso-epiglotic,dupa care se trage laringoscopul spre stanga pt vizualizarea glotei; se vad corzile vocale ce delimiteaza orificiul glotic si se introduce sonda de intubatie prin acest orificiu; *dupa ce trece de corzile vocale se umfla balonasul sondei; *se verifica daca sonda a fost introdusa corect cu ajutorul stetoscop-trebuie sa se perceapa m.v. pe ambii plamani dacca sonda a fost introdusa corect; *se fixeaza sonda cu o fasa sau cu leucoplast ; *se introduce pipa Guedel pt a impiedica muscarea sondei de catre pacient si obstructionarea flux de aer; exista situatii cand e imposibil de realiz intubatia traheala-in cazul unor traumatisme extinse la niv fetei sau in caz de edem glotic-in aceste sit se face cricotiroidotomia la niv membr cricotiroidiene; alternativa intubatiei orotraheale=masca laringiana sau combitubul; din cadrul ALS fac parte: *adm de medicamente: in timpul resuscitarii se adm numai 2 medicam iv: Atropina(3 fiole odata) si Adrenalina(3 fiole urmate de 10 cicluri de resuscitare-3 fiole-10 cicluri de resuscitare si tot asa); daca nu exista abord venos se ot adm pe sonda traheala,dar in doza dubla fata de cea adm iv; dupa refacerea activit cardiace se adm: Dopamina/Dobutamina pt mentinerea hemodinamicii; Xilina -pt profilaxia sau corectarea aritmiilor; bicarbonat de Na-pt

acidoza metabolica; Ca gluconic-la pac care urmeaza tratament cu blocanti ai canalelor de Ca; oxigenoterapie *monitorizare EKG : in stopul cardiac e afectata activit mecanica,de pompa a inimii:poate fi aspect de linie izoelectrica=asistola(lipsa activ mecanice si a celei electrice)/aspect de "dinti de fierastrau"=fibrilatie ventriculara(lipsa activit mecanice+activit electrica haotica)/aspect de complexe ORS deformate(lipsa activit mecanice+ activit electrica care poate fi normala); *defibrilare-in caz de fibrilatie ventriculara sau asistola; Medicatia antiaritmica utiliz in resuscitare: Xilina(Lidocaina)=de electie Adenozina Amiodarona Atropina beta-blocante(Atenolol,Metoprolol,Propanolol,Esmolol) Bretylium blocantii de CA(Verapamil,Diltiazem) Disopiramida Dopamina Flecainida Isoprosternol Magneziu Sotalolul

S-ar putea să vă placă și