Sunteți pe pagina 1din 2

Basarabia, foamea din '47 si deportarile

Marturii tragice despre suferinte care, oricand, se pot repeta. Citite pana la sfarsit, se vor constitui in puncte de reflectie si, de asemenea, in fundament pentru o intelegere mai exacta a prezentului.

Introducere Aspectul cel mai grav al foametei: canibalismul Impactul foametei asupra morbiditatii populatiei Saltul fara precedent al mortalitatii Deportarile in masa Rezistenta populatiei la deportari Cum aprecia deportarile intreaga populatie a Basarabiei

Reocuparea sovietica a Basarabiei in anul 1944 a readus in tinut deja cunoscutul pentru localnici regim antinational de teroare si de jaf. Urmarea imediata cea mai grava a acestei fatale schimbari a fost o foamete inspaimantatoare, asa cum nu avusese loc in tinut niciodata. Conducerea de partid a judetului Balti constata, in prima decada a lunii iunie 1946, ca in toate raioanele si satele judetului foarte multa lume nu avea nici un fel de hrana, din care cauza se alimenta cu borhot si loboda, si multi copii, ramasi fara parinti, umblau din casa in casa, din sat in sat, cersind si hranindu-se cu buruieni. "Anul acesta, raporta la centru conducerea de partid a judetului Cahul la 4 decembrie 1946, la noi este o foamete groaznica. Painea nu poate fi cumparata nicaieri. Toata populatia din sat mananca fan si vite moarte..." Multe familii din raionul Chiscareni nu aveau alta hrana decat tescovina si ciocleje, chiar daca aveau cate 5-6 hectare de pamant. La fel era si in judetul Chisinau, unde numeroase familii de tarani se hraneau cu rumegus, buruieni si hoituri. Invatatorii de la sate nu aveau o viata mai buna. La 6 decembrie 1946, Ministerul Invatamantului al RSS Moldovenesti informa conducerea superioara de partid a republicii ca in fiecare raion zeci de familii de invatatori nu aveau ce manca. Invatatorul Petrescu din satul Carbalia, raionul Cahul, zacea umflat de foame, invatatorii Bevza, Taban, Jiurcu, Mititelu din satul Rosu din acelasi raion mancau papura, ca si acei din satul Goluboie. In situatie similara se aflau invatatorii din satul Jura, raionul Rabnita, din Mana, raionul Orhei, numeroase familii de invatatori din raioanele Cornesti, Dubasari, Tiraspol, Slobozia. Se intelege ca acestea sunt doar niste cazuri semnalate de autoritati, care se refereau de fapt la un fenomen mult mai raspandit. Foametea i-a fortat pe foarte multi invatatori sa plece din scoli, cum s-a intamplat mai ales in raioanele Susleni si Cimislia. In acelasi timp zeci de mii de copii, din aceeasi cauza, au incetat sa mai frecventeze scolile. Astfel, foametea a paralizat intregul sistem de invatamant. Numeroase familii de sateni isi paraseau gospodariile, cautand sa-si salveze viata oriunde si oricat de departe de locurile de bastina. In octombrie 1947, numai din trei sate (Zolotievka, Ochiu Ros si Larga) ale raionului Bulboaca, judetul Tighina, au plecat 163 de familii. Aceeasi era situatia si in raioanele Chircaiesti si Falesti, judetul Balti, si de fapt peste tot. Destul de des, parintii isi paraseau copiii, ca sa nu-i vada murind de foame. In satul Talaesti, judetul Chisinau, I. Sora si sotia sa au parasit 6 copii, M. Ciglei - doi copii, M. Golovneac - trei copii. Jitoriuc din satul Dusmani, raionul Glodeni, a disparut fara urma impreuna cu sotia, lasand acasa o mama batrana cu patru copii. Foametea a provocat o crestere inspaimantatoare a criminalitatii. Furturile, mai

http://www.geocities.com/cuvant_bun/basarabia.htm