Sunteți pe pagina 1din 2
Dupii inventarea imaginii in mi~care, cinematografia a devenit curiind o artii extrem de popularii, care,
Dupii inventarea imaginii in mi~care, cinematografia a devenit curiind o artii extrem de popularii, care,
Dupii inventarea imaginii in mi~care, cinematografia a devenit curiind o artii extrem de popularii, care,
Dupii inventarea imaginii in mi~care, cinematografia a devenit curiind o artii extrem de popularii, care,
Dupii
inventarea
imaginii
in
mi~care,
cinematografia
a
devenit curiind
o artii
extrem
de popularii,
care, piinii
~i
fiirii
sunet, atriigea
spectatorii
peste
tot
in lume.
]
0;
~
~
-5
p
e
filmul
cinematografic,
de~i
denumirea
.,.
~
sugereaza
altceva,
nimic
nu
se
rni~ca:
"
ftlmul este compus din rnii de imagini
E
~
statice,care sunt rulate in
fata ochilor specta-
0
~
torului. Imaginile, chiar ~i dupa disparitia lor,
sepastreazao vreme in fata ochilor (se intipa-
rescin creier). In concluzie, daca dupa fiecare
imagine urmeaza alta, putin diferita de pre-
cedenta,nu vom observaintreruperi1e,avand
impresia ca vedem o singuraactiune continua.
~
j
o
u
~
~
E
ir:
.,.
Acest fenomen se nume~te "incapacitatea"
vederii, servind ca baza pentru numeroase
6
"
z
cinematograful a fost considerat o noutate;
filmele puteau fi vizionate In targuri ~i loca-
lurile cu program artistic.
O
Filmul
Cilliltorie
pe
Lunil
a fost
crea,ia
reu~ita
a
jncepand cu 1900 cine~tii
~i-au dat Incet
unui
fost
magician
seamac~ filmul poate fi folosit ~i Intr-un mod
creativ, prezentand Intampl~ri fictive ~i nu
doar evenimente reale. Unul din pionerii
'1 a fost Georges Melies; Filmul s~u
calatorie pe Luna (1902) a ar~tat c~ aparatul
de filmat ofer:l ~ansa de a realiza diferite
trucaje ~i efecte speciale. Filmullui Edwin ].
-George
Melies.
El
a
largit
posibi-
lita,ile
oferite
de
camera
de filmat;
a inregistrat
sca-
matorii
de
teatru,
la care
a adaugat
r
Porter, Jefuirea unui tren a fost tot atat de
lumini,
decoruri
u
important, dar din punctul de vedere al
deosebite
~i trucuri
~
red~rii unor Intampl~ri reale; 1n acesta el a
de
filmare.
~
"'
c
o
~
z
-'.,
jocuri din secolul al XIX-lea. A fost insa:
.~
O
Dupa
Revolu,ia
necesarndep~~ireamultor obstacole pan~ ca
aceasta s~ poat~ fi adaptat:! in creatiile
cinematografice. Primele fotografii au fost
f~cute prin anii 1830, dar filmul s-a putut
realiza doar dup~ obtinerea unor aparatecare
puteau inregistra mai multe irnagini succesive,
adic~ se putea prinde mi~carea.A fost nevoie
de inc~ un aparat, care reu~ea s~ redea, s~
proiecteze acesteirnagini, cu aceea~ivitez~.
Dup~ cateva zeci de ani, in atelierul renu-
mitului inventator american, Thomas Alva
Edison a fost creat un aparat de filmat ~i un
proiector, numit cinetograf.
Rusa
din
191
7,
cinea~tii sovietici
au
imbinat
deseori
arta
cu propaganda.
Filmul Cruci~atorul
Patiomkin.
regizat
de
Serghei
M.
Eizenstein
a
impresionat
publicul
cu
imaginile
sale
fantastice.
O
Filmele
nem,e~ti
-de
Na~terea
cinematografului
exemplu povestea
Primul cinetograf prezentat in 1894 in New
York, functiona dup~ principiul strobosco-
pului. in anul urmator, fratii de nationalitate
france~, Auguste ~i Louis Lumiere ~i-au pre"
zentat cinematograful: acestaa proiectat ima-
ginile pe o panz~. Spectatoriiau fost uluiti de
irnaginile simple, care prezentau evenimente
banale, de toate zilele. Timp de cativa ani,
ciudata
a unei
crime
~i
a
unor
iluzii
demente,
realizata
in
Dr.
Cal;gar;
de
Robert
Wiene
(1919)
-au
oglindit
nesiguran,a
de
dupa
razboi.
241

~

FILMUL MUT
FILMUL
MUT
O Charlie Chaplin a fost un actor populare f1lmedin perioada respectiva.Primul razboi mondial (1914-18)a paralizat
O
Charlie
Chaplin
a fost
un
actor
populare f1lmedin perioada respectiva.Primul
razboi mondial (1914-18)a paralizat industria
genial;
a fost
capabil
sa interpre-
teze
o gama
larga
cinematografica europeana, astfel incat
Hollywood a putut face pa~iinainte. fl1melelor
atr:lgand un numar uria~ de oameni.
de
sentimente,
fara
jn aceastaperioada toate fi1meleerau inca
un
singur
cuvant.
A
mute, deoarecenu se gasiseo
metoda eficien-
jucat
excelent
rolul
ta
pentru a sincroniza sunetul cu conversatiile
~i
ac1;iuniledin fi1m.Erau scrisecatevaranduri
omuletului
agil.
iscusit
~i patetic.
de explicatii pe pelicula, insotite de obicei de
o muzica potrivita la pian, pentru a accentua
O Starurile
ho"y-
efectul dramatic. jn esenta insa
fi1mele mute
i-
woodiene
au fost
se bazau pe interpretarile foarte sugestiveale
promovate printr-o
campanie
de publi-
starurilor ~i pe imaginile alese pentru a
povesti o intamplare.
citate
cu interviuri
~i
articole
senzationale
Apare
filmul
sonor
v bine
puse
la punct;
Degeaba existasera toate tehnicile vizuale
~ acesta
in felul
au
dezvoltate pana atunci, odata cu apari1;iafi1-
~ cunoscuti
devenit
in
mului cantaretul de jazz (1927) cu muzica
~ lume
intreaga
unii
sincronizata ~i conversa1;ie,epoca fi1mului
~ actori
ca Rudolph
mut a luat sfar~it aproape instantaneu.
"#
~ Valentino.
jncepuse epoca fi1mului sonor.
.c
.
folosit cateva efecte speciale pentru a cre~te
suspansul, cum ar fi montajul paralel: doua
~iruri de ac1;iunidiferite, care se petrec In
acela~itimp, sunt prezentatealternativ.
Dupa 1900,proiec1;iilede film au ie~it Incet
din corturile ~i salile improvizate, In anul1910
existand deja cateva mii de sal1 de
cinematografIn Europa ~i America. Cinemato-
grafia a devenit treptat o mare afacere, mai
ales dupa 1912,cand au aparut primele mari
filme artistice. Filmele, care durau o ora sau
chiar mai mult (In locul celor anterioare, de
15-16 minute), au dat posibilitatea unor pro-
ductii mai mari, In special unor creatii pe
teme istorice, cu decoruri imense ~i catevamii
de figuran1;i;italienii au fbst primii In acest
domeniu, cu filmul Quo Vadis (1912).
D.
W.
Na$tereaunei natiuni
Griffith
(1915) ~i Nerabdarea
(1916) au fost la fel de spectaculoase,iar din
punct de vedere artistic au depa~it cu mult
produc{iile italiene ~i oricare alt film facut
Inainte. Acestea au fost create de regizorul
american D.W. Griffith, primul geniu al cine-
matografiei. Filmele pe care le-a turnat abor-
dau teme mai serioase,erau mai complexe ~i
mult superioare din punct de vedere al reali-
zarii tehnice. Griffitli a aplicat cu o maiestrie
fara pereche tehnica montaj~lui, folosind mai
multe camere de filmare, pentru ca In ima-
ginile Inregistratesa poata modifica distantele
~i unghiurile; camerele aveau o libertate de
mi~caremult maj mare, pentru ca actiunea sa
poata fi urmarita In permanenta. Filmele lui
Griffith au avut un impact serios, demon-
strand ca cinematografianu este un domeniu
neutru, ci este o forta morala ~i politica cu
influenta asupra unor probleme deosebit de
importante. Na$tereaunei natiuni a abordat
unele idei rasiste, provocand un scandal
imens, In urma caruia filmele lui Griffith au
fost interzise In multe state americane.
pana atu:nci,industria cinematografica~i-a
mutat sediul de pe coastade estIn Hollywood,
California;clima de acolo permitea fllmarile In
tot cursul anului, cheltuie1ilefiind mai reduse
(cel putin la lnceput). in creatiile cinematogra-
fice s-au impus cateva mari studiouri, ca de
exemplu Universal Pictures ~i Warner Bros:
acesteafabricau pe banda rulanta cele mai
242 Arta ~i omul 80 -VEDETELE ClNEMATOGRAFULUI Stiinta ~i tehnolo ie 20 -FILME
242
Arta
~i omul
80 -VEDETELE
ClNEMATOGRAFULUI
Stiinta
~i tehnolo
ie 20 -FILME