INDRUMAR DE AFACERI MALTA (2008) 1) CADRUL GENERAL Denumirea oficiala: Republica Malta Geografie: Pozitie: este situata in Marea

Mediterana, la 93 km sud de insula italiana Sicilia Suprafata: 316 km2. Este un arhipelag format din sase insule, dintre care trei mai mari, singurele locuite: Malta, Gozo si Comino. Principalele orase: Valletta (capitala), Sliema, Birkirkara In total este format din 68 localitati, 14 dintre ele aflandu-se pe mica insula Gozo. Relieful: dealuri joase; nu are munti si nici rauri sau lacuri. Malta depinde de resursele de apa ale subsolului, fiind construite 13 staii subterane de pompare a apei. Pentru transport si stocare exista peste 42 km de galerii. Cea mai veche, de la TaKandja dateaza din 1963 si pompeaza apa dulce de la o adancime de 97 de metri. Doar 30% din necesarul de apa potabila a tarii este asigurat din panza freatica, 70% fiind produsa prin desalinizare. Clima: mediteraneana cu doua sezoane: veri calde si uscate, ierni reci si umede. Iarna temperatura medie este de 12C. Ploua rar, in special vara. In ianuarie 2007, publicatia International Living a ales Malta ca fiind tara cu cea mai buna clima din lume. Populatie: Nationalitatea: malteza Populatie: 401.880 persoane (iulie 2007), Valletta 372.044 loc. Densitate : cea mai mare densitate a populatiei din lume cu 1.291 loc/km2 (2006) Religie: romano catolica 98% (2007) Limbi vorbite : malteza si engleza sunt limbile oficiale; de asemenea italiana este des folosita Educatie: obligatorie pana la varsta de 16 ani. Rata scolarizarii este de 93%. Malta investeste circa 5% din PIB in educatie. Este una dintre putinele tari din lume care incurajeaza invatamantul tertiar prin acordarea de ajutoare studentilor. Sanatate: Rata mortalitatii 7,9 la 1.000 de locuitori Rata natalitatii 9,6 la 1.000 de locuitori Mortalitatea infantila: 3,82 morti la 1.000 nascuti vii Speranta de viata la nastere: 77 ani pentru barbati 81 ani pentru femei Numarul doctorilor: 1.325 (2006) Forta de munca: 164.000 persoane, din care angajate in sectorul public 29%, servicii 43%, manufacturier 17,6%, constructii, minerit 8%, agricultura si pescuit 2,4%. Moneda: euro de la 1 ianuarie 2008. Vechea moneda era lira malteza. Cursul de schimb echivalent: 1 euro = 0,4293 lire malteze. Nivelul de trai: Indicele dezvoltarii umane (Human Development Index):

locul 34 din 177 tari (2005)

Gradul de penetrare al telefoniei mobile: Carnet de conducere a vehiculelor cu motor: Conectari la internet:

90,7 la 100 locuitori 531 la 1.000 locuitori 24,5 la 100 locuitori

Istorie: Descoperirile arheologice arata ca Malta este una dintre cele mai vechi civilizatii din zona mediteraneana datand din anul 5.000 i.Hr. Fenicienii si apoi cartaginezii au colonizat insula, au stabilit porturi si au folosit insula ca avanpost pentru expansiunea si comertul in Marea Mediterana. Dupa cel de-al doilea Razboi Punic (218-201 i.Hr.), Malta a devenit parte a Imperiului Roman. In anul 533, Malta este alipita Imperiului Bizantin, iar din 870 pana in 1090 se afla sub control arab. Ocupatia araba a lasat o puternica amprenta asupra vietii, obiceiurilor si limbii. Ducele Normandiei si-a stabilit regatul in Sudul Italiei si in Sicilia, iar Malta a devenit parte a Siciliei timp de 440 ani. In timpul acestei perioade, insula a fost vanduta si revanduta intre diferiti lorzi si baroni feudali fiind dominata succesiv de regulile stabilite de Swabia (acum parte a Germaniei), Aquitaine (Franta), Aragon (Spania), Castilia (Spania) si Spania. In 1523 insula a fost cedata de Charles V al Spaniei Ordinului Cavalerilor Sf. Ioan de Ierusalim pentru o perioada de 275 ani. In anul 1814 in mod voluntar Malta a devenit parte a Imperiului Britanic si, dupa 150 ani de colonie britanica, Malta si-a declarat independenta la 21 septembrie 1964, devenind republica la 13 decembrie 1974. Ultimele forte armate britanice au parasit insula in martie 1979. Structura de Stat: Forma de guvernamant: republica parlamentara Independenta: 21 septembrie 1964 Constitutia: adoptata la 31 iulie 1964 (democratie parlamentara), revizuita in decembrie 1974 (cand Malta a devenit republica) si in 1987. Puterea: Executiva este exercitata de catre presedinte (seful statului), primul ministru (seful guvernului) si cabinet. Presedintele Republicii este Edward FENECH ADAMI; seful statului este desemnat de Parlament pentru un mandat de 5 ani. Prim-ministru este numit de presedinte fiind liderul partidului care detine majoritatea posturilor din Parlament. In prezent functia este detinuta de Lawrence GONZI (din 23 martie 2004, fiind la al doilea mandat) . Legislativa: parlament unicameral (Camera Reprezentantilor) compus din 69 membri alesi printr-un sistem de vot unic transferabil (STV = Single Transferable Vote). Dupa alegerile generale din 9 martie 2008, majoritatea in Parlament a revenit Partidului Nationalist (PN) cu 35 de reprezentanti. Al doilea partid reprezentat in Camera Reprezentantilor este Partidul Laburist (PL), cu 34 posturi. Presedintele Republicii, Primul-ministru si Presedintele Parlamentului sunt membri ai Partidului Nationalist. Juridica este exercitata de curtea constitutionala formata dintr-un presedinte si 17 judecatori numiti de catre presedintele statului la propunerea primului ministru. Unul dintre judecatori este desemnat la Curtea Internationala. Sistemul legal este bazat pe dreptul civil (roman), dar are puternice influente ale dreptului englez, in special in legislatia comerciala si o parte din cea financiara. Alegerile locale au loc odata la 3 ani, consilierii fiind alesi de locuitorii cu drept de vot. Primarul este seful Consiliului Local. Partide politice:

Lawrence (PL)

parlamentare:

* Partidul Nationalist (democratia cristiana) condus de Gonzi (PN) * Partidul Laburist (social democrat) condus de Alfred Sant

acestea fiind partidele dominante neparlamentare: * Alternativa Democratica (Alternattiva Demokratika) infiintat in 1992, partid ecologist; * Actiunea Nationala (Azzjoni Nazzjonali) infiintat in 2007; se doreste o forta politica de centru. Politica Externa: Malta are reprezentante diplomatice si consulare acreditate in 152 tari si organizatii internationale. In Malta sunt acreditate 20 de resedinte diplomatice si alte 112 tari au reprezentante diplomatice nerezidente in Malta. Relatiile diplomatice dintre Romnia si Malta au fost stabilite la 7 iunie 1968, la nivel de ambasadori nerezidenti. Malta este membru al Uniunii Europene de la 1 mai 2004 Malta a aderat la zona Euro la 1 ianuarie 2008. Malta a ratificat Tratatul de la Lisabona la 31 ianuarie 2008. Malta a implementat Acordul Schengen la 21 decembrie 2007, insa controlul vamal si la granita s-a efectuat pana in luna martie 2008. Malta este membru ONU, Consiliul Europei, OSCE, OCDE si in diferite alte organizatii internationale. Prin pozitia sa geografica in Marea Mediterana, Malta se constituie ca o punte intre Europa si Africa de Nord, in special Libia cu care are stranse relatii diplomatice si comerciale.

2) POLITICA ECONOMICA Principalii indicatori macro-economici (2007 estimari): PIB: 5,377 miliarde (2007) la pretul pietei Cresterea anuala PIB: 6,1% (2007) PIB/loc: 13.139 (2007) Structura PIB: Servicii 74% Industrie 23% Agricultura 2,7% Deficitul bugetar: 2,5% din PIB (2006) si 1,6% din PIB (2007) Balanta de plati: +20,9 mil.LM (sept.2007), -149,5 mil.LM (2006) Rezervele oficiale: 380,9 mil.Euro (ian.2008), din care in valuta straina 287,5 mil. Inflatia 3,3% Rata somajului 3,9% (2007) Salariul minim: 580 euro Cu un PIB sub 75% din media UE, Comisia Europeana a decis ca intreg teritoriul maltez va continua sa fie eligibil pentru ajutorul acordat investitiilor regionale (30% din costurile eligibile). Pentru perioada 2007-2013 Malta se asteapta sa primeasca circa 840 mil.euro din fondurile regionale dedicate cresterii economice si crearii de noi locuri de munca. Principalele sectoare de productie: Principalele resurse naturale sunt sarea si calcarul.

Principalele sectoare industriale: semiconductori, electronica, tecnologia informatiei si telecomunicatiilor, constructia si reparatia navelor, produse din cauciuc si plastic, jucarii, bijuterii, produse alimentare, bauturi. Cu un nivel ridicat de educatie, o populatie vorbitoare a limbii engleze, Malta a inregistrat cresteri in sectoarele productive cu valoare adaugata mare si in sectorul servicii. Principalele productii agricole: furaje cerealiere, cartofi, usturoi, fructe si legume mediteraneene. Comertul exterior: In anul 2007, volumul total al comertului exterior al R.Malta a fost de 5,57 miliarde euro. Exportul a fost de 2,23 miliarde euro. Principalii parteneri comerciali la export, in anul 2007, au fost tarile din zona euro, SUA, Singapore. Principalele grupe de produse la export sunt: masini si echipamente de transport, produse chimice, produse semi-prelucrate, produse alimentare, minerale, lubrefianti si produse similare, bauturi si tutun. Produsele de inalta tehnologie, in special componente ICT, reprezinta 60% din totalul exportului maltez Importul total in 2007 a fost de 3,39 miliarde euro, fiind format din masini si echipamente de transport, diverse articole prelucrate, produse semi-prelucrate, alimente, combustibili minerali, lubrefianti si produse conexe, produse chimice, bauturi si tutun, materii prime neprelucrate. Importul s-a realizat in principal din tarile zonei euro, Marea Britanie, Singapore, SUA. Soldul balantei comerciale a inregistrat un deficit de 1,16 miliarde euro. Relatiile economice bilaterale Schimburile comerciale ale Romniei cu Italia se deruleaza in baza principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare, precum si cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene. Alte acorduri importante: Acord pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la imponitele pe venit, semnat la Bucuresti la 30.11.1995, publicat in Monitorul Oficial nr.144 din 10 iulie 1996, intrat in vigoare la 16.08.1996, valabil pe o perioada nedeterminata. Dinamica schimburilor comerciale bilaterale - in mil. USD/ din 2004 mil. Euro Anul 1999 2000 2001 2002 Total Export Import Sold 22,48 21,52 0,96 +20,56 43,90 41,60 2,30 +39,30 57,60 42,20 15,40 +26,80 17,50 16,50 1,00 +15,50

2003 27,32 25,45 1,87 +23,58

2004 79,5 68,1 11,4 +56,7

2005 57,80 55,03 2,77 +52,26

2006 82,37 76,62 5,75 +70,87

2007 79,52 54,32 25,20 +29,12

In ceea ce priveste structura schimburilor bilaterale de marfuri, exportul romanesc catre R.Malta este format din: vehicule, echipamente de transport (78%), produse ale industriei chimice (12%), produse ale regnului vegetal (3,8%), produse minerale (3%) etc. La import: produse ale industriei chimice (57%), vehicule, echipamente de transport (15%), piei brute/tabacite si articole din acestea (14%), aparate si echipamente conexe (6%), mase plastice, cauciuc si articole (5,5%), etc.

Fata de anul 2006, exportul romanesc a inregistrat o scadere de 29,1%, iar importul din Malta s-a majorat de 3 ori datorita achizitionarii de produse chimice, de piei brute si articole din acestea. Investitile straine directe (ISD) in Malta au fost in perioada ian-sept. 2007 de 642,6 mil.euro, in scadere cu 54% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Scaderea se datoreaza reducerii intrarilor de capital, cresterii deficitului comercial cu mari grupuri de firme straine si imprumuturilor mici facute de catre investitori. Fluxurile ISD provin din tarile UE 62,5%, alte tari europene 4,4%, Africa in special Libia 3,1%, America 3,6%, Asia 28,9%. La sfarsitul anului 2006, valoarea cumulata a ISD era de 4,93 miliarde Euro, peste 50% provenind din tarile UE-27. Investitiile straine directe sunt un element cheie al dezvoltarii economiei malteze, Malta fiind puternic interesata in atragerea acestora. Peste 200 de companii internationale sunt inregistrate in sectorul de productie si/sau distributie, circa 20% din acestea extinzandu-si afacerile in ultimii cinci ani. Investitile malteze in strainatate au fost, la starsitului anului 2006, de 868,77 mil. euro din care 574,71 mil.euro in tari nemembre UE. In conformitate cu datele statistice publicate de Registrul Roman al Comertului, la data de 31 decembrie 2007 erau inregistrate in Romnia 55 societati mixte romno-malteze cu un capital total investit de 6,4 milioane euro. Guvernul maltez promoveaza in mod activ investitiile, in special in sectorul inaltei tehnologii. In anul 2001, legea Dezvoltarii Industriale (Industrial Development Act) a fost inlocuita cu legea Promovarii Afacerilor (Business Promotion Act) care a eliminat tratamentul discriminatoriu acordat unor categorii de societati, oferind astfel acces tuturor firmelor la o gama mai mica de stimulente fiscale. In ianuarie 2004 a fost infiintata Malta Enterprise (www.maltaenterprise.com) organism avand ca obiectiv atragerea unui numar mai mare de investitii straine in insula. Acest organism este responsabil de atragerea investitiilor straine directe, promovarea comertului, strategii de marketing si reprezentante straine. Principalele legi care reglementeaza investitiile in Malta sunt: Legea Impozitului pe Venit din 1948 (modificata) care stabileste o rata unica de impozitare a veniturilor firmelor de 35%; Legea Promovarii Afacerilor care ofera stimulente fiscale si de alta natura societatilor industriale care demonstreaza potential de crestere si de creare a noi locuri de munca in sectorul manufacturier (incluzand si sectorul de software), reparatii si intretinere; Legea societatilor comerciale din 1995 care reglementeaza modul de constituire a unei societati; Legea controlului de curs valutar (exchange control) din 1972 specifica Bancii Centrale ce trebuie sa aprobe solicitarile pentru investitii, repatrierea profitului si a capitalurilor. Toate sectorele industriale sunt deschise investitorilor care intentioneaza sa exporte din Malta. In ceea ce priveste investitiile orientate catre vanzarea pe piata malteza, desi nu exista restrictii legale, guvernul verifica cu atentie propunerile venite din partea investitorii. Domeniile prioritare pentru atragerea investitiilor sunt: comunicatiile si tehnologia informatiilor, incluzand si componentele electronice; sanatate, echipamente medicale si produse farmaceutice;

operatiuni de sprijin regional; servicii bazate pe cunoastere, incluzand: aviatie, educatie si pregatire profesionala, cercetare-dezvoltare; servicii logistice, incluzand: servicii maritime, depozitare, petrol si gaze; industria filmului, ecc. Legea promovarii afacerilor (Business Pomotion Act) acorda anumite stimulente investitorilor in scopul crearii si dezvoltarii unor sectoare economice de activitate. Astfel, se acorda: - Reducerea impozitului pe profit companiilor calificate ce desfasoara una din activitatile mentionate de lege, respectiv: farmaceutic, materiale plastice, biotehnologie, electronica, echipamente electrice si servicii IT, care beneficiaza de rate reduse ale impozitului pe venit de 5%, 10% si 15%, valabile pana la 31.12.2008. - Reduceri ale impozitului pe investitii se acorda numai companiilor care beneficiaza de reducerea impozitului pe profit si se calculeaza fie 30% din valoare investitiei in echipamente, fie 30% din cheltuielile salariale, din primii doi ani de activitate, cu noile locuri de munca. Reducerea este de 50% pentru intreprinderi mici si micro, 40% pentru intreprinderi mijlocii. Reducerile de impozit neutilizate intr-un an sunt transferate in anul urmator si majorate cu 7%. Aceasta facilitate este valabila pana la 31.12.2008. - Facilitati ale impozitului pe valoarea adaugata nou creata se aplica firmelor calificate care nu sunt eligibile pentru reducerile fiscale mentionate anterior (reducerea impozitului pe profit), societatile beneficiind de rate reduse ale impozitului aplicat doar pe venitul realizat din cresterea valorii adaugate a activitatii. Ratele de impozitare sunt de 5% , 10% si 15%. Taxa redusa a impozitul se aplica profitului realizat in plus fata de perioada de baza. Pentru firmele noi infiintate, pentru care perioada de baza este anul zero, toate profiturile din primii trei ani vor fi impozitate cu 5%. Acest stimulent este valabil pana la 31.12.2008. - Amortizarea investitiilor - pe langa rata normala de amortizare, este permisa deducerea unei taxe de 50% din valoarea investitiei in instalatii si echipamente, 20% din valoarea investitiei in constructii sau structuri industriale. - Reducerea impozitului pe profiturile reinvestite - Impozitul pe profitul reinvestit in proiecte aprobate de Malta Enterprise este redus la 19,25% (de la 35%) si la 15,55% (de la 35%) in cazul operatiunilor hoteliere. - Facilitati pentru crearea de noi locuri de munca - In cazul crearii de noi locuri de munca pentru anumite categorii de persoane (ex.: persoane fara un loc de munca de peste 2 ani, persoane cu handicap etc.), firma poate solicita reducerea impozitului pe retributiile acestor salariati. Nota: Ajutorul pentru investitii de la punctele 2, 4 si 5 depinde de Liniile directoare ale Ajutorului National Regional pentru 2007-2013 (aprobat de Comisia Europeana) si prin urmare, nivelul ajutorului pentru proiectele de investitii cu cheltuieli eligibile ce nu depasesc 50 mil.euro, este urmatorul: pentru societatile micro si mici, 50% din valoarea investitiei eligibile, pentru societatiile mijlocii, 40% din valoarea investitiei, pentru societatile mari, 30% din valoarea investitiei. Stimulentele nefiscale acordate firmelor cuprind: provizione pentru proprietati imobiliare: Malta Enterprise aproba rate competitive de inchiriere a cladirilor industriale;

soft loans: companiile calificate pot obtine imprumuturi cu rate reduse ale dobanzilor de pana la 75% din cheltuielile angajate de societate; loan interest rate subsidies: alternativ, firmele pot solicita un sprijin pentru rata dobanzii platita la imprumuturile contractate de la institutiile financiare autorizate in vederea achizitionarii de active suplimentare; garantarea imprumuturilor: Malta Enterprise poate garanta pana la 75% din imprumuturile contractate de catre firmele calificate pentru finantarea achizitionarii de active; asistenta pentru pregatire profesionala: societatile pot beneficia de asistenta pentru pregatirea profesioanala care variaza intre 35% si 80% din costurile de pregatire profesionala, in functie de marimea firmei; permise de munca: se acorda permise de munca pe perioada nelimitata actionarilor ce detin peste 40% din capitalul societatii. Pentru specialisti, se acorda permise de munca pe o perioada limitata in functie de solicitarile companiei. Sistemul bancar este unul foarte concentrat, doua din cele patru banci comerciale existente in Malta detinand circa 90% din totalul imprumuturilor si depozitelor. Legea Bancilor si Legea Institutiilor Financiare (ambele din 1994) sunt conforme cu directivele UE in domeniu. Bancile nationale si cele straine sunt supravegheate de Centrul Financiar Maltez de Servicii (CFMS). Capitalul minim pentru infiintarea unei noi banci este de 5 mil.euro. Bancile straine pot opera prin intermediul filialelor, dar si in acest caz trebuie supervizate de catre CFMS. In mai 2007 a fost lansata o noua structura de promovare a serviciilor financiare catre investitoii internationali HSBC, organizatii non-profit care centralizeaza activitatile de promovare. Serviciile financiare ocupa un rol important in economia malteza reprezentand 12% din PIB. Guvernul maltez si-a propus ca pana in anul 2015 sa devina unul dintre cele mai importante centre financiare din regiune. Commonwealth Bank of Australia este una dintre bancile care profita de avantajele oferite de Malta; Banca CommBank Europe Ltd fiind una dintre cele mai mari institutii financiare din insula. Bursa de valori a luat fiinta in 1992, legea fiind amendata in 2002. Sectorul fondurilor de investitii este destul de restrans in Malta. Bursa de valori din Malta a devenit membru cu drepturi depline a Asociatiei Agentiilor Nationale de Numerotare (ANNA) in noiembrie 2006. Turismul Avand putine resurse naturale si o piata interna foarte mica, economia malteza se bazeaza pe promovarea turismului care reprezinta 35% din PIB si pe exportul produselor manufacturate (in special semicondutori) care reprezinta peste jumatate din exportul total maltez. Incepand cu anii 90, dezvoltarea acestor doua activitati a devenit motorul principal al puternicei cresteri inregistrate de economia malteza. Introducerea in anul 2007 a zborurilor low-cost a dus la cresterea cu 7,6% a intrarilor de turisti. Totodata, multe companii aeriene de linie au adaugat Malta printre destinatiile turistice, sectorul inregistrand o crestere de 26,6%. Numarul vizitatorilor este de 1.200 mil. anual. Sistemul de transport Sistemul de transport terestru este foarte restrans, cel public este format din cateva autobuze si taxiuri, iar traficul se desfasoara pe partea stanga precum in Marea Britanie. In trecut a existat si o linie de cale ferata, nefunctionabila in prezent. Numarul autovehiculelor inregistrate era in

1990 de 182.254 cu o densitate de 582 pe km2. In prezent, exista 2.254 km de sosele din care 1.972 km (87,5%) sunt asfaltate si 282 km neasfaltate. Malta dispune de un aeroport aflat la Luqa, 5 km de capitala. Aeroportul International Malta are un trafic de 2,5 milioane pasageri pe an si asigura legaturi directe cu 37 orase importante din Europa, Africa de Nord si Orientul Mijlociu (www.maltairport.com). Comisia Europena a permis R.Malta de a acorda sprijin pentru stabilirea de noi rute aeriene pentru aeroportul International din Malta. Masura va dura pana in septembrie 2011 si prevede acordarea unei sume totale de 25 mil.lire malteze (58 mil. euro) platite liniilor aeriene pentru finantarea de noi trasese. Scopul principal este imbunatatirea legaturilor aeriene prin cresterea accesului la serviciile de transport aeriene, de o importanta primordiala pentru dezvoltarea economica si sociala a tarii. Ajutorul este disponibil tuturor operatorilor intr-o maniera transparenta si nedescriminatorie; se aplica pentru o perioada de 5 ani pentru fiecare noua ruta si se limiteaza la 40%, ca medie, din costurile de infiintare (incluzand si costurile de marketing). Sprijinul va fi platit pe baza unui plan de afaceri. Guvernul maltez spera ca aceasta masura va incuraja sectorul privat de a investi in noi servicii aeriene prin impartirea riscurilor intre companiile de linie si autoritatile publice. Malta dipune de cinci porturi, dintre care trei naturale, care leaga insulele Malta si Gozo de circa 100 porturi din intreaga lume (www.freeport.com.mt). Totodata exista nave de linie pentru transportul calatorilor si cel auto cu legaturi zilnice intre insulelele Malta si Gozo, precum si o linie ferry ce leaga arhipelagul de Sicilia (www.vallettawaterfront.com). Malta dispune de 2 statii de producere a energiei cu o capacitate totala instalata de 571 MW. (www.enemalta.com.mt) care asigura energia necesara intregii tarii. Malta nu dispune de resurse energetice, materia prima (petrol si combustibili usori) fiind in totalitate din import. Reteaua de distrubutie a energiei nu este conectata la alte retele din lume. Sistemul de sanatate Malta are o lunga istorie a sistemul de sanatate, primul spital functionand inca din anul 1372. In prezent exista atat sistemul de sanatate public, cunoscut ca serviciul de sanatate guvernamental, cat si un sistem privat de sanatate. Organizatia Mondiala a Sanatatii a clasat Malta pe locul 5 in lume in ceea ce priveste sistemul de sanatate, dupa SUA, Australia, Canada, Marea Britanie.

3) POLITICA FISCALA Impozitarea persoanelor fizice Impozitul pe venit global In vederea stabilirii situatiei impozitului platit de o persoana fizice din Malta se ia in consideratie atat domiciliul, cat si locul de rezidenta al persoanei respective. Stabilirea domiciliului in Malta se face in baza principiilor legii britanice: domiciliul de origine ale persoanei adica locul de nastere poate fi schimbat daca persoana respectiva are stabilit domiciliul permanent in alta parte. O persoana poate avea doar un singur domiciliu.

O persoana este considerata a avea rezidenta in Malta atunci cand persoana este prezenta in Malta in mod regulat in timpul vietii.

Persoanele care au domiciul si sunt rezidente in Malta platesc impozit pe venitul global indiferent unde este realizat acesta. In Malta impozitarea veniturilor persoanelor fizice este progresiva. Ratele de impozitare in 2008 sunt cuprinse intre 15% si 35%. Pentru persoanele nerezidente ratele de impozitare sunt aceleasi, insa valoarea venitului impozabil difera. Anumite tipuri de venituri si anumite categorii de persoane pot beneficia de reduceri ale impozitului, dupa cum urmeaza: o rata speciala de 27,5% este aplicata actionarilor nerezidenti din cadrul Companiilor de Comert International; un regim special se aplica consilierilor sau angajatilor din cadrul companiilor offshore, Freeport, societatilor de asigurari si de fonduri mutuale, o taxa de 15% pe venitul obtinut din anumite investii si venituri part-time sau a celor realizate pe cont propriu. Persoanelor fizice autorizate trebuie sa plateasca trei rate anuale egale, in datele de 30 aprilie, 31 august si 31 decembrie; suma de plata se calculeaza in functie de veniturile impozabile ale anului anterior. Declaratia impozitului pe venit trebuie sa fie completata si depusa pana la 15 iunie al fiecarui an. Impozitarea persoanelor juridice Anul financiar este anul calendaristic ce se incheie la 31 decembrie. Impozitul pe profit Rata impozitului pe profit este de 35%. Impozitul pe profit se percepe asupra tuturor categoriile de venit obtinute de companiile rezidente, incluzand societatile inregistrate in Malta ce se supun dreptul maltez, precum si firmele straine care sunt administrate si controlate din Malta. De mentionat ca anumite tipuri de societati beneficiaza de rate reduse, precum: companiile offshore, ITC (Societati de Comert International) si IHC (Companii de Holding Internationale), societatile ce au obtinut licenta in baza legii Freeport si companiile calificate in baza legii de promovare a afacerilor (Business Promotinon Act) ce pot beneficia de o scutere de la plata impozitul pe profit pentru o perioada de 10 sau mai multi ani. Filialele si sucursalele societatilor straine sunt impozitate la aceeasi rata ca si societatile malteze. Nici o taxa suplimentara nu este perceputa pentru profiturile transferate la sediul societatii-mama. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) TVA a fost introdusa in Malta la 1 ianuarie 1999, fiind o cerinta pentru a deveni membru al UE. Rata TVA este de 15%. O rata redusa de 5% se aplica in cazul cazarii turistice, la inchirierea de catre artisti a spatiilor de expunere si pentru activitatile culturale. Accizele se platesc pentru produsele minerale, alcool si produse alcoolice, tutun. Asigurarile de sanatate Angajatorii si angajatii platesc contributia catre asigurarile de sanatate in mod gradual: valoarea maxima de plata saptamanala este de 129,78 lire malteze platit de angajat, iar

angajatorul plateste 10% din aceasta (12,98 lire malteze). Angajatorul deduce contributia catre asigurarile de sanatate in acelasi timp cu calcularea impozitul pe salarii. Si liber profesionistii sunt platitori ai acestei contributii. Impozitul pe dividente este 15% platit rezidentilor din Malta, insa nu este obligatorie plata impozitului pentru dividendele achitate rezidentilor straini. La stabiliareaimpozitul pe dividente se iau in calcul trei tipuri de venituri: profiturile realizate in strainatate; veniturile locale impozabile si veniturile locale neimpozabile. Taxele de redeventa, pe prorietatea intelectuala (royalties) sunt zero pentru rezidentii straini. Companiile nerezidente cu activitate in strainatate se pot inregistra in Malta ca Societati de Comert International (ITC) sau Companii internationale de Holding (IHC = International Holding Companies). Taxa de timbru se plateste pentru anumite tranzactii, dintre care mai importante sunt: 2% din transferul actiunilor; 0,4% din valoarea nominala a actiunilor emise; 5% din valoarea proprietatii imobiliare transferate. Sunt scutite de la plata taxei de timbru actiunile emise si transferate societatile care intra sub incidenta legii Investment Services Act din 1994 (ex.: fondurile de investitii). Impozitul pe proprietate In 2005 a fost introdusa o noua taxa de 12% aplicata tuturor vanzarilor de proprietati imobiliare. Noua taxa nu se aplica vanzarilor rezidentilor care sunt exceptati de la plata impozitului pe veniturile de capital.

4) CLIMATUL DE AFACERI Malta dispune de un bun sistem de telecomunicatii, are avantajul utilizarii limbii engleze ca limba oficiala, iar administratia publica este una deschisa si eficienta. Legislatia permite crearea unui regim special offshore pentru anumite tipuri de afaceri; incluzand firmele de transport naval, fondurile mutuale si bancile. Impozitarea socitatilor offshore este redusa si Malta este printre tarile cu o taxa neobisnuit de mica, avand acorduri de evitare a dublei impuneri semnate cu 45 de tari, incluzand majoritatea tarile OCDE. Aplicare acordurilor de evitare a dublei impuneri impreuna cu un impozit de 4% pe profitul platit de Companiilor Internationale de Comert (ITC) face foarte atractiva Malta, atat timp cat aceasta lege va fi in vigoare pana in 2010. In martie 2006 Comisia Europeana a cerut R.Malta, in baza acordul privind ajutorul de stat, sa renunte la regimul de impozitare a companiilor straine (CFI=Companies with Foreign Income) si ITC pana la sfarsitul anului 2010, iar Malta a decis sa aboleasca in mod gradual sistemul de ajutor existent, acceptand condiitiile CE. Astfel, actualele scheme de sprijin ale firmelor ITC si CFI au fost desfiintate pana la 1 ianuarie 2007; a fost introdus un nou sistem de reducere a impozitelor care nu face diferenta intre companii straine si companii nationale; crearea unei ITC a fost interzisa dupa 31 decembrie 2006; ITC existente vor beneficia de sistemul actual de impozitare pana la 31 decembrie 2010.

Pe langa regimul offshore, Malta are o legislative avantajoasa in vederea dezvoltarii serviciilor e-commerce aplicate distributiei en-gros si en-detail a marfurilor materile si imateriale. Infiintarea unei firme in Malta se face in baza Legii Firmelor din 1995. Cea mai raspandita forma este societatea cu raspundere limitata (SRL), care are urmatoarele caracteristici: poate fi formata dintr-un singur membru, poate avea doar un director de orice nationalitate, este necesara existenta unei secretare care trebuie sa detina licenta emisa de autoritatea din Malta (Maltese Nominee Company), capitalul minim este de 500 LM, dar de obicei variaza intre 2.000 LM si 5.000 LM; minim 20% din capital trebuie depus in numerar. Daca nici un asociat nu este rezident in Malta, atunci capitalul minim este de 10.000 LM din care 50% varsat in numerar si este necesara obtinerea unui permis de control valutar; actiunile pot fi inregistrare dar nu negociate si nu dau dreptul la vot, etc. Compania de Comert International (ITC) este o societate inregistrata in Malta care face afaceri in exclusivitate cu non-rezidenti. Anumite activitati complementare se pot desfasura si in Malta. International Holding Company (IHC) este similara cu ITC exceptand faptul ca detine actiuni in companii straine. Companiile Off-shore au fost infiintate in baza Legii privind serviciile financiare din 1988, iar ultima de acest gen a fost creata in 1996. Companiile off-shore existente au trebuit sa isi modifice forma (in general in SRL, holding sau trust) pana la sfarsitul anului 2003. Companiile offshore nu beneficiaza de avantajele acordurilor privind evitarea dublei impuneri pe care Malta le are incheiate cu diverse tari. Trusturile Legea companiilor Offshore din 1988 a fost amendata cu Legea Trust-urilor din 2004 care a intrat in vigoare in ianuarie 2005. Aceasta permite rezidentilor si firmelor malteze de a folosi trusturile locale si in acelasi timp promoveaza obligatiile asumate de Malta in plan internatioanal in ceea ce priveste transparenta, nediscriminarea si prevenirea spalarii banilor. Conform noii legi, un trust trebuie sa aiba ca manager unu manager profesionist maltez care completeaza o declaratie anuala de conformitate cu legea. Operatori navali si maritimi: Malta se plaseaza in lista primelor zece tari cu cele mai importante registre navale din lume. Registrul maltez accepta toate tipurile de vase, de la yachturile de agrement la tancurile petroliere. Nu exista nici o restrictie privind nationalitatea echipajului si nici o limita de varsta pentru nave. Pentru a putea inregistra in Malta o nava trebuie sa fii proprietarul unei firme inregistrate in Malta. In cele mai multe cazuri, companiile navale malteze sunt scutite de taxe. Consiliul Artizanilor din Malta a fost infiintat in 2000 avand ca scop incurajarea, promovarea si reglementarea activitatilor mestejugaresti (www.mcc.gov.mt). Printre artele, indemanarile, industriile considerate artizanale se numera: productia de miere de albine; productia unor anumite produse agricole precum smochine, rosii etc.; productia instrumentelor muzicale; productia de tutun pentru pipa; productia de sare; sculptura in piatra si lemn; prelucrare piei animale; restaurari; etc.

5) ALTE INFORMATII UTILE Ca membru a UE din mai 2004, Malta nu are restrictii la miscarea cetatenilor tarilor membre UE. Cine doreste sa obtina rezidenta permanenta in Malta trebuie sa solicite permisul de rezidenta, trebuie sa dovedeasca ca are suficient capital (400.000 euro) sau un venit anual de 27.000 euro. Cine are permisul de rezidenta trebuie sa cumpere sau sa inchirieze o proprietate pe insula, dar poate beneficia de sprijinul de taxe si impozite. In baza noi legii privind dubla cetatenie in vigoare din februarie 2000, 1.064 persoane, cetateni maltezi prin nastere dar care si-au pierdut cetatenia prin imigrare, si-au redobandit cetatenia malteza in mai 2001 dupa indeplinirea unor anumite conditii. Adrese utile: Guvernul R.Malta www.gov.mt Ministerul Afacerilor Externe www.foreign.gov.mt Ministerul pentru insula Gozo www.gozo.gov.mt Ministerul Investitiilor, Industriei si Tehnologiei Informatiilor www.miti.gov.mt Ministerul Competitivitatii si Comunicatiilor www.mtc.gov.mt Ministerul Justitiei si Internelor www.mjha.gov.mt Oficiul National de Statistica www.nso.gov.mt Autoritatea Malteza de Comunicatii www.mca.org.mt Autoritatea Maritima www.mma.gov.mt Autoritatea de Servicii Financiare www.mfsa.com.mt Banca Centrala a R.Malta www.centralbankmalta.org Bursa de Valori www.borzamalta.com.mt Camera de Comert www.chamber.org.mt Oficiul de Turism www.visitmalta.com