Sunteți pe pagina 1din 16

Istoria economiei nationale - referat-

Istoria si evolutia banilor

Cuprins

Istoria banilor este o poveste fascinanta. Analizind parcursul banilor de-a lungul timpului, modul in care au aparut, uzul si abuzul lor de catre cei care i-au creat, reprezinta cea mai potrivita metoda de a intelege subtilitatile acestei inventii pe care o consider cea mai importanta din istoria omenirii. Cu milenii in urma, oamenii au inceput sa dobandeasca din munca pamantului si cresterea animalelor unele surplusuri fata de strictul necesar existentei, devenind astfel posibile schimburile de produse. Intre comunitatile omenesti s-au statornicit cu timpul relatii regulate de schimb care au luat initial numai forma de troc-marfa contra marfa. Schimbul de marfuri a aparut pe treapta descompunerii comunei primitive ca urmare a diviziunii sociale a muncii si aparitie prisosului de alte obiecte. Trecerea de la schimbul singular si intamplator la schimbul de marfuri regulat a avut loc in urma primei mari diviziuni sociale a muncii. Pentru exemplificare, un agricultor realiza un schimb de produse cu un crescator de animale, oferindu-i acestuia o anumita cantitate de grau si primind in schimb cateva vite. Cu timpul aceste schimburi sporadice la inceput, au devenit o regula. Produsele schimbate au capatat prin insusi procesul schimbului o insusire sociala noua, diferita de calitatile lor naturale, calitatea de marfuri. Unele dintre aceste marfuri, datorita folosirii lor mai dese ca obiecte de schimb( vitele), au inceput sa fie acceptate in schimbul oricarui alt produs. Ele au devenit un echivalent general al tuturor marfurilor schimbate. Aceasta functie de echivalent general a fost indeplinita in diferite perioade istorice si diferite societati, de o gama larga de produse. Odata cu evolutia si cu implementarea in mentalitatea colectiva a ideii necesitatii inerente a schimbului de marfuri, rolul de echivalent general a fost preluat de metale, incepand cu arama si terminand cu argintul si aurul, acesta din urma avand calitati fizico-chimice care il calificau in mod deosebit pentru un asemenea rol. Astfel , cu timpul, bucatilor de aur si de argint, folosite la schimb , li s-a dat denumirea de bani. Aceasta noua intrebuintare a aurului si argintului, a facut ca cerinta sociala pentru aceste metale sa creasca. Banii si-au facut aparitia deci dintr-o necesitate sociala, avand menirea de a servi la masurarea valorii marfurilor in procesul de schimb devenit o cerinta obiectiva a dezvoltarii societatii. Denumirea generica de bani desemneaza marea diveristate de instrumente la care s-a recurs cu scopul prcis de a se intruchipa o anumita putere de cumparare, un drept potential de a dobandi bunuri necesare. Crearea acestor mijloace a marcat incontestabil un progres, un pas inainte ce stimula dezvoltarea productiei de marfuri si largirea pietei, care avea sa se extinda pe spatii tot mai largi. Economia de schimb n condiiile contemporane este de necunoscut fr existena banilor. Acetia fac parte din viaa de zi cu zi a omului, reprezentnd poate cel mai interesant instrument economic asupra cruia omul s-a aplecat pentru al nelege, pentru a-i descoperi natura, rolul i funciile lui. Principala ntrebare care i-o pun specialiti este legat de natura banilor. Ei se ntreab ce sunt banii? Acestei ntrebri i s-au dat mai multe rspunsuri. Clasicii economiei politice au demonstrat c banii nu sunt altceva dect o marf. Aceasta deoarece banii nu fac altceva dect s ndeplineasc un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor mrfurilor i un instrument de schimb. Ei au aprut spontan n urma unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului. Ali specialiti consider banii a fi rodul unei convenii la care oamenii ar fi ajuns pentru a uura schimbul, sau ar fi o ficiune juridic, respectiv o creaie a ordinii de drept. " Banii sunt o convenie social artificial . . . de ndat ce bunurile pot fi cumprate sau vndute pe un lucru dat, publicul va consimi s se foloseasc de el pentru cumprturile i vnzrile sale. Orict ar fi de paradoxal sau nu, banii sunt acceptai sau nu . . .pentru c ei sunt acceptai." (Paul A. Samuelson ) 3

Problema naturii banilor nu a fost nc pe deplin rezolvat. Discuiile ntre specialiti continu, dar important este faptul c toi subliniaz importana banilor n societate:" noi identificm banii ca un element cheie pentru provocarea eficienei n producia i schimbul de produse i servicii. Banii ajut la rezolvarea acestor probleme din cauz c sunt un bun care are acceptarea general ca mijloc de schimb" (Lloyd Atkinson ). O definiie a banilor a dat-o Costin Kiritescu : "banii reprezint un instrument social, o form particular imediat mobilizatoare a avuiei sociale, o ntruchipare transmisibil i omnivalent a puterii de cumprare, care confer deintorului dreptul asupra prii din produsul social al rii emitente". Banii au aprut n procesul trecerii de la economia natural la economia de schimb. Iniial schimbul s-a manifestat sub forma schimbului direct de produse, cunoscut sub denumirea de troc, respectiv se schimb pe un alt bun sau pe alte bunuri. Trocul este o form a schimbului de mrfuri caracteristic pentru societile neevoluate, n care specializarea productorilor este n stare incipient. Diviziunea social a muncii, gradul de dezvoltare a tehnicii i tehnologiei, a determinat specializarea productorilor i extinderea schimburilor de mrfuri, crend dificulti i bariere. Principalele dificulti erau : a) imposibilitatea realizrii coincidenei dintre nevoile ofertanilor i cumprtorilor: un productor A are de oferit marfa X, iar productorul B marfa Y. Presupunem c B are nevoie de X, dar A nu are nevoie de Y, ci de marfa Z. Atunci B, trebuie s caute productorul C al mrfii Z, care s aib nevoie de marfa Y. Dac l gsete schimb Y pe Z, dup care se ntoarce pentru a face schimbul care de fapt l intereseaz, respectiv marfa Z cu marfa Y. n acest mod sunt satisfcui i productorul A i B. Dar o asemenea modalitate ngreuneaz schimbul i n unele cazuri l face chiar imposibil. b) Dificultile n determinarea valorii: schimbul mrfii contra marf nu permite folosirea unui instrument rapid de apreciere a valorii mrfii i de raportare din acest punct de vedere ntre mrfurile care se schimb. c) Imposibilitatea divizrii n elemente. Multe categorii de mrfuri nu puteau fi divizate, pentru vnzarea lor fiind necesar schimbul pe mari cantiti din alte mrfuri, peste nevoile d consum ale cumprtorului. Adugate la procesul obiectiv de evoluie a produciei de mrfuri, aceste dificulti au creat condiiile pentru ca unele mrfuri cu valoare intrisec s medieze schimbul de mrfuri, respectiv s devin echivalent general pentru toate celelalte mrfuri. Astfel schimbul direct ncepe s dispar. Acest stadiu a cunoscut ca echivalent general, dup regiuni, vitele, blnurile, pietrele de moar, tutunul, etc. n timp rolul de echivalent general a fost preluat de metale, ncepnd cu arama i terminnd cu aurul. Acesta din urm avnd proprieti fizico-chimice care l calificau n mod deosebit pentru acest rol ( adic valoare mare ntr-un volum mic, perfect divizibil, fr pierdere de valoare, prezentnd omogenitatea tuturor prilor divizate, fiind inalterabil i uor de transportat). n concluzie, ca prim etap apar banii marf, care n final se fixeaz pe metale preioase. O dat cu apariia banilor, lumea mrfurilor se divide n dou: la un pol apar toate mrfurile obinuite, cu utilitile lor, iar la polul opus, o marf deosebit care joac rolul de bani i care se poate schimba cu oricare din mrfurile existente. La nceput banii au avut form de lingouri, brri, inele, etc. Ei au luat forma de moned ulterior. Monezile conineau o anumit cantitate de aur sau argint, emis de autoritatea statului pe baz de monopol, cu o anumit denumire. Acestea erau primite n plat de cele mai multe ori nu numai n ara emitent, ci i n alte ri, deoarece ceea ce conta era cantitatea de aur coninut. n procesul circulaiei monedele de aur cunosc un proces de uzur. Astfel se ajunge ca valoarea nominal a monedei s nu mai corespund cu coninutul ei n aur, iar monedele cu acelai nume s aib valori diferite. Apare astfel posibilitatea ca n rolul de moned, 4

banii de metal preios s poat fi nlocuii prin bani fr valoare intrisec. Acestea sunt, de fapt, semne ale valorii.

In perioada 3000-2000 i.C. (inainte de Cristos) apar primele activitati bancare in Mesopotamia. Monezile metalice (amestec natural de aur si argint) sint inventate de Lidieni in dupa atacul galilor asupra Romei, cind gistele au salvat Capitoliul (unde se stocau rezervele de bani ale romanilor) s-a inaltat un templu zeitei atentiei-memoriei, Moneta, de unde vine denumirea de moneda (mai tirziu ea devine Juno Moneta, zeita protectoare a banilor). Inainte si dupa Cristos: romanii aduc la maturitate sistemul de taxare. Ei statueaza legatura indisolubila intre bani si taxe si banii ca mod de subjugare a teritoriilor cucerite sau a propriilor cetateni (taxele se platesc in moneda celui care cere taxa, iar acesta poate varia puterea monedei (scaderea ei = inflatie). Deci trebuie sa muncesti mai mult pentru a plati aceleasi taxe pentru ca banii au o valoare mai mica datorita inflatiei. Denumirea de banca vine din italianul banca, ce provine din denumirea meselor schimbatorilor de bani (a se vedea pilda lui Isus care distruge mesele schimbatorilor de bani din templu). Prima atestare a manipularii masei monetare de catre cel care produce moneda apare in 360-336 cind regele Filip al II-lea al Macedoniei bate o cantitate mare de monede pentru a-si finanta campania militara din Persia. In timpul celui de-al doilea razboi punic, pentru a plati trupele romane se emite multa moneda si apare prima inflatie atestata documentar. De fiecare data cind un imparat arunca pe piata mai multa moneda decit e necesar pentru activitatile economice, (din ratiuni de razboi sau de imbogatire proprie) apare inflatia; un exemplu relevant este Nero in timpul caruia a fost o lunga perioada inflationista. Aceste perioade de inflatie sint urmate de stabilizari in care imparatii incearca sa tempereze efectele negative ale inflatiei sau sa reformeze sistemul monetar. Intre 806-821 primii bani de hirtie apar in China in timpul imparatului Hien Tsung, datorita penuriei de cupru din care erau batute monedele. Este cel mai bun exemplu ca banii functioneaza ca unitate de masura a valorii nu prin valoarea fiind batuti din metale pretioase apoi din metale comune pentru a deveni bani de hartie si in final banii electronici, fara suport material (prezenti in conturi, carti lor intrinseca. De-a lungul istoriei banii au tendinta de a sublima, la inceput de credit etc.) in economia viitorului, spre care ne indreptam. Astfel banii ajung la esenta, adica devin o unitate de masura a valorii. Dupa cum ati vazut de-a lungul istoriei chiar unitatea de masura a valorii isi schimba valoarea (proces denumit inflatie). 1032, China; prima atestare a productiei de bani de catre banci particulare. Apare, bineinteles, inflatia, pentru ca manipularea masei monetare reprezinta 5

esenta manipularii economice, prin care atit in trecut cit si in prezent se produc crizele in timpul carora are loc transferul de bogatie in lume. 1086 apare the Doomsday Book, primul registru cadastral (de fapt registru de avere) in Anglia, ce prefigureaza evidenta centralizata a averii personale in scopul impunerii de taxe si impozite (fiscul de azi). In viitor, prin sistemul de urmarire centralizata a populatiei, nu numai evidenta financiara a cetatenilor va fi la indemina statului, ci si datele personale (vezi cardul de identitate electronica), evidenta deplasarii populatiei (si azi poti localiza la nevoie orice persoana ce poarta celular! -vezi noul sistem de urmarire al angajatilor proaspat lansat de marile retele GSM din Romania), starea de sanatate, harta genetica personala (s-a terminat programul de cartografiere a genelor umane in 2002), preferintele de consum (extrase din listingul cheltuielilor ce apar pe cartile de debit/credit) intr-o mare baza de date. 1095-1270, cruciadele au stimulat reaparitia sistemului bancar. Iarasi apare legatura dintre bani si razboi, razboiul fiind unul din mecanismele cele mai facile de imbogatire a sistemului bancar, care imprumuta bani conducatorilor/statului. 1156 primul atestat documentar al schimbului intre doua monede cind doi frati imprumuta 115 lire genoveze si promit reambursarea datoriei in Constantinopole cu 460 bezanti. Adica prima operatiune de forex 1403: traditia crestina condamna imprumutul banilor cu camata (vezi alungarea schimbatorilor de bani de catre Cristos in templu). Schimbarea acestei dogme crestine are loc in Italia, unde avocatul si teologul Lorenzo di Antonio Ridolfi cistiga un caz si determina legalizarea imprumutului cu dobinda catre guvernul Florentei. Este inceputul dominatiei bancilor asupra statului. sec XV-XVII - marile descoperiri geografice necesita imprumuturi majore. Bancile se dezvolta, bancherii se imbogatesc. 1526 polonezul Nicolaus Copernicus, cunoscut mai ales ca astronom, are o alta sclipire de geniu. Este primul care isi da seama ca numarul de monede in circulatie, nu cantitatea de aur din monede determina fenomenul inflationist. Aceasta lectie a fost invatata de cei care manipuleaza valoarea monedei in scopul de a produce crize. sec XVII datorita comertului si coloniilor, Olanda devine o mare putere economica. Imprumuturile si camataria sint in voga, speculatia financiara este aproape normala, ducind, prin manipulare financiara, la transfer de bogatie (vezi criza lalelelor care a falimentat o mare parte din populatia olandeza) 1553 prima firma pe actiuni (The Russian company) este infiintata in Anglia 1565 este infiintata the Royal Exchange (bursa regala) cu rol bancar si de schimb monetar (foreign exchange, viitorul forex) 1609 s-a infiintat Bank of Amsterdam, banca publica cu servicii controlate si de calitate superioara, care a servit drept model la infiintarea Bancii Angliei 6

de-a lungul istoriei, nu numai producerea de moneda era un mod de a controla avutia, ci si controlul ratei dobinzilor. Acest drept apartinea regilor, care prin decrete incercau sa controleze acest aspect deosebit de important al finantelor. De exemplu, in 1602, rata dobinzilor este stabilita de coroana la maxim 8% 1633-1672 anumiti aurari englezi, care se ocupau si cu schimburile de moneda straina, au inceput sa furnizeze servicii de stocare a valorilor in seifurile proprii. Aceasta a dus la transformarea lor in bancheri. Ei vor constitui nucleul fortei care va determina aparitia bancilor nationale, banci PRIVATE care ulterior vor furniza statelor bani CU DOBINDA 1634-1637 criza (mania) lalelelor in Olanda. Speculatia cu bulbi de lalele, ce ajung sa fie cotati la bursa, produce un crah financiar enorm, ce duce la falimentarea unei mase largi a populatiei implicata in aceasta speculatie financiara. Asemenea evenimente se intimpla cind populatia lipsita de cunostinte economice, condusa de lacomie si ajutata de bancheri prin imprumuturi generoase, ajunge sa piarda la bursa toti banii agonisiti cu greu de-a lungul vietii. Daca te uiti cu atentie, gasesti paralele socante cu evenimentele din ziua de azi. 1642-1651 razboiul civil din Anglia, determinat de lupta dintre Parlament si Charles I, legat de dreptul de a institui taxele. In acest proces se consolideaza averea aurarilor, in seifurile carora se stocheaza bijuterii, monede de aur si metale pretioase 1660 aurarii deveniti bancheri stocheaza averile potentatilor timpului si incep sa emita chitante care certifica existenta valorilor in seifurile lor. Acestea sint primele bancnote. Ele incep sa fie intens folosite in Anglia. 1694 se infiinteaza Banca Angliei, avind ca scop principal finantarea statului in timp de razboi. Pentru prima data se foloseste o metoda novatoare: se imprumuta statului bani pe termen permanent, pentru care se va plati doar dobinda dar nu se va rambursa imprumutul. Aici se afla simburele actualului sistem in care banca nationala IMPRUMUTA bani statului contra dobinda. Interesant este faptul ca multe banci nationale inclusiv FED-ul american sint banci PRIVATE nu banci publice sau de stat! Incepind cu secolul XVII se cristalizeaza mecanismele prin care bancile reusesc sa influenteze viata economica si politica din statele in care activeaza. Capul de pod al dominatiei lumii bancare apare odata cu constituirea Bancii Angliei, prima banca nationala (in esenta banca cu capital privat ) care are dreptul apoi va detine monopolul emiterii si gestionarii bancnotelor (a banilor). Iata reperele istorice importante ce se desfasoara dupa aparitia Bancii Angliei (Bank of England): 1698: ascensiunea rapida a unor banci (fostii aurari de care am vorbit anterior) ce sint abilitate sa produca bancnote. In aceasta perioada jumatate din masa monetara din Anglia este reprezentata de monede restul fiind bilete si bancnote. Astfel, tot mai mult, dreptul inalienabil al regelui de a bate moneda este transferat bancilor care emit bancnote, ce devin incet dar sigur principala valoare de schimb monetara. Iar aceste banci sint PRIVATE

1704 prin Promissory Notes Act, este declarat legal ca bancnotele emise de aurari au valoare monetara (de plata) in secolul XVIII se intetesc speculatiile financiare publice, in care grupuri restrinse de persoane falimenteaza marea masa a micilor investitori creduli (Criza Missisipi -The Mississippi Bubble si Criza Marilor de Sud - The South Sea Bubble din 1719-1720) 1775-1783 razboiul American de Independenta, declansat (printre altele) de refuzul Angliei de a permite coloniilor americane sa foloseasca bancnote proprii (in dauna bancnotelor produse de Banca Angliei, pe care sa le primeasca contra dobinda) 1783 - zilele noastre; odata cu constituirea Statelor Unite ale Americii, incepe batalia pentru dreptul de a emite bancnote pentru economia americana. Acest drept trece din miinile statului in miinile diverselor banci particulare si inapoi de 8 ori in istoria Statelor Unite pina in 1913 cind, prin constituirea FED si legalizarea lui in timpul presedintelui Wilson ( Federal Reserve Act ), emiterea de bancnote cade in sarcina unui organism privat care da spre folosinta statului american bancnotele, contra dobinda (mecanismul este ceva mai complicat) 1793 The Bank Indemnity Act - prin care banca Angliei primeste imunitate legala in schimbul imprumuturilor catre guvern. Se statueaza influenta lumii bancare private asupra statului (cine detine controlul asupra masei monetare detine controlul asupra economiei) 1798 incepe ascensiunea familiei Rothschild, care se va finaliza prin cvasi-controlul citorva institutii bancare de importanta mondiala 1800 se infiinteaza Banca Nationala a Frantei, banca ce va avea capital privat pina la nationalizarea sa in 1946 (odata cu nationalizarea Bancii Angliei) 1828 a fost ales Andrew Jackson ca presedinte al SUA. A ramas in istorie drept cel mai mare aparator al dreptului statului de a emite bancnote, in detrimentul bancilor private 1844 constituie victoria Bancii Angliei, care isi statueaza suprematia prin legea Bank Charter Act. Din acel moment doar aurul si bancnotele Bancii Angliei (banca privata) sint acceptate ca avind valoare monetara 1848 Banca Nationala a Frantei primeste legal drept de monopol asupra producerii de bancnote 1864 apare US National Bank Act, legea care sta la baza functionarii FED. Prin aceasta, orice grup de cinci sau mai multe persoane are dreptul sa infiinteze o banca, cu un necesar de capital stabilit prin lege. Pentru ca aceste banci sint autorizate federal nu de guvernul statal, ele sint denumite banci federale (de unde confuzia ca ar fi banci de stat). Pentru a li se da voie sa emita bancnote, ele trebuie sa cumpere obligatiuni guvernamentale. Asa functioneaza sistemul si in ziua de azi, FED fiind organismul ce controleaza tiparirea bancnotelor americane.

1875 Bank of Prussia devine German Reichsbank, singura care are dreptul sa emita bancnote. Bank of Prussia desi controlata de guvern, avea capital obtinut prin subscriptie publica, deci privat. 1859-1914: se realizeaza un transfer fara precedent de capital din marea Britanie catre Statele Unite (mai ales), parti ale imperiului Britanic si Argentina. Aceasta determina pe de o parte cresterea numarului de banci din SUA de 19 ori (ajungind in 1930 la 19.000) in timp ce Anglia cade intr-o criza economica majora, in perioada 1973-1886. Se vede relatia intre masa monetara si prosperitatea economica: banii din belsug produc crestere economica (si inflatie), iar restringerea masei monetare determina criza financiara. Este un model care apare cu regularitate in istoria economica a lumii. sec XIX: apar banci nationale in toate statele moderne: Rusia, Japonia, statele europene Secolul XX a reprezentat trecerea de la dominatia sistemului bancar asupra statelor nationale la incercarea de extindere a influentei la nivel mondial, prin intermediul organismelor financiare supranationale. El se caracterizeaza prin repetate perioade de inflorire economica urmate de perioade de criza acuta. Organizatiile infiintate la nivel national (bancile nationale) sau international (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, World Trade Organization), menite a inlatura crizele, au fost neputincioase in a le gestiona sau, conform unor autori independenti sau sustinatori ai teoriilor conspirationiste, au fost chiar motorul acestor crize. Lasind la o parte ipotezele dintr-o tabara sau alta, putem trage citeva concluzii interesante urmarind evolutia istorica a sistemelor financiar-bancare. 1907: cea mai mare criza bancara din SUA, care se pare ca a aparut datorita unor manevre de culise a lui J.P. Morgan (mare bancher american ce sustinea introducerea sistemului bancii centrale americane). Ca urmare a crizei, apar tot mai multe voci ce sustin introducerea unei banci centrale federale. in 1910- intilnirea de la Jekyll Island cind reprezentanti ai marilor consortii bancare (money trust) si politicieni Republicani concep planului Aldrich (dupa numele senatorului care l-a sustinut) . El sta la baza constituirii FED. 1911-1912 negocieri intense intre republicanii care propun planul Aldrich (un sistem de banci federale cu capital privat care sa gestioneze politica monetara a SUA) , democratii progresisti si democratii conservatori. La final s-a ajuns la o formula de compromis care va fi legea de constituire a FED dar, cum spunea , Frank Vanderlip, unul dintre participantii la intrunirea de la Jekyll Island: Desi Planul Aldrich de constituire a Federal Reserve a fost respins cind purta numele de Aldrich, toate punctele sale de baza se regasesc in planul final care a fost adoptat. 1913: s-a votat in Senatul american Federal Reserve Act, actul de constituire a FED, intr-o sedinta de senat cu o zi inainte de Craciun, cind marea majoritate a senatorilor erau deja plecati in vacanta. El a fost ratificat a doua zi de catre presedintele Wilson. Acesta va spune, ani mai tirziu, in legatura cu constituirea FED: I have unwittingly ruined my country (Fara sa-mi dau seama, mi-am dus tara la ruina). Va recomand sa cititi aceasta interesanta istorie. 9

1914-1918: Primul Razboi Mondial. A fost o perioada in care datoria tarilor beligerante a crescut enorm (datorie catre bancile centrale - banci private) . De asemenea marile grupuri bancare au profitat puternic de pe urma conflictului. Ca de atitea ori in istorie, razboiul ramine cea mai profitabila afacere pentru marile finante. 1922-1923 criza financiara fara precedent in Germania post-belica, cu o inflatie atit de mare incit muncitorii erau platiti chiar de doua ori pe zi, pentru a putea sa-si cumpere cele necesare traiului. 1920-1929 perioada de mare inflorire a speculatiilor, determinata de cresterea masei monetare de catre FED. Apar speculatii cu pamint in Florida, apoi incepe speculatia la bursa: populatia cumpara actiuni; acestea au o crestere constanta, deoarece FED relaxeaza politica creditelor odata cu reducerea ratei dobinzilor de la 4 la 3,5% . Creditele sint folosite la cumpararea de actiuni. 1929-1930 marele crah financiar si de bursa. Un val de falimente afecteaza toate sectoarea economice (micii fermieri isi pierd paminturile, micii afaceristi falimenteaza, falimenteaza marea majoritate a bancilor americane). In loc sa combata criza, FED restringe masa monetara si restrictioneaza acordarea de credite, stimulind falimentele. Productia nationala neta scade la jumatate. 1931 criza financiara americana se propaga mai departe in Europa 1932: presedintele Hoover infiinteaza Reconstruction Finance Corporation, pentru a finanta agricultura, industria si comertul. Acest organism scoate America din criza (nu actiunile FED!), lansind proiecte majore de infrastructura (de exemplu barajul pe riul Colorado care mai tirziu ii va purta numele Hoover Dam), proiecte continuate in timpul presedintelui Roosevelt care implementeaza New Deal - proiectul de iesire a Americii din criza financiara. 1933: se creeaza US Federal Deposit Insurance Corporation, organism care garanteaza depozitele individuale ale cetatenilor in banci (si ii protejeaza de falimentul bancilor). Daca privesti cu atentie, vei vedea un flux-reflux permanent in istorie intre tentativele bancilor de a manipula economia producind crize si statul care prin legi va incerca sa reglementeze sistemul bancar, pentru a nu permite pe viitor producerea crizelor prin acelasi mecanism. De fiecare data, puterea financiara va gasi noi metode de a-si promova interesele. 1939-1945: al doilea Razboi Mondial, un nou prilej pentru finantele internationale sa se imbogateasca. Datoria publica americana (catre FED) creste de la 16 miliarde US$ in 1930 la 269 miliarde US$ in 1946 1945-1946: nationalizarea bancilor centrale din Marea Britanie si Franta (banci private) dupa ce detinatorii particulari de actiuni sint despagubiti. 1944 acordul de la Bretton Woods . El reprezinta o noua etapa in expansiunea finantelor internationale, deoarece pune bazele Bancii Internationale de reconstructie si dezvoltare si a Fondului Monetar International , organisme supranationale de reglementare monetara. Miscarea anti-globalizare si diferiti autori independenti acuza 10

aceste organisme ca ar fi uneletele prin care se implementeaza planul de dominatie mondiala al finantelor internationale asupra statelor nationale. statele din America Latina se organizeaza intr-o comunitate de interese pentru a se distanta de sistemul financiar impus de IMF si Banca Mondiala (continuatoarea Bancii pentru reconstructie si Dezvoltare), incercind sa se indeparteze de dominatia financiara americana (SUA are cea mai mare contributie in cadrul acestor doua organizatii, deci cea mai mare putere de decizie. SUA, prin FED ) in primii ani de dupa razboi tarile europene sufera o inflatie galopanta. apare planul Marshall, plan de imprumut financiar american pentru reconstructie europeana. Finantele americane cistiga bani atit in timpul razboiului cit si dupa incheierea acestuia. 1948-1958 printr-o serie de acte succesive (Organization for European Economic Cooperation, The European Payments Union, The European Coal and Steel Community) se pun bazele Uniunii Economice Europene, ce va prefigura Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma din 1957). Aceasta tendinta de creare a unor organisme supranationale va restringe libertatea de decizie financiara a statelor membre pina la disparitia monedelor nationale care vor fi inlocuite de Euro. nu fara motiv, Marea Britanie se tine deoparte fata de initiatia financiara europeana, Lira sterlina raminind in circulatie si astazi 1965-1987: expansiunea internationala a bancilor americane care isi cresc prezenta peste granite (de la 13 la 200 banci si de la 200 la 800 de filiale) incet dar sigur, majoritatea tarilor isi intrerup sustinerea monedelor nationale cu depozite de aur. Banii devin pure instrumente de plata. Concomitent apare SDR (Special Drawing Rights), o modalitate de plata inventata de FMI in 1969, ca moneda internationala pentru finantarile tarilor ce fac parte din acest mecanism. 1960-zilele noastre: FMI si Banca Mondiala prin sistemul de finantare catre tarile sarace sau tarile in curs de dezvoltare au dus la crestea astronomica a datoriei acestor tari. Se prefigureaza un nou mod de control asupra tarilor, cu ajutorul datoriei financiare. in ciuda multiplelor sisteme de reglementare, nationale si internationale, economia nordamericana experimenteaza periodic perioade de crestere fulminanta urmata de perioade de parabusire exagerata. Unele crize au fost determinate de factori globali (precum crizele petroliere din 1974 si 1978-1980), altele au fost generate de situatii economico financiare interne ( criza de credit imobiliar din 1985, marea criza bursiera din 1987 care loveste bursa americana si apoi cea engleza, caderea bursiera din 1999-2000 (internet bubble) si ultima in ordine cronologica, criza subprime din SUA declansata in 2007) duc la introducerea de masuri de reglementare de catre statul american (de exemplu US Financial Institutions Reform, Recovery and Enforcement Act), cum s-a intimplat de multe ori in trecut

11

nu numai SUA beneficiaza de acest mecanism explozie-implozie (boom-bust) ci si alte economii dezvoltate ( colapsul boom-ului imobiliar din Anglia din deceniul al optulea al secolului trecut) Romania se inscrie in aceleasi tendinte mondiale. Astept cu interes caderea dupa boom-ul imobiliar si caderea dupa boom-ul bursier (care e posibil sa fi inceput in 2007, an in care s-a declansat caderea BVB si care se pare ca nu s-a incheiat in momentul de fata) Trebuintele tot mai mari de mijloace banesti, pe masura dezvoltarii economice, au facut ca sefii uniunilor tribale geto-dacice sa initieze emisiuni proprii, care la inceput constau exclusive in imitarea unor modele straine. O prima etapa, intre secolele III si I inaintea erei noastre, o reprezinta reproducerea de monede macedonene deja larg folosite in zona. Predilectia a fost aratata pentru staterii de aur si tetradrahmele de argint emise de Filip al II-lea si fiul sau, Alexandru cel Mare. Metodele de lucru erau bune, fiind adusi probabil, pentru inceput, mestesugarii din aria civilizatiei elenistice, insa pe parcurs s-a produs o autohtonizare, o stilizare a monedelor, astfel ca piesele dobandesc cu timpul niste trasaturi specifice numai emisiunilor din acest teritoriu. In perioada cand banul era reprezentat de moneda metalica, el mai avea o latura comuna cu celelalte marfuri si anume ca materialul din care era confectionat putea fi socotit marfa. Monedele de aur si argint aveau o valoare proprie nu departe de valoarea metalului pretios din care erau confectionate. Dar pe langa valoarea legala imprimata si fixata de stat, monedele metalice aveau si o valoare comerciala egala cu valoarea metalului pretios ce il continea. Diferentele de continut metalic atrageau dupa sine diferente de valoare. Apareau incertitudini in determinarea valorii reale a monedei, de aceea, schimbul se facea prin cantarirea monedelor, deci prin cantitatea de metal pretios continut de moneda. Aceste diferente au condos la abuzuri in emiterea monedelor. Monedele de aur si argint puteau fi usor apreciate si cumparate ca marfa. Moneda era marfa, dar nu orice obiect (marfa) de metal pretios este moneda. Deosebirea s-a accentuat si a devenit definitive o data ce banul a luat forma proprie de hartie-moneda, adica bilete de banca. Acestea nu mai au o valoarea intrinseca, ci doar garantia celor ce le-au emis, sau cea conferita de autoritatea statului care le punea pe piata. O data cu dezvoltarea economiilor a crescut cantitatea de bunuri supuse schimbului, pe cand producerea de moneda-marfa sau metalica (metale pretioase) era limitata. A aparut un dezechilibru intre cererea si oferta de moneda de marfa, ceea ce a avut drept effect aparitia monedei de hartie (fiduciare). Moneda de hartie se prezinta sub doua forme: - bancnotele (biletele de banca) - moneda de cont (scripturala) Aparitia monedei de hartie a avut precedente in efecte de comert sau scrisori de schimb. Ea a aparut prima data in Europa la sfarsitul secolului al XII-lea si a avut drept cauza, limitarea pericolului transportului de moneda metalica. Efectele de comert propriu-zise sau tratele comerciale au aparut de fapt in secolele XVII-XVIII. Scrisoarea de schimb si tratele nu au o valoare intrinseca. Ele sunt doar un angajament de plata al celui ce le emite, pentru o anumita data. In aceeasi perioada apar primele bilete de banca si moneda de ccont. Moneda de hartie sau biletele de banca puteau fi schimbate oricand in moneda metalica, la ghiseele bancii si era garantata de rezerva de aur-moneda pe care o detinea banca emitenta. Moneda de hartie s-a generalizat in secolul al XIX-lea. Moneda 12

de cont sau scripturala a aparut ca urmare a dezvoltarii bancilor comerciale, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. La inceput, aurul a circulat in calitate de bani sub forma de bucati brute, apoi de lingouri si bare de greutati egale. Principalul neajuns al acestei situatii consta in necesitatea cantaririi si verificarii puritatii aurului la fiecare act de vanzare-cumparare. Acest neajuns a fost inlaturat prin marcarea lingourilor si barelor, mai inati de catre negustori, apoi de capetenii feudale, orese si state. Astfel au aparut monedele de aur. Pe teritoriul Romaniei, primele monede autohtone au fost drahmele din argint, batute in orasul pontic Histria in sec. V- IV i.e.n. Omenirea a folosit monede metalice cu valoare intrinseca, mai intai din aur si din argint, apoi din diferite aliaje, timp de peste 26 de secole. Monedele de aur din epoca moderna erau perfect rotunde, echilibrate, bine reliefate, cu inscriptii clare, zimtate pe margini, emise unor legi monetare precise. Acestea au inceput sa fie batute in Europa aproximativ din sec. al XVIII- lea. In primul deceniu al secolului al XX-lea, toate statele europene aveau moneda de aur proprie. Statul stabilea prin lege numele, greutatea, titlul si capacitatea monedei de a circula si stinge obligatii. In functie de titlu si greutate se stabileau raporturi de schimb intre diferitele monede de aur. Deoarece pentru cumparatorii de valoare mica ar fi fost necesare monede foarte mici de aur, care nu se puteau confectiona, alturi de monedele de aur au circulat si monede divizionare din argint, arama si alte metale. Aparitia monedelor divizionare din alte metale decat aurul nu inseamna decat separarea functiei banilor de valoarea lor, fapt demonstrat practic ca in calitate de bani pot functiona si alte licruri lipsite de valore, dar care sunt insemne ale valorii, astfel ca incepand cu sec al X-lea in China, respectiv sec XVI- XVII in Europa, apar si alte mijloace de schimb, respectiv bancnotele sau banii de credit. Bancnotele au fost semne ale valorii care certificau ca posesorul lor este creditorul bancii emitente pentru suma de bani specificata pe bancnota. Aceste au circulat ca monede-hartie, fiind convertibile , la cerere, in moneda metalica cu valoare deplina. Monedele au inlocuit la inceput cambiile ( emise de particulari) depuse la bancile comerciale pentru scontare. Faptul ca banii nu pot fi creati, la dorinta, de catre persoane private sau agenti economici si ca exista in cantitati limitate ii incadreaza in categoria bunurilor economice rare. Metalele ca aurul sau argintul au avut calitatile necesare pentru a fi o forma adecvata de bani si anume au putut fi transformate usor in monede. Dezvoltarea monedelor a constituit un progres remarcabil in evolutia banilor. Monedele au fost utilizate pentru clasificarea sI standardizarea mijloacelor monetare in unitati convenabile, care nu mai trebuiau cantarite pentru fiecare tranzactie. Acest lucru a simplificat mult procesul de schimb, astfel incat tranzactiile s-au realizat datorita valorii metalului pretios pe care il contineau. Cand monedele au fost batute si garantate de stat, acceptabilitatea lor s-a extins rapid. Denumite servicii financiare, acestea erau furnizate de aurari cu secole in urma. Acestia ofereau clientilor incaperi sigure pentru depozitarea obiectelor de valoare, a bijuteriilor si a monedelor din aur sau argint. La inceput, chitantele erau eliberate in numele depozitarului, dar - in timp -; acestea au inceput sa fie platibile celui care le detinea. Acesta a fost inceputul unui lung proces istoric care a condus, in final, la aparitia bancnotelor. Clientii au gasit aceste chitante foarte utile, putand sa le utilizeze ca mijloc de plata, fara a fi nevoie sa fie returnate la emitent. Chitantele nu aveau o valoare a lor intrinseca, dar erau un simbol al metalului pretios detinut de aurar in custodie. Chitantele aurarilor prefigurau viitoarele bancnote. Pe masura ce lumea s-a obisnuit cu acest sistem, a devenit posibil pentru acesti primi bancheri sa emita mai multe bancnote decat valoarea metalelor pretioase pe care le detineau efectiv. 13

Astfel, treptat, au aparut primele banci care au inceput sa acorde imprumuturi pentru care percepeau dobanda. Odata cu extinderea rolului bancilor au fost create premisele utilizarii monedei scripturale sau a banilor de cont. Riscul aparea in momentul cand bancnotele erau prezentate pentru plata, atunci cand bancherul nu avea aur suficient pentru a putea converti banii de hartie in metal pretios. Acest risc putea fi redus prin grija bancherilor privati ca, atunci cand emiteau bancnote suplimentare, sa retina o rezerva considerabila de moneda in banca lor. Din punctul de vedere al bancherului, era ideal daca aceste note circulau de la o persoana la alta si erau prezentate la plata cat mai rar. In acest fel, rolul bancii s-a schimbat de la a fi paznic sau custode de bani in acela de a fi creator de bani. In cele din urma, statul a preluat emisiunea de bancnote si a emis legi prin care bancile private nu mai aveau dreptul de emisiune monetara. Acest drept a fost acordat, exclusiv, unei banci de emisiune care, in timp, a devenit banca nationala sau centrala a unei tari. Raportat la tara noastra, Banca Nationala a Romaniei este singura care poate emite bancnote sI monede utilizate in platile care au loc pe teritoriul Romaniei. Emisiunea de moneda nationala si anume, leul, este atributia si responsabilitatea Bancii Nationale a Romaniei. Atunci cand bancile au pierdut dreptul de a emite moneda, ar fi putut parea ca si-au pierdut capacitatea de a crea bani. Insa bancile au dezvoltat o alta metoda, care compensa pierderea emisiunii monetare. Deponentii s-au aratat dispusi sa incredinteze banii din metale pretioase la o banca si sa accepte doar dovada inregistrarii lor in registrul bancii, fara a fi necesar sa primeasca in schimb bancnote. Cand titularul unui cont dorea sa faca o plata, trimitea instructiuni bancii sa transfere depozitul sau o parte din acesta in creditul altui client. Acesta este modul in care s-a dezvoltat utilizarea ordinului de plata sI, ulterior, a cecurilor destinate reglarii afacerilor. In majoritatea tarilor, pana la primul razboi mondial, atat bancnotele cat si depozitele bancare erau convertibile, la cererea posesorului, in monede de aur. Mai tarziu s-a renuntat la acest tip de convertibilitate : mai intai in cadrul sistemelor monetare nationale -; in perioada interbelica - si, ulterior, in platile internationale -; dupa al doilea razboi mondial. La nivel national, ultima moneda nationala convertibila in aur a fost dolarul S.U.A.. pana in 1971. Astazi se practica numai convertibilitatea valutara, care nu implica metale pretioase. Depozitele bancare pot fi clasificate ca bani, deoarece sunt -; in general -; acceptate ca mijloc de plata. Cecurile inlesnesc acceptarea depozitelor bancare, facilitand transferul de fonduri intre conturi si clienti, deci ele doar intermediaza miscarea depozitelor. Desi bancnotele necesita costuri relativ mici de producere, constituirea sI utilizarea depozitelor bancare sunt si mai avantajoase. Un depozit se creeaza prin creditarea contului unui client cu o suma de bani. Costul acestor operatii este foarte mic, dar beneficiul poate fi substantial. Imprumuturile pot fi acordate clientilor prin simpla creditare a conturilor lor, dupa care se percepe dobanda. Desi acest procedeu este deosebit de atractiv, prezinta totusi anumite limitari. Bancherii trebuie sa pastreze depozitele atractive pentru public, pentru a ramane general acceptabili; in caz contrar, acestea ar inceta sa serveasca drept bani. Pentru a mentine increderea clientilor, bancherii trebuie sa fie permanent capabili sa efectueze plati in numele clientilor care au conturi deschise. Utilizarea, din ce in ce mai intensa, a calculatoarelor in operatiunile bancare a condus la aparitia si proliferarea monedei electronice. Astfel, transferul unor fonduri intre conturi se 14

realizeaza prin impulsuri electromagnetice, dupa cum asa-numitele carduri se bazeaza pe memoria unei cartele electromagnetice.

In zilele noastre, banii se prezinta sub urmatoarele forme: Hartia- moneda de diferite cupiuri ( valori nominale) Moneda divizionara metalica ( pentru operatiuni de mica dimensiune); Banii de depozit sau de cont, adica disponibilitatile aflate in conturile bancare ale diferitelor persoane sau agenti economici. Banii sunt orice bun cu destinatia speciala de a servi ca instrument de schimb si etalon de masurare, evluare penrtu toate celelalte bunuri.

Functiile banilor In desfasurarea vietii economice, banii indeplinesc urmatoarele functii: de evaluare, mijloc de schimb, mijloc de plata, mijloc de stocare a valorii si bani universali. 1. Functia de evaluare, denumita de altfel si functia de masura a valorii, consta in aceea ca toate marfurile sau activitatile isi gasesc valoarea masurata si exprimata in bani. Pentru aceasta, se alege un etalon in fiecare tara, etalon ce cuprinde o cantitate din marfa bani, cu denumiri diferite ( $, euro, leu etc). Pentru indeplinirea acestei functii nu este necesara prezenta efectiva a banilor, aceasta fiind o operatie abstracta. Exprimarea in bani a valorii marfurilor se numeste pret In prezent, renuntarea la etalonul aur conduce la stabilirea valorii banilor astfel: pe piata interna, in functie de puterea de cumparare ( cantitatea de bunuri si servicii care poate fi procurata cu ajutorul lor); pe piata externa, de raportul cu alte valute, in functie de cererea si oferta valutei de referinta. 2. Functia de mijloc de schimb, este considerata in prezent cea mai importanta functie a banilor; prin aceasta functie ei intermediaza schimbul de bunuri economice si il separa in doua acte, asigurand fluiditatea poeratiilor intre vanzator si cumparator. Pentru exercitarea acestei functii prezenta banilor este obligatorie. 3. Ca mijloc de plata, banii servesc pentru achitarea unor datorii, pentru plata impozitelor, a taxelor si altor obligatii. Aceasta functie a determinat aparitia banilor de credit. Semnul ei distinctiv consta in faptul ca marfa sau serviciul incep sa fie consumate inainte de achitarea pretului ( se lucreaza o jumatate de luna si apoi se plateste chenzina, se cumpara un bun de folosinta indelingata si apoi se achita ratele, se contracteaza un imprumut si ulterior se plateste diurna). 4. Functia de mijloc de stocare a valorii si de rezerva baneasca se mai numeste si functia de economisire. Tezaurizarea clasica devenita inutila, ascundea banii in depozite sterile. Astfel, cantitatea mare de metale pretioase iesea din circulatie, pierzandu-si functia principala de mijlocitor al schimbului. In prezent, aurul fiind demonetizat, hartia sau moneda nu mai are sens sa fie tezaurizata, 15

neavand valoare in sine. Ea poate fi economisita prin depunere la banci, care o pun in circulatie, existand oricand posibilitatea transformarii in bunuri sau servicii. Intensitatea manifestarii acestei functii de economisire depinde de mentinerea puterii, de cumpararea banilor si de increderea celor care ii detin ca acestia isi mentin valoarea in viitor. 5. Functia de bani universali se refera la circulatia banilor in afara tarii pentru plati, transferuri internationale, schimburi de marfuri. Initial, aceasta functie a fost indeplinita numai de metale pretioase, deoarece garantiile oferite de fiecare stat nu puteau depasi garantiile nationale. Ca urmare a intensificarii schimburilor internationale, in prezent si banii de hartie indeplinesc aceasta functie, in masura in care sunt recunoscuti de Comunitatea Internationala ($, euro, yen, franc). Banii sunt una dintre cele mai sofisticate si ingenioase inventii ale societatii umane. Ei sunt simbolul avutiei, al puterii economice. Insa banii nu trebuie fetisizati pentru ca nevoile umane nu se satisfac in mod direct cu banii, ci cu bunurile si serviciile procurate cu ajutorul lor. Aristotel afirmaca a fi bogat in bani si sarac in hrana este o aberatie.

16