CUPRINS:

Mecanismul de distributie... 4 1.1 Distribuia prin supape.......................................... 5 1.2 Construcia sistemului de distribuie.................... 7 1.2.1 Supapele...................................................... 7 1.2.2 Ghidurile supapelor.................................... 11 1.2.3 Arcurile supapelor...................................... 11 1.2.4 Scaunul supapei.......................................... 12 1.2.5 Tacheii....................................................... 13 1.2.6 Culbutorii.................................................... 15 1.2.7 Arborele cu came........................................ 15 1.2.8 Acionarea arborelui cu came.................... 17 2 ntreinerea, defectele n exploatare i repararea mecanismului.................................................................. 21 2.1 ntreinerea mecanismului de distribuie............... 21 2.2 Defectele n exploatare ale mecanismului de distribuie.............................................................. 28 2.3 Repararea mecanismului de distribuie.............. 30 BIBLIOGRAFIA.................................................................. 35 1

1 MECANISMUL DE DISTRIBUTIE

Sistemul de distribuie reprezint ansamblul organelor motorului care asigur umplerea periodic a cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea gazelor de ardere din cilindrii motorului, intr-o anumit ordine de lucru. Sistemul de distribuie este alcatuit din trei prti:

mecanismul are comanda deschiderea si inchiderea periodic a orificiilor de admisiune si evacuare ale cilindrilor; colectorul de gaze care distribuie si transport gazele proaspete intre cilindrii motorului si colecteaz gazele de ardere din cilindrii, transportandu-le in atmosfer; amortizorul de zgomot.

De obicei, ultimele dou parti se trateaz la instalaia de alimentare. Pentru comanda deschiderii si inchiderii orificiilor de admisiune si evacuare se disting trei procedee, denumite corespunzator: distribuie prin supape, distribuie prin sertare si distribuie prin lumini. Primele dou procedee impun utilizarea unui mecanism distinct de comand a distribuiei. Ultimul procedeu realizeaz comanda orificiilor cu ajutorul mecanismului biela-manivel prin intermediul direct al pistonului.

1.1 DISTRIBUIA PRIN SUPAPE

Distribuia prin supape se clasific in funcie de poziia supapelor fat de axa cilindrului in trei sisteme si anume:

sisteme cu supape laterale, la care supapele sunt asezate lateral in blocul cilindrilor; sistemul cu supapa in chiuloas, la care supapele sunt asezate in corpul chiuloasei, deasupra pistonului; sistemul mixt, la care supapele sunt asezate o parte lateral in blocul cilindrilor, iar o parte in corpul chiuloasei deasupra capului pistonului.

In raport cu sistemul cu supape laterale, sistemul de distribuie cu supape in chiuloas prezint unele avantaje si anume: forma mai compact a camerei de ardere, ceea ce duce la pierderi mai mici de caldur si la realizarea unui raport de compresiune mai mare; randament volumetric mai mare cu 1020% la puterea maxim; detonaia este mai puin frecvent; gradul de umplere crete cu 5-10% la cuplul motor maxim; turaia motorului crete cu 20-30% la puterea maxim; reducerea consumului specific de combustibil cu 5-15% la 100 km. Principalele elemente ale distribuiei prin supape sunt:

supapele, care obtureaz orificiile de admisiune si evacuare ale cilindrilor; arcurile, care menin supapele pe scaun;

Fig. 1.1. Sisteme de distribuie a motorului in patru timpi.

arborele de distribuie (sau arborele cu came) pe care se gasesc camele ce comanda micarea supapelor; mecanismul de transmitere a miscarii de la arborele cotit la arborele de distribuie.

Distribuia cu supape laterale (fig. 1.1,a) este formata din supapa 2, montat in blocul cilindrilor 1 si meninut pe scaun de catre arcul 5, acionat de ctre cama 4, montat pe arborele cu came, prin intermediul tachetului 3. Se observ din figura ca scaunul supapei este montat in blocul cilindrilor, chiuloasa 6 fiind mai inalta, deoarece trebuie sa acopere i scaunul supapei. Distribuia cu supape in chiuloas (fig. 1.1,b) este format din ghidul supapei, montat in chiuloas 6, care acoper numai blocul cilindrilor 1, supapa 2, apasat pe scaunul sau de
6

catre arcul 3, culbutorul 4 ce se poate roti in jurul axului fix 5, tija impingatoare 7, apasat in mod permanent de catre arcul 8, pe tachetul 9. cama 10, si arborele cu came 11.

1.2. CONSTRUCIA SISTEMULUI DE DISTRIBUIE

Din punct de vedere funcional, organele sistemului de distribuie (fig. 1.2) se impart in doua grupe:

grupa supapei, cuprinznd: supapa, ghidul supapei, arcurile si piesele de fixare; grupa organelor de acionare a supapei, cuprinzand: arborele cu came. Tachetul, tija si culbutorul.

1.2.1. SUPAPELE
Supapele sunt organe ale sistemului de distribuie cu ajutorul crora se deschid i se inchid orificiile de intrare a gazelor proaspete si de iesire a gazelor de ardere. Deschiderea supapelor se face prin intermediul camelor, iar inchiderea (fig. 1.3) prin aciunea arcurilor. inand seama de condiiile de lucru, fa de construcia supapei se impun urmatoarele cerine: rezistent mecanic ridicat la temperaturi inalte de funcionare si rigiditate seperioara. Supapa (fig. 1.4) se compune din: talerul 1 cu fateta tronconica 2 i tija sau coada 3. Locaul 4 servete pentru
7

piesele de fixare a arcurilor. Fateta tronconica 2 cu inclinaie de 30 sau 45 constituie suprafaa de reazem cu care se aseaz pe scaunul supapei. Tija supapei are rolul de ghidare a micrii supapei, culisnd cu frecare usoar, intr-un loca numit ghidul supapei, realizand astfel micarea axiala in locaul sau.

Fig. 1.2. Prtile componente ale sistemului de distribuie: 1 pinionul arborelui cu came; 2 brida; 3 rondea; 4 fusuri; 5 excentric pentru comanda pompei de benzina; 6 came de evacuare; 7 came de admisiune; 8 buce pentru fusuri; 9 supap de admisiune; 10 ghidul supapei; 11 disc; 12 arc; 13 axul culbutorilor; 14 culbutorilori; 15 surub de reglaj; 16 suportul axului culbutorilor; 17 mecanism de rotaie a supapei de evacuare; 18 supapa de evacuare; 19 tija impingatoare; 20 tachet; 21 pinion de antrenare a pompei de ulei.

Fig 1.3. Sistemul de distribuie cu supape in chiuloas: 1 capatul tijei supapei; 2 axul culbutorilor de evacuare; 3 si 6 culbutori; 4 arbore cu came; 5 axa culbutorilor de admisiune; 7 contrapiulita; 8 surub de reglare; 9 chiuloasa; 10 supape.

Talerul poate avea forma plana, convexa sau concav. In general, pentru supapele de evacuare se utilizeaz talerul convex, iar pentru supapele de admisiune cu diametrul mare talerul concav. Intrucat supapa trebuie sa realizeze etanseitatea atat cu scaunul cat i cu ghidul supapei, suprafaa de aezare si cea a cozii care se prelucreaz foarte fin prin rectificare.

Fig. 1.4 Tipuri de supape: a cu taler plan; b cu taler concav; c cu taler racit cu sodiu; d cu taler convex.

In scopul mririi rezistenei la uzur, supapele de evacuare se acoper cu un strat gros de 1 1,5 mm de stelit (aliaj anticorosiv de colbat, wolfram, crom, etc.) pe fateta talerului si la extremitatea tijei, iar tijele se nitrureaza sau se cromeaz dur. La motoarele puternice solitcitate termic, supapele de evacuare se pot supraincalzi. Pentru indepartarea acestui pericol, supapele de evacuare sunt executate cu cavitati in tija si in taler, care se umplu partial cu sodiu (fig. 1.4,c) sau alte substante cu punct de topire scazut pentru a transporta (in stare lichida) caldura de la talerul fierbinte la tija.

10

1.2.2. GHIDURILE DE SUPAPE

Ghidul supapei are rolul de a conduce supapa in miscarea sa alternativa si totodata de a usura racirea acesteia. Ghidul supapei are forma unei buce si poate fi separat sau fcnd corp comun cu blocul cilindrilor. In general, se folosesc ghiduri separate pentru a putea fi inlocuite cand se uzeaz. Jocul dintre coada supapei si ghidul supapei trebuie sa fie de circa 0,005 0,01 mm, pentru supapele de admisiune si de circa 0,008 0,012 mm, pentru supapele de evacuare. Ghidurile se execut din font cenusie sau bronz; se monteaz in corpul chiuloasei sau in blocul cilindrilor prin presare sau frecare.

1.2.3. ARCURILE SUPAPELOR

Arcurile supapelor au rolul de a menine in orice moment supapele apasate pe scaun, cnd acestea sunt inchise; de asemenea, au rolul de a mentine un contact permanent intre supape, tachei si came, ion timpul cat supapele sunt deschise. Arcul 1 (fig. 1.5) se fixeaz cu capul superior pe chiuloas, iar cu capatul inferior pe un taler, care, la randul su, poate fi asigurat de tija supapei 2, prin intermediul a dou semibuce tronconice 4 cu nervura interioar (fig. 1.5,a) sau cu tiftul 5 introdus in orificiul 6 dup ce talerul 3 trece de acesta (fig. 1.5,b), sau cu talerul 3 prevazut cu o taietur care se sprijin pe gulerul tijei supapei (fig. 1.5,c).
11

Fig. 1.5. Supapa in stare montata.

Arcurile elicoidale cilindrice cu pas constant sau variabil confecionate din srm de oel aliat cu Cr, V, Ni, se utilizeaz cel mai frecvent. Pentru a micora dimensiunile arcurilor, se monteaz cte doua arcuri pentru fiecare supap (v. fig. 1.3).

1.2.4. SCAUNUL SUPAPEI

Scaunul supapei poate fi aezat direct n chiuloas pentru chiuloase din font, sau poate fi piesa separat in form de inel (v. fig. 1.5), care se freteaz n cazul chiuloaselor din aliaje de aluminiu. Strngerea variaz n limitele 0,045 0,155 mm. Scaunele se execut din font special refractat, bronz de aluminiu, oel refractar, rezistente la coroziune si duritate
12

ridicat la temperaturi nalte. Daca pe suprafa conic se depune un strat de stelit, durabilitatea scaunului crete de 3 4 ori.

1.2.5. TACHEII
Tacheii sunt organe prin intermediul crora tijele mpingtoare ale culbutorilor sau tijei supapelor urmresc profilul camei, primind astfel micarea axiala. Din punct de vedere constructiv, tacheii pot fi cu taler plan (fig. 1.6,a), sferic (fig. 1.6,b) si cu role (fig. 1.6,c). Tacheii culiseaz ntr-un ghidaj de bronz special sau de font special. ntre tachet sau culbutor si tija supapei este necesar sa fie un joc termic de 0,15 0,45 mm pentru supapele de admisiune si de 0,2 0,8 mm pentru supapele de evacuare. Pentru micorarea greutii, tachetului se execut gol n interior. n scopul obinerii unei uzuri uniforme a tachetului, att pe suprafaa frontal ct i pe suprafaa de ghidare se prevede rotirea acestuia. Dac suprafaa frontala a tachetului este plan, rotirea se obine prin dezaxarea camei (fig. 1.6,d), iar dac suprafaa frontal este sferic, rotirea se obine printr-o uoar conicitate dat suprafeei active a camei (fig. 1.6,b).

13

Fig. 1.6. Forme constructive de tachei: a tachet plan; b tachet sferic; c tachet cu rol; d tachet gol in interior (pahar); 1 arbore cu came; 2 tachet; 3 tija mpingtoare.

14

1.2.6. CULBUTORII

Culbutorii sunt organele care primesc micarea de la tijele mpingtoare i o transmit supapelor. Culbutorii sunt montai pe un ax deasupra chiuloasei i se sprijina cu un capt pe tija mpingtoare, iar cu cellalt pe tija supapei (v. fig. 1,a). Pentru a obine deplasri mari ale supapei la deplasri mici ale tacheilor, deci acceleraii si uzuri reduse, culbutorul se execut cu brae inegale pe profilul camei. n braele culbutorului se prevd canale care vehiculeaz uleiul spre capete pentru a asigura ungerea. Axul culbutorilor este tubular, fix, iar culbutorii sunt distantai prin arcuri. Alezajul culbutorului poate fi bucat sau prevzut cu un rulment.

1.2.7. ARBORELE CU CAME

Arborele cu came sau arborele de distribuie este organul care primete micarea de la arborele cotit si o transmite, prin intermediul tijelor mpingtoare 3 al culbutorilor, supapelor. El se monteaza n blocul motor sau in chiuloasa in paralel cu arborele cotit. Arborele cu came (fig. 1.7) este format dintr-un arbore
15

cilindric 6 pe care sunt practicate camele de admisiune 4 si de evacuare 5, fusurile 1, pinionul de comanda 2 a pompei de ulei si excentricul 3 de comand a pompei de combustibil.

Fig. 1.7. Tipuri de arbori cu came.

Profitul camelor se stabilete avndu-se n vedere ridicarea si coborrea uniform, fr ocuri, a supapei, meninerea ei n poziie deschis un timp suficient pentru admisiune sau evacuare, realizarea unui unghi de ridicare ct mai mare posibil i reducerea la maximum a efortului lateral pe tachet. Camele sunt decalate ntre ele cu un unghi ce depinde de numrul cilindrilor i de ordinea de funcionare a acestora. Camele de acelai nume (admisiune sau evacuare) sunt decalate cu 90 pentru motoarele cu patru cilindri (fig. 1.7,a), cu 60 pentru motoarele cu ase cilindri (fig. 1.7,b) i cu 45 pentru motoarele cu opt cilindri (fig. 1.7,c).
16

Fusurile arborelui cu came se rotesc n lagre cu alunecare, care sunt nite buce captuite cu aliaje antifriciune, montate in locaurile pereilor transversali ai carterului. Numrul lagrelo este determinat de lungimea motorului si de eforturile pe care trebuie sa le suporte arborele cu came de la ansamblul pieselor pe care le pune n micare. Arborele cu came se execut prin turnare sau forjare din font si oel. Pentru mrirea duritaii, suprafeelor active ale camelor si fusurilor se trateaza termic, nainte de operaiile de rectificare finale.

1.2.8. ACIONAREA ARBORELUI CU CAME

Acionarea arborelui cu came se realizeaz prin intermediul unei transmisii, depinznd de urmtorii factori constructivi-funcionali:

amplasarea sa n cadrul ansamblului; dimensiunile elementelor transmisiei, avnd n vedere c turaia arborelui cu came este jumtate din turaia arborelui cotit; turaia maxim de lucru; utilizarea sa la acionri anexe (ruptor distribuitor, pompa de ulei, roi pentru echilibrare, etc.).

Arborele cu came amplasat n blocul motor poate fi acionat prin transmisii cu roi dinate (fig. 1.8,a), sau prin transmisii cu lan (fig. 1.8, b, c).
17

Fig. 1.8. Acionarea arborelui cu came amplasat n blocul motor: 1 roata conductoare de pe arborele cotit; 2 roata condusa de pe arborele cu came; 3 roata pentru acionarea pompei de injecie.

Roata dinat condus care acioneaza arborele cu came are diametrul de doua ori mai mare fa de roata dinat fixat pe arborele cotit pentru a reduce turaia la jumtate (la motoarele n patru timpi). n scopul reducerii zgomotului angrenare, roata conductoare se execut din oel, iar roile conduse din font, materiale plastice sau textolit. n acelai scop, se folosete dantura cu dini nclinai. Pentru montarea corect a distribuiei, pe roile dinate se traseaz repere (v. detaliu fig. 1.8, a), care, la coinciden, indic poziiile reciproce ale arborelui cotit si arborelui cu came, pentru care se asigur desfurarea normal a ciclului. La amplasarea arborelui de distribuie n chiuloas, se pot
18

utiliza: transmisii prin lan, transmisii prin curea dinat. Uneori, se utilizeaz lanuri duble sau triple pentru a se micora uzura. Pentru amortizarea oscilitilor torsionale ale arborelui si pentru compensarea dirijat a uzurilor se folosesc ntinztoare mecanice (arc si prghie) sau mecanohidraulice (demareaza sub influena unui arc, apoi lucreaz n funcie de presiunea din sistemul de ungere exemplu, motorul Dacia 1300). Pentru nlturarea vibraiilor, lanul se sprijina pe traseu cu saboi de ghidare.

Diagrama distribuiei
Reprezint grafic momentele nceperii deschiderii i sfritul nchiderii supapelor exprimate n grade de rotaie ale arborelui cotit (RAC) - deci fazele distribuiei. Se observ din cele dou diagrame prezentate, unghiurile diferite de avans la deschiderea supapelor i de ntrziere la nchiderea lor, pentru umplerea mai bun a cilindrilor cu amestec carburant sau aer i o evacuare a gazelor arse ct mai complet. O anumit perioad de timp, n PMI, se observ c ambele supape sunt deschise, fenomen denumit suprapunerea (ncruciarea) supapelor, care nu nrutete funcionarea motorului, pentru c ineria mare a fluxului de amestec carburant
19

sau aer proaspt i a fluxului de gaze arse mpiedic amestecarea lor.

20

2 NTREINEREA, DEFECTELE N EXPLOATARE I REPARAREA MECANISMULUI.

2.1. NTREINEREA MECANISMULUI DE DISTRIBUIE
Operaiile principale de intreinere sunt: verificarea vizual a etaneitii capacului distribuiei cu blocul motor, a strii arcurilor i poziiei culbutorilor, asigurrii supapelor, etaneitii capacului de chiuloas; reglrii jocului termic dintre culbutori si supape, iar la nevoie i verificarea punerii la punct a distribuiei. Ultimele dou operaii necesit o atenie deosebita. Reglarea jocului termic dintre culbutori i supape se face la rece sau la cald, pentru a permite dilatarea liber a supapei i a evita rmnerea ei deschis cnd motorul este cald. Jocul se marete n timpul exploatri, provocnd zgomote anormale, reducnd timpul i cursa deschiderii supapelor, nrutind umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer i evacuarea gazelor arse.

21

Fig. 2.1. Reglarea jocului culbutor-supap: 1- arbore cu came; 2-cam; 3-tachet; 4-tija mpingtoare; 5-culbutor; 6-ax culbutori cu suport; 7;piuli; 8-urub reglaj; 9-supap; 10-arc supap.

Acest joc se regleaz periodic, dupa tipul motorului i indicaiile fabricii constructoare, la valorile din tabelul 1.1.. La motoarele cu supap, iar la cele cu supape n cap, ntre culbutori i supape (fig.2.1) astfel:

22

TABELUL 1.1

Jocul culbutori-supape
Jocul mm

MOTORUL La rece Admisie Evacuare

0,35 0,25 0,45 +/- 0,05 0,45 0,20 0,15 0,20 0,20 0,30 0,30 0,40 0,40 0,20 -/+ 0,25 0,20

La cald Admisie
-

Evacuare
-

D 797-05 D 2156 HMN 8 SR-211 ARO-211 Dacia 1100, 1300 Lada 1200, 1500 Skoda 105 S si L:
120L

0,20 0,20 0,45 +/- 0,05 0,45 0,15 0,15 0,15 0,20 0,15 0,15 0,40 0,20 0,20 +/- 0,25 0,15

0,45 +/- 0,05 0,45 +/- 0,05 0,45 0,18 0,18 0,45 0,25 0,25

Skoda LS Mercedes 190 Citroen ZX-D Fiat Croma Renault 19 D OLTCIT Club Dacia Nova

23

Se scoate capul chiuloasei, se rotete arborele cotit (cu manivela sau prin antrenare cu un levier de la volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pn ce pistonul cilindrului 1 este adus la PNI, la sfritul compresiei (ambele supape sunt nchise); aceasta se observ i prin coincidena marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distribuiei sau de pe volant si carterul ambreajului sau blocului motor; se verific strngerea chiuloasei si suporturile axului culbutorilor; se slbete apoi piulia 7 de blocare a urubului de reglaj de la culbutori i n timp ce aceasta se menine fix cu cheia, se regleaz urubul cu urubelnia (cheia special la Dacia 1310); se controleaz jocul j cu un calibru de interstiii corespunztor dimensional, care va trebui s alunece cu frecare ntre captul culbutorului 5 i cel al supapei 9 dupa care se fixeaz poziia urubului, cu piuli. Aceleai operaii se execut la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori (pistoanele la PMI) i la ali cilindri. Se roteste, apoi, arborele cotit cu 180 grade i se repet procedeul de mai sus pn se regleaz toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se poate face i n ordinea de funcionare a motorului.

La motoarele cu arborele cu came n chiuloas, reglarea este realizat n ordinea de funcionare, acionndu-se asupra urubului de reglaj pentru culbutorii (de form adecvat) comandai direct de came; asigurarea uruburilor mpotriva dereglrilor se face cu piuliele corespunztoare. Sunt motoare la care acest reglaj se realizeaz prin
24

intermediul unor pastile de grosimi adecvate, ntre culbutori i came (n interiorul unor tachei speciali). Punerea la punct a dsitribuiei se face de constructorul motorului pentru totdeauna, marcndu-se pinioanele cu semne, astfel ncat la reparare s se respecte reglajele. Aceasta const n poziionarea arborelui cu came fa de arborele cotit i reglarea jocului dintre culbutori i supape, sau dintre tachei i supape (la distribuia lateral). Punerea la punct a distribuiei se execut astfel: se demonteaz una din roile de la angrenajul distribuiei sau lanul de distribuie, se aduce pistonul cilindrului 1 n poziia n care supapa de admisie va fi la nceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit i a arborelui cu came: acest moment se determin cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiuloas, palpatorul lui fiind contact cu supapa. Se imobilizeaz arborele cu came n aceasta poziie, apoi se cupleaz pinionul de distribuie sau lanul, astfel nct reperele de pe ele s coprespund poziiei indicate (cel de pe arborele cotit cu cel de la angrenajul distribuiei). Se regleaz din nou jocul supapelor. Din figura 1.9. se poate vedea modul de ansamblare a elementelor transmisie distribuiei, pentru punerea la punct corect. Astfel la motorul OLOTCIT (fig. 2.2.a.), se vor poziiona roile dinate cu reperele dup cum urmeaz: x de pe pinionul arborelui cotit din partea de sus (pe vertical), iar y si z de pinioanele arborilor cu came 2 in jos (pentru dreapta) i n sus. Curelele dinate se vor monta apoi astfel ncat reperele albe de pe ele s coincid fa de reperele de pe pinioane, respectnd distanele A = 43 pai (dini) pentru cureaua din dreapta si B = 33 pai pentru cea din stnga, iar D = 30 pai.
25

La motorul Dacia 1310 (fig. 2.2.b.) pinionul 1 al arborelui cotit i 2 al arborelui cu came se aliniaz cu reperele x si z, pe aceeai ax i apoi se monteaz lanul de distribuie 5.

Fig. 2.2. Scheme de punere la punct a distribuiei: a-OLTCIT Club: x-reper pinion arbore cotit; z i y -repere pinioane cu came 2; A i Crepere curea dinat dreapta; B i D-repere curea dinat stnga; 4-pinion arbore pomp ulei; b-Dacia 1310; x-reper (cherner) pe pinionul arborelui cotit; z-reper pe pinionul arborelui cu came 2; c- Motor D 797-05 (Roman); x-repere (chernere)pe pinioanele arborelui cotit 1 si respectiv intermediar 3; y-repere pinioanele arborelui cu came 2 si pompa de injectie 4 respectiv intermediar 3.

26

La motorul D 797-05 (fig. 2.2.c), de pe autocamioanele Roman, se orienteaz mai ntai pinioanele 1 de pe arborele cotit i cele de pe arborele cu came 2, respectiv de la pompa de injecie 4 i apoi se monteaz pinionul intermediar 3, astfel ncat s coincid reperele de pe ele x i respectiv y si w (sub form de chernere). Dac roile dinate nu mai au repere, punerea la punct se poate face montnd pe volan un disc gradat la 360 grade i prin antrenarea arborelui cotit i a arborelui cu came, se aduce pistonul de la cilindrul 1 n poziia n care supapa de admisie va fi la nceput de deschidere. Se face verificarea unghiurilor de deschidere i nchidere a supapelor i la ceilali cilindri, corespunztor diagramei de distribuie, dup care se monteaz angrenajul distribuiei.

27

2.2 DEFECTELE N EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE DISTRIBUIE

Cele mai frecvente defeciuni care pot provoca zgomote anormale, funcionarea neregulat a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda de distribuie, bti ale culbutorilor sau tacheilor, funcionarea neregulat cu zgomot datorit uzurii camelor de la arborele cu came, funcionarea neregulat cu rateuri n carburatorul sau colectorul de evacuare, griparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapei, rupera supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei. Zgomotele la comanda distribuiei sunt datorate uzurii danturii roilor dinate sau a lanului de distribuie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) n zona anterioar a motorului. Pinioanele uzate se nlocuiesc, iar n cazul cnd au dini rupi (roata din textolit de pe arborele cu came) se inlocuiete ntreg angrenajul distribuiei; la nlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se menine. Uzarea lanului de distribuie duce la alungirea lui i poate sri peste unul sau doi dini de pe pinioane (deci modifica fazele de distribuie, provocnd mersul neregulat al motorului, sau poate sri de pe roile dinate i motorul se oprete). Remedierea const n nlocuirea lanului i pinioanelor distribuiei.
28

Btile culburilor sau tacheilor au o intensitate redus, ritmic, dar de frecvena nalta (ascuit) i sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul funcioneaza neregulat, cnd jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafeelor frontale ale culbutorilor i supapelor. Depistarea se face cu stetoscopul n partea superioar a motorului sau prin simpl ascultare cu urechea. Remedierea const n reglarea jocului dintre culbutori i supape. Cnd sunt uzuri ale unora dintre suprafeele de contact, acestea se rectific cu piatr abraziva sau maini de rectificat, meninnd iniial (mai ales la capul culbutorului). Tacheii uzai i alezajele lor mrite provoac jocuri anormale i deci bti. Cauzele pot fi: ungerea necorespunztoare, imobilizarea tacheilor care nu se mai rotesc. Depistarea zgomotelor se poate face n zona de mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul. Se remediaz prin nlocuirea tacheilor defeci, aleznduse locaurile (eventual bucndu-le), iar cele amovibile se nlocuiesc. Funcionarea neregulat, uneori cu zgomot, a motorului este, ndeosebi, urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul funcioneaza neregulat datorit uzurii camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor i asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tij mpingtoare, msurnd cursa la fiecare n parte timp ce se rotete arborele cotit cu manivela. Cnd diferenele dintre citirile maxime ce corespund vrfurilor camelor de acelai fel (admisie sau evacuare) sunt mai
29

mari de 0,8-1 mm, uzura lor este accentuat i se impune nlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui. Funcionarea neregulat cu rateuri n carburator sau colectorul de evacuare are loc cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mic; supapele nu se nchid i apar scpri de gaze i flcri cu rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la eapament (pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard, iar scaunele de supap se pot fisura. Cnd la ratai motorul functioneaza neregulat, supapele nu etaneaza chiar daca jocul termic a fost reglat.

2.3. REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUIE

Comanda distribuiei corespunztor datorit:

nu

se

face

mod

uzrii roilor dinate, cnd grosimea dinilor scade sub 1/3 din cea iniiala; se impune nlocuirea lor; lanul de distribuie, care are joc n role de peste 0,5 mm; se nlocuiete. Arborele cu came are urmatoarele defecte:

ncovoierea arborelui cu came 1; se verific cu ceasul comparator, n partea central i dac depete 0,02 mm, se ndreapt cu o pres hidraulic;
30

uzarea fusurilor de reazem 2; fusurile uzate se recondiioneaz prin rectificare la cote de reparaie; uzarea camelor 3; datorit frecrii cu tacheii; camele uzate se rectific pe maini speciale de copiat, la cota de reparaie; cnd depete limita, arborele cu came se nlocuiete. Msurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferena dintre nalimea a i diametrul prii cilindrice b; ciupituri i exfolieri ale camelor i fusurilor 4; se ndeprteaza cu piatra abraziv sau pe maini de rectificat; dac depesc adncimea de 1 mm, se rebuteaz arborele; uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distribuie; orificiile se alezeaz i se refileteaz la cota majorat; uzarea canalului de pan pentru roata dinat de distribuie se constat cu un ablon; pentru recondiionare se mrete limea canalului, montnd o pan majorat sau se execut un alt canal decalat cu 90 grade. Tacheii pot prezenta defectele:

uzuri, porozitai sau rizuri pe tije i taler care se ndeprteaza prin rectificare la cota de reparaie sau se nlocuiesc; uzarea locaului sferic pentru tija
31

mpingtoare; locaul sferic uzat se rectific la diametrul prescris, folosind piatra abraziv adecvat. Ghidurile tacheilor se recondiioneaz s corespund jocului prescris. Tijele mpingtoare pot prezenta defectele:

ncovoierea tijelor; se remediaz prin ndeprtare; uzarea locaurilor sferice de contact cu tacheii sau cu uruburile de reglaj ale culbutorilor; locaurile sferice uzate se rectific dupa ablon. Culbutorii prezint defecte:

uzarea capului de comand a tijei supapei; capul uzat se rectific cu piatr abraziv dup ablon, respectndu-se raza i unghiul prescris; uzarea bucei de asamblare pe ax impune inlocuirea ei; uzarea filetului pentru urubul de reglaj; filetul uzat se refileteaz la cota majorat, folosindu-se urub corespunztor.

32

Fig. 2.3. Locurile posibile de apariie a defectelor i uzurilor la arborele cu came al motorului D 2156 HMN 8: 1-incovoierea arborelui cu came; 2-uzuri ale fusurilor de reazem; 3-uzura camelor; 4ciupituri i exfolieri ale camelor i fusurilor; 5-uzura sau deterioarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distribuie.

Supapele se cur de calamin, apoi se controleaz starea tijelor i talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Btaia radiala a talerului fa de tij i rectiliniaritatea tijei se controleaz cu ajutorul unui dispozitiv prevzut cu doua ceasuri comparatoare. Defectele posibile ale supapei sunt: uzarea tijei; se nltur prin rectificare la treapta I de reparaie; dac depete limita admis, tija se rectifica cu 0,05 mm, apoi se cromeaz i se rectific la treapta a II-a de reparaie; jocul ntre tij i ghidul supapei este de 0,03 0,08 mm; uzarea capului tijei; capul uzat se recondiioneaz prin rectificare pn la dispariia urmelor de deteriorare;
33

uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se nltura prin rectificare la 45 grade C +/- 5' cu ajutorul mainii de rectificat supape, astfel nct grosimea prii cilindrice a talerului s rmn de minimum 2 mm. Dup rectificare, se rodeaz fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta i se trece la nclzirea etaneitii. Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respective se poate face i pe maini speciale. Se aeaz chiuloasa cu supapele (nefixate) pe main, dup ce s-a introdus pasta de rodat intre scaune i contrascaune i dup cuplare, se execut operatia simultan la toate supapele; durata se mixoreaz la circa cinci minute fat de 2-3 ore la executarea manual. Proba de etanare se face individual sau simultan la toate supapele. Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor s nu mai corespund. Cu un dispozitiv special se verific lungimea arcurilor in stare liber i comprimat la sarcini bine determinate; dac nu corespund se inlocuiesc. Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rectific la cota de reparaie i se ansambleaz prin imperechere cu supapele ale cror tije se incadreaz in jocurile prescrise. Se rebuteaz toate organele mecanismului de distribuie care prezint fisuri, crpturi, sufluri, rizuri pronunte, inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte. Msurile de protecie a muncii recomand c nici un reglaj sau verificare s nu se execute in timpul funcionarii subansamblurilor sau agregatelor.

34

BIBLIOGRAFIA:

1. Manual -375 -4320 ; 2. Manual -66; 3. Manual -80; 4. Manual Transportoare amfibii blindate Volumul-1; 5. Manual -1

35

CONCLUZII

Pornind de la titlul lucrrii, se poate crea imaginea c domeniul supus este studiul dificil de abordat i depit. Intrnd ns n miezul problemei am reuit s identific un ansamblu de aspecte interesante i de mare actualitate. n lucrare sunt atinse probleme complexe, interesante i importante cum sunt cele ca procesul de funcionare a motorului, i insui mecanismul de distribuie a gazelor. Consider c din simpl lecturare a cuprinsului lucrrii se poate percepe un mod de abordare sistematic, global dar i focalizat pe probleme distincte acolo unde am considerat ca exigenele impun. Prerea mea personal este c mecanismul de distribuie a gazelor este un element principal al motorului. Dac tehnica nu este exploatat corect, atunci probabilitatea ei de funcionare pe viitor este foarte mic. Mecanismul de distribuie a gazelor constitue un element important n construcia motoarelor cu arderea intern, perceperea i exploatarea acestora joac un rol important n funcionarea autovehiculului, de aceea n lucrare au fost atinse problemele legate de ntreinerea tehnic, reglaje de exploatare, defeciuniile i metodele de remediere a lor la mecansmul desfurat n lucrare.

36