Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Epiteliile de acoperire
Epiteliile de acoperire nvelesc suprafee. Se pot afla la exterior corpului sau n interiorul organelor cavitare pe care le cptuesc. Sunt formate din celule alturate, aezate pe unul sau mai multe straturi, sprijinite pe o membran bazal fin, care le separ de esuturile vecine. Epiteliile pot fi, (dup numrul de straturi): -unistratificate sau simple: cu celule aezate ntr-un singur strat -pluristratificate (dup forma celulelor): -pavimentoase: celule turtite -cubice: celule cubice -prismatice: celule cilindrice Ele formeaz epiderma i cptuesc cavitaile: tubul digestiv, cile respiratorii, inima, vasele etc. Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei, din cavitatea bucal, faringe i esofag au functia de protecie. Cele unistratificate, cu grosimi diferite, sunt adesea traversate de unele substane.
Epiteliile secretoare
Epiteliile secretoare produc i elimin substane. Ele sunt deci principalele componente ale glandelor. Ele au celule bogate n dictiozomi ce secret diverse substane; cnd acest estut este combinat cu esut conjunctiv i vase de snge, formeaz organe numite glande. Glandele pot fi: 1. exocrine-prezint canale prin care-i elimina produii de secreie: a.la exteriorul corpului: gl.mamare, sudoripare, sebacee b.n alte cavitai: gl. salivare, intestinare 2.endocrine-fr canale de excreie, produc hormoni care trec n snge: exemple: hipofiza, tiroida, suprarenalele 3.mixte: att endocrine, ct i exocrine: exemple: pancreasul (exocrin prin sucul pancreatic, endocrin datorit insulinei), glandele sexuale (exocrin, datorit gameilor, endocrin prin producerea de hormoni sexuali)
Epiteliile senzoriale
Epiteliile senzoriale conin celule specializate n recepionarea unor stimuli i transmiterea semnalelor ctre sistemul nervos central. Ele intr in alctuirea unor organe de sim precum analizatorii.