Sunteți pe pagina 1din 9

Metode in kinetoterapie

Un grup restrans sau mai larg de exercitii fizice care au un sens si un scop final unic formeaza o metoda kinetologica. Exista metode kinetologice descrise de diversi autori, de obicei purtandu-le numele. Pentru exemplificare vom enumera cateva dintre cele mai practicate metode kinetologice: Metoda Bobath: bazata pe reactiile de redresare a capului si corpului, urmareste modificari ale tonusului muscular Metoda Kabat de facilitare a actului motor voluntar prin sumarea de stimuli ai sistemului neuromuscular Metoda Frenkel, pentru recastigarea coordonarii in tulburarile cerebeloase Metodele Fay, Phelps, Tardieu, Vojta, Voss, Brunnstrom de facilitare neuromusculara

Metoda Bobath
Conceptul Bobath a fost dezvoltat de Berta Bobath, un medic german care a emigrat in SUA in anii 30, impreuna cu sotul sau ceh, neurolog si psihiatru. In SUA, Bertha Bobath s-a specializat in probleme neurologice si a deschis un centru pentru copiii cu tetrapareza spastica. La acea vreme se credea ca persoanele afectate de o boala neurologica nu pot sa-si revina complet sau sa-si recapete abilitatile pierdute. In cel mai bun caz, aceste persoane erau incurajate sa-si exerseze abilitatile ramase. In cel mai rau caz, reabilitarea nu era nici macar recomandata, in idea ca nu ar fi decat o pierdere de timp. Dar descoperirile revolutionare ale Berthei Bobath au aratat ca persoanele afectate de leziuni neurologice pot sa-si imbunatateasca starea si sa-si recapete, cel putin partial, abilitatile pierdute. Mai mult decat atat, dr. Bobath a promovat abordarea holistica, ce sustinea ca organismul functioneaza ca un intreg si ca unele abilitati pot fi recuperate desi partea corespunzatoare a sistemului nervos nu mai functioneaza corect. Bobath insasi spunea intr-un interviu ca tehnica ei este o noua modalitate de a aborda problema, de a observa, de a interpreta ceea ce face pacientul pentru a stabili ce este necesar si ce este posibil sa recupereze. Noi nu ii invatam anumite miscari, noi facem ca aceste miscari sa fie posibile. Baza conceptului Bobath sta in facilitarea miscarii de catre fizioterapeut. El nu trebuie sa-l invete pe pacient cum sa faca o miscare ci sa o faciliteze. Acest lucru este posibil prin alungirea muschilor scurti, prin mobilizarea articulartiilor rigide, prin intarirea muschilor slabiti. Sau, mai simplu, prin stabilizarea partilor instabile si prin mobilizarea celor rigide. Unei personane cu afectiuni neurologice ii este greu sa invete noi miscari singura sau sa le perfectioneze pe cele deja existente fara ajutorul unui fizioterapeut. Specialistul ii ofera ocazia de a exersa miscarile intr-un mediu sigur. Prin metoda Bobath, fizioterapeutul invata pacientul cum sa se miste intr-un mod cat mai eficient pentru a-si conserva energia, a micsora gradul de uzura al corpului si a reduce durerea pe care o simte. Scopul este ca pacientul sa-si educe mintea si corpul pentru a reusi sa se miste mai usor, implicand cat mai multe parti ale corpului, folosind toate miscarile pe care poate executa deja si incercand sa-si imbunatateasca abilitatile locomotorii.

Daca o parte a corpului nu poate fi folosita corespunzator pentru ca este rigida sau dureroasa, fizioterapeutul va ajuta la gasirea unui echilibru si va incerca sa gaseasca o modalitate prin care toate partile corpului pot participa la miscare. O sedinta de terapie dureaza, in medie, o ora. Mai intai pacientul va trebui sa informeze specialistul cu privirile la evolutia sa de la ultima sedinta si pana in prezent si eventualele probleme in tampinate. Apoi fizioterapeutul atinge corpul pacientului, cautand zone rigide sau slabite care provoca probleme in miscare. In functie de ce a gasit, el va incerca sa miste o incheietura rigida, sa alungeasca un muschi rigid, scurt, sa scurteze un muschi prea lung si prea slab. De asemenea, specialistul poate ajuta pacientul sa capete incredere intr-un picior care pare sa nu-i sustina greutatea, il poate invata sa se concentreze pentru a-si putea folosi un picior in momentul potrivit ca sa produca exact contractia necesara mersului. Scopul fiecarei sedinte este acela de a imbogati repertoriul de miscari al pacientului si de ai oferi increderea necesara in propriul sau corp. INDICAII TERAPEUTICE Metoda BOBATH este o metod preioas fiind folosit n recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central: - infirmitate motorie cerebral; - hemiplegie/hemiparez; - boala Parkinson; - scleroza n plci; - leziune incomplet a mduvei spinrii; - traumatism cranio-cerebral.

Punctele cheie de control


1. Capul
Extensia capului (din eznd, stnd, decubit ventral,....) Flexia capului (cu flexia centurii scapulare) Inhib spasticitatea: - flexorilor Faciliteaz: - extensia n restul corpului

Inhib spasticitatea: - extensorilor

Faciliteaz: - controlul capului n poziia ezand i n ntoarcerile pe o parte

2. Membrul superior i centura scapular


Rotaia Intern a umrului i Pronaia antebraului Inhib: - spasmul de extensie (la atetozici) Inhib spasticitatea: - flexorilor Faciliteaz: - flexia capului, trunchiului i membrelor inferioare Faciliteaz: - extensia n tot restul corpului

Rotaia Extern a umrului i Supinaia antebraului cu Extensia cotului Abducia orizontal Rotaia extern a umrului i Supinaia antebraului cu Extensia cotului Ridicarea membrului superior cu Rotaie Extern

Inhib spasticitatea: - flexorilor ( Pectoralis ++ +, Flexors coli + ++)

Faciliteaz: - extensia spontan a degetelor i mainii - extensia, abducia i rotaia extern a membrelor inferioare (E+Abd+RE) Faciliteaz: - extensia trunchiului, membrului inferior - dac membrul inferior este spastic n extensie (hemiplegici) acest punct cheie faciliteaz flexiaabducia de partea afectat (F+Abd) Faciliteaz: - a. extensia spontan a degetelor i mainii - b. faciliteaz adducia i rotaia i rotaia intern a membrului inferior (Add+RI)

Inhib: - spasticitatea flexorilor i traciunea n jos a hemi-trunchiului, membrului superior i centurii scapulare

a. Extensia umrului cu Rotaie Extern n diagonal n plan posterior b. Adducia umrului cu Rotaie Intern b

Inhib spasticitatea: - flexorilor Acest punct cheie funcioneaz n Rotaie extern sau Rotaie intern a umrului

Abducia policelui cu Rotaia extern a umrului, Supinaia antebraului i Extensia cotului

Inhib spasticitatea: - flexorilor pumnului i degetelor

Faciliteaz: - faciliteaz extensia degetelor, pumnul trebuie s fie n extensie

3. Membrul inferior i bazinul


Inhib spasticitatea: Flexia membrelor inferioare - adductorilor, rotatorilor interni ai oldului i flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebral) Inhib spasticitatea: - adductorilor, rotatorilor interni ai oldului i flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebral) Inhib spasticitatea: - extensorilor piciorului (triceps sural) Faciliteaz: - abducia, rotaia extern a oldurilor (Abd+RE) i flexia dorsal a piciorului Faciliteaz: - abducia oldurilor i flexia dorsal a piciorului

Rotaia Extern a oldurilor cu genunchiul extins

Faciliteaz: - flexia dorsal a piciorului, abducia i rotaia extern a oldului (Abd+RE)

Flexia dorsal a degetelor (3 sau 4 degete externe)

4. Decubit ventral

Extensia capului i gatului cu ridicarea membrelor superioare deasupra capului Extensia capului i gatului cu Abducia orizontal a membrelor superioare i Extensia cotului Extensia capului i gatului cu Rotaia capului

Inhib spasticitatea: - flexorilor

Faciliteaz: - extensia membrelor inferioare

Inhib spasticitatea: - flexorilor - adductorilor membrelor inferioare

Faciliteaz: - extensia coloanei dorsale extensia degetelor i abducia membrelor inferioare Faciliteaz: - de partea ntoarcerii capului, abducia membrului inferior i ridicarea membrului superior (la hemiplegic acest lucru permite un control mai bun asupra membrelor)

Inhib spasticitatea: - flexorilor - adductorilor membrelor inferioare

5. Decubit dorsal
Inhib spasticitatea: Flexia, Abducia membrelor inferioare - extensorilor membrului superior Faciliteaz: - controlul membrelor superioare n plan anterior (flexia membrului superior) n IMC cu spasticitate crescut

6. ezand

Inhib spasticitatea: Flexia i Abducia oldurilor, trunchiul uor n extensie - flexorilor

Faciliteaz: - extensia coloanei vertebrale i controlul capului n extensie Faciliteaz: - stabilizarea centurii scapulare

Flexia i Abducia oldurilor, trunchiul aplecat n fa + Adducia orizontal i flexia braelor Flexia i Abducia oldurilor, trunchiul aplecat n fa + presiuni pe stern

Inhib spasticitatea:

Inhib spasticitatea: - extensorilor gatului i membrelor superioare (IMC)

Faciliteaz: - flexia capului - controlul capului i membrelor superioare n plan anterior - flexia ntregului corp

7. Patrupedie
Inhib spasticitatea: Patrupedie cu coatele extinse i pumnul i degetele n extensie - flexorilor i adductorilor membrului superior Faciliteaz: - extensia i abducia membrului superior (E+Abd), extensia pumnului i degetelor

8. Cavaler servant

Cavaler servant (bazinul n retroversie de partea fr ncrcare)

Inhib spasticitatea: - adductorilor i extensorilor oldului de partea fr ncrcare - flexorii oldului de partea cu ncrcare

Faciliteaz: - stabilizarea bazinului

9. Pe genunchi, stand, mers


Inhib spasticitatea: Pe genunchi, stand, mers - extensorilor Faciliteaz: - Flexia membrului superior, rotaia intern, pronaia - Flexia trunchiului

Metoda Kabat
Pornind de la lucrrile de neurofiziologie ale lui Sherrington, Herman Kabat, el nsui medic neurofiziolog, pune bazele, cu 30 de ani n urm, tehnicilor de facilitare neuromuscular proprioceptiv (FNP), care pot fi definite ca metode de ncurajare sau grbire a rspunsului mecanismului neuromuscular graie stimulrii proprioceptive. Noiunea de facilitare poart de fapt n ea contrarul ei: inhibarea respectiv facilitarea unui rspuns negativ din partea mecanismelor neuromusculare (facilitarea inhibiiei). Aceast metod introduce schemele de micare globale ca element facilitator proprioceptiv, plecnd de la axioma lui Beevor i Jackson: Creierul ignor aciunea proprie a muchiului, el recunoate numai micarea. Observaia i-a relevant lui Herman Kabat c marea majoritate a micrilor umane (mai ales cele de munc) se fac n diagonal sau spiral, iar orientarea muchilor, a inser iilor lor, ca i a ligamentelor are aceeai direc ie spiralat sau n diagonal. Pentru fiecare segment important al corpului exist 2 diagonale de micare, fiecare avnd cte 2 scheme antagoniste pe flexie i extensie. Fiecare schem n spiral i diagonal reprezint o micare cu 3 componente: Flexie sau extensie Abducie sau adducie Rotaie extern sau intern Schemele de facilitare Kabat se pot utiliza: pasiv de catre Kt,

activ p r i n m i s c a r e l i b e r a f a r a rezistenta sau ghidaj, activo-pasiv liber cu ghidaj, activ cu R -rezistenta generand cresterea fortei si putand combina momente de contractii
izometrice

Schemele cap-gt i trunchi superior Cheia acestor scheme este gtul. Un exemplu de flexie spre dreapta: se pleac din poziia cap-gt-trunchi superior rotate spre stnga ca i cum ar privi ndrt peste umr. Se execut o rotaie a capului spre dreapta, o flexie cu rotaie a gtului spre dreapta (brbia va depi linia median a corpului, venind dinspre stnga spre dreapta, privirea se ndreapt spre dreapta i n jos), apoi trunchiul superior (umerii) ncepe s se flecteze i s se roteasc spre dreapta ntr-o micare cu tendina de a aduce umrul stng spre old. Schemele trunchiului inferior i membrelor inferioare bilateral asimetrice Cheia acestor scheme o constituie membrele inferioare. Membrele inferioare ncrucieaz linia median, apoi bazinul se rotete, ridicndu-se de pe planul patului (n schema de flexie), sau cobornd (n schema de extensie). Schemele membrelor superioare i inferioare Acestea sunt analizate dup articulaia luat n considerare, denumit pivot de aciune. Pivoii proximali (SH, CF): prezint toate cele 3 componente: flexie-extensie, abducieadducie, rotaie extern i intern. ntotdeauna, flexia i extensia se combin cu abduc ia i adduc ia. La MS flexia este asociat rotaiei externe, n timp ce rotaia intern se asociaz extensiei. La MI flexia i extensia se asociaz fie rotaiei interne, fie celei externe, dar adducia coapsei va fi asociat numai rotaiei externe, n timp ce abducia este legat de rotaia intern. Pivoii intermediari (C,G): pot rmne fixate, s se flexteze sau s se extind n timpul executrii schemei de micare. Rota iile n aceste articula ii urmeaz rota iile executate de pivotal proximal. Pivoii distali (P, Gl): micarea n pivoii distali se aliniaz celei a pivoilor proximali. Pivoii digitali: micarea n aceti pivoi se aliniaz pivoilor proximali i distali, indiferent de ce se ntmpl cu pivoii intermediari. Metoda Kabat este eficient n AVC, Parkinson, traumatism vertebromedular.

PRINCIPIILE METODEI KABAT

Se poate ncepe cu efectuarea activ a diagonalelor pe partea sntoas pentru suprapunerea engramelor (bolnav-sntoas) Se ntlnesc n toate activitile cotidiene: sunt scheme de micare global observate n activitile cotidiene (schemele diagonale folosesc grupuri de muchi caracteristice activitilor cotidiene) Se realizeaz mai nti mobilizri passive pe diagonal

I se explic pacientului cum s fac micarea pe care o execut singur Se realizeaz stimularea proprioceptiv prin ghidarea micrii cu rezisten Rezistena trebuie s fie maximum ct poate tolera pacientul

http://www.nou-nascuti.ro/agenda-medicala/conceptul-bobath.html http://www.scribd.com/doc/36616678/Metoda-Baboath-de-Reeducare-Neuromotorie http://ro.scribd.com/doc/88891568/Lucrare-Practica-KABAT Sbenghe: Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare