Moara cu noroc de Ioan Slavici I.

Soacra lui Ghita, mama sotiei lui, Ana, isi spune parerea in legatura cu intentia ginerelui sau de a lua in arenda carciuma numita Moara cu noroc, de langa Ineu:"-Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Dar voi sa faceti dupa cum va trage inima." Ghita ii raspunde:"sa ramanem aici, sa carpesc si mai departe cizmele oamenilor, care umbla toata saptamana in opinci ori desculti, iara daca dumineca e noroi, isi duc cizmele in mana pana la biserica, si sa ne punem pe prispa casei in soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amandoi la copilasi, iara d-ta la tustrei. Iaca linistea colibei". Si se decide sa arendeze carciuma. II. Moara cu noroc este un loc unde se castiga bine caci pe drumetul "venind despre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa nu plece singur mai departe." In plus fata de situarea favorabila, clientii erau multumiti deoarece noul carciumar si familia sa "nu il primeau pe drumet ca pe un strain venit din lume ci ca pe un prieten asteptat de multa vreme in casa lor". III. Soseste la Moara cu noroc Lica Samadaul, "un om ca de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc". Numele de "Samadaul" este de fapt o porecla, insemnand cel care raspunde de turmele de porci date porcarilor la pascut. De obicei este un "om aspru si neindurat, care umbla mereu calare de la turma la turma, care stie toate infundaturile, cunoaste pe toti oamenii buni si mai ales pe cei rai, de care tremura toata lumea si care stie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si din oala cu varza". Pe Ana, Lica o fascineaza ("ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de piatra inaintea ei.") iar lui Ghita oaspetele ii cere sa il informeze despre ce se intampla la Moara. IV. In urma vizitei lui Lica, Ghita isi cumpara doua pistoale, ia o a doua sluga si doi caini, pe care ii invata sa fie rai. Dar isi schimba si atitudinea fata de sotia sa:"Ca om harnic si sarguitor, Ghita era mereu asezat si pus pe ganduri, dar el se bucura cand o vedea pe dansa vesela: acum el se facuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el, iar cand se mai harjonea cateodata cu dansa, isi pierdea lesne cumpatul si-i lasa urme vinete pe brate". Lica ii cere carciumarului, printr-un porcar sosit cu turma la Moara, sa dea de mancare si de baut porcarilor sai si sa isi opreasca drept plata cinci porci din acea turma. Ghita refuza la inceput, apoi, la trecerea ultimelor turme, cand vrea sa isi opreasca porci, pazitorii lor ii spun ca nu au primit de la Lica ordin sa ii dea. Carciumarul interpreteaza situatia ca semn al dependentei sale de bunavoia Samadaului. V. Lica Samadaul, impreuna cu doi tovarasi, se apropie de carciuma pe un drum laturalnic, dar este latrat de cainii cei rai ai lui Ghita pe care ii imblanzeste. Vazandu-l pe Lica sosit astfel, Ana il trimite pe Laie, sluga lor, sa astepte ascuns in spatele unor rachiti de langa Moara, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca forma, ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa il informeze despre aceste deplasari. Dupa care ia de la carciumar, sub amenintarea ca nu il va mai lasa sa stea la Moara, o parte din banii acestuia, ca imprumut. Iritat de niste cuvinte josnice rostite de Lica dupa ce a luat banii ("Asa-i ca te-ai facut bland ca un mielusel?"), Ghita il avertizeaza pe Samadau:"Lica, tu trebuie sa intelegi ca oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni nepretuiti". Afland de la Ghita despre trimiterea lui Laie, Lica accepta sa il trateze pe carciumar ca pe un prieten. VI. "Ana se simtea tot mai parasita. De cand se imprietenise cu Lica, Ghita parca fugea de dansa, parca-i ascundea ceva si se ferea sa nu ramaie singur cu dansa". Ghita primeste de la Lica sase porci, dar nici unul dintre ei nu avea insemnele turmelor Samadaului. Acesta il intreaba pe carciumar, in timpul unei vizite la Moara, prefacandu-se a vorbi in soapta, dar de fapt vorbind in asa fel incat sa il auda cei din preajma, despre ziua cand vine arendasul evreu pentru a-si lua banii de arenda de la Ghita. Dupa care, profitand de sosirea unor lautari tigani la carciuma, Lica ii pune sa cante si joaca cu Ana. "Incetul cu incetul, ea prinse voie buna; se cam tulbura cand Lica se apropia de dansa; sangele ii navalea in obraji cand el o apuca de brau ca s-o invarteasca; dar asa era acum, si altfel nu putea sa fie, si ea se dete din ce in ce dupa par"; atitudinea ei trezeste gelozia sotului. VII. Ghita se imprieteneste cu unul dintre jandarmii de la Ineu, "Pintea caprarul, om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut la fire". Situatia economica a carciumarului si a familiei sale este infloritoare, caci "avea porci la ingrasare, doua vaci cu lapte, caruta pe razoare, doi cai buni, avea bani in lada, nu prea multi, dara destui, ca sa poata trai un an, doi dintrinsii". Lica ramane peste noapte la Moara cu noroc, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste afara si are impresia ca vede sosind, pentru a-l vizita pe Lica, un barbat insotit de o femeie cu umeri largi. Din nou trezit de caini si privind iarasi afara, lui Ghita i se pare ca vede plecand un alt barbat, ce parea a fi Lica, insotit de aceeasi femeie. Sosit la carciuma, Pintea il informeaza pe Ghita despre faptul ca arendasul evreu fusese "batut de anevoie se mai poate pune pe picioare" si jefuit acasa la el. Totodata ii marturiseste ca a fost tovaras de talharii cu Lica, a fost prins impreuna cu el, inainte de a deveni jandarm, dupa care precizeaza:"Ghita, sunt de treizeci si opt de

ani: ma spanzur daca implinesc patruzeci fara ca sa-i arat ca mai sunt si altii ca dansul. Mi-a facut una, pe care n-am sa i-o uit toata viata". Dupa care merge cu Ghita si cu cele doua slugi ale acestuia, Laie si Marti, la Ineu, pentru cercetari asupra jafului de la arendas. VIII. In absenta lui Ghita soseste la carciuma o trasura cu o femeie tanara in doliu, cu un copil de cinci ani, insotita de vizitiu si de feciorul din casa. Discutand cu feciorul, Ana afla ca sotul femeii s-a sinucis cu trei saptamani in urma si ca femeia, se zice, are turme de porci in padurile din preajma Morii cu noroc. Discutand intre ei, feciorul si vizitiul, primul ii spune celui de-al doilea ca banuieste o intovarasire intre Lica si femeie, ca unul fura bijuterii si celalalt le vinde. Femeia plateste Anei cu o hartie careia ii lipseste un colt, Ana cere sa i-o schimbe ceea ce vizitatoarea si face. IX. La Ineu, Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar, care afla de la Marti ca "Ghita are o veriga de sarma, pe care sunt insirate semnele turmelor lui Lica, de la care a primit in mai multe randuri porci, si ca luni, ca ieri, Lica a stat cu Raut, cu Buza-Rupta, cu Saila Boarul si cu Ghita la carciuma, ca ei au vorbit cam in taina despre arandasul si ca in amurgul serii Buza-Rupta si cu Saila au plecat spre Ineu, Raut a luat-o pe vale in sus la padure, iara Lica a ramas pana dimineata la carciuma. Tarziu apoi, cam pe la miezul noptii, s-au miscat cainii si asa el, Marti, a iesit afara si, vazand un om si o muiere, a intrebat cine-i. Raut a raspuns atunci:<Oameni buni!>. De cu zori insa el iar s-a desteptat, fiindca iar se miscau cainii: a iesit si a vazut ca Raut se duce cu muierea aceea". Marturia lui Ghita difera de cea a lui Marti, el afirmand ca nu Raut fusese cel care a venit cu "o muiere" si ca cei doi, "omul" si "muierea" au plecat la scurt timp dupa ce sosisera, imediat dupa miezul noptii. Dupa depunerea marturiilor, Ghita este eliberat pe garantie, o garantie scrisa si semnata de un var preot. Pintea ii aduce lui Lica o servitoare, pe Uta, om de-al sau menit sa intre in legatura cu Lica si sa il spioneze. Revenind la Moara cu noroc impreuna cu Pintea, doi jandarmi si noua servitoare, pe drum gasesc o trasura fara cal, iar langa trasura un copil omorat de o lovitura primita in cap. Cu toata impotrivirea lui Pintea, care vroia sa il retina pentru a-i face apoi o perchezitie acasa, Ghita pleaca la Moara cu noroc, impreuna cu Uta, pentru a vedea daca s-a intamplat ceva rau acolo. Prezenta servitoarei in caruta alaturi de Ghita o face pe Ana sa aiba o violenta reactie de gelozie:"nu mai simti in ea decat o singura pornire patimasa: sa mearge la femeia aceea si sa-i traga cu ghearele pelea de pe obraji". Apoi, pe acelasi fond de enervare, isi acuza sotul de colaborare cu Lica in jefuirea arendasului, atitudine ce starneste mania lui Ghita ("-Mi-e scarba, cand ma gandesc ca am o nevasta care poate sa mai traiasca cu un om, precum tu ma socotesti pe mine, zise el, si iesi din casa cu amandoua mainile in cap."). X. Plecat in cercetare, Pintea gaseste cadavrul unei tinere femei, imbracata in negru, deja intepenit. Ea murise sufocata de carpa cu care fusese legata la gura, iar mainile ii erau prinse la spate cu un bici, al lui Lica. Dupa aceea Pintea il gaseste pe unul dintre jandarmi, Hantl, impuscat si injunghiat cu un cutit ramas in rana, dar inca in viata, pentru scurt timp. Cutitul, spun jandarmii care umblasera sa-i prinda pe Saila si pe Buza-Rupta, ar fi fost al lui Saila, iar la casa lui Buza-Rupta au gasit ascunsa o parte din argintaria furata de la arendas. Pintea il aresteaza pe Lica, in casa din Ineu a unui prieten al acestuia; in fata comisarului, Samadaul declara ca biciul era al sau si l-a uitat probabil la Moara, iar cutitul era al lui Saila. Lica este eliberat la interventia unui proprietar de turme de porci. XI. Raut, Buza-Rupta si Saila sunt prinsi, iar procesul are loc la Oradea. In timpul audierilor, Lica neaga sosirea lui Raut cu o femeie la el si spune ca Raut a venit, dar singur, sa il anunte despre disparitia unei parti din turma de porci din padurea de la Fundureni. Dupa cum spune ca nu isi aduce aminte sa fi vorbit la Moara cu noroc despre arendas, ori ca Saila si Buza-Rupta sa fi plecat in noaptea jafului spre Ineu. Cum exista declaratia lui Marti facuta anterior, judecatorii inclina sa creada ca Lica neaga sosirea femeii din cavalerism, si ca neaga plecarea lui Saila si Buza-Rupta pentru ca acestia ii erau tovarasi. Dupa cum inclina sa creada ca Saila si Buza-Rupta sunt autorii jafului de la arendas si ai uciderii copilului, femeii si jandarmului. Pintea insa afirma in fata judecatorilor "ca nu-i crede pe Buza-Rupta si pe Saila vinovati, ca argintaria arandasului a fost ascunsa de altii la casa lui Buza-Rupta, ca cutitul lui Saila a fost lasat dinadins in trupul lui Hantl". Buza-Rupta declara ca nu a fost in perioada jafului si a crimelor la Ineu, ci cu Raut si Saila la Salonta, iar Saila spune ca s-a inteles cu Raut sa fure o parte din turma de la Fundureni, iar apoi s-a dus la Salonta ca sa caute cumparator. Ghita afirma si el, ca si Pintea, ca nu ii crede vinovati pe Saila si pe Buza-Rupta. Prin verdictul judecatorilor, Lica si Ghita sunt socotiti nevinovati, iar Buza-Rupta si Saila Boarul condamnati la inchisoare pe viata. XII. Lica ii restituie lui Ghita banii pe care ii luase cu imprumut, specificand, in urma intrebarii carciumarului, ca sunt din cei furati de la arandas si de la femeia ucisa. Despre femeie marturiseste, intrebat de Ghita, ca a ucis-o pentru ca si-a pastrat pentru ea un lant de aur pe care el i l-a lasat pentru a-l vinde in conditii sigure, putand astfel sal dea de gol. Isi expune totodata starea psihica ce il cprinde atunci cand devine violent:"sangele cald e un fel de boala, care ma apuca din cand in cand". XIII. Participand la numararea banilor, alaturi de Ghita, Ana recunoaste intre bancnote hartia rupta la un colt pe care i-o schimbase cu o alta intreaga femeia ce sosise cu un copil. Dupa cum recunoaste si banii noi, dintre care femeia a luat hartia buna spre a o schimba pe cea data inapoi de Ana. La intrebarea ei asupra provenientei banilor,

Ghita raspunde ca intr-o zi ea va afla de unde sunt banii, si pleaca la Ineu, unde ii vorbeste lui Pintea despre bani. Acesta ii cere sa ia de la Lica, ce va veni la el pentru a-i propune sa-i schimbe banii furati, orice suma, si sa faca schimbul la arendasul evreu jefuit, pana cand va reusi sa anunte jandarmilor prezenta lui Lica la carciuma cu bani la el. XIV. Lica ii face lui Petrisor, copilul lui Ghita si al Anei, un bici, "iara Ana statea in dosul lui si privea peste umarul lui cum lucreaza, si cum stetea asa, ea se rezema cu dreapta de masa, iara stanga o tinea pe celalalt umar al lui". Vazand scena, Ghita are un mic soc, dupa care se linisteste:"Nu! isi zise el, de asta nu m-am temut niciodata si nu ma tem nici acum". Lica merge din ce in ce mai des pe la Moara cu noroc, dar Ghita "cand vedea pe Lica invartindu-se pe langa Ana ori pa Ana tragandu-se la Lica, el se ducea pe ici incolo, ca sa nu vaza, fiindca ii era greu sa vaza si-l durea inima cand simtea cum Ana scapata din ce in ce in gandul sau". La rugamintea soacrei, Ghita ii trimite pe ai sai de Pasti la sora Anei din Ineu, dar Ana refuza sa plece fara sotul ei, ramas pentru o intalnire cu Lica. Inainte de a pleca cu copiii la Ineu, batrana ii avertizeaza pe soti:"Ii bine sa-i crezi pe oameni buni, fiindca asa te bucuri mai mult de dansii; Lica e insa om rau din fire." Profitand de sosirea unor tigani lautari, Lica organizeaza o petrecere in timpul liturghiei, iar Ana joaca cu placere cu el; apoi Lica ii cere lui Ghita sa-l lase singur cu ea. Carciumarul accepta pentru a chema jandarmii de la Ineu spre a-l surprinde pe Lica cu banii din jafuri asupra sa, caci adusese o parte din ei pentru a-i schimba Ghita. Lica isi motiveaza cererea prin faptul ca doreste sa il lecuiasca pe carciumar de dependenta sa de femeie:"-Are sa-ti fie greu acu o data, urma Lica, de aici inainte esti lecuit pe vecie". Dupa purcederea lui Ghita, Ana se da Samadaului dar se motiveaza:"Tu esti om, Lica, iara Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine barabatesti, ba chiar mai rau decat asa". XV. Lica pleaca de la Moara, iar Ana ii cere sa o ia cu el, ceea ce Samadaul refuza. Pentru ca incepuse sa ploua pe drum Lica se adaposteste in biserica de la marginea satului Fundureni. In bisetrica are revelatia atotputerniciei lui Dumnezeu, a faptului ca "este o putere tainica ce lucreaza prin oameni si le lumineaza mintile, ca toate vin de la aceasta putere, pe care nimic nu o covarseste"; dupa aceasta observa ca si-a uitat chimirul cu bani la carciuma si rosteste:"unul dupa altul, om cu om toti trebuie sa moara, toti care ma pot vinde, viata cu viata trebuie sa se stinga, caci daca nu-i omor eu pe ei, ma duc ei pe mine la moarte". XVI. Ghita, Pintea, Marti si alti doi jandami sosesc la Moara cu noroc, si se opresc pe un deal inaintea ei; vazandu-l pe Lica plecand, pornesc toti in urmarirea lui, cu exceptia lui Ghita, care merge la Moara, cu intentia de asi ucide sotia. Inainte de a o injunghia, Ghita isi precizeaza vina:"Acu vad ca am facut rau si (...) ca eu te-am aruncat ca un ticalos in bratele lui, pentru ca sa-mi astampar setea de razbunare". Sosesc Lica si Raut, iar acesta din urma il impusca pe Ghita, care era aplecat asupra Anei. Cu ultimele forte, "Cand Lica se apleaca asupra ei ea tipa dezmierdat, ii musca mana si isi infipse ghearele in obrajii lui, apoi cazu moarta langa sotul ei"; apoi Lica pleaca spre Fundureni, cerandu-le tovarasilor sai, Raut si Paun sa dea foc Morii in urma lui. Pe drum insa calul sau se prabuseste de oboseala. Lica il abandoneaza dar, inconjurat de jandarmi, se sinucide izbindu-se, din fuga, cu capul de un copac. Mama Anei, sosita la carciuma dupa incendiu, isi spune ca totul se datoreaza unui fulger ce a aprins casa.

Nuvela Moara cu noroc, de Ioan Slavici, infatiseaza destinul cizmarului Ghita (saisprezece capitole), care ia in arenda o carciuma aflata la rascruce de drumuri langa Ineu, in campia Aradului. Hanul se numeste Moara cu noroc si, desi soacra lui Ghita, mama sotiei sale Ana, il avertizeaza ( Omul sa fie multumit cu saracia sa,, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit"), se muta cu intrega familie acolo (cu sotia, copilul si soacra),pentru ca nu mai dorea sa carpeasca cizmele oamenilor, pe care ei doar duminica le incalta. La inceput, lucrurile decurg bine, el castiga cinstit si familia traieste fericita in buna intelegere. Numai ca Ghita afla in curand ca tinutul este sub stapanirea lui Lica Samadaul, sef al porcarilor care ingrijeau marile turme de porci ale lui Arpad Vermesy. Lica are faima rea de om primejdios, cunoaste bine tinutul si este amestecat in afaceri necurate si crime. El vine la han si incearca sa si-1 faca pe Ghita omul lui, pentru a sti despre cine trece pe drumurile pustei. Ana este fascinata de aspectul fizic placut al Samadaului, dar intuieste ca este o fiinta malefica. Ghita refuza la inceput propunerea lui Lica, isi cumpara pistoale, caini, ia inca o sluga, dar isi schimba comportamentul fata de Ana careia nu-i mai destainuie toate framantarile sufletesti. Lica Samadaul, insa, incearca sa se apropie tot mai mult de familia lui Ghita, ii da acestuia insemnele turmelor sale de porci, ii ia cu imprumut niste bani, iar in cele din urma Ghita il accepta ca aliat, ca prieten. intr-o zi, Ghita primeste de la Lica sase porci fara insemnele sale, iar Lica joaca in carciuma cu Ana, trezind

gelozia lui Ghita. Ghita nu doreste sa incalce legea si se imprieteneste cu jandarmul Pintea de la Ineu. Totusi devine complice la faradelegile lui Lica (jefuirea unui arendas bogat; uciderea unei tinere femei si a copilului acesteia), ii schimba banii, acceptand partea sa si nu-i spune intreg adevarul jandarmului. Astfel, Lica scapa de inchisoare la procesul de la Oradea, in locul lui fiind condamnati porcarii Buza Rupta si Saila Boarul. Lica ii marturiseste lui Ghita crima, dar ii propune un castig bun din banii pe care Ghita ii va schimba la Ineu. Ana recunoaste o bancnota a femeii ucise. Ghita ii spune lui Pintea despre bani, dar nu despre camata primita. Lica se apropie tot mai mult de Ana, dorind sa distruga casnicia cu Ghita pentru a si-1 subordona total. Dorind sa-1 dea prins pe Lica Samadaul care avea asupra sa banii furati, inainte de Pasti, dupace batrana si copiii plecara la rude, Ghita isi lasa nevasta cu Lica si se duce sa-1 anunte pe jandarmul Pintea. Ana se lasa in voia Samadaului, fermecata de joc si simtindu-se tradata de plecarea lui Ghita. ( Tu esti om, Lica, iar Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau decat asa. ") Planul lui Ghita esueaza. Lica pleaca de la Moara, refuzand cererea Anei de a fi luata cu el. Se adaposteste de ploaie in biserica din Fundureni, in care intra calare. isi da seama ca si-a uitat chimirul cu bani la han. intre timp, Ghita soseste si el, insotit de Pintea, sluga sa Marti si inca doi jandarmi, zarindu-1 pe Lica plecand. Se iau dupa el, iar Ghita merge la carciuma, unde isi injunghie sotia. Sosesc Lica si Raut, omul acestuia, care il impusca pe Ghita din ordinul Samadaului. Cu ultimele puteri, Ana ii zgarie fata lui Lica ( Cand Lica se apleca asupra ei, ea tiupa dezmierdata, ii musca mana si isi infipse ghiarele in obrajii lui, apoi cazu moarta langa sotul ei. "). Lica pleaca spre Fundureni, poruncind lui Raut si Paun sa dea foc Morii cu noroc. Pe drum, calul sau, obosit, se prabuseste, iar Lica, pentru a nu fi capturat de Pintea, se sinucide izbindu-se dinfuga, cu capul, de un stejar. Mama Anei, sosita la carciuma dupa incendiu, crede ca totul s-a datorat unui fulger

Moara cu noroc

In povestirea Moara cu noroc , Ion Slavici povesteste despre o moara care se afla intre munti . Zona aceea era foarte periculoasa si atunci cand ajungeai la moara scapai de orice teama fiind un loc sigur si toti drumetii cand o vedeau o considerau o moara cu noroc . In timp moara a fost daramata dar in locul ei a fost construita o carciuma . Proprietarul carciumii se numea Ghita si avea o sotie pe nume Ana . Mama Anei locuia cu cei doi indragostiti in carciuma si duceau toti trei o viata frumoasa . In acele meleaguri erau multi porcari si mai treceau sip e la carciuma sa se cinsteasca cu vin . Intr-o zi , veni la carciuma un porcar care castiga mult de pe urma meseriei pe nume Lica Samadaul , bau vin , dormi o seara in carciuma nevrand sa plateasca consumatia . Lica Samadaul era renumit pentru talhariile pe care le facea . Ghita se supara enorm ca porcarul refuza sa plateasca si ceru socoteala . Lica , in loc sa plateasca ii propuse sa aiba grija de porcii lui sa nu fie furati cu garantia ca il va plati cum se cuvine dup ace isi termina treaba . Carciumarul se mira la tupeul lui Lica , dar de frica accepta . Pentru ca Ghita sa recunoasca care sunt porcii cu pricina ,Lica Samadaul ii arata un semn dupa care porcii sa fie recunoscuti . Lica il compensase pe Ghita cu multi bani luati din talharire si carciumarul devenise un fel de complice al lui . Devenind prieten cu marele hot , Lica Samadaul , Ghita s-a indepartat de familia sa si nu o mai iubea asa de mult pe Ana . Ghita mai avea un prieten foarte bun pe nume Pintea . Pintea era comandant si se ocupa de furturi , de omoruri . In acel timp s-a furat foarte mult si au fost omorati oameni bogati . Pintea a cautat indicii si urme pentru a gasi vinovatul si a constatat ca Lica Samadaul impreuna cu prietenii sai sunt vinovatii . Pintea , inainte sa-l aresteze pe Lica s-a dus la bunul lui prieten , Ghita , dar spre nefericirea lui afla ca Lica este prieten cu Ghita si trebuia si pe el sa-l aresteze .

Ei au fost arestati si judecati si Ghita cu Lica au scapat de condamnare . La carciuma era sarbatoare mare ca cei doi au scapat cu bine si Lica a inceput sa se indragosteasca de Ana , sotia lui Ghita . In timp ce porcarul era plecat Ghita era foarte gelos pe Ana crezand ca il inselase cu Lica si de aceea s-a apropiat de ea si a omorat-o . Cand s-a intors Lica a vazut-o pe Ana moarta si suparat a dat foc ma carciuma murind si Ghita . Cand a avut loc incendiul Pintea era pe aproape si vroia sa-l prinda pe Lica Samadaul dar porcarul a cazut si si-a spart capul , murind . Astfel din moara cu noroc s-a transformat in moara cu ghinion .

EXPOZIIUNEA Crciuma de la Moara cu noroc este aezat la rscruce de drumuri, izolat de restul lumii, nconjurat de pustieti ntunecoase. n expoziiune, descrierea drumului care merge laMoara cu noroc i a locului n care se afl, fixeaz un peisaj - cadru obiectiv al aciunii: De la Ineu drumul de ar o ia printre pduri i peste arini, lsnd la dreapta i la stnga satele aezate prin colurile vilor. Timp de un ceas i jumtate drumul e bun; vine apoi unpripor, pe care l urci, i dup ce ai cobort iar n vale, trebuie s faci popas, s adapi calul ori vita din jug i s le mai lai timp de rsuflare, fiindc drumul a fost cam greu iar mai departe locurile sunt rele". Semnele prsirii anticipeaz destinul tragic al familiei: vechea moar cu lopeile rupte i cu acopermntul ciuruit de vremurile ce trecuser peste dnsul!", cele cinci cruci care vestesc pe drume c aici locul e binecuvntat, deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucurie ori a scpat altul de o primejdie". Simetria incipitului cu finalul se realizeaz, prin descrierea drumului. Simbolistica iniial a drumului se completeaz, n final, cu sugestia drumului vieii care continu i dup tragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lu copiii i plec mai departe". Subiectul nuvelei l constituie etapele i efectele nfruntrii dintre protagonist, Ghi, i antagonist, Lic. Ghi se dovedete la nceput harnic i priceput, iar primele semne ale bunstrii i ale armoniei n care triete familia nu ntrzie s apar: Smbt de cu sear locul se deerta i Ghi, ajungnd s mai rsufle, se punea cu Ana i cu btrna s numere banii, i atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amndoi priveau la cei doi copilai, cci doi erau acum, iar btrna privea la cteipatru i se simea ntinerit, cci avea un ginere harnic, o fat norocoas, doi nepoi sprinteni, iar sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un ctig fcut cu bine".

INTRIGA Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc, un personaj ciudat, carismatic, eful porcarilor i al turmelor de porci din mprejurimi, tulbur echilibrul familiei. Personajul este portretizat de narator: Lic, un om ca de treizeci i ase de ani, nalt, usciv i supt la fa, cu mustaa lung, cu ochii mici i verzi i cu sprncenele dese mpreunate la mijloc. Lic era porcar, ns dintre cei care poart cma subire i alb ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint i bici de carmajin [...]". Orgoliul lui Lic e unul de stpn care nu doar i subordoneaz oamenii, dar se substituie destinului lor. Lic i impune nc de la nceput regulile: Eu sunt Lic

Smdul... Multe se zic despre mine, multe vor fi adevrate i multe scornite. [...] Eu voiesc s tiu totdeauna cine umbl pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice i cine ce face, i voiesc ca nimeni n afar de mine s nu tie. Cred c ne-am neles!". Ana, nevasta lui Ghi, intuiete c Lic este un om ru i primejdios". Cu toate c i d seama c Lic reprezint un pericol pentru el i familia lui, Ghi nu se poate sustrage influenei malefice pe care acesta o exercit asupra lui, i nici tentaiei mbogirii.

DESFURAREA ACIUNII Mai nti, Ghi i ia toate msurile de aprare mpotriva lui Lic: merge la Arad s-i cumpere dou pistoale, i ia doi cini pe care i asmute mpotriva turmelor de porci i angajeaz nc o slug, pe Mari, un ungur nalt ca un brad". ns din momentul apariiei lui Lic, ncepe procesul iremediabil de nstrinare a lui Ghi fa de familie, proces analizat cu miestrie de Slavici. Devine de tot ursuz", se aprindea pentru oriice lucru de nimic", nu mai zmbea ca mai nainte, ci rdea cu hohot, nct i venea s te sperii de el, iar cnd se mai juca, rar, cu Ana, i pierdea repede cumptul i-i lsa urme vinete pe bra. Devine mohort, violent, i plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neneleas fa de Ana pe care o ocrotise pn atunci, se poart brutal cu cei mici. La un moment dat, Ghi ajunge s regrete c are familie i copii, pentru c nu-i poate asuma total riscul mbogirii alturi de Lic. Prin intermediul monologului interior sunt redate frmntrile personajului: Ei! Ce s-mi fac?... Aa m-a lsat Dumnezeul.. Ce s-mi fac dac e n mine ceva mai tare dect voina mea? Nici cocoatul nu e nsui vinovat c are cocoae n spinare". Datorit generozitii Smdului, starea material a lui Ghi devine tot mai nfloritoare, numai c omul ncepe s-i piard ncrederea n sine. Tocmai de aceea devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. Cu toate acestea, nelegerea dintre el i Lic, marcheaz pentru Ghi nceputul obinuirii cu rul. i ndeamn soia s joace cu Lic, aruncnd-o definitiv n braele acestuia, distruge imaginea pe care ceilali o aveau despre el, ajungnd s fie implicat n furtul de la arenda i n uciderea unei femei i a unui copil. Reinut de poliie, lui Ghi i se d drumul acas numai pe chezie". Axa vieii lui morale se frnge i, ntr-o scen de un patetism sfietor, i cere iertare Anei: - Iartm,Ano! i zise el. Iart-m cel puin tu, cci eu n-am s m iert ct voi tri pe faa pmntului...". n alt rnd, srutnd pe unul dintre copii, le spune: Srmanilor mei copii,voi nu mai avei, cum avuseser prinii votri, un tat om cinstit. Tatl vostru e un ticlos". Prin faptul c jura strmb la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui Lic, Ghi devine complice la crim. Hotrte totui s-l dea n vileag pe Lic, cu ajutorul lui Pintea. Nu este sincer ns nici cu Pintea i acest lucru i va aduce pieirea. i va oferi dovezi jandarmului despre vinovia lui Lic, numai dup ce i va putea opri jumtate din sumele aduse de acesta. De fapt, greeala lui Ghi este c nu reuete s fie onest pn la capt nici fa de Lic, nici fa de Pintea. PUNCTUL CULMINANT Ghi ajunge pe ultima treapt a degradrii morale n momentul n care, orbit de furie i dispus s fac orice pentru a se rzbuna pe Lic, i arunc soia, la srbtorile Patelui, drept momeal, n braele Smdului. Sper pn n ultimul moment ca se va produce o minune i c soia va rezista influenei malefice a acestuia. Dezgustat ns de laitatea lui Ghi, care se nstrinase de ea i de ntreaga familie, ntr-un gest de rzbunare, Ana i se druiete lui Lic deoarece, n ciuda nelegiuirilor comise, Lic e om", pe cnd Ghi nu

e dect muiere mbrcat n haine brbteti". Dndu-i seama c soia l-a nelat, Ghi o ucide pe Ana. La rndul lui, Ghi este ucis de Ru, din ordinul lui Lic. Iar Lic, pentru a nu cdea viu n minile lui Pintea, se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.Sancionarea drastic a protagonitilor e pe msura faptelor svrite"(Pompiliu Mareea,Ioan Slavici, Editura pentru Literatur, Bucureti, 1968) DEZNODMNTUL Un incendiu teribil mistuie crciuma de la Moara cu noroc n noaptea de Pati i singurele personaje care supravieuiesc sunt btrna i copiii, fiinele cu adevrat morale i inocente din carte. Nuvela se ncheie n mod simetric cu nceputul, prin vorbele btrnei care pune ntmplrile pe seama destinului necrutor: Simeam eu c nu are s ias bine; dar aa le-afost dat". http://www.limba-romana.net/lectie/Moara-cu-noroc-de-Ioan-Slavici-ESEU/108/