Cultura si civilizatia grace

Civilizaia greac a fost creata de un mic numr de state nemulumite , printre care Atena i Sparta . Faptele lor eroice , experienele politice cat i realizrile cuturale au aezat temelia tradiiei occidentale. Grecia a ieit din lunga perioada a Anilor Intunecati ca un teritoriu mic , in special format din comunitati de gospodari in stare sa-si asigure existenta . Aceste comunitati au fost capabile sa sustina un ora care servea ca centru civic , spaiu de ntrunire si refugiu pentru vremuri grele . Orae ca Atena , Sparta , Corint si Teba au fost numele in jurul crora s-au format si micile orae state ale lumii greceti. In ciuda faptului ca erau orae mici , oraele state greceti au fost ntotdeauna admirate ca un loc in care multitudinea ideilor politice au fost ncercate si testate de la inceput. In timpul anilor intunecati , asezarile turceti s-au extins in dreptul Marii Egee si de-a lungul coastei Asiei Mici . Prin secolul al 18-lea nainte de Hristos , grecii au inceput sa-si reorganizeze legturile comerciale cu alte popoare , exportnd produse asemntoare cu uleiul de msline , vin , ceramica si lucrri din metal . Arta scrisului , pierduta in timpul Anilor Intunecati , a fost redescoperita cu ajutorul unei recente inovaii feniciene aceasta fiind alfabetul. Pacea si prosperitatea au pricinuit creterea rapida a populaiei . Hrnirea populaiei a devenit astfel o problema , data fiind slaba dezvoltare a agriculturii . Reacia grecilor a fost de a trimite o parte a populaiei pentru a ntemeia noi orae sau colonii care ar fi putut ajuta . Ca urmare multe colonii au fost ntemeiate in sudul Italiei si in Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia Mare. Arta greaca Arta greac reprezint productia artistic a civilizatiei grecesti , cu toate c este dificil s se stabileasc cu precizie limitele cronologice ale acesteia. Artele care s-au dezvoltat n Grecia antic , cea minoic si cea micenian reprezint baza artei grecesti. Se plaseaz nasterea artei grecesti n jurul secolului IX I.C. , odat cu aparitia perioadei geometrice. S-a convenit c dup ce apogeul acestei arte a fost atins n secolul V , .C. n perioada clasic, ultimele sale manifestri urmnd s se sting n pragul btliei de la Aetium , din anul 31, .C. n realitate lucrurile sunt putin altfel deoarece si dup btlia de la Aetium este observat influenta artei grecesti n produciile orientale si cele occidentale. Imensa expansiune a culturii grecesti poate explica importana acestei arii de influent . Datorit aciunii de colonizare din secolele VIII i VII .e.n. arta greac se impune treptat de la cadrul restrns al Mrii Egee n toat regiunea din jurul Mrii Mediterane. La sfritul secolului IV datorit cuceririlor lui Alexnadru cel Mare lumea greac este limitat la est de India iar la sud nglobeaz tot Egiptul i mai ales Imperiul Persan. Totui la aceast diversitate geografic se adaug profunde diviziuni politice.

Este adevrat c n faa dumanului oraele greceti se gsesc unite dar n rzboaiele din secolul V , . C. sau n cadrul participrii comune la Jocurile panelenice ele nu au nici un sentiment de apartenen la aceai entitate. Cu toate acestea n aceast diversitate rezid o identitate cultural comun care face posibil s se vorbeasc despre arta greac. Originile artei greceti au rmas nvluite n mister pn la nceputul secolului al XXlea deoarece n Grecia nu au fost gsite urme ale epocii de piatr. Dar acum se tie c naterea artei greceti i afl originea n confruntarea mai multor civilizaii ce se aflau n bazinul oriental al Mrii Meditaerane. Arta cicladic Cea mai veche mrturie artistic a lumii greceti este arta cicladic. n epoca bronzului vechi, Cicladele produc numeroase obiecte, n argil ars sau bronz ,dar cele mai frumoase manifestri artistice constau n producerea de idoli cicladici. Aceste statuete din marmur reprezint personaje puternic stilizate .Aparent simple, realizarea lor ine seam de pstrarea riguroas a proporiilor, care le confer acest superb echilibru. n ciuda numeroaselor ipoteze ale istoricilor, semnificaia lor rmne nc necunoscut. Ctre sfritul mileniului II producerea lor scade. Arta minoic Perioadei de dominaie cretan, n jurul anului 1800 i.C., i corespunde construirea primei generaii de palate, ntre care cel din Cnossos i Malia. Aceste edificii sunt alctuite dintr-o curte rectangular, n jurul creia se afl o serie de ncperi, de culoare pentru procesiuni, i de sli de ceremonii. Palatele sunt puternic inspirate de modele orientale. Dup distrugerea lor brutal, pe aceleai situri, n secolul VI i. C. va fi reconstruit a doua serie de palate cretane. Ele reprezint un plan similar, pereii lor fiind acoperii cu fresce magnifice, n culori strlucitoare. Prin intermediul subiectelor religioase sau a motivelor florale se exprima bucuria de a tri i spontaneitatea. Ceramica pictat reia acelai stil naturalist i vesel, delectnd prin reprezentri ale elementelor marine. Producerea micilor obiecte de lemn ,metal sau filde se fcea la scar larg. Cretanii creeaz, de asemenea, minunate piese de orfevrrie.

Arta micenian Atunci cnd civilizaia minoic mai strlucete nc, sunt realizate la Micene, n secolul XVI i. C. , dou mari morminte probabil princiare. Intr-un mediu relativ srac, opulena lor uimete. Aceste morminte conin obiecte din metal preios, dintre care multe provin din ntreaga Europ ; creaiile autohtone sunt decorate cu scene voit violente, ntr-un stil aproape brutal. ncepnd din 1400 i. C. , dup nimicirea Cretei micenienii construiesc puternice citadele fortificate, al cror aspect contrasteaz cu deschiderea ampl, spre natur a palatului cretan. Pereii sunt formai din blocuri imense de piatr, att de mari nct, dup cum spune legenda doar ciclopii ar fi putut s le transporte. n interiorul citadelelor, palatele

au dimensiuni reduse. ncperea lor principal este construit dup principiul megaronului, aflat la baza viitoarei arhitecturi greceti.Au fost gsite cldiri funerare n forma cpnei de zahar , rodul unei miestrii deosebite, care impun prin amploarea lor. Apariia marii statuare i a arhitecturii in piatr Sculptura se concentreaz pe doua tipuri precise : reprezentarea unui tnr gol (kuros ) i a unei fete mbrcate ( kore ) care constituiau punctul de plecare al ntregii statuare greceti. Aceste statui precum i acelea a perioadelor care urmeaz, erau pictate n ntregime. Sculpturile arhaice i-au gsit modele din statuara egiptean. La nceput statuile nu sunt foarte exacte, lipsa detaliilor diminundu-le expresivitatea. Dar cu timpul figurile se anim, modelul devine mai realist. Templele, edificii crora li se acord toat atenia, ncep s fie construite din piatra ; nc nu se folosete mortarul, elementele componente fiind fixate deseori prin suprapunere. Templul, iniial format dintr-un megaron, precedat de un pridvor, evolueaz ulterior pentru a se ajunge, n secolul VI la un plan din trei pari. Acum templul prezint un sanctuar format din trei nave i destinat adpostirii statuii de cult. Cnd este nconjurat de un ir de coloane, pe cele patru laturi, se numete peripter, iar atunci cnd coloanele se aliniaz pe dou rnduri se numete dipter. Mai mult, n secolul VI sunt prezente cele dou mari ordine arhitecturale: ordinul doric, care se rspndete pe Grecia continental (invadat de dorieni n secolul IX ), i ordinul ionic, care se dezvolt pe insule i pe rmurile Asiei Mici ( n Ionia). Templele dorice sunt masive. Construcia lor se bazeaz pe o rigoare arhitectural care acord o importan deosebit structurii n dauna decorului. Decorarea lor exterioar nseamn transpunerea n piatr a unor elemente funcionale din lemn. Ordinul ionic ofer un aspect mai suplu, punnd accent, n mod intenionat, asupra elementelor decorative. n Asia Mic, sub influena Orientului, se construiesc temple colosale, a cror reputaie este mare. Templele de pe insule au dimensiuni mult mai mici. Prima perioad a artei clasice Ordinul doric domina creaia arhitectural. Arhitecii se preocup de problemele arhitecturale ale construciei pentru a-i da o expresie perfect. Ei realizeaz corecii care permit atenuare deformrilor datorate efectelor opt. ncepnd din anul 447 i. C. , construcia Partenonului marcheaz apogeul acestei arhitecturi clasice. Datorita unei soluii ingenioase, Partenonul devine modelul ntregii creaii arhitecturale a celei de-a doua jumtate a secolului. Pe de alta parte, sculptorii renun la conveniile arhaice, pentru a da statuarei un ultim suflu vital care-i lipsea: micarea. Prelucrarea bronzului se generalizeaz i stpnirea tehnicii turnrii n cear pierdut i d mai mult suplee. La nceputul secolului V stilul sever i pune amprenta auster pe chipul acestor sculpturi.La mijlocul secolului, acest stil evolueaz imperceptibil, spre primul clasicism, reprezentat de cei trei mari sculptori ai secolului : Miron( Dicobolul ), Policlet ( Doriforul i

Diadumenos ) i Fidas (friza Partenonului). Clasicismul ncearc s creeze o impresie de perfect realism, construind un om ideal, care exprim msur i armonie . A doua perioad a artei clasice Secolul IV i. C. este o perioad de tranziie la arta elenistic. Arhitectura dezvolt gustul pentru decor, meninndu-i preocuparea pentru respectarea proporiilor. Un al treilea ordin, cel corintic, apare n interiorul edificiilor i amestecul stilurilor este tot mai frecvent . Arhitectura religioas creeaz un tip nou de mic edificiu circular a crui funcie exact nu se tie . n acelai timp arhitectura funerar renate.Sculptura abandoneaz severitatea rece de pn acum, abordnd un stil mai afectiv . Se dezvolt astfel un curent senzual care acord o mare atenie formelor sinuoase i graioase. La mijlocul secolului Praxitele realizeaz primul nud feminin: Afrodita din Cnidos. n sculptur se manifest o tendin mai realist i zbuciumat , care prefigureaz arta elenistic . Concomitent ia natere arta portretului , care nu corespunde spiritului caracteristic primei perioade. Arta elenistic n perioada elenistic apar numeroase orae noi , ceea ce permite triumful arhitecturii civile n piatr . Aceleai principii de simetrie i raionalism guverneaz urbanismul, dar preocuparea arhitecilor rmne adaptarea construciilor la configuraia locului i a peisajelor. n aceasta privin teatrele sunt exemple magnifice. Pretutindeni n ora cldirile pentru practicarea sportului, cele administrative i culturale, ca i locuinele private sunt construite din piatr. Cea mai frumoas realizare a acestui urbanism elenistic este Acropola din Pergam . Arhitectura evolueaz i n ceea ce privete structura sa. Spre deosebire de rigoarea clasic ,ea etaleaz gustul pentru ceremonii i pentru fast. Elementele sunt deturnate de la valoarea arhitectonic pentru a satisface o preocupare tot mai mare pentru decor. Sculptura elenistic pune n eviden o sensibilitate total diferit de spiritul clasic. La sfritul secolului se face simit o nou tendin expresionist , preocupat att de musculaturi exagerate ct i de subiectele legate de lupt i durere. Acest stil domin sculptura elenistic. Arta portretului cunoate un succes tot mai mare . Marea pictur greceasc a epocii elenistice este reprodus n frescele de la Pompei . Pictorii stpnesc exprimarea tridimensional . Arta greac dispare o dat cu cucerirea roman , dar ecoul ei se va prelungi nc mult timp, constituind o inepuizabil sursa de inspiraie pentru curentele ce vor urma . Literatura Homer este primul poet grec al carui nume ni s-a pastrat. Epopeile sale, Iliada si Odiseea - prima istorisind asediul Greciei si a doua prezinta intoarcerea lui Ulise in patrie -,

exprima conceptia dintre om si lume a vechilor greci si, operele lui Homer pot fi considerate adevarate izvoare istorice. Ritmate si melodice, versurile Iliadei si Odiseei, sunt interpretate de aezi si predate in scoli. Hesiod (sec VII i.Hr) exploateaza alte izvoare de inspiratie in aceeasi versificatie. Opera lui, Theogonia, relateaza inceputurile lumii , iar cea de-a doua opera, Munci si zile, viata taranului grec. Asemenea operelor lui Homer , si cele ale lui Hesiod sunt studiate in scoala. Poezia lirica ( Tirteu,Sappho,Solon si Pindar) infloreste in sec. VI-V i.Hr. Acompaniate de muzica si dans, versurile se adreseaza unor cercuri restranse ; exista si lirica festiva. Istoria Drama greaca, cu cele doua ramuri, tragedia si comedia (creata in sec.VI i.Hr) se desprinde de lirica festiva a sarbatorilor dedicate lui Dionysos (zeul vinului) . Teatrul lui Dionysos poate primi pana la 30 000 de spectatori , pe locurile cele mai bune aflandu-se magistratii si preotii cetatii, pe banii carora aveau loc reprezentaiile teatrale , un juriu desemneaza un invingator : poetul Eschil ( 525 450 i.Hr Prometeu inlantuit, Persii, Cei 7 contra Tebei ) si Sofocle ( 496 406 i.Hr Oedip rege, Antigona , Electra ) Euripide ( 480 406 i.Hr Ancesta , Electra , Bacantele ) este autorul dramei psihologice eroii sai fiind oameni reali , reprezentantul comediei politice , ii ridiculizeaza pe demagogi, critica institutiile si pe mai-marii vremii. Herodot ( cca 480 425 i.Hr) si Tucidide (460 400 i.Hr) sunt cei dintai mari istorici ai culturii europene. Completand informatia istorica cu cea geografica din Istorii , Herodot ofera un tablou complex al lumii Orientului si Europei , ramanand un model prin incercarea cercetarii adevarului. Tucidide, autor al Istoriei razboiului peloponesiac este adept al cercetarii riguroase a evenimentelor , studiind cauzele acestora si psihologia personajelor si astfel apropiindu-se de conceptia moderna , stiintifica a istoriei. Religia Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiati de oameni prin comportament si prin prezenta in viata muritorilor. Grecii isi venerau zeii , iar sarbatorile religioase erau evenimente importante in viata polisului. Exista insa si ceremonii secrete, misterele, adresate unui grup restrans de initiati ( zeita Demeter, din Eleusius). Competitii sportive, insotite de concursuri de poezie si muzica ( Jocurile de la Delfi si cele din Olimpia) celebrau zeii . Din anul 776 i.Hr anul primei olimpiade , sunt datate evenimentele istoriei grecesti .