Criticismul junimist: Titu Maiorescu

Cuprins
Titu Maiorescu , critic literar Studiile lui Titu Maiorescu Fondarea Junimii Periodizarea Junimii Convorbiri literare Concluzii Bibliografie

Titu Maiorescu
Titu Liviu Maiorescu, a fost academician, avocat, critic literar, eseist,

estetician, filosof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912i1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romane, personalitate remarcabil a Romniei sfritului secolului al xix-lea i nceputuluisecolului xx. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr fond, baza Junimismului politic i "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. nceputurile activitii de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiai despriri de generaia anterioar. Spre deosebire de anii premergtori revoluiei de la1848, cnd o nevoie acut de literatur original l fcea pe Heliade Radulescu s adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romneti, deceniul al aptelea al secolului XIX ajunsese s cunoasc o relativ afluen de poei i prozatori, ale cror mijloace artistice erau adesea mult disproporionate fa de idealurile i de preteniile lor. Se punea acum problema unei selectri a adevratelor valori pe baza unor criterii estetice i o asemenea sarcin i asum Maiorescu.

 Adversarii de idei i-au numit

depreciativ aciunea critic judectoreasc, ntruct studiile i articolele lui nu analizeaz detaliat opera literar discutat, ci conin mai mult sentine asupra ei. Acestea se ntemeiaz pe o vast cultur, un gust artistic sigur i pe impresionante intuiii. nsui mentorul Junimii considera acest fel de critic (net afirmativ sau negativ) necesar doar acelei epoci de confuzie a valorilor, urmnd ca modalitile ei de realizare s se nuaneze mai trziu, ntr-o via literar n care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic i, implicit, vor fi fcut s sporeasc exigena publicului.

I s-a reproat lui Maiorescu faptul c

n-a consacrat mai mult timp literaturii, dar, atta ct este, opera lui de critic marcheaz profund una dintre cele mai nfloritoare epoci din istoria literaturii romne: perioada marilor clasici. n privina comportrii, a felului de a fi i s-a reproat rceala, lipsa pasiunii, atitudinea olimpian, care prea s ascund un suflet uscat.

STUDIILE LUI TITU MAIORESCU

In "Conditiunea ideala", Titu Maiorescu ocupandu-se de obiectul poeziei precizeaza ca acesta este "totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusiv intelectuala". Deci iubirea, ura, tristetea, disperarea, mania constituie obiectul poezei, ele urmarind a avea concentrare, capacitate imaginativa si emotionala. In studiul "In contra directiei de azi in cultura romana" (1868), Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond, opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. In perioada interbelica, E. Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond, desigur etapa evolutiei culturii, literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu. In studiul "Directia noua in poezia si proza romana" (1872), criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. Astfel dupa V. Alecsandri, pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. Eminescu poet foarte tanar care publicase in "Convorbiri Literare" numai trei poezii. Remarca farmecul limbajului, ca semn al celor alesi, conceptia inalta privind intelegerea artei antice. In studiul "Comediile domnului Caragiale" (1885), criticul luand apararea lui Caragiale invinuit de imoralitate in arta, formuleaza cel mai important principiu al esteticii sale privind faptul ca adevarata arta nu poate fi decat morala, prin ridicare in sfera ideilor impersonale.

Titu Maiorescu, demonstrand valorile comicului ca o categorie importanta a esteticului, atrage atentia asupra faptului ca, in genere, indaratul oricarei comedii se ascunde o tragedie. Respinge amestecul politicului in literatura, precum si limitele unor spectatori in receptarea impresiei estetice.

Fondarea Junimii

Societatea Junimea a luat fiin la Iai n anul 1863, din iniiativa unor tineri rentori de la studii din strintate, n frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi i Teodor Rosetti. Ei i ncep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. Printr-o formul masonic, junimitii cnd vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde n negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu l inuse cu un an mai nainte, curnd dup instalarea sa la Iai, dovedise existena unui auditoriu cultivat, n stare s se intereseze de problemele tiinei, expuse n formele unei nalte inute academice. Experiena este reluat n februarie 1864 cu puteri unite. n cursul aceluiai ciclu, abordnd probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de cte dou ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi Preleciunile populare devin o lung tradiie a Junimii din Iai. Prin cotizaiile membrilor ei, Junimea devine proprietara unei tipografii, trecut mai trziu n alte mini. Asociaia nfiineaz i o librrie, pus sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disprut i ea dup o scurt funcionare. Existena tipografiei permite Junimii publicarea, ncepnd din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare.

Periodizarea Junimii
Junimea are o existen de mai multe decenii, cu activiti i orientri ce se schimb de la o etapa la alta. 1863-1874 - activitatea s-a desfurat la Iai i a fost important mai ales prin caracterul ei polemic n domeniul limbii, al literaturii i al culturii. Se promoveaz n aceast perioad principii estetice i sociale. Aceast etap ieean a societii, cu ntruniri sptmnale n casa lui Titu Maiorescu i cea a lui Pogor, constituie faza ideologic, de afirmare i de legitimare prin combaterea vechii direcii n cultura romn. Junimitii evit implicarea politic, activitatea lor vizeaz trei direcii: limba, literatura i cultura.
a doua etap, cea a edinelor duble (18741885), este marcat de intrarea junimitilor n viaa politic, n partidul conservator. Funcia de ministru al Instruciunii Publice l oblig pe Titu Maiorescu s se stabileasc la Bucureti. Lui I se altur Mihai Eminescu i Ioan Slavici, ca redactori la ziarul Timpul, oficiosul partidului conservator. Junimea se scindeaz, edinele se in att la Iai, n casa lui Vasile Pogor, ct i la Bucureti, n casa lui Titu Maiorescu. Activitile Junimii se ndreapt mai ales spre literatur dupa 1885 Junimea mpreun cu revista Convorbiri literare se muta la Bucureti. Activitatea junimitilor se canalizeaz n aceast perioad ctre preocupri universitare, cptnd un caracter academic. n aceast etap, junimitii se intereseaz de dezvoltarea altor domenii ale vieii culturale, neabordate pn acum i anume filozofia, istoria, geografia. Ca urmare, se public primele studii de istorie

Casa Pogor,locul de intalnire al junimistilor la Iasi

Convorbiri literare

Revista a fost organul de pres al Societii literare Junimea. Primul numr a aprut la 1 martie 1867, la Iai, unde revista a funcionat pn n 1886. ntre 1886 i 1944 apare la Bucureti, avndu-l ca redactor pe Iacob Negruzzi, care pred apoi conducerea unui comitet format din foti elevi ai lui Titu Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedini, P. P. Negulescu, Rdulescu-Motru.
Printre colaboratori s-au numrat Mihai Eminescu, care public aici majoritatea poeziilor sale; Ion Creang, care "subpublic" primele trei pri din "Amintiri" i o serie de poveti; Ion Luca Caragiale, care "subpublic" majoritatea comediilor sale; Ioan Slavici, care public nuvele i poveti; Vasile Alecsandri, George Cobuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I. Al. Brtescu Voineti i ali scriitori reprezentativi ai vremii. Publicaia se va bucura de cel mai nalt prestigiu din literatura romn, ea impunnd, nc de la apariia, o direcie nou, modern, ntregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic i sentimentul valorii estetice. Revista a fost organul de pres al Societii literare Junimea. Primul numr a aprut la 1 martie 1867, la Iai, unde revista a funcionat pn n 1886. ntre 1886 i 1944 apare la Bucureti, avndu-l ca redactor pe Iacob Negruzzi, care pred apoi conducerea unui comitet format din foti elevi ai lui Titu Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedini, P. P. Negulescu, Rdulescu-Motru.

Concluzii
Junimea a avut un rol important pentru ca a raspandit

spiritul critic, a incurajat literatura nationala, a educat oamenii prin cultura si a unificat limba romana literara.In concluzie spiritul junimist nsumeaz spiritul filozofic i oratoric, spiritul clasic i academic, ironia i spiritul critic. Epoca marilor calsici e de neconceput fara Titu Maiorescu. Influenta sa asupra contemporanilor, asupre evolutiei culturii si literaturii romane au fost atat de mari, incat putem spune ca el este cel care a realizat figura ideala a culturii si literaturii romane.

Bibliografie
http://www.preferatele.com/docs/romana/29/ contributia-lui-titu9.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu

Manual de limba si literatura romana pentru clasa a XI-a ed.Humanitas

http://www.e-

referate.ro/referate/Criticismul_junimist200703-02.html

Realizatori
Elevii: Petrescu Mihaela Ilie Maria Chelba Malvina Catalina Tronaru Andreea Georgiana Surdu Alice Floriana Prof. coordonator:

Barbu Corina