Sunteți pe pagina 1din 5

Toxicologia impurtitatii aerului

Analiza actiunii noxelor aflate in atmosfera precum si limitele admise acestora. Instituirea masurilor restrictive fata de poluarea atmosferei mai ales cand poluarea apare de la unitati industriale din zona. Este o parte importanta a toxicelor comunale cu deosebirea ca toxicologia comunala se mai ocupa si de puritatea apei potabile, a apelor reziduale, si a solului. Ecotoxicologia=studiaza actiunea nociva a diferitelor substante chimice asupra ecosistemului (apa-aersol-plante-animale) in corelatie cu replicile factorilor de mediu alterati asupra omului. Este o zona specializata in cadrul toxicelor mediului inconjurator.Se focalizeaza asupra impactului substantelor chimice asupra dinamiei populatiei din ecosistem. Toxicologia alimentatiei= este o parte a toxicologiei sanitare; studiaza actiunea nociva a aditivilor alimentari naturali/sintetici adaugati ca agenti de conservare sau de optimizare a aspectului sub forma de coloranti alimentari, sub forma de nitrati pt realizarea culorii roz a carnii, si a preparatelor din carne, diverse arome ; precum si E-urile.; Toxicologia alimentatiei urmareste si reglementeaza concentratia pesticidelor remanente in alimente, cerceteaza eventuala prezenta a unor micotoxine in substante alimentare, diagnostigheaza prin analiza alimentelor infestate: botulismul care alaturi de tetanus constituie singurele intoxicatii bacteriene care fac obiectul toxicologiei. Toxiinfectiile alimenatare nu sunt apanajul toxicologiei intrucat se produc in urma consumarii alimentelor contaminate cu bacterii care se dezvolta in organism. Toxicitatea pesticidelor= se ocupa cu estimarea gradului de toxicitate si periculozitate in conditii de utilizare a diferitelor produse. Impune un anumit timp de la aplicarea pesticidelor si pana la consumul alimentelor respective. Verificarea acestor norme se realizeaza prin determinarea continutului procentual de pesticide reziduale. Toxicitatea comportamentala =studiaza efectele subst. toxice asupra comportamentului uman si animal. Este domeniul in care se incadreaza toxicologia abuzului si dependenta substantelor stupefiante si halucinogene intrucat modificarile comportamentale din cazul toxicomaniilor un impact puternic atat asupra societatii cat si individului. Toxicologia cosmeticelor= studiaza compatibilitatile si efectele secundare locale si eventual sistematice ale comportarii preparatelor cosmetice.

Clasificarea substantelor toxice:


A. Dupa starea de agregare a substantelor: Toxici gazosi Toxici lichizi Toxici solizi B. Dupa provienenta subst toxice se impart in: -toxici organici naturali :-vegetali -sintetic -toxici organici de semisinteza si sinteza C. Dupa criteriul analitic: - toxici gazosi care se izoleaza in general prin recoltare din aerul comunal sau industrial mai rar acesti toxici pot fi recoltati din material biologic. Marea majoritate a toxicelor din aceasta categorie sunt anorganici -toxici volatili- toxici volatili izolati prin distilare din mediul acid sau mediul bazic -toxici volatili care se izoleaza prin antrenare cu vapori de apa (pct de fierbere mai mare de 100 C) fenolul, nitrobenzenul, aniline. Toxicii volatile sunt anorganici in marea lor majoritate. 1

-toxici minerali fixi- care se izoleaza prin mineralizarea sau distrugerea materiei organice , pot fi obtinuti prin extractie apoasa hidroalcoolica sau dializa. Acestea sunt considerate metode blande de separare pt a nu denatura substanta toxica. Prin aceasta metoda pot fi izolati nitriti, nitratii, cloratii, acizi corozivi, bazele caustice. -toxici organici fixi(nevolatili)-pot fi izolati din mediul acid (pt cei cu character slab acid/neutru) si din mediul bazic (pt cei cu caracter slab bazic). In ambele situatii, extractia se realizeaza cu solventi organici nepolari( cloroform,eter) si mai rar cu solventi organici slab polari (alcool). Substantele toxice-au o importanta deosebita asupra SN avand in vedere ca SN dirijeaza, controleaza functionalitatea tesuturilor si organelor. Anatomic SN se imparte in : SNC si SN periferic Functional SNC: SN somatic SN vegetativ (autonom) Substantele toxice cu actiune asupra SNC pot fi impartite in 2 mari grupe: 1. Substante toxice asupra SN somatic: A) Toxici deprimanti ai SNC (anestezici, hipnotici, alcool etilic, morfina, tranchilizante) B) Toxici stimulanti ai SNC care se impart in : anatagonisti ai depresiunii nervoase centrale Stimulanti ai centrilor respiratori Agenti psihomotori 2. Substante toxice cu actiune asupra SN vegetativ pot fi subdivizati in : -simpatomimetici - simpatolitici -parasimpatomimetici -parasimpatolitici -ganglioplegici Dupa natura organelor si sistemelor afectate : -toxici ai aparatului respirator de ex. toxici care produc frecvent edem pulmonary -toxic acut prin actiune directa (HCL, Cl, Br, NH3, CH3Cl, CH3Br) -toxici ai aparatului cardiovascular-clorura de bariu -toxici ai ficatului -toxici ai rinichilor Dupa intensitatea actiunii toxice cuantificata prin DL 50mg/kg UE, admite urmatoarea impartire: -substante f toxice DL 25-50 -substante toxice -substante nocive -substante slab toxice sau practice netoxice

In fct de caracter substantele toxice pot fi impartite in 2 mari categorii: 1.toxici organici 2.toxici anorganici Toxicii anorganici-sunt studiati dupa apartenenta elementelor principale la grupele principale si secundare ale sist periodic, in acest fel pot fi facute corelatii intre pozitia elementului central in sistem (prop fundamentale si analitice ce decurg din pozitia elementului central ) si actiunea toxica. Toxici organicii-sunt studiati dupa provienenta si destinatie iar in cadrul categoriilor corespunzatoare dupa incadrarea chimica in grupe functionale si dupa nucleul de baza. Substantele toxice pot fi impartite in mai multe categorii: 1.solventi, reactivi, materii prime, poluanti ai atm.Au reprezentanti in toate clasele chimice. 2.substante medicamentoase-excluzand anestezicile modern (derivati halogenati)nu pot fi considerate practic medicamente. Au reprezentanti incepand cu ac carboxilici terminand cu heterocicli. 3.subst. halucinogene: se impart in compusi de provienenta naturala cu N2 neciclic sau cyclic; sau compusi naturali cu N2 in molecula.In aceasta categorie pot face parte si compusi obtinuti prin sinteza (LSD). 4.pesticide antidaunatoare care pot fi clasificate dupa destinatie si unde este cazul si dupa structura chimica. 5.Toxinele care la randul lor pot fi clasificate in :-zootoxine; fitotoxine; bacteriotoxine (botulinica, toxina tetanica); micotoxinele; diverse ciuperci otravitoare; alfa toxine. 6.Aditivii alimentari-intra aromatizanti, indulcitori, coloranti, emulgatori. 7.detergenti- anionici; cationici; neionici.

Clasificarea intoxicatiilor
Intoxicatia sau otravirea este o reactie a organismului fata de o substanta straina corpului (xenobiotic sau subst exogena) care genereaza o stare patologica diferita de cea de boala. Complexitatea si intensitatea efectelor toxice locale sau generale sau altfel spus gravitatea intoxicatiei depinde de o insusire a subst, insusire care este determinata de propr fizice si chimice ale acesteia ce determina toxicitatea subst respective. Aceasta este o caracteristica similara cu nocivitatea, toxicitatea unei subst are o anumita cota sau grad de toxicitate care depinde nu numai de structura chimica ci si de cantitatea care a patruns in organism, de natura si sistemele afectate , precum si de mecanismul de actiune a acestora. In functie de natura sau originea intoxicatiile pot fi: -endogene -exogene.

1.INTOXICATIILE ENDOGENE sunt de fapt fals endogene intrucat agentul care poate fi un microorganism sau parazit provine din exteriorul organismului , el cedeaza toxinele generatoare de stari patologice, fiind distribuite in tot organismul prin circulatia sistematica dar fara sa fie produse in interior. Acest tip de intoxicatii pot fi la randul lor de origine celulara, microbiana (tuberculoza), parazitara , malaria. Toate aceste intoxicatii sunt de domeniu medical si se trateaza medicamentos. Exista doar 2 situatii in care desi agentul etiologic primar este un microorganism (bacilul tetanic, botulinic) efectele toxice pe care le produc acesti bacilli se datoreaza toxinelor emise de acestia, fie la poarta de intrare (in cazul tetanusului) fie inainte de pantrunderea in organism (botulism)-alimentele infestate contin deja toxina botulinica. 2.INTOXICATIILE EXOGENE sunt provocate de xenobiotic si intra in sfera de interes a toxicologiei. Toxicitatea este consecinta a 2 reactii antagoniste : -actiunea toxicului asupra organismului -actiunea organismului asupra toxicului In prezent se cunoaste ca toxicitatea se manifesta consecutiv strabaterii a 4 pasi de catre agentul toxic sau de catre metabolitii acestora: I . xenobioticul este livrat catre locul de actiune sau tinta (invazia) si poate exercita o actiune toxica directa. II. Toxicul ultim( xenobioticul este transformat sau semitransferat intr-un metabolit activ mai toxic decat produsul de baza-acest process se numeste activare toxica) interactioneaza cu moleculele tintei endogene. III. Declansarea de perturbari in structura celulara reprezentand momentul crucial al inducerii toxicitatii. IV. Sunt initiate mecanisme de reparare la nivel molecular, celular sau tisular cand perturbarile produse de agentul toxic depaseste capacitatea de reparare sau cand repararea devine dinou infestare a toxicitatii. Necroza tisulara, cancerul, fibroza sunt exemple de toxicitati induse chimic care se desfasoara in cei 4 pasi. Primul pas in producerea toxicitatii si anume faza de livrare a agentului toxic spre tesuturi, are ca finalitate formarea si persistenta unei cantitati de toxic la nivel molecular care este tinta toxicului respectiv. Concentratia finala a subst toxice depinde de 4 etapte care se desfasoara in contracarare una fata de alta. 1. A) absorbtia B) Eliminarea persistenta 2. A) distributia (spre tinta) B) deturnarea subst in directe opusa tintei 3. A) reabsorbtia B)excretia 4. A) activarea toxica B)detoxifierea 4

1. A) ABSORBTIA = este transformarea subst toxice de la locul de expunere in circulatia sistematica.Este influentata de conc subst toxice , de marimea suprafetei de expunere, de caracteristicile stratului epitelial in care toxicul este absorbit si de solubilitatea liposolubilelor,liposolubilele sunt mai repede absorbite de cellule. B) Toxicii pot fi eliminati in tot timpul transformari de la locul de expunere in circulatia sistematica. Eliminarea presistematica se petrece in mod current pt subst toxice absorbite in tractul gastrointestinal deoarece ei trebuie sa treaca mai intai prin celulele mucoasei gastro-intestinale, ficat, plamani inainte de a fi distribuiti in restul corpului prin circulatia sistematica. Mucoasa gastro-intestinului si ficatului pot elimina o fractiune din toxic in timpul trecerii prin tesuturi micsorand astfel biodisponibilitatea toxicului. Se poate spune ca eliminarea prin pasaj reduce efectele toxice ale agentului chimic care actioneaza asupra locurilor tinta prin intermediul circulatiei sistemice.

S-ar putea să vă placă și