Sunteți pe pagina 1din 13

Violena colar

Legea lui Antony despre violen: Nu fora - f rost de un ciocan mai mare

Un studiu realizat in SUA la inceputul anilor 90 arata ca : 20% din fenomenul global al victimizarii copiilor se petrece in scoala sau in jurul scolii ; agresiunea fizica este a treia cauza de ranire in scoala, dupa cazaturi si ranirile la activitatile sportive; agresiunea fizica include bataia (54%), impuscarea (14%), caderea in urma impingerii (11 %), lovirea (9 % ), lovirea cu un corp contondent (8 %) ; majoritatea agresiunilor (47%) se produc asupra elevilor din grupa de varsta 10-14 ani; 18 % dintre agresiuni sunt comise asupra elevilor cu varste intre 6 si 9 ani ;

in SUA se introduc zilnic in scoli aproximativ 270.000 de arme;


9% din elevii de clasa a VIII-a aduc la scoala o arma de foc, un cutit sau vin cel putin o data pe luna impreuna cu grupul de prieteni, pentru a-si asigura securitatea.

Violenta = agresivitate ?
Agresivitatea = comportament distructiv si violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine Poate fi considerata o trasatura interna, care tine mai mult de instinct, o potentialitate de a infrunta dificultatile, care este parte integranta a individului si asupra careia nu putem actiona, este deci un instinct. Pe de alta parte, aceasta este un raspuns al individului la conditiile de mediu. Exista o dimensiune externa a agresivitatii, ce tine de invatare, se construieste si poate fi controlata.Agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii si orice frustrare antreneaza o forma de agresivitate.

Definitie Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social, si care se traduce printr-o pierdere a integritatii, ce poate fi fizica, psihica sau materiala. Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune, prin folosirea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau. (Eric Debarbieux)

Cauzele violentei scolare:


Mediul familial
Copiii provin din familii dezorganizate; ei au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca, de somaj. Apar probleme familiale foarte grave, care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copiilor, neglijenta. Se adauga si importante carente educationale - lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca "bataia-i rupta din rai". Unii parinti nu le impun copiilor nici un fel de interdictii, de reguli, nu sunt exigenti, iar aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor profesorilor.

Mediul social contine numeroase surse ce intretin


violenta scolara: - situatia economica - slabiciunea mecanismelor de control social, - inegalitatile sociale, - criza valorilor morale, - mass-media, - lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Pentru fostele tari comuniste, cresterea functionala a violentei depinde de factorii: - liberalizarea mass-media (prin intermediul careia se fac cunoscute fapte violente ce erau trecute sub tacere in regimul comunist), - lipsa exercitiului democratic - slabirea autoritatii statului si a institutiilor angajate sa asigure respectarea legii, - accesul la mijloace de agresiune (arme).

Ursul imblanzit
La o gradina zoologica dintr-un oras isi ducea zilele un urs foarte mare si aratos. Cusca lui era insa foarte mica, pentru ca, vazandu-l cum arata, tuturor ingrijitorilor le era frica de el. Se temeau si pentru ca ursul era foarte agitat si nervos. Racnea, lovea cu labele si incerca mereu sa atace, asa ca toata lumea statea departe de el. Chiar si pe cei mai prietenosi ingrijitori ii speria cu cate un raget sau cu cate o laba in gratiile custii. Foarte curand nimeni nu se mai apropia de cusca ursului atat de manios. Ca sa-l hraneasca ii aruncau mancarea si plecau cat mai repede. Ursul era manios pentru ca nu i se dadea mancarea pe care si-ar fi dorit-o, iar cusca fiind atat de mica se invartea pe loc si facea mare galagie. S-a intamplat ca ingrijitorul care trebuia sa se ocupe de el a avut niste probleme familiale si ca sa fie sigur ca ursul cel nervos nu va face rau nimanui, a mutat cusca ursului intr-un loc dosnic si parasit unde nimeni nu-l putea vizita. Ursul a ajuns astfel singur. Intr-o zi, pentru ca la gradina zoologica erau aduse din ce in ce mai multe animale, administratorul sef a angajat si o ingrijitoare care era mare specialista in intelegerea animalelor. La inceput, timp de cateva zile ea a vizitat toate animalele si asa a ajuns si la bietul urs. L-a privit cum rage si se repezea cu labele in gratiile usii, apoi cum refuza mancarea pe care i-o oferea. Ingrijitoarea a inceput sa-l viziteze in mod regulat, sa-i vorbeasca linistit, iar ursul cel mare a devenit treptat mai ascultator, caci intelegea ca i se dorea binele. Timpul a trecut si a sosit ziua fericita cand ursul a fost mutat inre-un spatiu mai larg, plin de brazi, unde putea sa se plimbe impreuna cu alti ursi, sa stea intins la soare. La inceput s-a descurcat mai greu, dar treptat si-a facut noi prieteni, caci ingrijitoarea cea noua l-a ajutat. Ceilalti ingrijitori preziceau ca ursul va reveni la obiceiurile lui, dar acest lucru nu s-a intamplat caci golul din sufletul ursului disparuse. De atunci, ursul face tot felul de ghidusii si mormaie vesel, spre incantarea turistilor.

ale elevului sunt intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente, iar lor li se adauga problemele specifice adolescentei. Adolescentul doreste sa fie inteles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiva, dar, de cele mai multe ori, el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Violenta in scoala pleaca, in primul rand, de la un deficit de comunicare. A lupta impotriva violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul educational.
Trasaturile de personalitate

Tipologia violentei In functie de planul de manifestare a atacului distingem: - violenta fizica - violenta verbala Criteriul aspectului clinic structureaza: - violente determinate de conflicte "normale" intre colegi; - violente determinate de conflicte intre bande/grupuri de elevi; - violente determinate de conflictul adult-elev

Prevenirea violentei
Preventia primara prin dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de fiecare elev, exprimarea increderii in capacitatea lui de a reusi, valorizarea efortului elevului; Preventia secundara realizata de profesor printr-o observare atenta a comportamentului poate repera efectele unor violente la care elevul a fost supus in afara mediului scolar; semnaland profesionistilor (psihologului scolar, asistentului social) cazul respectivilor elevi, pot fi luate masuri de ajutor si de protectie care sa vizeze inlaturarea cauzelor abuzurilor si reducerea tulburarilor somatice, psihice si comportamentale induse prin violenta; Preventia tertiara ce are in vedere sprijinul direct adus elevilor care manifesta comportamente violente; aceasta urmareste prevenirea recidivei si presupune adoptarea unor masuri dupa producerea comportamentului violent: - mentionarea unor asteptari pozitive fata de ei, - dezvoltarea sentimentului de apartenenta comunitara, - exprimarea preocuparii fata de situatia lor - integrarea lor in activitatile grupului

Sa exmatriculam violenta !!!