Sunteți pe pagina 1din 10

12

LUCRAREA CS 2

REDRESORUL MONOFAZAT BIALTERNAN N PUNTE
COMANDAT


1. Obiectul lucrrii

n cadrul lucrrii se studiaz un redresor monoIazat bialternant n punte cu tiristoare,
deci comandat. Schema sectiunii de Iort a redresorului este prezentat n Iig. 1.

1
2
u
3
4
Tr 1
Tr 2
2
S
S
R
C
R
C
R
C
R
C
R
C
1
1 u
d
+
-
T
1
T
4
T
3
T
2


Fig. 1. Schema de fort a redresorului monoaf:at bialternant in punte comandat.

Schema contine tiristoarele T
k
(k14), sigurantele ultrarapide S, elementele de
protectie mportiva supratensiunilor (RC, RC
1 1
) si transIormatoarele de impuls Tr
1
si Tr
2
care
Iurnizeaz tensiunile de comand ce determin amorsarea tiristoarelor. Fiecare transIormator
de impuls are 2 secundare, deci sunt comandate simultan T
1
si T
2
, respectiv T
3
si T
4
la interval
de 180 electrice. Diodele conectate n secundarele transIormatoarelor de impuls au rolul de a
mpiedica aplicarea semnalelor negative pe portile tiristoarelor.
n Iiecare semiperioad a tensiunii de alimentare u
2
conduc cte 2 tiristoare , si anume
cele aIlate n bratele opuse ale puntii (T
1
cu T
2
, respectiv T
3
cu T
4
). n Iig. 2 este prezentat
Iorma de und a tensiunii redresate u
d
la iesirea redresorului pentru valori mici ale sarcinii
rezistive, respectiv rezistiv-inductive si un unghi de comand al tiristoarelor.

13
t
2 3 4
u
2
t
t
u
c T1, T2

u
d
t
t
u
d
Sarcin R
Sarcin RL
u
c T3, T4



Fig. 2. Tensiunea redresat la curenti mici (in gol) i tensiunile de comand u
c
.

ntrzierea a impulsurilor de comand u
c
este reglabil Iat de trecerea prin zero a
tensiunii de alimentare u
2
ntre 0 si 180 grade electrice, dar deIazajul dintre impulsurile celor
2 ramuri se mentine mereu 180 grade electrice. ModiIicarea ntrzierii impulsurilor de
comand, deci a unghiului de comand (reglaj) al redresorului se Iace dintr-un potentiometru
aIlat pe panoul Irontal al redresorului.
Tensiunea redresat n gol pentru unghiul de comand , se calculeaz cu relatiile:
U U
d d

=
+
0
1
2
cos
pentru sarcin rezistiv (1)
U U
d d
=
0
cos pentru sarcin rezistiv-inductiv, (2)
unde U
U
d0
2
2 2
=

, U
2
Iiind valoarea eIectiv a tensiunii de alimentare (secundare).
14
PerIormantele redresorului se deIinesc prin caracteristicile de reglaj ( )
const I
d
d
f U
=
=

,
caracteristicile externe ( )
const
d d
I f U
=
=

si caracteristicile pe partea de curent alternativ.


Caracteristicile pe partea de curent alternativ sunt caracteristicile redresorului privit ca
sarcin alimentat de la retea. Tensiunea de alimentare a redresorului este sinusoidal, dar
curentul absorbit este nesinusoidal. InIluenta redresorului asupra retelei si caracterizarea
regimului deIormant care apare se Iace prin urmtorii parametri:
- puterea aparent absorbit de redresor:
S U I =
1 1
(3)
- Iactorul de putere al redresorului:
cos =
P
S
(4)
- componenta activ a curentului absorbit:
I
P
U
a 1
1
= (5)
- puterea Iurnizat pe partea de curent continuu:
P U I
d d d
= (6)
- randamentul redresorului:
=
P
P
d
(7)
Calitatea tensiunii redresate se apreciaz cu ajutorul Iactorului de ondulatie:
k k
f
=
2
1, (8)
unde k
U
U
f
d
d
= este Iactorul de Iorm.
Blocul de comand care Iurnizeaz tensiunile u
c
transIormatoarelor de impuls Tr
1
si
Tr
2
este realizat cu tranzistoare. Schema lui Iunctional este prezentat n Iig. 3, iar Iormele
de und n diverse puncte ale schemei Iunctionale n Iig. 4.

BSTC
STC1 STC2
GTLV
u
2
k
Comp
a
b
Separator
i formator
de impulsuri
C.D.
C.D.
c
d
e
f
g
la Tr. 1
la Tr. 2 u
r


Fig. 3. Schema functional a blocului de comand.

Blocul de comand contine blocul surselor de tensiune continu (BSTC) cu sursele
STC1 si STC2, un generator de tensiune liniar variabil GTLV care produce la iesire o
tensiune liniar cresctoare (Iig. 4a) sincron cu tensiunea alternativ de alimentare u
2
, un
comparator COMP, un separator si Iormator de impulsuri si dou circuite de derivare CD.
ModiIicarea unghiului de comand se Iace modiIicnd valoarea tensiunii de
reIerint U
r
a comparatorului, tensiune Iurnizat de STC1. Potentiometrul respectiv se aIl pe
panoul Irontal al redresorului.
15
t
2 3 4
u
2
t
t
t
t
u
r
a; b
ntre 9-10
c
t
d
t
e
f
g
ntre 5-10
ntre 6-10
ntre K i P
la T1
ntre K i P
la T3


Fig. 4. Forme de und caracteristice functionrii blocului de comand.

Comparatorul livreaz un semnal la iesire ori de cte ori nivelul tensiunii liniar
variabile depseste nivelul tensiunii de reIerint U
r
(Iig. 4c).
Separatorul si Iormatorul de impulsuri Iurnizeaz la iesirile sale separat impulsurile
corespunztoare semialternantelor pozitive (Iig. 4d) si semialternantelor negative (Iig. 4e) ale
tensiunii u
2
. Circuitele de derivare CD prelucreaz semnalele nainte ca ele s Iie transmise
spre primarul transIormatoarelor de impuls Tr
1
si Tr
2
(Iig. 4I si g).

2. Descrierea montajului

Se va executa montajul din Iig. 5.
16

REDRESOR
R
A
3
V
1
A
1 W
*
*
S
220 V
Osc
V
2
A
2
Tr
Bloc comand
220 V
V
3
V
4
L
K
+
-

Fig. 5. Schema de montaf pentru studiul redresorului monofa:at bialternant in punte
comandat.

n cadrul montajului s-au Icut notatiile:
A
1
, A
2
- ampermetre Ieromagnetice; A
3
- ampermetru magnetoelectric; J
1
, J
2
, J
4
voltmetre
Ieromagnetice; J
3
- voltmetru magnetoelectic; W - wattmetru electrodinamic; DT - divizor de
tensiune; OSC - osciloscop catodic.

3. Chestiuni de studiat

Se vor studia:
3.1. Modul de Iunctionare al schemei de comand.
3.2. Caracteristicile de reglaj ale redresorului ( )
const I
d
d
f U
=
=

pentru sarcin
rezistiv R si pentru sarcin rezistiv-inductiv RL. Datele obtinute din msurtori si
rezultatele calculate se vor trece n tabelul 1.
3.3. Caracteristicile externe ( )
const
d d
I f U
=
=

pentru sarcin rezistiv R si pentru


sarcin rezistiv-inductiv RL.
3.4. Caracteristicile redresorului pe partea de curent alternativ si regimul deIormant.
Datele obtinute din msurtori la punctele 3.2, 3.3 si 3.4 si rezultatele calculelor se vor trece
n tabelul 2.

4. Modul de experimentare

4.1. Avnd n vedere cele expuse la punctul 1, se vor msura semnalele n diverse
puncte ale blocului de comand cu ajutorul osciloscopului catodic. Punctele de msur sunt
conectate la borne pe panoul Irontal al redresorului, numerele de ordine ale bornelor ntre care
trebuiesc eIectuate msurtori Iiind artate n Iig. 4.
Se va reprezenta graIic pe hrtie milimetric trenul de impulsuri de comand aplicat
tiristorului T
1
, evidentiindu-se amplitudinea, durata si Irecventa impulsurilor de comand.
Schema electric detaliat a blocului de comand si modul ei de Iunctionare sunt prezentate n
anexa 1.

17
4.2. Caracteristicile de reglaj ( )
const I
d
d
f U
=
=

se vor ridica, att pentru sarcin


rezistiv, ct si pentru sarcin rezistiv - inductiv la un curent de sarcin ct mai mic posibil
pentru a avea n redresor cderi de tensiune ct mai mici. Curentul de sarcin se mentine
constant pentru toate valorile unghiului de comand la care se ridic caracteristicile.
Unghiul se msoar pe ecranul osciloscopului n momentul cnd se vizualizeaz tensiunea
u
d
, Icndu-se apoi conversiunea msgrade electrice, avnd n vedere c Irecventa tensiunii
u
2
este 50Hz. Datele se trec n tabelul 1.
Pentru sarcin rezistiv, inductivitatea L este scurcircuitat. Pentru diverse valori ale
unghiului de comand (reglabil cu ajutorul potentiometrului de pe panoul Irontal al
redresorului), cuprinse ntre 0 si 180 electrice se citesc indicatiile voltmetrelor J
2
, J
3
, J
4
si
ampermetrului A
3
. Datele se trec tot n tabelul 1.
Tensiunea redresat n gol pentru unghiul de comand , U
d
, se calculeaz n Iunctie
de natura sarcinii cu relatiile (1) sau (2). Valorile obtinute se trec tot n tabelul 1 si se compar
cu cele msurate. Caracteristicile de reglaj se reprezint graIic. De asemenea, se vor
reprezenta graIic pentru 2 valori ale unghiului de comand , tensiunea redresat u
d
si
tensiunea la bornele tiristorului T
1
, msurate cu ajutorul osciloscopului. Se vor explica Iormele
de und obtinute.
4.3. Caracteristicile externe ( )
const
d d
I f U
=
=

se ridic reglnd curentul de sarcin I


d

si mentinnd constant unghiul de comand . Ele se vor ridica pentru 2 valori ale unghiului
de comand , nti pentru sarcin rezistiv si apoi pentru sarcin rezistiv-inductiv. Reglajul
curentului I
d
se realizeaz modiIicnd valoarea rezistentei reostatului R. Nu se va depsi
curentul maxim admis de reostat (de obicei 4A cu ramurile conectate n paralel). Datele se trec
n tabelul 2. Se reprezint graIic caracteristicile externe.
4.4. Pentru a evidentia n plus caracteristicile redresorului pe partea de c.a. si puterea
reactiv absorbit, Iat de rezultatele obtinute n urma calculelor Icute pe baza datelor de la
punctul 4.3 se mentine constant puterea continu P U I
d d d
= pentru 4 valori ale unghiului
modiIicnd curentul de sarcin I
d
cu ajutorul reostatului R. Msurtorile se vor Iace pentru
sarcin rezistiv si rezistiv-inductiv. Datele se trec n tabelul 2. Calculele se Iac cu ajutorul
relatiilor (3)(8). Se reprezint graIic variatia ( ) f = cos si Iormele de und ale tensiunii si
curentului pe partea de c.a. a redresorului.

5. ntrebri recapitulative

5.1. Explicati modul de Iunctionare al redresorului monoIazat bialternant n punte,
comandabil si Iormele de und din Iig. 2.
5.2. De ce pentru o sarcin rezistiv-inductiv tensiunea redresat poate lua si valori
instantanee negative?
5.3. Care sunt cauzele care determin o caracteristic de sarcin cztoare?
5.4. Cum se explic Iaptul c pe msur ce se creste unghiul de comand, Iactorul de
putere scade?
5.5. Cum poate Ii mbunttit Iactorul de putere al unui redresor comandabil?
5.6. Poate Iunctiona un redresor comandabil cu diod de regim liber n regim de
invertor?
5.7. Explicati principiul de Iunctionare al blocului de comand.
1
8

T
a
b
e
l
u
l

1


M

r
i
m
i

m

s
u
r
a
t
e

M

r
i
m
i

c
a
l
c
u
l
a
t
e



O
s
c


J
2

J
3


J
4


A
3


U
U
d
0
2
2
2
=



c
o
s




+
=
R
L
s
U
R
s
U
U
d d
d
.
c
o
s
.
2
c
o
s
1
0 0



k
U U
f
d d
=


N
r
.

c
r
t
.


U
2

U
d


U
d


I
d







m
s

V

V

V

A

V

g
r
d

-

V

-












T
a
b
e
l
u
l

2


M

r
i
m
i

m

s
u
r
a
t
e

M

r
i
m
i

c
a
l
c
u
l
a
t
e


N
r
.


J
1


A
1


W


J
2


A
2


J
3


J
4


A
3


S
U
I
=
1
1

c
o
s

=
P S

I
P
U
a
1
1
=


P
U
I
d
d
d
=

=
P
P
d

d d
f
U U
k
=

1
2

=
f
k
k


c
r
t
.

U
1

I
1

P

U
2

I
2

U
d

U
d

I
d









V

A

W

V

A

V

V

A

V
A

-

A

W

-

-

-


















19


Schema electric a blocului de comand este dat n Iig. 6. Pentru urmrirea
Iunctionrii ei, n Iig. 7 sunt date variatiile potentialelor n diIerite puncte de interes ale
schemei. TransIormatorul de alimentare Tr Iurnizeaz n secundar dou tensiuni alternative de
11,5V si 23V si, printr-un redresor, tensiunile continue de 22V si -9V.
n punctul (a), n baza tranzistorului T
1
, se aplic alternantele negative ale tensiunii de
reIerint (11,5V). Emitorul lui este legat la -9V. n Iunctie de cum este potentialul bazei Iat
de -9V, T
1
se blocheaz sau se satureaz. n momentul t
1
cnd potentialul bazei lui T
1
devine
mai mic dect cel al emitorului, acesta se blocheaz si condensatorul C
1
se ncarc prin R
1
cu
o constant de timp
1 1 1
0 046 = = R C s , . n momentul t
2
, T
1
se satureaz si C
1
se descarc prin
R
2
cu o constant de timp
1 2 2
68 = = R C s. n momentul t
3
, ciclul se reia. n lipsa restului
montajului, la bornele lui C
1
s-ar obtine o tensiune n dinte de Iierstru (linia punctat din Iig.
7b). Prin intermediul diodei D
2
se compar potentialul punctului (b) cu un potential continuu
care poate Ii reglat cu ajutorul potentiometrului R. n momentul n care potentialul punctului
(b) este mai mare dect potentialul cursorului lui R, dioda D
2
se deschide si produce saturarea
lui T
3
(acest moment este marcat cu A n Iig. 7b). n continuare, potentialul lui (b) rmne
constant pn n momentul t
2
, cnd devine nul. Acest moment coincide cu blocarea lui T
3
.
Rezult c momentul saturrii lui T
3
poate Ii reglat, n intervalul unei semiperioade, cu
ajutorul potentiometrului R. n colectorul lui T
3
(punctul (c)) tensiunea este dreptunghiular,
avnd Iaza Irontului posterior variabil (Iig. 7c). Cu T
4
se produce o inversare, adic n (I) se
obtine o tensiune dreptunghiular cu Iaza Irontului anterior variabil. De remarcat c unghiul
dintre dou Ironturi este constant si egal cu 180 grade electrice. Perechile de diode D
3
, D
5
si
D
4
, D
6
separ trenul de impulsuri. Dac n (e) potentialul este negativ, D
5
se deschide
transmitnd potentialul negativ n (e
1
). n acest interval de timp (aproximativ 180 grade
electrice) o blocare a lui T
5
duce la transmiterea potentialului pozitiv (22V) n baza lui T
6
(n
(h)), care se satureaz. Pe durata celeilalte semialternante blocarea lui T
5
transmite potentialul
pozitiv n (g) ducnd la saturarea lui T
7
. Potentialele n punctele (g) si (h), (Iig. 7g si Iig. 7h)
sunt deja dou trenuri de semnale dreptunghiulare avnd Ironturile anterioare cu Iaz variabil
si deIazate ntre ele constant cu 180 grade electrice. n punctele 5 si 6 se vor msura
potentialele din (h) si (g) (Iig. 7). Tranzistorul T
8
se satureaz cnd se satureaz T
6
, iar T
9
cnd
se satureaz T
7
. Ca atare, colectoarele tranzistoarelor T
8
si T
9
vor avea potentiale identice cu
cele din punctele 6, respectiv 5.
Urmeaz apoi derivarea tensiunilor dreptunghiulare. De exemplu, pe ramura lui T
8
:
cnd T
8
se blocheaz, condensatorul C
2
se ncarc prin R
2
si dioda D
7
. La bornele
transIormatorului de impuls se va aplica numai cderea de tensiune de pe D
7
, deci un semnal
nensemnat. Apoi, cnd T
8
se satureaz, C
2
se descarc prin T
8
si transIormatorul de impuls.
Curentul are Iorm de impuls, la Iel si tensiunea la bornele secundarelor. n mod identic se
ntmpl pe ramura lui T
9
.
Se observ c blocul de comand produce trenuri de impulsuri, variabile ca Iaz Iat
de tensiunea de alimentare, deIazajul dintre impulsurile celor dou ramuri Iiind de 180 grade
electrice. ntreruptorul K (Iig. 6) poate introduce o rezistent Iix n circuitul lui R. Cu ajutorul
lui K se limiteaz reglajul unghiului de comand n regim de invertor ntre 90 grade si 180
grade electrice.
2
0

1
1
V
~
+
2
2
V
-
9
V
2
3
V
~
0
R
2
2
0
V
~
a b
R
1
R
2
T
1
T
r
+
2
2
V
9
1
0
C
1
D
1
D
2
1
k
R
1
k
+
2
2
V
1
,
9
k
K
1
k
T
2
-
9
V
T
4
-
9
V
T
3 c
T
5
D
3
D
4
f
e
1
e
d
D
6
D
5
7
T
6
T
7
g
h
6
5
T
8
T
9
R
'
2
R
3
D
8
C
3
C
2
D
7
2
3
V
~
1
1
V
~


F
i
g
.

6
.

S
c
h
e
m
a

e
l
e
c
t
r
i
c


a

b
l
o
c
u
l
u
i

d
e

c
o
m
a
n
d

.

21

t
2 3 4
t
t
t
t
b
ntre 9-10
c
t
d; e
t
ntre 6-10
ntre 3-4
ntre 1-2
-9V
A
A A A
a
t
3
t
1
t
2
t
d e
f
t
g
t
h
t
ntre 5-10


Fig. 7. Formele tensiunilor in diferite puncte din schema pre:entat in fig. 6.

S-ar putea să vă placă și