Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRAREA CS 2
REDRESORUL MONOFAZAT BIALTERNAN N PUNTE
COMANDAT
1. Obiectul lucrrii
n cadrul lucrrii se studiaz un redresor monoIazat bialternant n punte cu tiristoare,
deci comandat. Schema sectiunii de Iort a redresorului este prezentat n Iig. 1.
1
2
u
3
4
Tr 1
Tr 2
2
S
S
R
C
R
C
R
C
R
C
R
C
1
1 u
d
+
-
T
1
T
4
T
3
T
2
Fig. 1. Schema de fort a redresorului monoaf:at bialternant in punte comandat.
Schema contine tiristoarele T
k
(k14), sigurantele ultrarapide S, elementele de
protectie mportiva supratensiunilor (RC, RC
1 1
) si transIormatoarele de impuls Tr
1
si Tr
2
care
Iurnizeaz tensiunile de comand ce determin amorsarea tiristoarelor. Fiecare transIormator
de impuls are 2 secundare, deci sunt comandate simultan T
1
si T
2
, respectiv T
3
si T
4
la interval
de 180 electrice. Diodele conectate n secundarele transIormatoarelor de impuls au rolul de a
mpiedica aplicarea semnalelor negative pe portile tiristoarelor.
n Iiecare semiperioad a tensiunii de alimentare u
2
conduc cte 2 tiristoare , si anume
cele aIlate n bratele opuse ale puntii (T
1
cu T
2
, respectiv T
3
cu T
4
). n Iig. 2 este prezentat
Iorma de und a tensiunii redresate u
d
la iesirea redresorului pentru valori mici ale sarcinii
rezistive, respectiv rezistiv-inductive si un unghi de comand al tiristoarelor.
13
t
2 3 4
u
2
t
t
u
c T1, T2
u
d
t
t
u
d
Sarcin R
Sarcin RL
u
c T3, T4
Fig. 2. Tensiunea redresat la curenti mici (in gol) i tensiunile de comand u
c
.
ntrzierea a impulsurilor de comand u
c
este reglabil Iat de trecerea prin zero a
tensiunii de alimentare u
2
ntre 0 si 180 grade electrice, dar deIazajul dintre impulsurile celor
2 ramuri se mentine mereu 180 grade electrice. ModiIicarea ntrzierii impulsurilor de
comand, deci a unghiului de comand (reglaj) al redresorului se Iace dintr-un potentiometru
aIlat pe panoul Irontal al redresorului.
Tensiunea redresat n gol pentru unghiul de comand , se calculeaz cu relatiile:
U U
d d
=
+
0
1
2
cos
pentru sarcin rezistiv (1)
U U
d d
=
0
cos pentru sarcin rezistiv-inductiv, (2)
unde U
U
d0
2
2 2
=
, U
2
Iiind valoarea eIectiv a tensiunii de alimentare (secundare).
14
PerIormantele redresorului se deIinesc prin caracteristicile de reglaj ( )
const I
d
d
f U
=
=
,
caracteristicile externe ( )
const
d d
I f U
=
=
pentru sarcin
rezistiv R si pentru sarcin rezistiv-inductiv RL. Datele obtinute din msurtori si
rezultatele calculate se vor trece n tabelul 1.
3.3. Caracteristicile externe ( )
const
d d
I f U
=
=
r
i
m
i
m
s
u
r
a
t
e
M
r
i
m
i
c
a
l
c
u
l
a
t
e
O
s
c
J
2
J
3
J
4
A
3
U
U
d
0
2
2
2
=
c
o
s
+
=
R
L
s
U
R
s
U
U
d d
d
.
c
o
s
.
2
c
o
s
1
0 0
k
U U
f
d d
=
N
r
.
c
r
t
.
U
2
U
d
U
d
I
d
m
s
V
V
V
A
V
g
r
d
-
V
-
T
a
b
e
l
u
l
2
M
r
i
m
i
m
s
u
r
a
t
e
M
r
i
m
i
c
a
l
c
u
l
a
t
e
N
r
.
J
1
A
1
W
J
2
A
2
J
3
J
4
A
3
S
U
I
=
1
1
c
o
s
=
P S
I
P
U
a
1
1
=
P
U
I
d
d
d
=
=
P
P
d
d d
f
U U
k
=
1
2
=
f
k
k
c
r
t
.
U
1
I
1
P
U
2
I
2
U
d
U
d
I
d
V
A
W
V
A
V
V
A
V
A
-
A
W
-
-
-
19
Schema electric a blocului de comand este dat n Iig. 6. Pentru urmrirea
Iunctionrii ei, n Iig. 7 sunt date variatiile potentialelor n diIerite puncte de interes ale
schemei. TransIormatorul de alimentare Tr Iurnizeaz n secundar dou tensiuni alternative de
11,5V si 23V si, printr-un redresor, tensiunile continue de 22V si -9V.
n punctul (a), n baza tranzistorului T
1
, se aplic alternantele negative ale tensiunii de
reIerint (11,5V). Emitorul lui este legat la -9V. n Iunctie de cum este potentialul bazei Iat
de -9V, T
1
se blocheaz sau se satureaz. n momentul t
1
cnd potentialul bazei lui T
1
devine
mai mic dect cel al emitorului, acesta se blocheaz si condensatorul C
1
se ncarc prin R
1
cu
o constant de timp
1 1 1
0 046 = = R C s , . n momentul t
2
, T
1
se satureaz si C
1
se descarc prin
R
2
cu o constant de timp
1 2 2
68 = = R C s. n momentul t
3
, ciclul se reia. n lipsa restului
montajului, la bornele lui C
1
s-ar obtine o tensiune n dinte de Iierstru (linia punctat din Iig.
7b). Prin intermediul diodei D
2
se compar potentialul punctului (b) cu un potential continuu
care poate Ii reglat cu ajutorul potentiometrului R. n momentul n care potentialul punctului
(b) este mai mare dect potentialul cursorului lui R, dioda D
2
se deschide si produce saturarea
lui T
3
(acest moment este marcat cu A n Iig. 7b). n continuare, potentialul lui (b) rmne
constant pn n momentul t
2
, cnd devine nul. Acest moment coincide cu blocarea lui T
3
.
Rezult c momentul saturrii lui T
3
poate Ii reglat, n intervalul unei semiperioade, cu
ajutorul potentiometrului R. n colectorul lui T
3
(punctul (c)) tensiunea este dreptunghiular,
avnd Iaza Irontului posterior variabil (Iig. 7c). Cu T
4
se produce o inversare, adic n (I) se
obtine o tensiune dreptunghiular cu Iaza Irontului anterior variabil. De remarcat c unghiul
dintre dou Ironturi este constant si egal cu 180 grade electrice. Perechile de diode D
3
, D
5
si
D
4
, D
6
separ trenul de impulsuri. Dac n (e) potentialul este negativ, D
5
se deschide
transmitnd potentialul negativ n (e
1
). n acest interval de timp (aproximativ 180 grade
electrice) o blocare a lui T
5
duce la transmiterea potentialului pozitiv (22V) n baza lui T
6
(n
(h)), care se satureaz. Pe durata celeilalte semialternante blocarea lui T
5
transmite potentialul
pozitiv n (g) ducnd la saturarea lui T
7
. Potentialele n punctele (g) si (h), (Iig. 7g si Iig. 7h)
sunt deja dou trenuri de semnale dreptunghiulare avnd Ironturile anterioare cu Iaz variabil
si deIazate ntre ele constant cu 180 grade electrice. n punctele 5 si 6 se vor msura
potentialele din (h) si (g) (Iig. 7). Tranzistorul T
8
se satureaz cnd se satureaz T
6
, iar T
9
cnd
se satureaz T
7
. Ca atare, colectoarele tranzistoarelor T
8
si T
9
vor avea potentiale identice cu
cele din punctele 6, respectiv 5.
Urmeaz apoi derivarea tensiunilor dreptunghiulare. De exemplu, pe ramura lui T
8
:
cnd T
8
se blocheaz, condensatorul C
2
se ncarc prin R
2
si dioda D
7
. La bornele
transIormatorului de impuls se va aplica numai cderea de tensiune de pe D
7
, deci un semnal
nensemnat. Apoi, cnd T
8
se satureaz, C
2
se descarc prin T
8
si transIormatorul de impuls.
Curentul are Iorm de impuls, la Iel si tensiunea la bornele secundarelor. n mod identic se
ntmpl pe ramura lui T
9
.
Se observ c blocul de comand produce trenuri de impulsuri, variabile ca Iaz Iat
de tensiunea de alimentare, deIazajul dintre impulsurile celor dou ramuri Iiind de 180 grade
electrice. ntreruptorul K (Iig. 6) poate introduce o rezistent Iix n circuitul lui R. Cu ajutorul
lui K se limiteaz reglajul unghiului de comand n regim de invertor ntre 90 grade si 180
grade electrice.
2
0
1
1
V
~
+
2
2
V
-
9
V
2
3
V
~
0
R
2
2
0
V
~
a b
R
1
R
2
T
1
T
r
+
2
2
V
9
1
0
C
1
D
1
D
2
1
k
R
1
k
+
2
2
V
1
,
9
k
K
1
k
T
2
-
9
V
T
4
-
9
V
T
3 c
T
5
D
3
D
4
f
e
1
e
d
D
6
D
5
7
T
6
T
7
g
h
6
5
T
8
T
9
R
'
2
R
3
D
8
C
3
C
2
D
7
2
3
V
~
1
1
V
~
F
i
g
.
6
.
S
c
h
e
m
a
e
l
e
c
t
r
i
c
a
b
l
o
c
u
l
u
i
d
e
c
o
m
a
n
d
.
21
t
2 3 4
t
t
t
t
b
ntre 9-10
c
t
d; e
t
ntre 6-10
ntre 3-4
ntre 1-2
-9V
A
A A A
a
t
3
t
1
t
2
t
d e
f
t
g
t
h
t
ntre 5-10
Fig. 7. Formele tensiunilor in diferite puncte din schema pre:entat in fig. 6.