Sunteți pe pagina 1din 5

DURITATEA MATERIALELOR METALICE 1.

PRINCIPIUL LUCRRII
Duritatea reprezinta capacitatea unui corp de a se opune tendintei de distrugere a straturilor superficiale de catre un alt corp, care actioneaza asupra sa cu presiuni localizate pe arii foarte reduse si care nu capata deformatii permanente. Duritatea unui corp se apreciaza prin valoarea unor caracteristici conventionale, obtinute n urma unor ncercari nedistructive. Avantajele acestor ncercari sunt: se pot executa direct asupra pieselor finite, aparatele au o productivitate ridicata, sunt amplasate direct n atelier si nu necesita un personal de nalta calificare. Clasificarea metodelor de ncercare la duritate se face considernd drept criteriu modul n care are loc actiunea de distrugere a straturilor superficiale. Din acest punct de vedere, metodele de ncercare sunt: - cu aplicare statica a sarcinii (prin zgriere, prin imprimare, prin pendulare, prin rulare); - cu aplicare dinamica a sarcinii, care la rndul lor, pot fi: dinamico-elastice si dinamico-plastice.

Cele mai raspndite metode sunt cele cu aplicare statica a sarcinii, prin imprimarea unui penetrator, avnd o anumita forma, pe suprafata piesei de ncercat. Duritatea se exprima printr-o cifra dependenta de marimea amprentei (urma remanenta lasata de penetrator pe suprafata piesei).

A. ncercarea de duritate Brinell


Metoda Brinell, standardizata prin STAS 165, consta n imprimarea un timp dat, cu o forta F a unei bile de otel calit sau din carbura de wolfram, cu diametrul prescris D, perpendicular pe suprafata piesei de ncercat si

masurarea diametrului d, al amprentei (vezi figura 3.1). Duritatea Brinell se exprima ca o marime conventionala, prin valoarea numerica data de formula:

(1) n care F este forta aplicata asupra penetratorului, n N. 3.1 Schema ncercarii deduritate prin metodaBrinell Determinarea prin aceasta metoda a duritatii unui material metalic prezinta urmatoarele particularitati: - pentru ca cifrele de duritate sa fie reproductibile, parametrii ncercarii trebuie alesi astfel nct sa se asigure similitudinea geometrica ( = constant, ceea ce va conduce la urmatoarea conditie 0,24D < d < 0,60D) si pastrarea constanta a raportului k = F/D2, numit grad de solicitare; - timpul de mentinere al fortei trebuie sa fie suficient pentru epuizarea curgerii materialului si obtinerea unei amprente cu dimensiuni constante (cu scaderea duritatii, timpul de mentinere creste); - grosimea minima a probelor supuse ncercarii trebuie sa fie amin = 8h, pentru a se evita influenta suportului piesei; - n vederea evitarii influentelor reciproce ntre zonele ecruisate din jurul urmelor si ale marginilor piesei, se recomanda ca distanta dintre centrele a doua amprente sa fie bmin = 4D, iar distanta de la marginea piesei pna n centrul primei amprente, sa fie cmim = 3D. Simbolizarea duritatii Brinell se face indicnd diametrul bilei, D, n mm, sarcina F, n kgf si timpul de mentinere n secunde, n cazul n care acestea difera de conditiile normale de ncercare care sunt: D = 10 mm, F = 3000 kgf, T = 15 secunde (de exemplu duritatea perlitei obisnuite este de 200 HB).

Cunoscnd cifra duritatii se poate aprecia valoarea rezistentei la rupere, n daN/mm2, a materialului cu relatii de forma: = q HB, unde q = 0,35 pentru otel carbon si slab aliat sau Rm = (HB - 40)/6 pentru fonte cenusii. B. ncercarea de duritate Vickers
Metoda Vickers, standardizata prin STAS 492, consta n imprimarea un timp dat cu o forta F, a unui penetrator de forma unei piramide patratice drepte, din diamant, perpendicular pe suprafata de ncercat si masurarea diagonalei, d, a urmei remanente (vezi figura 3.2 a).

Duritatea Vickers se exprima ca o marime conventionala, prin valoarea numerica data de formula:

(2)

Figura 3.2. Schema ncercarii de duritate dupa metoda Vickers; stabilirea geometriei penetratorului. Geometria penetratorului, piramida patratica dreapta cu unghiul diedru a doua fete laterale opuse de 1360, s-a obtinut pornind de la ncercarea de duritate Brinell, executata astfel nct sa se obtina d = 0,372 D (vezi figura 3.2 b). Aceasta geometrie face ca amprentele sa fie ntotdeauna asemenea, rezultnd ca cifra de duritate obtinuta nu depinde de sarcina. Adncimea de patrundere a penetratorului h = 1/7 d, face ca metoda sa poata fi utilizata la determinarea duritatii straturilor subtiri si a constituentilor metalografici, putndu-se folosi sarcini foarte mici. Din punct de vedere al marimii sarcinii, metodele de ncercare Vickers se clasifica n: - ncercare Vickers: F = 5; 10; 20; 30; 50; 100 kgf;

- ncercare Vickers cu sarcini mici : F = 0,5; 1; 2; 3; 4 kgf; - microduritate Vickers: F = 0,005; 0,010; 0,020; 0,050; 0,100; 0,200 kgf. Simbolizarea duritatii se face indicnd forta de ncercat si timpul de mentinere n cazul n care acestea sunt diferite de cele normale, care au valorile F = 30 kgf, = 15 secunde (de exemplu, duritatea ledeburitei este de aproximativ 700 HV5).

C. ncercarea de duritate Rockwell


Metoda Rockwell consta n imprimarea unui penetrator (con de diamant sau bila din otel) cu o sarcina initiala F0 si apoi cu o suprasarcina F1 si masurarea adncimii urmei remanente de patrundere, e, dupa ndepartarea suprasarcinii, mentinndu-se aplicata sarcina initiala (vezi figura 3.3). Duritatea Rockwell se exprima, ca o marime conventionala, prin diferenta dintre o adncime convenabil aleasa E si adncimea patrunderii remanente, e: HRC = E - e

Figura 3.3 Schema ncercarii de duritate dupa metoda Rockwell

2. CONINUTUL sI SCOPUL LUCRRII


Lucrarea va cuprinde:

- studierea principiilor teoretice si deprinderea modului de lucru cu aparatele de masurare a duritatii prin metodele Brinell, Vickers si Rockwell;

- masurarea duritatii unor piese prin metodele indicate, calcularea valorilor duritatii folosind relatiile de calcul expuse si compararea lor cu valorile citite direct n STAS; - rezolvarea unor probleme practice privind alegerea parametrilor de lucru (penetrator, sarcina, timp de mentinere) la masurarea duritatii unor piese la care se cunosc unele date sumare privind calitatea materialului, tratamentele termice la care a fost supus, modul de prelucrare etc.; - stabilirea unor corelatii ntre duritate si alte caracteristici ale materialului (duritate - rezistenta la rupere); - compararea duritatii obtinute prin cele trei metode pentru un material dat. Scopul lucrarii este mbogatirea cunostintelor teoretice ale studentilor si familiarizarea cu elementele de lucru practic necesare pentru efectuarea corecta si rapida a ncercarilor de duritate. 3. CONINUTUL REFERATULUI Referatul ntocmit va cuprinde principiile de lucru si concluziile n urma parcurgerii tuturor etapelor prezentate n lucrare. Datele rezultate n urma efectuarii determinarilor prin cele trei metode se vor trece ntr-un tabel de forma celui de mai jos. Material starea
K

F [N]

D [mm]

[s]

d1 [mm]

d2 [mm]

d [mm]

HB

Valoarea medie:

.......HBD/F/

Rezistenta la rupere: Rm = q HB = ........daN/mm2 Duritate echivalenta: (STAS R883-82) .......HV .......HRB (HRC)