Sunteți pe pagina 1din 16

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII

Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

SUMAR

I. Lucrarile Conferintei Internationale Tehnologii avansate in productia de apa potabila, epurarea si reutilizarea apelor uzate , Bucuresti 2009.
L1.Optimizarea dezinfectarii suplimentare (booster) in sistemele de distributia apei.
I. Lucrarile Conferintei Internationale Tehnologii avansate in productia de apa potabila, epurarea si reutilizarea apelor uzate , Bucuresti 2009 Norme de siguranta in instalatiile producatoare de biogaz Efectele consumului de apa contaminata asupra sanatatii Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de alimentare cu apa Ziua mondiala a apei Efort comun ISO_CEI pentru evaluarea competentei laboratoarelor Materialele de referinta importsanta sociala si economica

Universitatea Tehnica Gh, Asachi Iasi, Facultatea de Constructii Hidrotehnice Universitatea Al.I.Cuza Iasi, Facultatea de Informatica Aplicata.

II.

Dezinfectarea suplimentara (booster) este


practica de a adauga / introduce dezinfectant (in present clor) in noduri din sistemul de distributie a apei. dupa: - dezinfectarea primara efectuata in statia de tratare a apei brute si - dezinfectarea secundara (obligatorie pentru dezinfectantul ozon si dupa caz pentru ceilalti dezinfectanti) aplicata apei tratate la introducerea in sistemul de distributie, - cu scopul de a mentine o capacitate reziduala de dezinfectare ceruta de Legea 458/2002. Introducerea clorului in sistemul de distributia apei poate fi realizata prin: 1. introducerea clorului numai in nodurile de alimentare ale retelei de distributie(dezinfectarea secundara)

III.

IV.

V. VI.

VII.

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
2. introducerea clorului in mai multe noduri ale retelei de distributie (inclusiv in nodurile de alimentare) Ultima procedura asigura o distributie mai uniforma a concentratiei clorului residual si permite minimizarea consumului de clor prin alegerea optima a locatiilor de injectare suplimentara (booster). Cu un program propriu de simulare a comportarii unui sistem de distributie a apei pe o perioada extinsa la 24 de ore si o procedura cu algoritm genetic pentru optimizarea dispunerii statiilor de injectie a clorului in retea se stabilesc: -locatiile statiilor suplimentare (booster) -minimizarea dozei de clor necesara pentru asigurarea biostabilitatii retelei. operatorului numai atunci cand este necesara o schimbare a debitului mediu zilnic. Debitul in retea va fi sub controlul total PLC care va monitoriza si controla functionarea si debitul prin elemente individuale ale retelei cu ajutorul senzorilor de nivel sau comutatoarelor in fiecare element de tratare individual.

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Controlul sistemului va respecta o filozofie simpla de control de tip die_back conform careaia debitul in elementele din aval va fi monitorizat de senzori de nivel sau comutatoare si cand este necesar, va fi controlat de un element al procesului aflat mai sus in amonte. Au fost inlocuiti complet reactivii de tratare prin inlocuirea sulfatului de aluminiu, cu clorura ferica, reactiv netoxic pentru om, s-a introdus un accelerator de floculare, poliacril amida.

L2.Tehnologii moderne in tratarea apei din sursa Prut Chirita


(S.C. APAVITAL S.A. Iasi )

Romania, fiind membra a Uniunii Europene,s-a


aliniat la standardele de caliatate a vietii, ceea ce implica calitate si tehnologii avansate inclusiv in tratarea apei. Complexul de tratare Chirita din cadrul SC. ApaVital Iasi a fost supus unui amplu program de retehnologizare pentru a respecta directiva 98/83/EC pentru apa potabila a Consiliului Europei. Complexul a fost retehnologizat dupa o idee noua, statia a fost subdivizata pe unitati functionale, fiecare avand propria functionalitate, fiecare treapta functionala fiind controlata de un computer de proces, ce ruleaza o aplicatie de tip SCADA. Sistemul de control SCADA mentine controlul complet automat asupra statiei cu interventia

In scopul eliminarii riscului de aparitie a compusilor haloformi, s-a renuntat la tratamentele preoxidative cu clor, introducandu-se dupa noua tehnologie, tratametul cu dioxid de clor, reactiv ce realizeaza un nivel avansat de distructie biologica, si reducere semnificativa a substantei organice din apa. In scop de protectie chimica, s-a introdus o linie de preparare si dozare a solutiei de pudra de carbune activ, stiindu-se faptul ca acesta are o mare putere de adsorbtie a substatelor organice cu caracter poluant. Tot in scopul protectiei chimice si control final organoleptic, complexul a fost prevazut cu o baterie de filtrare prin carbune granular activat.
Aceste filtre sunt capabile sa retina, ultimele urme de eventuala poluare chimica, sa realizeze corectii de gust, culoare, sa retina total mirosul

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
Necorepunzator provocat de lipsa oxigenului dizolvat, in anotimpurile calde. Sistemul este prevazut cu elemente multiple de securitate, prin dispunerea de senzori chimici, detectoare de gaz, filtre, tancuri de decuplare, in scopul protejarii personalului operativ si mediului inconjurator. Pentru a realiza o economie de reactivi, apa rezultata din spalarea automata a filtrelor este recuperata integral si reintrodusa in sistemul de productie. Din punct de vedere parametric, complexul este capabil sa prelucreze intre 2150 mc/h pana la

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

L3. Tratarea de mare eficienta si flexibilitate a apelor uzate municipale, folosind Filtrare biologica aerata in curent ascendent ABF
(Technical University of Hamburg, Schwarzenbergstrasse 95, D-21073 Hamburg)

Filtrarea biologica aerata in curent ascendent


(ABF) este o tehnologie utilizata astazi cu succes de catre mai mult de 500 de statii de epurare a apelor uzate din Europa. Biofiltrarea este un reactor biologic cu aerare compact si modular care are cateva avantaje in comparatie cu tehnologia clasica Principalul avantaj al utilizarii biofiltrelor cu film fix de biomasa il reprezinta posibilitatea de a adapta procesul de tratament biologic la o serie larga de incarcaturi poluante si variatii hidraulice. Datorita varstei inaintate naturale a biofilmului din reactor (ts > 30 zile), precum si independentei eficiente a biofiltrelor din bazinul de sedimentare, acest sistem este eficient de asemenea in situatia unor temperaturi relativ ridicate ale apei uzate. Noua generatie de biofiltrare este capabila sa epureze apele uzate in ritm constant, cu eficienta ridicata (>90%) si cu costuri mai scauzte in comparatie cu tehnologiile clasice.

4100 mc/h.
De la punerea in functiune turbiditatea medie realizata a fost in jur de 0.21 NTU, indiferent de valoarea initiala a turbiditatii apei brute. Utilizand treptele oxidative cu dioxid de clor, consumul de clor pentru dezinfectia finala este redus la jumatate. Fata de sulfatul de aluminiu, dozele de coagulant sunt mai mici, media pentru 20 grd NTU fiind de 8mg/l.

Adsorbtia pe carbune activ, precum si treptele de preoxidare si inter-oxidare cu dioxid de clor, reduc cu o eficienta de 80% incarcarea organica din apa.
Totodata se elimina complet fitoplantonul din apa bruta, in care se afla cateva sute de mii entitati pe litru, astfel incat in apa din rezervor, este absenta prezenta algelor. Datele de laborator confirma, calitatea apei potabile produsa prin noua tehnologie. Apa produsa respecta in totalitate normele UE, privind securitatea si calitatea apei potabile.

L4.Indepartarea ionului NH4 + din apele uzate prin procedeul SHARONANAMMOX


(Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - INCD ECOIND Bucuresti) vacuarile de ape uzate cu continut ridicat in compusi cu azot (amoniu, azotat, azotit) pot fi toxice pentru ecosistemele acvatice conducand la

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
scaderea concentratiei de oxigen si eutrofizarea receptorilor naturali. Cresterea continutului de azot in influentul treptei biologice si restrictiile impuse la evacuare (HG352/2005-NTPA001) conduc la necesitatea optimizarii sau redimensonarii statiilor clasice de epurare. Un aport important de azot este adus in statiile orasenesti de epurare de apele rezultate de la deshidratarea namolului rezidual stabilizat prin digestie anaeroba. Implementarea tratarii locale a apelor de la deshidratarea namolului poate fi o alternativa eficienta economic fata de varianta maririi capacitatii treptei biologice sau de imbunatatire a sistemelor de aerare. Lucrarea prezinta experimentarile de indepartare a ionului amoniu (sute mg NH4+/l) din apele uzate rezultate la deshidratarea namolurilor, intr-o instalatie continua in doua trepte:. - bioreactor aerob hibrid (treapta SHARON TRH = 8h) la temperatura constanta (35*C); - bioreactor anaerob cu biomasa in suspensie (ANAMMOX - TRH = 12 h) prevazut cu sistem de agitare mecanica. Datele de caracterizare ale efluentilor dupa adaptarea namolului au evidentiat urmatoarele aspecte : - pentru prima treapta (SHARON) randamentul de transformare a ionilor amoniu in ioni azotit a fost de maxim 99%. Randamentul maxim de indeparte a formelor de azot (azot total) a fost 55%; - pentru treapta a II-a, randamentul de indepartare a formelor de azot a fost de maxim 12% efluentul final incadrandu-se in limita impusa la evacuare (HG352/2005-NTPA002).

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

L5. Cercetari privind imbunatatirea eco-mediului de cultura a plantelor de camp prin folosirea dozelor de namol menajer.
(Statiunea de cercetare- Dezvoltare Agricola Pitesti SC APA CANAL 2000 SA PITESTI) amolul menajer fermentat anaerob si deshidratat constituie pentru etapa actuala o necesitate atat pentru agricultura sustenabila, cat si pentru dezvoltarea durabila a sistemelor urbane de epurare. Agricultura poate astfel beneficia de acest namol sub forma unui adevarat amendament datorita urmatoarelor calitati: - creste si mentine pH-ul solului, - aduce un aport insemnat de materie organica valoroasa cu posibilitati rapide de mineralizare are un continut ridicat in macroelemente: Nt, Pt, Kt, CaO si un continut relativ foarte scazut in metalele grele: Pb, Cd, Zn, Cu, Ni, Mn. In scopul observarii evolutiei macro- si microelementelor din sol si din plante s-au folosit doze crescatoare de namol: 0, 5,10, 25 si 50 t.ha-1 alaturi de doze de ingrasaminte chimice: 0, si 1/1 din necesarul specific plantelor de campporumbul, graul de toamna si soia. Prin folosirea diferitelor doze de namol s-a obtinut o imbunatatire a continutului solului in carbonul organic (CO) de la 1,45 % la 2,30 %. Crescand continutul solului in CO plantele de camp au format productii totale si de boabe mult mai mari.Metalele grele din sol, atat formele totale cat si cele mobile au aratat nivele reduse, nepericuloase.

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
Frunzele si boabele obtinute au avut specificitate in absorbtia si translocarea metalelor grele din mediul fertilizat cu namolul menajer.

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

apelor la evacuare in conditiile in care se realizeaza economii substantiale la costurile de exploatare prin reducerea timpilor de functionare la un strict necesar a diverselor utilaje consumatoare de energie.

L6.Optimizarea proceselor de epurare biologica prin implementarea monitorizarii continue a parametrilor critici
(Hach Lange Romania)

L7.Provocarile Amprentei de Carbon in sectorul apei; exemplificari din Marea Britanie; studiu de caz SC COMPANIA APA Brasov SA

Principalele criteriile de performanta urmarite in


exploatarea unei statii de epurare a apelor uzate sunt atat de natura ecologica - concentratii de poluanti cat mai reduse cu putinta la apele tratate cat si de natura economica - costuri de exploatare minime pentru atingerea eficientei maxime de epurare. Lucrarea are la baza doua studii de caz realizate de echipa Hach Lange Germania specializata in suport pentru aplicatii, in statii de epurare din Germania, in care treapta biologica se bazeaza pe nitrificare si denitrificare intermitenta, una operata in sistem continuu, iar cealalta in sistem discontinuu (SBR). Studiile au fost realizate in parteneriat cu operatorii statiilor si a vizat optimizarea prin automatizare a proceselor de epurare utilizand tehnica de masurare online Hach Lange, in scopul de a atinge maxime de eficienta la ambele criterii de performanta amintite. S-a dorit trecerea de la operarea treptei biologice pe baza parametrului timp sau pe baza parametrului concentratie de oxigen dizolvat la aerare catre o operare bazata pe un cumul de informatii provenit de la sistemele de monitorizare online care au furnizat date despre o gama mai larga de parametri esentiali in desfasurarea procesului. Acest mod nou de operare a demonstrat posibilitatea pastrarii si chiar imbunatatirii calitatii

Lucrarea prezinta provocarile introducerii


amprentei de carbon in managementul serviciilor de apacanal,cu referiri la modul de tratare a acestui concept in momentul de fata, provocarile schimbarii, zone dificile de abordat si cu prezentarea catorva exemple elocvente. In momentul de fata, singura parte a amprentei de carbon care este bine cunoscuta este consumul de energie implicat in aspectele operationale. Se pune intrebarea: Cum putem vorbi de reducerea amprentei de carbon pana cand nu se stiu toate aspectele legate de aceasta ? Cei mai multi experti spun ca o industrie carbon neutra este posibila. Se pune intrebarea: Este adevarata aceasta afirmatie si in sectorul apa-canal? Namolul, de exemplu, ar putea fi o sursa buna de valorificare a carbonului. Se pune intrebarea: Cum trebuie abordat acest aspect? Piata comercializarii Unitatilor de reducere a emisiilor de carbon in cazul gazelor cu efect de sera este un succes. Cum putem valorifica acest lucru in Romania, bazandu-ne pe cateva exemple din Europa si Marea Britanie?

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
Lucrarea prezinta un studiu de caz de la SC Compania Apa Brasov SA, cu mentiunea ca ne gasim in fata unei abordari incipiente

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Prevenirea asfixiei i a otrvirii. Sigurana privind igiena i controlul veterinar. Evitarea emisiilor poluante pentru atmosfer. Prevenirea scurgerilor n apele freatice i de suprafa. Evitarea eliberrii de poluani n timpul evacurii deeurilor. Sigurana contra inundaiilor.

Prevenirea incendiilor i a exploziilor

II. Norme de siguran n instalatiile producatoare de biogaz


onstrucia i operarea unei fabrici de biogaz trebuie s in seama de o serie ntreag de norme de siguran de importan maxim, n caz contrar putnd s apar un numr de poteniale riscuri privind sigurana oamenilor, a vieuitoarelor i mediului. Luarea msurilor corespunztoare de siguran are drept scop evitarea apariiei oricror riscuri, precum i a situaiilor neprevzute, i s contribuie la asigurarea operrii n siguran a fabricii. Obinerea autorizaiei de construcie depinde, printre altele, de ndeplinirea unor msuri importante de siguran, precum i de stabilirea unor proceduri clare de prevenie i control al eventualelor distrugeri, cum sunt: Prevenirea exploziilor. Prevenirea incendiilor. Prevenirea pericolelor mecanice. Soliditatea static a construciilor. Sigurana electric. Protecia mpotriva descrcrilor electrice atmosferice. Sigurana termic. Protecia fonic.

a cum deja s-a menionat, n anumite condiii, biogazul, n combinaie cu aerul, poate forma un amestec gazos exploziv. Riscul de incendiu i explozie este, n special, ridicat n apropierea digestoarelor i a rezervoarelor de biogaz. De aceea, trebuie garantate msuri specifice de siguran pe parcursul construciei i a operrii fabricilor de biogaz. Tabelele 9.1. i 9.2. compar biogazul i principalele sale componente cu alte gaze, sub aspectul pericolului de explozie. n ambele tabele, compoziia medie a biogazului este: metan 60% Vol., dioxid de carbon 38% Vol. i alte gaze 2% Vol.. n acord cu Directiva European 1999/92/EC, zonele periculoase (ex-zone) sunt clasificate n funcie de frecvena i durata de apariie a atmosferelor explozive. n aceste zone trebuie luate msuri adecvate de prevenire, cu scopul evitrii accidentelor. Aceste msuri sunt descrise n Directiv. Zona 0 Zon n care o atmosfer exploziv, constnd dintrun amestec de aer i substane inflamabile (sub form de gaz, vapori sau aburi), este prezent n mod continuu, pentru o lung perioad de timp sau n mod frecvent. Aceste zone, de obicei, nu apar n cadrul fabricilor de biogaz. Zona 1 Zon n care o atmosfer exploziv, constnd dintrun amestec de aer i substane inflamabile

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
(sub form de gaz, vapori sau aburi), apare n mod ocazional, n condiii normale de operare. Zona 2 Zon n care o atmosfer exploziv, constnd dintrun amestec de aer i substane inflamabile (sub form de gaz, vapori sau aburi), nu este probabil s apar, n condiii normale de operare, dar, n cazul n care are loc, aceasta se produce numai pentru o perioad scurt de timp. n pofida faptului c producerea exploziilor are loc numai n anumite condiii, exist ntotdeauna riscul de incendiu, n cazul existenei focului deschis, a scurt-circuitelor aprute n interiorul dispozitivelor electrice sau a trsnetelor.

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Riscuri de accidentare

Riscuri de otrvire i asfixie

n cazul n care biogazul este inhalat ntr-o


concentraie suficient de mare, aceasta poate avea drept rezultat apariia simptomelor de otrvire sau asfixie i chiar moartea. n special prezena hidrogenului sulfurat (H2S) n biogazul non-desulfurat poate fi extrem de toxic, chiar i n concentraii sczute. Astfel, n cazul ncperilor nchise, cu elevaie joas (de exemplu, pivnie, camere la subsol etc.), asfixia poate fi cauzat de dizlocuirea oxigenului de ctre biogaz. Biogazul este mai uor dect aerul, avnd o densitate relativ de aproximativ 1,2 kg/m, ns prezint tendina de a se separa n componentele sale. Dioxidul de carbon, care este mai greu (D = 1,85 kg/m), ocup zonele mai joase, n timp ce metanul, mai uor (D = 0,72 kg/m), se ridic n atmosfer. Din aceste motive, n spaiile nchise trebuie luate o serie de msuri de siguran, cu scopul asigurrii unei ventilaii suficiente. Mai mult, trebuie utilizate echipamente de protecie (de exemplu, dispozitive de avertizare asupra prezenei gazului, pentru protecia respiraiei etc.), n cursul activitilor n zonele cu potenial de pericol.

n plus fa de riscurile de otrvire i asfixie, alte poteniale surse de accidentare sunt: pericolul de cdere de pe scri, n zonele neacoperite (de exemplu, plnii de alimentare, puuri de ntreinere), sau de rnire de ctre dispozitivele mobile ale fabricii (de exemplu, mixere). Dispozitive precum mixerele, pompele i echipamentul de alimentare sunt puse n funciune cu ajutorul curentului electric de nalt tensiune. Operarea necorespunztoare a acestora sau defectarea unitii energetice CHP pot avea drept consecin ocuri electrice fatale, din cauza energiei electrice nalte, de cteva sute de voli, precum i a intensitii mari a curenilor electrici produi. Mai mult, exist i riscul arsurilor superficiale, cauzat de sistemele de nclzire i rcire ale fabricii de biogaz (de exemplu, sistemele de rcire ale motoarelor, sistemul de nclzire al digestoarelor, pompe de cldur). n scopul evitrii acestor tipuri de accidente, n zonele cu potenial de pericol trebuie amplasate panouri de avertizare clare, iar personalul operator trebuie instruit n consecin.

Parametrii de igien n instalatiile producatoare de biogaz

Reducerea efectiv a numrului agenilor


patogeni din digestat este realizata prin asigurarea unui proces separat de pre-sanitaie, n cazul tipurilor de materie prim care necesit msuri speciale de sanitaie (de exemplu, ape reziduale provenite din abatoare, reziduuri alimentare din industria de catering, reziduuri de flotaie). n cazul tipurilor de reziduuri vegetale sau bioreziduurilor din canalizare , sanitaia i

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
reducerea numrului agenilor patogeni este asigurat prin nsui procesul AD. Unii parametri de procesare, precum temperatura, timpul de retenie n interiorul digestorului, pH-ul etc., au o influen direct sau indirect asupra eficienei sanitaiei prin procesul AD. Temperatura Temperatura de procesare influeneaz procesul de sanitaie, eficiena reducerii numrului agenilor patogeni crete odat cu creterea temperaturii. Timpul de retenie n cazul instalatiilor de biogaz care trateaz bioreziduurile provenite din activitile fermelor, sau din canalizare , sanitaia este rezultatul combinrii temperaturii i a timpului de retenie in digestoare. Spre exemplu, n cazul Salmonella typhimurium, distrugerea a 90% din populaie are loc n 0,7 ore ntr-un digestor care funcioneaz la temperatura de 53*C (digestie termofil), n 2,4 zile ntr-un digestor care opereaz la 35oC (digestie mezofil), ns aceeai reducere a populaiei de Salmonella are loc n 2-6 sptmni la temperatura ambiental, pentru bioreziduul netratat. Valoarea pH-lui Reducerea populaiilor de microorganisme (bacterii) poate avea loc n medii acide sau alcaline. Din acest motiv, pre-hidroliza anumitor tipuri de biomas determin o scdere semnificativ a valorii pH-ului i reduce populaiile de microorganisme cu pn la 90% (din cauza efectului toxic al acizilor organici). Coninutul de amoniac Inactivarea agenilor patogeni este mai eficient n substraturile cu un coninut ridicat de amoniac. Datorit faptului c, n digestat, concentraia amoniacului este mai mare dect n cazul namolului brut, i eficiena inactivrii agenilor patogeni este, n mod corespunztor, mai mare.

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Tipul digestorului n digestoarele cu amestecare complet, materia prim proaspt adugat poate oricnd s contamineze substratul deja sanitizat. Chiar i n interiorul unui reactor cu flux lent, n care particulele se mic uniform, o uoar amestecare nu poate fi prevenit. Din aceast cauz n reactoarele cu amestecare nu poate fi garantat un timp minim de retenie. Acest lucru poate fi asigurat numai n sisteme cu alimentare discontinu, n care digestorul este, mai nti, umplut, iar apoi complet golit dup digestie (de exemplu, metoda de alimentare n trane a unui sistem AD uscat).

Evaluarea eficientei igienizarii digestatului prin utilizarea organismelor indicatoare

Din cauza imposibilitii efecturii unei analize a


digestatului din punct de vedere al coninutului complet n specii de ageni patogeni, apare necesitatea identificrii doar a organismelor indicatoare, care pot fi cu succes utilizate pentru evaluarea eficienei de reducere a numrului agenilor patogeni din digestat. Una dintre cele mai utilizate metode este log10 al FS (Faecale Streptococci), care se bazeaz pe msurtorile efectuate asupra Faecale Streptococci din digestat. Organismul indicator Faecale streptococci (enterococci) (FS) a fost ales datorit faptului c acest tip de streptococ supravieuiete tratamentului termic o perioad lung de timp, mult dup ce o serie de alte bacterii patogene, virusuri i ou de parazii sunt omorte sau i pierd viabilitatea. n Germania, folosirea nmolurilor de canalizare i a bioreziduurilor ca materii prime pentru procesele anaerobe n fabricile de co-digestie a fost investigat din punct de vedere igienic i al sanitaiei.

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
Drept model au fost luate condiiile de igien deja folosite n cazul producerii de compost prin procese aerobe, n timp ce numeroase alte poteniale organisme indicatoare utilizate n microbiologia domeniului de sntate public au fost respinse, din cauza existenei predominante a acestora n sol i n mediul acvatic. n legtur cu procesele de codigestie a bioreziduurilor, s-a tras concluzia c absena Salmonella ofer cel mai bun indice al sanitaiei efective n fabricile de co-digestie AD. S-a demonstrat faptul c Salmonella sp. este prezent n >90% dintre containerele cu bioreziduuri examinate. Spre deosebire de metoda log10 al FS, utilizat n Danemarca, procedura de testare Salmonella necesit stadii de cultivare de pre-mbogire i mbogire n soluii apoase tampon, cu pepton i medii selective, nainte de efectuarea identificrii pozitive. Necesitatea asigurrii condiiilor de fito-igien a fost, de asemenea, investigat de ctre aceleai studii germane. Spre deosebire de sistemul valabil n bacteriologie, n cazul plantelor nu sunt cunoscute organisme indicatoare ale prezenei potenialilor ageni patogeni ai acestora. Singurul indicator larg rspndit n bioreziduurile de provenien menajer este reprezentat de seminele de tomate. n consecin , termenul de"siguran fito-

10

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

deplin acord cu rezultatele altor cercettori, care au artat c i ali factori, precum pH-ul ridicat, amoniacul, detergenii i metaboliii microbieni i pot aduce contribuia la inactivarea viral. Utilizarea organismelor indicatoare pentru evaluarea capacitii de distrugere a potenialilor ageni patogeni se bazeaz pe activarea, creterea i investigarea infeciozitii organismelor de test.

III. Efectele consumului de apa contaminata asupra sanatatii populatiei

igienic" a fost definit n Germania, ca fiind absena, n bioreziduurile i apele reziduale tratate, a mai mult de dou semine de tomate capabile s germineze i/sau pri de plante cu capacitate reproductiv per litru de reziduuri tratate.
Studii similare au pus n eviden efectul temperaturii asupra inactivrii virusurilor. n cazul majoritii virusurilor testate, cldura a fost gsit drept singurul i cel mai important agent virucid. n ceea ce privete parvovirusul, ali factori dect cldura au contribuit, n mod substanial, la pierderea global a viabilitii. Acest fapt se afl n

In conditiile poluarii mediului, al consumului apei


din surse necontrolate, sau pierderii calitatii de potabilitate, apa poate constitui un important factor de imbolnavire, care se poate manifesta prin : 1.boli infectioase produse de apa poluata (epidemii afecteaza un numar mare de persoane, sau endemii forma de imbolnavire care se gaseste permanent intr-o zona): a) bolile bacteriene febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella

10

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
typhy), poate fi combatuta prin vaccinarea antitifica si prin respectarea masurilor de igiena personala dizenteria, produsa de Shigella sp., extrem de periculoasa prin efectele sale de deshidratare. Nu exista un vaccin holera, produsa de Vibrio holerae, considerata eradicata in unele zone, poate reapare, chiar pe arii extinse. b) bolile virotice: poliomielita, o boala invalidanta, poate fi prevenita prin vaccinare hepatita epidemica, este legata de transmiterea virusului prin apa contaminata, nu doar prin contactul cu omul bolnav c) boli parazitare: amibiaza (dizenteria) este favorizata de rezistenta sporita a parazitului chistic lambliaza sau giardiaza se contrateaza prin consumarea apei infestate cu chisti strongiloidoza este produsa de un parazit ce traieste in organismul uman tricomoniaza este determinata de Trichomonas sp. (flagelat) fascioloza sau distomatoza 2. boli neinfectioase produse de apa poluata: intoxicatia cu nitrati (efect methemoglobinizant) intoxicatia cu plumb (saturnism hidric)

11

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

intoxicatia cu mercur ce are ca semne si simptome: dureri de cap, ameteli, insomnie, anemie, tulburari de memeorie si vizuale. intoxicatia cu cadmiu afecteaza ficatul (enzimele metabolice), duce la scaderea eritropoiezei si la anemie, scaderea calcemiei, etc. intoxicatia cu arsen (ce se acumuleaza ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburari metabolice si digestive, cefalee, ameteli. intoxicatia cu fluor are forme dentare, osoase si renale intoxicatia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere

11

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
IV. Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de alimentare cu apa

12

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

O mare problema o constituie faptul ca acesti paraziti sunt atat de mici incat pot fi vazuti doar la microscop. In multe cazuri apa contaminata arata exac t ca si apa potabila , deoarece microorganismele sunt invizile cu ochiul liber si pot sa nu afecteze limpezimea si culoarea acesteia . Daca apa care iese din statia de tratare sau din conducte este potabila, ea trebuie sa ramana potabila pana cand este bauta. Prima problema este aceea ca apa poate fi usor contaminata pe traseul de la conducta din retea la robinetul fiecarui consumator. Daca pe acest scurt traiect apa este contaminata, atunci imbolnavirile nu se vor reduce.

Pentru garantarea sanatatii intregii populatii,


datoria comunitatii este de a colabora cu operatorii locali de apa pentru a identifica si aplica acele masuri de securitate necesare in alimentarea cu apa la robinetul consumatorului. Sistemul public de furnizare a apei potabile este doar unul dintre factorii ce reduc imbolnavirile si imbunatatesc sanatatea populatiei. In timp ce malaria, cauzata de tantarii care se hranesc cu sange uman, poate fi considerata cel mai mare ucigas din lume, a doua categorie ca importanta, si probabil cea mai mare cauza de imbolnaviri debilitante si de deces, in special la copii, este categoria bolilor transmise prin apa ce cauzeaza diareea. Acestea sunt reprezentate de infectiile cu E-coli (Escherichia coli), amoebiaza, giardia lamblia si alti germeni care ajung, prin intermediul fecalelor, in sursele de apa.

Daca oamenii isi fac nevoile in aer liber (pe alei, dea lungul drumului, in padure, in rauri, lacuri sau pe malul lor), arunca deseurile de malul apelor, sau devarsa apele menajere in rauri si lacuri, factorii patogeni vor patrunde mai devreme sau mai tarziu in sursele primare de apa utilizate pentru potabilizare. Calitatea apei potabile care ajunge la robinet este determinata de aceste probleme si reprezinta obiectivul major al statiilor de tratare. Pentru aceasta sunt necesare schimbari comportamentale in randul populatiei si al factorilor de decizie guvernamentali. Se desprinde pentru toti urmatoarea concluzienecesitatea de asigurare a unui mediu curat, de evitare a poluarii si de protejare a surselor de apa.

12

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS

13

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Este o problema care NU apartine operatorilor si care ar trebui sa dea de gndit utilizatorilor !!!!

STIATI

CA?

. intre 25 si 40% din apa imbuteliata pe care o cumparati este in fapt apa potabila de la robinet. .apa potabila de o buna calitate distribuita prin retelele publice poate ajunge la robinetul utilizatorilor finali cu o calitate inrautatita si nu din vina operatorului de apa. ..operatorii serviciului public de alimentare cu apa au obligatia legala si contractuala de a livra apa de calitate- conform normelor, pana la nivelul bransamentului imobilului. in cazul condominiilor (cladirilor cu mai multe locuinte) clientul operatorului de apa si canalizare, este Asociatia de proprietari/locatari care detine intreaga responsabilitate privind starea retelelor interioare din cadrul condominiului. .problema principala este de fapt ca, pe masura ce timpul trece si intreg sistemul public de la surse, tratare si pna la retele si bransamente- este modernizat sau pe cale de a fi, retelele interioare ale imobilelor aflate in proprietatea Asociatiilor se invechesc , iar apa potabila de o calitate perfect corespunzatoare la nivelul bransamentului, ajunge degradata la robinetul utilizatorului final,in exclusivitate datorita starii necorespunzatoare a propriilor retele interioare.

V. ZIUA MONDIALA A APEI

In

anul 1992, la Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului si Dezvoltarii, s-a stabilit desemnarea zilei de 22 Martie ca ZIUA MONDIALA A APEI, aceasta fiind marcata anual incepand cu anul 1993.

Anul acesta dezbaterile au fost dedicate calitatii apei, in paralel cu importanta managementului resurselor de apa. Calitatea apei este un parametru important care influenteaza sanatatea populatiei, producerea hranei, activitatile economice si biodiversitatea. Campania din acest an si-a propus sa creasca constientizarea in ceea ce priveste necesitatea sustinerii ecosistemelor umane si a sanatatii populatiei prin ameliorarea calitatii apei. Din perspectiva sanatatii publice apa este un factor de mediu determinant in promovarea sanatatii.

13

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
Unul din marile succese ale ultimilor 150 de ani este reducerea incidentei numeroaselor boli transmise sau legate de apa, prin cresterea gradului de asigurare a populatiei cu apa potabila si sisteme de canalizare. Totusi pe plan mondial imbolnavirile asociate apei contaminate continua sa fie o problema de sanatate publica. Relatia dintre apa si sanatate suscita trei probleme esentiale : Constrangerile in apa si consecintele lor asupra activitatilor umane Mentinerea calitatii apei in conditiile cererii crescande de apa Legatura directa existenta intre apa si sanatate, vizibila in cazul imbolnavirilor asociate insuficientei calitative si cantitative de apa potabila si lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate

14

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Prin Serviciul Evaluarea Factorilor de Risc de Mediu coordoneaza si implementeaza la nivelul teritoriului arondat, activitati cuprinse in Programul de sanatate publica privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc in relatie cu mediul de viata si de munca, alimentatie si nutritie, aprovizionare cu apa potabila si unitatile de invatamant de toate categoriile.Legat de problematica apei : intocmeste rapoarte profesionale de evaluare in domeniul apei potabile, apei de imbaiere, apei imbuteliate, poluare organizata sau accidentala, radiatii. Contribuie la realizarea sintezelor nationale in domeniu Coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza si participa la asigurarea calitatii apei potabile din teritoriu Elaboreaza propuneri pentru rezolvarea/ameliorarea situatiilor de risc evaluat sau anihilarea riscului constituit in conformitate cu legislatia in vigoare Prin personalul de specialitate asigura prelevarea probelor de apa in cadrul programelor de monitorizare si efectueaza la solicitarea tertilor consultanta in domeniu Directia de Sanatate Publica emite autorizatii sanitare de functionare pentru producatorii/distribuitorii de apa de pe teritoriul judetului Activitati derulate in domeniul protejarii sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate apei : - supravegherea calitatii apei potabile - monitorizarea calitatii apelor potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale sau decat apele de izvor, comercializate sub denumirea apa de masa - monitorizarea epidemiilor hidrice - supravegherea calitatii apei de imbaiere

Apa potabila prin care in anii 70 se intelegea apa consumata cu placere si care odata consumata nu are efecte nocive asupra sanatatii , este in prezent definita ca apa care nu contine nici un fel de microorganisme sau paraziti si orice alta substanta care numeric sau in concentratie, sa constituie un pericol pentru sanatate. Apa potabila sigura exprima gradul de respectare al valorilor maxim admise pentru parametrii relevanti pentru sanatate. Apa potabila constituie un domeniu de permanent interes si preocupare pentru Directia de Sanatate Publica, interes rezultat din relatia de cauzalitate dintre calitatea si cantitatea de apa disponibila pentru populatie si starea de sanatate. Directia de Sanatate Publica coordoneaza, organizeaza si evalueaza programele nationale de sanatate ce se deruleaza in teritoriul judetului Cluj si exercita atributii specifice de control in sanatatea publica prin personalul imputernicit cu aprobarea Ministerului Sanatatii.

14

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie acuta infantila generata de apa din fantana - supravegherea radioactivitatii apei potabile - acordarea derogarilor pentru producatorii de apa - monitorizarea calitatii apei utilizate in productia alimentara, productia ghetii si in colectivitatile de copii si tineret Indiferent de scopul in care este utilizata apa (potabil, recreational, industia alimentara, etc,) si de natura bolilor transmise hidric calitatea necorespunzatoare a acesteia poate fi datorata contaminarii sursei, procesului de tratare a apei (absenta, insuficienta, intreruperea lui) si nu in ultimul rand contaminarii in sistemul de distributie, pana la punctul final de conformare, robinetul consumatorului. Numeroasele si directele efecte ale consumului de apa de calitate necorespunzatoare pot fi evitate prin protejarea surselor de apa, tratare corespunzatoare completa si corecta dar si de o serie de factori strict dependenti de individ. Preocuparea pentru monitorizarea calitatii apei potabile constituie factorul cheie in relatia comunitate-aprovizionare cu apa potabila.

15

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Aceast garanie de ncredere este, de asemenea, esenial pentru celelalte pri interesate, precum: organismele de reglementare, cele de acreditare a laboratoarelor i alte organizaii. Standardul ISO/CEI 17043, Evaluarea conformitii. Cerine generale referitoare la ncercarea competenei, specific cerine generale pentru competena furnizorilor de programe de ncercare a competenei i pentru elaborarea i funcionarea acestora. ncercarea competenei implic utilizarea comparaiilor ntre laboratoare la determinarea performanei unui laborator, n mod deosebit a performanei continue. Competena unui laborator este atestat de conformitatea sa cu standardul ISO/CEI 17025:2005, Cerine generale pentru competena laboratoarelor de ncercri i etalonri *. Garania c un laborator este n msur s furnizeze date fiabile este obinut cu ajutorul comparaiilor ntre laboratoare, desfurate de ctre organizatorii programelor de ncercare a performanei, n conformitate cu standardul ISO/CEI 17043. Noul standard se refer la managementul, planificarea, proiectarea i personalul angajat de organizatorii ncercrilor performanei. n afar de cerinele referitoare la elaborarea i la realizarea programelor de ncercare a performanei, standardul conine anexe informative . Asociaia de Standardizare din Romnia organismul naional de standardizare a declarat adoptarea standardului ISO/CEI 17043, Evaluarea conformitii. Cerine generale referitoare la ncercarea competenei, dn luna mai 2010 Standardul ISO/CEI 17043 nlocuiete cele dou pri ale Ghidului ISO/CEI 43: 1997 i le aduce mbuntiri. Dan Tholen, coordonator al grupului de

VI. EFORT COMUN ISO _ CEI PENTRU EVALUAREA COMPETENEI LABORATOARELOR


n nou standard ISO/CEI stabilete cerine armonizate la nivel internaional pentru a ncerca competena organismelor care se ocup de evaluarea performanelor laboratoarelor. Competena continu a laboratoarelor trebuie s fie temeinic stabilit. Acest lucru este imperativ pentru laboratoare i clienii lor.

15

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Nu trebuie sa fii trist ca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut nimic remarcabil. CONFUCIUS
experi care a elaborat standardul, a declarat: Interesul pe care l suscit ISO/CEI 17043 pe plan internaional este considerabil. Numeroi membri ai Organizaiei de Cooperare Internaional cu Privire la Acordul Laboratoarelor de ncercri (ILAC) prevede implementarea standardului i asigur deja instruire n acest sens. ILAC i organizaiile de cooperare regionale se pregtesc s i extind acordurile de recunoatere reciproc, pentru a include n acestea ncercarea competenei. Standardul ISO/CEI 17043, Evaluarea conformitii.Cerine generale referitoare la ncercarea competenei, a fost elaborat de grupul delucru GT 28, al Comitetului ISO pentru Evaluarea Conformitii (ISO/CASCO) i poate fi achiziionat de la Asociaia de Standardizare din Romnia, Serviciul Vnzri-Abonamente (Maria Bratu Comunicat de pres ISO nr. 1303/2010 )

16

BULETINUL CALITATII 7/2010 Redactat de Sef BMC ,chim.ec.Iuliana Chitu

Etalonarea instrumentelor face s intervin materialele kilogramul etalon, de exemplu, care sunt denumite materiale de referin. Preedintele ISO/REMCO, domnul Hendrick Emons, a afirmat: Dac decizii capitale pot fi luate la vederea unor rezultate ale unor msurri, este fundamental ca datele msurrii s fie demne de ncredere. Aplicarea corect a procedurilor critice de msurare trebuie s fie controlat cu ajutorul materialelor de referin asemntoare cu materialul de supus ncercrii, a crui valoare msurat este deja cunoscut. Laboratoarele pot astfel s verifice exactitatea msurrilor lor. ISO/REMCO are misiunea de a ncuraja un efort internaional amplu pentru armonizarea i promovarea materialelor de referin, precum i producerea i aplicarea lor. Acest comitet a elaborat pn n prezent ase ghiduri cu privire la diferite aspecte ale materialelor de referin i a contribuit la organizarea de simpozioane , workshop-uri i congrese. Noua brour descrie obiectivele ISO/REMCO i organizarea sa intern. Ea explic structura ghidurilor, ofer informaii de baz, cu definiii referitoare la materialele de referin, precum i lista membrilor REMCO (33 de state participante i 3 membri observatori). Broura Informaii cu privire la REMCO Comitetul ISO pentru Materialele de Referin, publicat n francez i englez, poate fi achiziionat de la ASRO, Asociaia de Standardizare din Romnia, Serviciul VnzriAbonamente(vanzari@asro.ro), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88. Ea este disponibil i sub form de fiier PDF pe Web site-ul ISO. (Maria Bratu Comunicat de pres ISO nr. 1292/2010).

VII. MATERIALELE DE REFERIN IMPORTANA SOCIAL I ECONOMIC


a publicat o nou brour cu privire la Comitetul ISO pentru Materialele de Referin (REMCO), ale crui activiti de standardizare se refer la exactitatea msurrii, element esenial al vieii cotidiene i al activitii economice. Exactitatea msurrii este indispensabil pentru detectarea coninutului critic de substane periculoase din alimentele pe care le consumm, pentru stabilirea unui diagnostic precis al strii noastre de sntate sau pentru a verifica dac un lot de bare de oel destinat construciei unui pod va prezenta caracteristicile de rezisten cerute. Acest tip de msurri cere instrumente de msurare corect etalonate. Astfel, pentru a verifica exactitatea unui cntar, etalonarea va fi realizat cu ajutorul unei greuti etalon.

ISO

16