LEXICON TEHNIC 100 de definitii si termeni de specialitate

1.Arzator 2.Arzator focar multi-arzator 3.Arzator autoaspirant (cu aer autoaspirat) 4.Arzator automat 5.Arzator automat cu aer insuflat 6.Arzator cu aer insuflat 7.Arzator cu functionare continua 8.Arzator cu functionare in trepte 9.Arzator cu functionare independenta 10.Arzator cu functionare intermitenta 11.Arzator cu functionare intr-o treapta 12.Arzator cu functionare modulanta 13.Arzator cu functionare progresiva 14.Arzator cu pulverizare centrifugala 15.Arzator cu pulverizare mecanica 16.Arzator cu pulverizare prin fluide auxiliare 17.Arzator mixt 18.Arzator monobloc 19.Arzator multibloc 20.Blocarea nevolatila in avarie 21.Blocarea volatila in avarie 22.Caldura (Schimbul de caldura) 23.Caldura specifica 24.Camp de lucru 25.Coeficientul excesului de aer 26.Combustia 27.Combustia completa 28.Combustia incompleta 29.Combustibili 30.Conditii de referinta 31.Continut de CO 32.Continut de CO2 33.Continut de hidrocarburi necombustibile 34.Continut de O2 35.Continut de oxizi de azot 36.Contrapresiune in camera de combustie 37.Debit de combustibil 38.Debit de start 39.Debit maxim / minim de combustibil 40.Debit nominal masic 41.Debit nominal volumetric 42.Degazator (recipient degazator) 43.Densitate 44.Densitate relativa 45.Desprinderea totala sau partiala a flacarii 46.Dispozitiv de aprindere 47.Dispozitiv de control al aerului 48.Dispozitiv de control al etanseitatii 49.Dispozitiv de control al raportului aer / combustibil 50.Dispozitiv de control automat al arzatorului 51.Dispozitiv de detectare a flacarii 52.Dispozitiv de verificare a pornirii arzatorului in siguranta 53.Dispozitive de reglare 54.Duza de pulverizare 55.Ecuatia chimica a combustiei 56.Electroventil de oprire / siguranta 57.Flacara 58.Flacara intoarsa 59.Focar 60.Gaz petrolier lichefiat (GPL), gaz natural lichefiat (GNL), gaz natural comprimat pentru vehicule (GNCV) 61.Gaze naturale

62.Indice de fumozitate 63.Indice Wobbe 64.Inel de presiune 65.Lungimea focarului 66.Oprire controlata 67.Oprire in siguranta 68.Oxidare si reducere 69.Postventilare 70.Presiune de alimentare 71.Presiune reglata 72.Presiuni limita 73.Presostat de gaz maxim 74.Presostat de gaz minim 75.Preventilare 76.Programator (automat de ardere) 77.Punct de aprindere 78.Punct de congelare 79.Punct de inflamabilitate 80.Putere calorifica 81.Putere calorifica inferioara (p.c.i.) 82.Putere calorifica superioara (p.c.s.) 83.Putere in focar 84.Putere maxima / minima in focar 85.Racord antivibrant 86.Rampa de gaze 87.Randament 88.Regulator de presiune 89.Reluarea ciclurilor de pornire 90.Semnal de start 91.Stabilitatea flacarii 92.Stabilizator de presiune 93.Timp (durata) de aprindere 94.Timp (durata) de postventilare 95.Timp (durata) de preventilare 96.Timp de inchidere totala 97.Timp de securitate 98.Timp de siguranta 99.Vascozitate cinematica 100.Ventilare continua

Arzator Aparat care realizeaza amestecul unui combustibil cu un gaz (de regula aerul) in scopul arderii; reprezinta un principal echipament al unui sistem de incalzire. [ sus ] Arzator focar multi-arzator In anumite procese industriale, dar si in cazul cazanelor energetice de mare capacitate, se impune utilizarea mai multor arzatoare concepute sa opereze in acelasi focar, fara ca dispozitivele de detectie a flacarilor si de functionare in siguranta sa se influenteze intre ele. De regula, dispozitivele de acest tip au toate functiile complet integrate intr-un singur modul, utilizand sistemul de discriminare a flacarii [ sus ] Arzator autoaspirant (cu aer autoaspirat) Arzator de combustibil gazos care nu este conceput sa functioneze in asociere cu un ventilator; aerul necesar combustiei este aspirat in corpul arzatorului si amestecat cu combustibilul prin efectul Venturi. [ sus ] Arzator automat Arzator dotat cu o instalatie de automatizare care asigura si controleaza automat procesele de pornire, reglare si oprire.

[ sus ] Arzator automat cu aer insuflat Arzator cu aer insuflat dotat cu un sistem de aprindere automata, de monitorizare a flacarii si de control al arderii. Puterea termica poate fi reglata in timpul functionarii, in mod automat sau manual. [ sus ] Arzator cu aer insuflat Arzator conceput sa functioneze in asociere cu un ventilator (montat direct pe arzator sau separat de acesta) destinat sa introduca fortat in focar aerul necesar combustiei. [ sus ] Arzator cu functionare continua Arzator proiectat sa functioneze mai mult de 24 de ore fara intrerupere. [ sus ] Arzator cu functionare in trepte Arzator care functioneaza in salturi, trecand de la o treapta de putere termica la alta superioara si / sau invers. Un arzator in doua trepte functioneaza in maniera tot putin nimic. [ sus ] Arzator cu functionare independenta Instalatie de ardere ale carei parti componente, concepute unitar, asigura prin mijloace proprii, independent de aparatul pe care il deservesc, conditiile de alimentare cu combustibil, aer de ardere si, dupa caz, fluid auxiliar, prepararea si introducerea in focar a amestecului combustibil aer, in scopul realizarii arderii. [ sus ] Arzator cu functionare intermitenta Arzator proiectat sa functioneze cu cel putin o oprire la fiecare 24 de ore. [ sus ] Arzator cu functionare intr-o treapta Arzator care dupa pornire atinge rapid puterea reglata, iar la obtinerea temperaturii (sau presiunii) setate pe termostatul (presostatul) de reglaj al cazanului, flacara se stinge brusc (functionare tot nimic). Arzatoarele de combustibil lichid intr-o treapta pot avea pornirea gradata, adica ating puterea de reglaj dupa un anumit interval de timp, ceea ce evita socurile la pornire din focar si cosul de fum. [ sus ] Arzator cu functionare modulanta Arzator la care flacara isi modifica permanent geometria, fiind astfel posibila mentinerea parametrului temperatura sau presiune cu o anumita precizie (reglabila) in jurul unei valori prestabilite. Se impune utilizarea unui astfel de arzator in procese tehnologice ce necesita respectarea cu strictete a parametrului temperatura sau presiune. [ sus ] Arzator cu functionare progresiva Arzator cu functionare in trepte la care trecerea de la o treapta de putere termica la alta se face progresiv, intr-un anumit timp, deci fara salturi bruste. [ sus ] Arzator cu pulverizare centrifugala Arzatoare la care combustibilul lichid este pulverizat prin centrifugare cu ajutorul unei cupe rotative. Cupa rotativa este un organ cu forma de cupa al arzatorului care realizeaza pulverizarea combustibilului lichid datorita rotatiei cu viteza ridicata. [ sus ] Arzator cu pulverizare mecanica Arzator la care pulverizarea combustibilului lichid se realizeaza datorita presiunii. [ sus ] Arzator cu pulverizare prin fluide auxiliare Arzator la care pulverizarea se obtine prin impactul jetului de combustibil lichid cu un jet de aer, abur sau

alt fluid cu o viteza mare de curgere. [ sus ] Arzator mixt Arzator care poate utiliza combustibil gazos sau lichid, fie simultan, fie succesiv. [ sus ] Arzator monobloc Arzator cu functionare independenta, automat sau semiautomat, toate componentele functionale fiind montate direct pe arzator. [ sus ] Arzator multibloc Arzator capabil sa dezvolte puteri termice importante, constituit din echipamente modulare separate (in functie de combustibilul utilizat): cap de ardere, grup de preincalzire si pompare combustibil lichid, rampa de gaze, ventilator si panou electric de comanda si control. Arzatoarele multibloc permit realizarea de sisteme de combustie flexibile, de regula cu functionare modulanta, fiind utilizate practic in orice tip de aplicatie. [ sus ] Blocarea nevolatila in avarie Conditia de oprire in siguranta a sistemului, ceea ce impune ca repornirea sa se faca prin resetare manuala a sistemului si nu prin alte mijloace. [ sus ] Blocarea volatila in avarie Conditia de oprire in siguranta a sistemului, ceea ce impune ca repornirea sa se faca fie prin resetare manuala a sistemului, fie prin intreruperea alimentarii electrice generale. [ sus ] Caldura (Schimbul de caldura) Transferul energiei termice intre doua corpuri cu temperaturi diferite, cu alte cuvinte care nu sunt in echilibru termic: de la zonele cu temperatura ridicata spre acelea cu temperatura joasa. Se masoara in Joule, dar mai des in kcal/h. [ sus ] Caldura specifica Cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura cu un grad a masei unitare de combustibil lichid, respectiv a volumului unitar de combustibil gazos. [ sus ] Camp de lucru Diagrama care stabileste domeniul in care functionarea arzatorului este posibila: in abscisa - puterea termica (sau debitul de combustibil), in ordonata - contrapresiunea din camera de combustie. [ sus ] Coeficientul excesului de aer Raportul dintre cantitatea de aer efectiv introdusa in focar si cea teoretica (stoechiometrica) ceruta de ardere. [ sus ] Combustia Combustia (sau arderea) este o reactie chimica rapida intre doua sau mai multe substante; este caracrerizata prin eliberarea de caldura (reactie exotermica) si lumina - de cele mai multe ori; exista si exceptii: de pilda, flacara hidrogenului este invizibila. Substantele care participa la reactie sunt combustibilii si un gaz. In mod obisnuit, gazul este oxigenul, dar reactia poate avea loc si in alte gaze (de pilda clorul). Arderea combustibililor in prezenta aerului este un exemplu binecunoscut de combustie. [ sus ] Combustia completa In cazul combustiei complete, combustibilul arde in oxigen, produsele de ardere fiind limitate. Cand o hidrocarbura arde in oxigen, reactia va produce numai boixid de carbon si apa. Cand elemente cum sunt carbonul, azotul, sulful etc. sunt arse, se vor produce cei mai comuni oxizi: carbonul va produce bioxid de carbon, azotul - bioxid de azot, sulful - bioxid de sulf etc.

[ sus ] Combustia incompleta In combustia incompleta nu exista oxigen suficient pentru arderea completa a combustibilului, produsele de ardere fiind numeroase. In cazul combustiei incomplete, cand o hidrocarbura arde in oxigen, reactia va produce boixid de carbon, apa, monoxid de carbon si numerosi alti compusi (de pilda oxizii de azot). Acest tip de combustie este cel mai intalnit, producand o vasta gama de subprodusi daunatori mediului inconjurator. [ sus ] Combustibili Produsi de origine organica (de regula) care prin ardere produc caldura, aceasta fiind sursa de energie utilizabila. Combustibilii utilizati in special in instalatiile de ardere sunt: gazul metan, gazul petrolier lichefiat (GPL), motorina, combustibilul lichid tip M, Calor Extra 1 si Economic 3, combustibilul lichid usor (CLU), pacura, carbunii. Se mai utilizeaza: biogazul, gazul de furnal, uleiurile uzate si vegetale, dar si combustibilii NATO specifici aplicatiilor militare (kerosen, DF-1, DF-2, DF-A, DF-M, JP-5, JP-8). [ sus ] Conditii de referinta Temperatura = 288,15 K, presiunea = 1013,25 mbari; dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, temperatura de referinta va fi de 273,15 K, presiunea ramanand la aceeasi valoare. [ sus ] Continut de CO Fractiunea de monoxid de carbon (CO) din produsele de ardere uscate. Se exprima in ppm. [ sus ] Continut de CO2 Fractiunea de anhidrida carbonica (CO2) din produsele de ardere uscate exprimata ca procent din volumul total. Se exprima in %. [ sus ] Continut de hidrocarburi necombustibile Fractiunea de hidrocarburi necombustibile din produsele de ardere uscate calculate ca propan (C3H8). Se exprima in ppm. [ sus ] Continut de O2 Fractiunea de oxigen (O2) din produsele de ardere uscate exprimata in procente din volumul total. Se exprima in %. [ sus ] Continut de oxizi de azot Fractiunea de oxizi de azot (NO si NOx) din produsele de ardere uscate, calculata ca NO2 . Se exprima ppm. [ sus ] Contrapresiune in camera de combustie Suprapresiunea efectiva raportata la presiunea atmosferica pe care trebuie sa o invinga ventilatorul arzatorului pentru eliminarea produselor de combustie din focar; poate avea valoare negativa, in acest caz fiind vorba de depresiune. Se masoara in mbari sau in mmH2O. [ sus ] Debit de combustibil Cantitatea de combustibil arsa intr-o ora de functionare continua. Se masoara in kg/h pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in Nmc/h pentru combustibili gazosi. [ sus ] Debit de start Debitul de gaze in momentul aprinderii arzatorului. Se masoara in Nmc/h. [ sus ] Debit maxim / minim de combustibil

Cantitatea de combustibil arsa intr-o ora la puterea maxima / minima indicata de constructorul arzatorului. Se masoara in kg/h pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in Nmc/h pentru combustibili gazosi. [ sus ] Debit nominal masic Masa de combustibil consumata in unitatea de timp, stabilita de fabricantul arzatorului. Se masoara in kg/h. [ sus ] Debit nominal volumetric Volumul de combustibil consumat in unitatea de timp, declarat de fabricantul arzatorului. Se masoara in mc/h. [ sus ] Degazator (recipient degazator) Importanta parte componenta a unei instalatii de alimentare cu combustibil lichid. Rolul principal al degazatorului este de a permite evacuarea volatilelor si a vaporilor de apa din combustibil (produse cu atat mai mult cu cat temperatura este mai ridicata), precum si eliminarea apei si a sedimentelor depuse la partea inferioara a degazatorului. O functie secundara a degazatorului este aceea de recuperare a caldurii continute in returul de combustibil al arzatoarelor modulante. [ sus ] Densitate Densitatea este exprimata sub forma de densitate conventionala si reprezinta raportul dintre densitatea combustibilului lichid la 20oC si densitatea apei distilate la 4oC. Valoarea densitatii variaza semnificativ in functie de compozitia chimica a combustibililor, in schimb variatia ei fata de temperatura este practic neglijabila. [ sus ] Densitate relativa Raportul dintre volume egale de gaze si aer uscate masurate in aceleasi conditii de temperatura si presiune. [ sus ] Desprinderea totala sau partiala a flacarii Fenomen de rupere sau de distantare a bazei flacarii fata de capul de ardere. [ sus ] Dispozitiv de aprindere Orice mijloc prin care se realizeaza aprinderea combustibilului. Caracteristica acestuia este timpul de aprindere care reprezinta perioada dintre deschiderea electroventilelor de combustibil si aparitia flacarii detectata de detectorul de flacara. [ sus ] Dispozitiv de control al aerului Dispozitiv care sesizeaza presiunea sau debitul aerului refulat de ventilatorul arzatorului. Poate fi presostat, debitmetru sau orice alt sistem nebazat pe rotirea ventilatorului. Actioneaza prin blocare nevolatila a arzatorului. [ sus ] Dispozitiv de control al etanseitatii Sistem care controleaza (inainte de fiecare pornire a arzatorului) inchiderea efectiva a electroventilelor de gaze. Dispozitivul este capabil sa detecteze neetanseitatea electroventilelor inchise, caz in care impiedica pornirea arzatorului. [ sus ] Dispozitiv de control al raportului aer / combustibil Sistem care permite reglarea simultana a debitului de aer in functie de cel de combustibil. [ sus ] Dispozitiv de control automat al arzatorului

Sistem de control care cuprinde cel putin un programator si toate elementele dispozitivului de detectare a flacarii. [ sus ] Dispozitiv de detectare a flacarii Dispozitiv prin care este detectata si semnalata prezenta flacarii. Consta dintr-un senzor de flacara (sonda de ionizare, fotorezistenta sau fotocelula in ultraviolete), un amplificator si un releu pentru transmiterea semnalului. [ sus ] Dispozitiv de verificare a pornirii arzatorului in siguranta Circuit care stabileste daca exista sau nu un defect in sistemul de siguranta sau daca este prezenta simularea de flacara inainte de pornirea arzatorului. [ sus ] Dispozitive de reglare Componente ale arzatorului utilizate la reglarea puterii din focar corespunzator cu cerintele reale ale instalatiei. Reglarea poate fi continua sau in trepte. [ sus ] Duza de pulverizare Dispozitiv mecanic cu doua roluri: atomizarea (transformarea combustibilului in picaturi foarte fine) si obtinerea cu precizie a debitului. Duza este conceputa si realizata in functie de natura si debitul combustibilului, precum si de unghiul si forma conului de pulverizare. Conform normelor europene, inscriptionarea duzei trebuie sa cuprinda minimal: debitul la presiunea de 10 bari (kg/h), debitul in GPH la presiunea de 7 bari, unghiul de pulverizare si tipul conului. [ sus ] Ecuatia chimica a combustiei In general, ecuatia chimica a combustiei hidrocarburilor (de pilda octanul) in oxigen este urmatoarea: CxHy + (x + y/4)O2 & xCO2 + (y/2)H2O; De exemplu, ecuatia de ardere a propanului este: C3H8 + 5O2 3CO2 + 4H2O; Simplificand, ecuatia unei reactii de combustie este: Combustibil + Oxigen Caldura + Apa + Bioxid de carbon [ sus ] Electroventil de oprire / siguranta Dispozitiv care deschide, regleaza sau inchide in mod automat debitul de gaze in baza unui semnal al circuitului de control si/sau a celui de siguranta. [ sus ] Flacara Fenomen asociat cu reactia chimica dintre un gaz incalzit peste temperatura de inflamabilitate si un alt gaz, uzual oxigenul atmosferic. Caldura si lumina sunt caracteristice reactiei chimice de dezvoltare a unei flacari. [ sus ] Flacara intoarsa Intoarcerea flacarii in focar, adica inversarea frontului flacarii spre capul de ardere in anumite conditii impuse de geometria focarului. [ sus ] Focar Spatiu delimitat in care are loc arderea combustibilului. In functie de raportul dintre presiunea din focar fata de cea atmosferica, se disting doua tipuri: focar cu suprapresiune (raport supraunitar) si focar cu depresiune (raport subunitar). [ sus ] Gaz petrolier lichefiat (GPL), gaz natural lichefiat (GNL), gaz natural comprimat pentru vehicule (GNCV)

Gazul petrolier lichefiat (GPL) este reprezentat de amestecul de hidrocarburi cu continut de peste 90% in volum al unei hidrocarburi aciclice nesaturate, alta decat etilena si propilena sau unul dintre izomerii lor izolati. Un alt produs lichefiat este gazul natural lichefiat (GNL) care reprezinta gazul natural adus in stare lichida si stocat in recipiente speciale, in urma unor procese specifice. De asemenea, este utilizat si gazul natural comprimat pentru vehicule (GNCV). Acestea sunt gaze naturale sunt stocate in butelii prin comprimare la peste 200 de bari, in scopul utilizarii drept combustibil pentru vehicule cu motoare termice. [ sus ] Gaze naturale Gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide. [ sus ] Indice de fumozitate Indicele de fumozitate sau numarul Bacharach indica gradul de producere a funinginii; are valori intre 0 si 9. [ sus ] Indice Wobbe Raportul dintre puterea calorifica superioara (p.c.s.) a gazului pe unitatea de volum si radacina patrata a densitatii relative in aceleasi conditii de referinta specificate la masurare. Indicele Wobbe poate fi exprimat si in functie de p.c.i., rezultand indicele Wobbe inferior. [ sus ] Inel de presiune Alimentarea arzatoarelor cu combustibil lichid prin inel de presiune este tipica situatiilor in care ar fi posibila intrarea in cavitatie a pompei arzatorului, dar si in cazul utilizarii de combustibili cu componente volatile insemnate (CLU, pacura etc.). Mentionam cu titlu informativ ca tipologia si dimensionarea instalatiei se diferentiaza in raport de multi factori, printre care amintim numarul si tipul arzatorarelor racordate la inelul de presiune (cu functionare in trepte sau modulanta). Componentele esentiale ale instalatiei de alimentare prin inel de presiune sunt: grupul de pompare si filtrare, conductele de by-pass si robinetele de izolare, regulatorul de presiune, manometrele, degazatorul, robinetele cu actionare simultana, presostatul de minim si filtrul arzatorului. [ sus ] Lungimea focarului Distanta dintre discul de stabilizare a flacarii si peretele posterior al focarului. Se masoara in m. [ sus ] Oprire controlata Proces care intrerupe alimentarea electrica a electroventilelor de combustibil inainte ca orice alta actiune sa aiba loc. [ sus ] Oprire in siguranta Proces care are loc imediat ca urmare a actiunii unui limitator de siguranta sau al detectarii unui defect in sistemul de control automat al arzatorului. Procesul intrerupe brusc alimentarea electroventilelor de combustibil si a dispozitivului de aprindere. Intreruperea functionarii poate interveni si ca rezultat al deconectarii sau reducerii tensiunii de alimentare. [ sus ] Oxidare si reducere Oxidarea si reducerea sunt reactii chimice complementare (numite pe scurt redox) caracterizate prin pierderea, respectiv castigul unuia sau mai multor electroni de catre un atom sau molecula. In mod obisnuit, termenul de oxidare se refera la reactia in care oxigenul se combina cu un element sau cu un amestec de elemente. Similar, reducerea se refera la diminuarea sau indepartarea completa a cantitatii de oxigen dintr-o substanta. [ sus ] Postventilare Introducere fortata a aerului in focar pe o durata limitata, dupa stingerea flacarii, astfel incat sa elimine

orice produse de ardere. Are loc imediat dupa o oprire controlata. Este definita prin timpul (durata) de postventilare. [ sus ] Presiune de alimentare Presiune masurata in conducta de combustibil in amonte de echipamentele aferente arzatorului (de exemplu rampa de gaze, regulatorul de presiune, filtrul etc.) la care sunt atinse conditiile nominale de functionare. Se masoara in bari, mbari sau mmH2O. [ sus ] Presiune reglata Presiunea masurata pe linia de gaze in aval de regulatorul de presiune (dar in amonte de rampa de gaze) la care sunt atinse conditiile nominale de functionare. Se masoara in bari, mbari sau mmH2O. [ sus ] Presiuni limita Presiuni reprezentative in conditiile de alimentare extreme (minim / maxim) cu combustibil ale arzatorului. Se masoara in bari, mbari sau mmH2O. [ sus ] Presostat de gaz maxim Dispozitiv care produce oprirea in siguranta a arzatorului daca presiunea de alimentare cu gaze creste peste o valoare predeterminata. [ sus ] Presostat de gaz minim Dispozitiv care produce oprirea in siguranta a arzatorului daca presiunea de alimentare cu gaze scade sub o valoare predeterminata. [ sus ] Preventilare Introducere fortata a aerului in focar astfel incat sa se elimine orice produse de combustie. Are loc intre semnalul de start si alimentarea sistemului de aprindere. Este definita prin timpul (durata) de preventilare. [ sus ] Programator (automat de ardere) Aparat care reactioneaza la semnalele dispozitivelor de control si siguranta, transmite comenzi, verifica secventele de pornire, supervizeaza operatiile arzatorului si produce oprirea controlata sau, daca este necesar, provoaca blocarea arzatorului in starea de avarie. Programatorul urmareste secvente bine determinate si functioneaza intotdeauna in corelare cu dispozitivul de detectare a flacarii. [ sus ] Punct de aprindere Temperatura la care vaporii din combustibilul lichid impreuna cu oxigenul din aer se aprind si ard continuu, chiar dupa indepartarea flacarii. [ sus ] Punct de congelare Temperatura la care un combustibil lichid supus racirii inceteaza sa mai curga. Punctul de congelare este un parametru important in aprecierea fluiditatii combustibililor lichizi si trebuie avut in vedere mai ales pentru transport si stocare. [ sus ] Punct de inflamabilitate Temperatura la care trebuie incalzit un combustibil lichid pentru a putea degaja suficiente gaze care, impreuna cu oxigenul din aer, sa poata lua foc in prezenta unei flacari, dupa indepartarea acesteia urmand a se autostinge. Aceasta valoare intereseaza din punctul de vedere al transportului, stocarii si mai ales limita la care poate fi incalzit combustibilul fara nici un pericol. [ sus ] Putere calorifica Cantitatea de caldura produsa prin arderea completa in conditii de referinta a unei unitati de volum (sau

de masa) de combustibil gazos (lichid sau solid), produsele de ardere fiind evaluate tot la conditiile de referinta. De regula se masoara in kcal/kg pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in kcal/Nmc pentru combustibili gazosi. [ sus ] Putere calorifica inferioara (p.c.i.) Cantitatea de caldura dezvoltata prin ardere, fara a avea in vedere condensarea vaporilor de apa produsi in procesul de ardere. Deoarece in practica in gazele de ardere se gasesc vapori de apa necondensati, parametrul utilizat este puterea calorifica inferioara. De regula se masoara in kcal/kg pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in kcal/Nmc pentru combustibili gazosi. [ sus ] Putere calorifica superioara (p.c.s.) Cantitatea de caldura dezvoltata prin ardere, cand toti vaporii de apa produsi in procesul de ardere condenseaza. De regula se masoara in kcal/kg pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in kcal/Nmc pentru combustibili gazosi. [ sus ] Putere in focar Cantitatea de caldura in unitatea de timp dezvoltata de arzator (debitul x puterea calorifica inferioara a combustibilului). Se masoara in kW sau kcal/h. [ sus ] Putere maxima / minima in focar Puterea termica maxima / minima admisa in focar, indicata de constructorul acestuia. Se masoara in kW sau kcal/h. [ sus ] Racord antivibrant Racordul destinat preluarii dilatarilor conductei de gaze, dar si pentru a absorbi eventualele vibratii ale arzatorului in functiune. De regula, se monteaza in amonte de rampa de gaze. [ sus ] Rampa de gaze Grup de echipamente necesare functionarii arzatorului: electrovalve, elemente de reglare, control si siguranta prin care gazele sunt conduse spre capul de ardere. [ sus ] Randament Marime caracteristica sistemelor fizice in care are loc o transformare, randamentul este definit prin raportul dintre energia utila produsa de sistem si cea consumata sau prin raportul dintre puterea cedata (utila) si cea absorbita (cheltuita). In cazul arzatoarelor, randamentul combustiei reprezinta raportul dintre cantitatea de caldura produsa de acesta (utila) si cantitatea de caldura continuta in combustibilul ars (consumata) determinata pe baza puterii calorifice inferioare. [ sus ] Regulator de presiune Stabilizator de presiune prevazut cu dispozitive de ajustare a diafragmei interne, implicit a presiunii din aval. [ sus ] Reluarea ciclurilor de pornire Proces de reluare automata a secventelor de pornire dupa oprirea in siguranta. [ sus ] Semnal de start Semnal (provenit de exemplu de la termostat) care scoate sistemul din pozitia de start si initiaza secventele predeterminate. [ sus ] Stabilitatea flacarii O flacara stabila are capacitatea de a ramane in vecinatatea capului de ardere; ea nu se rupe si nu se

distanteaza fata de capul de ardere. [ sus ] Stabilizator de presiune Dispozitiv care reduce presiunea gazelor si o mentine la un nivel constant la iesirea spre arzator, indiferent de fluctuatia presiunii din amonte intr-un anumit domeniu. [ sus ] Timp (durata) de aprindere Perioada dintre deschiderea ventilelor de combustibil si detectarea flacarii. Se masoara in secunde. [ sus ] Timp (durata) de postventilare Durata dintre oricare oprire a arzatorului si momentul deconectarii ventilatorului. Se masoara in secunde. [ sus ] Timp (durata) de preventilare Durata in care are loc preventilarea. Se masoara in secunde. [ sus ] Timp de inchidere totala Perioada dintre momentul in care s-a dat semnalul de stingere a flacarii si momentul in care electroventilele s-au inchis efectiv. Se masoara in secunde. [ sus ] Timp de securitate Perioada dintre momentul in care s-a dat semnalul de stingere a flacarii si momentul in care se da semnalul de oprire a alimentarii cu combustibil. Se masoara in secunde. [ sus ] Timp de siguranta Perioada dintre momentul in care electroventilul a fost alimentat electric si momentul deconectarii acestuia daca detectorul de flacara semnaleaza absenta acesteia. Se masoara in secunde. [ sus ] Vascozitate cinematica Vascozitatea cinematica este un indice al rezistentei la miscare a lichidului. Valoarea vascozitatii combustibililor lichizi se precizeaza de regula pentru temperatura de 20oC, 50oC sau 80oC. Unitatile de masura des utilizate pentru vascozitatea cinematica sunt gradul Engler (oE), respectiv centiStockes (cSt) sau mm2/s. [ sus ] Ventilare continua Proces de introducere fortata in mod continuu a aerului in focar, independent de prezenta flacarii sau de opririle controlate ale arzatorului. Scopul ventilarii continue este fie de a proteja componentele arzatorului fata de radiatia termica din focar (dupa stingerea flacarii), fie de a asigura introducerea aerului necesar combustiei materiilor din incineratoare (aprinse in prealabil prin intermediul arzatorului). [ sus ]