1)Elementul de extraneitate este imprejurarea de fapt de natura diversa care are legatura cu un raport juridic de drept privat,imprejurare care

ii confera raportului juridic respectiv caracter de internationalitate. Astfel,raportul juridic care contine un asemenea element are legatura cu doua sau mai multe legi apartinand unor sisteme de drept diferite. 2)elementul de extraneitate poate sa apara pe fiecare din elementele de structura ale raportului juridic. Astfel ,in cce a ce priveste subiectele reportului juridic,elementul de extraneitate poate di pt pers fizice cetatenia,domiciliul sau resedinta iar pt pers juridice,sediul,nationalitatea,fondul de comert. In ceea ce priveste obiectul raportului juridic,elementul de extraneitate il constituie locul situarii bunului imobil sau mobil care constituie obiectul material al raportului juridic. In ceea ce priveste continutul raportului juridic trebuie sa se faca distinctie intre faptele juridice si actele juridice.in legatura cu actele juridice elementele de extraneitate pot fi locul inkeierii actului sau locul executarii contractului iar in cazul faptelor juridice elementul de extraneitate poate locul producerii faptului ilicit cauzator de prejudicii sau locul producerii prejudiciului. 3)conflictul de legi este situatia in care un raport juridic de drept international privat cu unu sau mai multe elemente de extraneitate,este susceptibil de a fi guvernat de 2 sau mai multe sisteme apartinand unor state diferite. 4)Normele conflictuale se pot clasifica dup mai multe categorii. Criteriile utilizate sunt felul legturilor i coninutul normei conflictuale. Dupa felul legaturilor normele conflictuale pot fi: unilaterale(precizeaza domeniul de aplicare al legii proprii,fara a se referi si la legea straina si se mai numesc si norme conflictuale incomplete) Aceast norm conflictual prevede numai situaiile cnd legea romn este competent fr a determina i cazurile n care se aplic legea strin ;si bilaterale (precizeaza atat domeniile de aplicare a legaturilor proprii cat si a legaturilor straine si se mai numesc norme conflictuale cu actiune dubla sau norme conflictuale complete). 5)norma conflictuala are o structura proprie si difera de structura clasica a normei. Ea are doua elemente de structura si anume continutul(ipoteza) si legatura (dispozitia). Continutul normei conflictuale reprezinta domeniul la acre se refera sau materia ce va fi regelementata de un anumit sistem de drept. Legatura normei conflictuale determina legea aplicabila raportului cu element de extraneitate. Stabilirea sistemului de drept care va reglementa situatia constituie scopul normei conflictuale. 6)punctul de legatura al normei conflictuale este elementul prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic cu element de extraneitate si un anumit sistem de drept. Cele mai importante puncte de legatura sunt :cetatenia- este legatura politico-juridica dintre o persoana fizica si un anumit stat ; domiciuliu sau resedinta este atributul de identificare alaturi de nume su este un punct de legatura in ceea ce priveste conditiile de fond ale actelor juridice cand debitorul este o pers fizica ; sediul social pt pers juridice acest punct de legatura va fi important pt raporturile tinand de statul organic ; locul situarii bunului- este principalul punct de legatura pt regimul bunurilor imobile pt mostenirea imobiliara si pt stabilirea jurisdictiei competente ; pavilionul navei sau aeronavei ; vointa partilor ; locul inkeierii contractului ; locul executarii contractlui ; locul inkeierii intocmirii actului ; locul unde se produce faptul juridic ilicit. 7)trasaturi : conflictul de legi are ca unic izvor prezenta elementului de extraneitate in structura raportului juridic de drept privat ; acest conflict de legi nu implica un conflict de suveranitate intre sttaul roman si statul strain din care provine legea straina ; raportul de

drept international privat desi este susceptibil sa fie guvernat de 2 sua mai multe sisteme de drept,va fi solutionat de un singur sistem de drept care va fi stabilit ca legea cauzei ; 8)calificarea este operatiunea logico juridica de deterinare a sensului exact si complet al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale pentru a stabili daca un raport juridic se include sau nu in aceste notiuni. Calificarea problema de interpretare i aplicare a normelor conflictuale. Prin calificare se stabilesc sensurile noiunilor unei norme juridice referitoare la obiectul reglementrii i legea aplicabil raportului juridic.ntr-o operaiune invers prin calificare se determin categoria juridic n care se ncadreaz o situaie de fapt i se indic legea competent. 9)Ca definitie, retrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, n ntregul sau (deci inclusiv la normele sale conflictuale), iar acesta din urma, prin norma sa conflictuala n materie, nu primeste trimiterea, ci fie trimite napoi la dreptul statului forului, fie trimite mai departe, la dreptul unui stat tert. Pentru a exista retrimitere trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: - Sa existe un conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezenta cu privire la un anumit raport juridic; - Norma conflictuala a forului (a statului instantei sesizate) sa admita retrimiterea, adica sa trimita la ntregul sistem de drept strain. 10)retrimiterea poate fi: -de gradul 1 sau simpla atunci cand legea strin declarat competent retrimite la dreptul instantei sesizate. -de gradul 2 sau complexa atunci cand legea strin declarat competent retrimite la o alt lege dect cea a forului. In dreptul nostru se accepta retrimiterea de gr 1 dar nu si cea de gr 2 11)argumente pro : legea la care se face trimitere nu ar putea fi aplicat n situatia n care aceasta se declar necompetent(si retrimite deci la o alt lege) ntruct s-ar aduce atingere suveranittii statului strin ; atunci cnd norma conflictual trimite la dreptul strin se are n vedere ntregul ansamblu de reglementri inclusiv normele conflictuale ; norma conflictual a forului are o competent subsidiar, n cazul n care legea strin se declar necompetent, configurnd existenta unei comunitti de vederi cu norma conflictual strin; ntre sistemele de drept n prezent se realizeaz o coordonare, care permite evitarea situatiilor conflictuale 12) Retrimiterea nu poate opera atunci cnd instanta nu face trimitere la ntregul sistem de drept ci doar la anumite reglementri materiale precise. De asemena, retrimiterea nu este acceptat n toate sistemele de drept iar atunci cnd este acceptat exist situatii cnd aceasta nu poate opera: n cazul autonomiei de voint a prtilor se presupune c ele s-au referit la un anumit sistem de drept cu excluderea posiblittii de retrimitere ; cettenia determinarea cetteniei exclude posiblitatea retrimiterii; regula locus regit actum exclude de asemenea posibilitatea retrimiterii deoarece se are n vedere doar dispozitiile materiale ale legii locului si nu a ntregului sistem de drept. 13) CARACTERELE (ESENTIALE) ale ordinei publica de drept international privat roman: din punct de vedere spatial, ea are un caracter national in sensul ca, ea se interpreteazaprin prisma sistemului de drept roman (in cazul nostru).Fiecare stat are propriile sale reglementariimperative care formeaza ordinea publica de drept international privat roman a statului respectiv

b)din punct de vedere temporal, ordinea publica de drept international privat roman areintotdeauna un caracter actual in sensul ca se tine seama de ordinea publca din momentulpronuntarii unei hotarari iar nu de ordinea pulica in momentul incheierii raportului juridic c) din punct de vedere material/ pe fond, ordinea publica are un caracter de exceptie de la regula ca legea straina normal competenta trebuie sa se aplice raportului juridic cu element de extraneitate. De la acest caracter de exceptie se genereaza anumite consecinte: ordinea publica e de stricta interpretare in sensul ca ea nu poate fi interpretata extensiv ci numai restrictiv; ordinea publica de drept international privat roman impiedica producerea pe teritoriulRomaniei numai a acelor efecte care sunt strict contrare principiilor fundamentale de drept ale forului.Daca raportul juridic respectiv produce si alte efecte, acelea vor fi recunoscute si executate 14) Frauda la lege in dreptul international privat exista atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept international privat, si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice 15)domenii in care intervine frauda la lege: a) statutul pers fizice(starea civila,capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice). Frauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca pers fizica isi skimba in mod fraudulos cetatenia/domiciliul/resedinnta statutul organic al pers juridice. Regimul juridic al bunurilor mobile un bun din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate,intrun stat in care nu exista restrictii in legatura cu bunul respectiv Forma exterioara a actului juridic.spre ex in romania donatia e act autentic si atunci partile inkeie contractul de donatie intro tara unde forma autentica nu e ceruta pt donatie. 16)conditii: a) trebuie sa existe un act de vointa al partilor in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. Cu alte cuvinte frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor rap juridic,o activitate frauduloasa de skimbare a punctului de legatura. b)partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi e licit. De ex operatiunea de stabilire a sediului social in strainatate este o operatiune licita prin ea insasi,ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta. c) intentia de a frauda legea. Scopul urmarit de parti prin skimbarea punctului de legatura este acela de a se sustrage unei legi normal competente d)rezultatul obtinut sa fie ilicit. Caracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. Rezultatul urmarit si realizat de catre parti trebuie sa fie mai favorabil pt parti decat cel care s ar fi obtiunut daca s ar fi aplicat sistemul de drept normal competent. 17) In functie de obiectul fraudei avem doua situatii: e fraudat dreptul roman in favoarea unui drept strain ;Art 8 din legea 105- aplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda.In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana.Din acest text de lege rezulta ca sanctiunea fraudei la lege in dreptul international pivat implicadoua efecte:-unul negativ, constand in inlaturarea legii straine devenita competenta prin frauda-unul pozitiv, reprezentat de aplicarea in subsidiar a legii romaneIn mod concret, pe planul actului juridic fraudulos incheiat de parti, efectul negativ al sanctiuniifraudei la lege se materializeaza prin doua situatii:1. inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Astfel actul juridic incheiat in strainatatesau sub incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor

romane. Dar actulramane valabil in strainatate !!! 2. declararea nulitatii actului juridic de catre instantele judecatoresti romane. In aceasta situatieactul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.Frauda la lege trebuie sanctionata chiar si in situatiile in care problema fraudei apare in sferaunui contract adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor deoarece ceea ce esanctionat e intentia frauduloasa (fraus omnia corrumpit) iar nu simpla incalcare a normei conflictualeromane competente a se aplica b) e fraudat dreptul strain in favoarea drept romanesc. Legea 105/1992 nu reglementeaza aceasta situatie astfel incat s-a pus problema daca se vamai sanctiona frauda la lege.Concluzia a fost ca frauda la lege trebuie sanctionata. Vor opera aceleasi sanctiuni. Argumente :-dreptul strain e considerat un element de drept si prin urmare trebuie sa beneficieze de aceeasi protectie -prin fraudarea drptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit normaconflictuala romana care ar fi trimis la el-ceea ce se sanctioneaza e frauda 18)sarcina probei legii straine. n sistemul romn, judectorul este obligat s struie n aflarea adevrului i s ocroteasc drepturile i interesele prilor. n acest sens judectorul va ordona din oficiu orice dovezi chiar dac prile nu le invoc ori se mpotrivesc. n Romnia legea strin se poate dovedi prin orice mijloc de prob. n funcie de natura sursei de informare mijloacele de prob ale legii sunt directe sau indirecte.Mijloacele directe reprezint culegeri de legi i jurispruden, iar sursele indirecte le reprezint certificatele de cutum sau expertizele. Iniiativa judectorului nu exclude concursul prilor n determinarea coninutului legii strine. Practic sarcina probei este mprit ntre judector i pri. Mijloacele de prob provenite dintr-un stat strin au n principiu fora probant prevzut de legea romn. Dac proba are un caracter oficial dovada este absolut adic nu poate fi rsturnat printrun mijloc de prob contrariu. 19) Prin conflict mobil se nelege c o soluie juridic este supus n mod succesiv prin schimbarea puntelor de legtur incidenei unor sisteme de drept diferite. Datorit modificrilor intervenite se pune n discuie determinarea sferei de aplicare a legilor care se gsesc n conflict. Ex: Deplasarea unui bun mobil dintr-o ar n alta implic precizarea legii care va configura regimul su juridic. n conflictele mobile se produce chiar prin acordul prilor o schimbare a punctului de legtur. Modificarea intervenit se rsfrnge asupra legii aplicabile i nu a normei conflictuale. Datorit acestei particulariti conflictele mobile se deosebesc de conflictele de legi n timp precum i de cele n timp i spaiu. n primul rnd cele dou legi aflate n concurs sunt n vigoare dar ele se aplica succesiv. n al doilea rnd n urma deplasrii elementului de legtur se trece de sub imperiul unei legi sub imperiul altei legi dar din alt stat20) Conflictul mobil poate aparea in principal pentru urmatoarele puncte de legatura:-in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice, astfel incat conflictul mobil se poate naste inraporturile ce privesc starea, capacitatea si relatiile de familie.-sediul unei pers juridice-locul situarii unui bun mobilConflictul mobil de legi NU poate aparea referitor la regimul juridic al imobilelor sau delictelor. 21)determinarea nationalitatii unei pers juridice este stabilita potrivit urmatoarelor criteii: a)criteriul vointei fondatorilor reprezinta aplicarea principiului autonomiei de vointa in aceasta materie. Fondatorii sunt cei care determina nationalitatea pers juridice prin actul contitutuv sau prin statutul societatii.

b)criteriul teritorialitatii conducerii sau al sediului social. Persoana juridica are nationalitatea tarii in care isi are sediul social,adik acolo unde se afla organele sale de conducere. Sediul pers juridice trebuie sa fie cel stabilit prin actul de constituire ,sa nu fie fictiv si sa fie serios. c)criteriul locului de inregistrare a statutului persoanei juridice este locul indeplinirii formalitatilor ,chiar daca sediul social ar fi in alta tara . d) criteriul centrului activitatii economice care este locul unde se desfasoara cele mai importante activitati economice. e)criteriul controlului se determina fie dupa apartenenta conducatorilor fie dupa cetatenia asociatilor fie dupa nationalitatea capitalului social. In dreptul international privat sucursala nu are personalitate juridica in timp ce filiala se bucura de o asemenea personalitate. Acest fapt are importante efecte juridice: -statutul juridic al sucursalei este supus este supus legii nationale a societatii care a infiintat o -statutul juridic al filialei este supus legii statului pe al carui teritoriu si a stabilit propriul sediu,independent de legea aplicabila societatii care a infiinta o 22) Starea civila ansamblu de elemente care rezulta din actele si faptele de stare civila prin care persoana fizicase individualizeaza in familie si societate.Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila : actele de stare civila sunt inscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane.Cetatenii straini care au domiciliul sau se afla in Romania temporar, pot cere inregistrarea actelor si faptelor de stare civila, in aceleasi conditii ca si cetatenii romaniPersoana fara cetatenie sunt obligate sa solicite inregistrarea faptelor si actelor de stare civila la autoritatileadministratiei publice locale competente.Cetatenii straini care se afla in Romania pot sa inregistreze actele si faptele de stare civila si la oficile consulare si misiunile diplomatice acreditate. Cetatenii straini pot cere, iar persoanele fara cetatenie sunt obligate, sa solicite inscrierea de mentiuni peactele de stare civila intocmite in registrele de stare civila romanesti. 23) Domiciliul: de drept comun legal ales Strainii pot solicita stabilirea domiciliului in Romania care se apoba de Aut. Nationala pentru straini. Domiciliul legal se determina potrivit legii nationale cand e vorba de un minor sau o persoana pusa subinterdictie.Domiciuliul ales se determina printr-o clauza a actului juridic incheiat de parti, act care este carmuit si carecarmuieste domiciuliul ales de insasi legea aplicabila actului juridic.Resedinta este carmuita de legea privind domiciliul 24) STATUTUL REAL definit ca fiind ansamblul elementelor care configureaza regimul juridic aplicabil bunurilor e supus, de regula, legii locului situarii bunului (lex rei sitae sau lex situs).Aceasta regula este exprimata in art 49 legea 105/1992 conform caruia posesia, dreptul deproprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite delegea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca, prin dispozitii speciale, se prevede altfel. Ratiunea aplicarii legii locului situarii bunului consta in faptul ca aceasta lege asigura realizarea a cel putin trei principii fundamentale in materie: a) principiul

teritorialitatii / suveranitatii care consta in interesul statului de a guverna prinnorme proprii regimul juridic al bunurilor aflate pe teritoriul sau, avand in vedere faptul ca bunurile reprezinta valori sociale deosebit de importante; b).principiul generalitatii legea locului situarii bunului asigura aplicarea unui regim juridic unic pentru toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu;c) principiul sigurantei circuitului civil privind bunurile fata de parti / terti 25) Legea statului pe teritoriul caruia se afla bunul carmuieste : a) bunurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor bunuri in functie decriteriile admise de lege; b) repturie reale care pot exista asupra bunurilor c) modurile si conditiile de constituire,transmitere si stingere a drepturilor reale. In legatura cuacestea se impune o distinctie. Modalitatile specifice/ originare de transmitere a drepturilor reale(uzucapiunea, accesiunea, traditiunea) precum si de stingere a drepturilor reale sunt supuse legiisituarii bunurilor. d) formele de publicitate privind bunurile in anumite cazuri e) continutul drepturilor reale, adica prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor, precum si modul de exercitare a acestor prerogative f) mijloacele de aparare a drepturilor reale (actiunile reale). Spre exemplu regimul juridicaplicabil actiunii in revendicare g) posesia si actiunile posesori h) obligatiile propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real) i) modurile de urmarire si de executare silita asupra bunurilor; 26)Bunuri carora nu li se aplica legea situarii bunului: bunurile aflate in curs de transport; mijloacele de transport; titlurile de valoare ; drepturile asupra creantei intelectuale(se refera la dreptul de autor si de proprietate industriala care sunt trecute la categoaria generica de bunuri necorporale) ; drepturile de creanta, care din punct de vedere al clasificarii bunurilor in mobile si imobile sunt incadrate in categoria mobilelor incorporale ; bunurile apartinand unui stat, aflate pe teritoriul unui alt stat sunt supuse in principiu legiistatului caruia ii apartin ca urmare a principiului imunitatii statului si a bunurilor sale; bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat sunt supuse unui regim specialprevazut de doua conventii internationale, conventii care contin si anumite dispozitii de dreptinternational privat. 27)Care este legea competenta pt forma exterioara a actului juridic? Potrivit regulii locus regit actum forma exterioara a actului juridic este carmuita de legea locului unde se inkeie actul. Legea 105/1992 precizeaza ca legea care se aplica fondului actului juridic ori contractului reglementeaza si conditiile de forma ale acestora. Actul juridic se considera valabil dpdv al formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din legile urmatoare: legea locului unde a ost intocmit ; legea nationala sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtit ; legea aplicabila.potrivit dr international privat,care e xamineaza validitatea actului juridic. 29)daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplicabila si nici nu rezulta o alegere tacita,organul de jurisdictie va trebuie sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe baza unor criterii obiective. Astefl exista o diferenta de abordare intre L 105/1992 SI REGULAMENTUL 593/2008 ,desi pe fond solutiile sunt de acelasi principiu. Conform L105/1992 exista un criteriu principal si mai multe criterii subsidiare.

Criteriul principal de localizare obiectiva a actului juridic consta in aplicarea legii statului cu care actul juridic are legaturule cele mai stranse. Un contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice are la data inkeierii contractului,dupa caz,domiciliul/resedinta respectiv sediul statuar pt pers juridice sau fondul de comert pt un comerciant. In ceea ce priveste criteriul subsidiar ,articole din lege ce fac referire la actul juridic unilateral si la contact,prevad ca un act juridic care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ce priveste conditiile de fon,legii locului unde actuyl juridic fost intocmit. In ceea ce priveste locul inkeierii contractului intre partile absente,daca partile se afla in state diferite,contractul se considera inkeiat in tara domiciliului/sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta,oferta ce a fost acceptata. 32)Domeniul de aplicare a legii contractului. Legea contracului reglementeaza urmatoarele aspecte: A) conditiile de fond ale inkeierii contractului: consimtamantul partilor,obiectul contractuluicauza contractului,sanctiunile nerespectarii conditiilor de fond. In privinta capacitatii trebuie facuta o precizare: ea nu se va supune legii contractului,ci legii nationale a pers fizice ,respectiv legea sediului social pt pers juridica. B) Conditiile de forma,atunci cand forma este ceruta ad validitatem sunt carmuite in principiu de lex contractus. C) Interpretarea naturii juridice a contractului ,a clauzelor acestuia. D) Executarea obligatiilor izvorate din contract(modalitatile de executare,locul si data platii). E) Efectele contractului: drepturile si obligatiile izvorate din el,principiile efectelor contractului,execptia de neexecutare si rezolutiunea pt neexecutarea contractului. F) Raspunderea contractuala-lex contractus este aplicabila in cazul consecintelor neexecutarii totale sau partiale a obligatiilor contractuale,in evaluarea prejudiciului ,daunelor interese compensatorii si moratorii.precum si in caz de forta majora sau alte cauze exoneratoare de raspundere. G) Stingerea obligatiilor contractuale(cesiunea de creanta.remiterea de datorie,tranzactia) 33)legea aplicabila delictului civil. Raspunderea civila delictuala este supusa locului savarsirii faptului ilicit. Dpdv practic,regula raspunde in primul rand scopului socail al asigurarii si apararii ordinii de drept pe teritoriul unui stat iar in al 2 lea rand ,lex loci delicti commisi, corespunde naturii faptului juridic care dobandeste caracter juridic datorita legii locului si nu in ultimul rand regula se impune prin simplitatea ei. In determinarea legii locului delictului trebuie avute in vedere mai multe imprejurari ce evoca aplicarea in spatiu a legii: - marea libera si spatiul aerian de deasupra ei - marea teritoriala si spatiul aerian de desupra ei - delictele savarsite la bordul navei sau aeronavei - fapta ilicita comisa in mai multe tari - fapta ilicita a fost savarsita intrun stat iar prejudiciul s-a produs in alt stat - raspunderea civila in cazul infractiunilor 34)incheierea valabila aunei casatorii pp indeplinirea conditiilor de fond si de forma. Calificarea sau distinctia intre conditiile de fond si de forma se face in principiu dupa

legea forului deci pt noi dupa legea romana. Conditiile de fond sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitori soti,intrucat casatoria apartine statutului personal. Conditiile de fond ale casatoriei sunt supuse in legislatia romana unor sisteme de drept dupa cum urmeaza: A)pt casatoria inkeiata in romania - intre cetatenii straini avand aceeasi cetatenie se aplica legea lor nationala -intre un cetatean roman si un cetatean strain se aplica legea nationala a fiecarui sot - intre un cetatean roman si o pers fara cetatenie,cetateanul roman este supus legii romane,ca lege netionala, iar apatridul legii tarii unde isi are domiciliul sau in lipsa acestuia resedinta - intre 2 straini avand cetatenii diferite se va aplica fiecaruia legea sa nationala - intre 2 apatrizi, fiecare este supus legii tarii unde isi are domiciliul sau dupa caz resedinta B) pt casatoria inkeiata in strainatate- intre cetatenii romani se aplica legea romana - intre un cetatean roman si unul strain ,fiecare din viitori soti este supus legii sale nationale - intre un cetatean roman si un apatrid,cetateanul roman este supus legii romane si apatridul legii domiciliului sau resedintei. Cetateanul strain care se casatoreste in romania trebuie sa faca dovada indeplinirii conditiilor de fond ale casatoriei asa cum sunr prevazute de legea sa nationala,printr un act eliberat de autoritatle competente statului respectiv. In acelasi mod va dovedi indeplinirea conditiilor de fond ale casatoriei si cetateanul roman care se casatoreste in strainatate. 35)conditiile de forma ale casatoriei sunt reglementate de legea 105 din 1992 care dispune ca forma inkeierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul careia se celebreaza. In consecinta ,casatoria inkeiata in romania in fata ofiterului de stare civila se va supune legii romane. Cetateanul roman se poate casatoiri in strainatate in fata autoritatilor locale de stat competente sau in fata agentului diplomatic ori functionarului consular. In cazul in care casatoria se inkeie in tara intre viitori soti straini care au cetatenii diferite,optiunea exista intre organul de stat competent si agentul diplomatic ori functionarul consular al oricaruia dintre cele doua state de care apartin viitori soti prin cetatenie. 36)legea aplicabila efectelor casatoriei. Aceste efecte se refera la raporturile personale si patrimoniale dintre soti si la capacitatea femeii care se casatoreste inainte de implinirea varstei de 18 ani. Raporturile personale si patrimoniale rezultand din casatoria a 2 cetateni romani care se gasesc in strainatate sunt reglementate de legea romana . aceleasi raporturi rezultand din casatoria a 2 soti care au aceeasi cetatenie straina si se gasesc la noi in tara sunt supuse legii lor nationale comune. Aceeasi lege se va aplica si daca unul dintre soti isi skimba dupa caz cetatenia sau domiciliul. Legea nationala comuna reglementeaza si capacitatea de ex a femeii care se casatoreste inainte de 18 ani. In situatia in care unul dintre viitori soti e cetatean roman iar celalalt e strain,raporturile dintre cei 2 soti sunt supuse legii romane daca au domiciliul in romania iar in caz contrar legii tarii straine in care au domiciuliul comun. In cazul in care cei 2 soti nu au cetatenie comuna si nici domiciliul comun ,efectele persoanale si patrimoniale ale casatoriei vor fi

supuse legii statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai stranse legaturi. 37)in ceea ce priveste domeniul de aplicare a legii aceasta reglementeaza:-raporturile personale dintre soti(se includ si efectele casatoriei cu privire la nume care nu se vor supune legii nationale a persoanei; numai daca sotii au cetatenie comuna legea efectelor casatoriei coincide cu legea nationala a numelui) - raporturile patrimoniale dintre soti precum si dintre ei si terti - - obligatia de intretinere intre soti - donatiile dintre soti 38)legea aplicabila nulitatii casatoriei .de regula ,legea care reglementeaza cerintele legale pt inkeierea casatoriei se aplica si nulitatii casatiriei si efectelor acestei nulitati. In consecinta: -nulitatea casatoriei pt nerespectarea conditiilor de fond ale inkeierii ei se decalara in conformitate cu legea competenta a carmui aceste conditii -nulitatea acsatoriei pt incalcarea conditiilor de forma ale inkeierii ei se declara in conformitate cu legea competenta a carmui aceste cerinte. Solutia se aplica numai daca sa inkeiat casatoria in tara noastra daca ea s-a inkeiat in strainatate,nulitatea casatoriei pt conditiile de forma poate fi admisa in romania numai daca sanctiunea nulitatii e prevazuta si de legea romana. 39)legea aplicabila divortului. Divortul este un mod de desfacere a casatoriei in dreptul international privat. Divortul este carmuit de legea aplicabila efectelor casatoriei,care face trimitere la una din urmatoarele legi: -legea nationala comuna - legea domiciliului comun cand sotii au cetatenie diferita - legea statului pe teritoriul caruia sotii au sau au avut resedinta comuna ori cu care intretin cele mai stranse legaturi S- a decis ca hotararea de divort privind starea civika a unui cetatean roman poate fi executata in tara noastra daca alaturi de celelalte conditii s a aplicat legea romana privind statutul civil si capacitatea persoanelor. Pt ocrotirea intereselor cetatenilor romani legiuitorul a sabilit ca daca legislatia straina competenta pt divort nu permite divortul ori il permite in conditii deosebit de restrictive ,se va aplica legea romana in cazul in care unul dintre soti este ,la data cererii de divort cetatean roman. Legea care reglementeaza divortul se aplica si in ceea ce priveste efectele divortului,motivele divortului si condiitiile pt intentarea actiunii. Unele probleme pendinte divortului sunt reglementate de legea forului. 40)