Fluturi Fluturii, care constituie ordinul lepidopterelor, se disting prin cele 4 aripi m ari, acoperite cu solzisori microscopici, adesea

colorati. Trompa le permite sa soarba lichide, in special nectarul florilor. Acestea sint insecte cu metamorfoz a completa: de la stadiul de larva, sau omida, se transforma in nimfa, sau crisa lida, apoi in fluture. Fluturii au o durata de viata foarte diferita: in medie 1 sau 2 luni. Dar unele specii pot trai un an, in timp ce altele nu depasesc cate va ore. Masculii descopera femelele dupa miros. In urma imperecherii, femelele i si depun ouale acolo unde larvele au posibilitatea sa-si gaseasca hrana-de exemp lu, intr-o floare. Fluturii diurni si fluturii nocturni difera prin modul lor de viata dar si prin aspectul lor Fluturii diurni Aripile fluturilor diurni sint adesea mult mai colorate decit a fluturilor noctu rni. Culorile lor vii ii ajuta sa-si gaseasca un partener sau ii avertizeaza pe dusmanii lor ca nu sint comestibili. Au nevoie de soare pentru a deveni activi. Deseori se nasc, traiesc si mor in acelasi loc. Totusi, unele specii sint migratoare, adica se deplaseaza in functie de anotimp. Cei mai mari si mai frumosi fluturi diurni traiesc in regiunile tropicale, prec um morpho; unele specii din America de Sud ating 15 cm anvergura. Fluturii nocturni Mai numerosi decit fluturii diurni dar, de cele mai multe ori, mai mici si mai d iscreti, ei sint adaptati la viata de noapte. Ziua se odihnesc; mai activi noapt ea, ei se dedica in principal reproducerii. Femela emana un miros specific, cara teristic speciei ei, prin producerea unei substante chimice, fermonul. Omizile acestui fluture au adesea trasaturi specifice. Cele din familia geometri delor (fluturii saltareti) se deplaseaza de pe o planta pe alta asemenea lipitor ilor. Omizile pinului isi faca aparitia primavara, in grup, deplasandu-se unele in spa tele celorlalte, ca intr-o procesiune. Altele traiesc pe frunze, rasucite in jur ul propriului trup.