Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lecia I
de lector dr. Ion Marian Croitoru
2.1. Dac un cuvnt ncepe cu o vocal, aceasta va purta ntotdeauna un
semn deasupra ei, numit spirit, care stabilete modul n care se pronun acea
vocal iniial.
Spiritul poate fi de dou feluri: aspru sau lin.
Spiritul aspru () indic o pronunie cu un h iniial, iar spiritul lin () indic
o pronunie nemodificat a acelei vocale.
Acelai lucru este valabil pentru diftongii care se afl la nceput de cuvnt,
cu observaia c spiritul (ca i accentul) este plasat pe cea de a doua vocal a
diftongului.
Exemple:
se pronun
agapi (agapee)
se pronun
he ('hai)
se pronun
hodos
2.3. Punctuaia.
n textele greceti, se ntlnesc urmtoarele semne de punctuaie:
- punctul: | . |.
- virgula: | , |.
- apostroful: | |.
- corespondentul celor dou puncte | : | sau al punctului i virgulei din
limba romn | ; | = | |.
- corespondentul semnului ntrebrii din limba romn | ? | = | ; |.
2.4. Accentul.
n limba greac sunt trei accente:
- ascuit: | |. Se ntlnete pe ultimele trei silabe ale cuvntului
- grav: | |. Se ntlnete doar pe ultima silab a cuvntului. Accentul
ascuit de pe ultima silab se transform n grav, cnd nu se afl naintea
unui semn de punctuaie sau naintea unui cuvnt neaccentuat.
- circumflex: | |. Se ntlnete doare pe ultimele dou silabe ale
cuvntului.
2.5. Consoane finale.
Sunt numai trei consoane finale n limba greac: , , .
n poziie final figureaz i consoanele duble , .
Pentru vocale nu exist restricii.
2.6. Regulile de accentuare.
n limba greac se folosete legea limitaiei, adic deplasarea accentului
este limitat doar la ultimele trei silabe, n funcie de lungimea vocalelor.
O vocal lung sau un diftong valoreaz doi timpi sau dou more.