Proiect Teh - Botorani

S.C. SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTE CALEA DOMNEASCA NR.
53 TARGOVISTE DAMBOVITA TEL / FAX: 0245-210 170 E-mail: snifproiectt@yahoo.com
TITLUL PROIECTULUI NLOCUIRE CONDUCTA DE TITEI 103/4 MADULARI BOTORANI N ZONA DN 67 DRAGASANI TG. JIU PE O LUNGIME DE 2100 M, LOC. MACIUCA, JUD. VLCEA PROIECT NR. 256/2011 Faza: PT + DE + CS PREZENTAREA PROIECTULUI PE VOLUME VOL 1.- Proiect tehnic VOL 2.- Caiete de sarcini i liste cu cantiti de lucrri VOL 3.- Documentaie economic VOL 4.- Map de planuri
VOLUMUL 1 DIN 4 PROIECT TEHNIC
Proiect nr. 256 / 2011
nlocuire conducta de titei 103/4 Madulari Botorani n zona DN 67 Dragasani Tg. Jiu pe o lungime de 2100 m, loc. Maciuca, jud. Vlcea
S.C. SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTE CALEA DOMNEASCA NR. 53 TARGOVISTE DAMBOVITA TEL / FAX: 0245-210 170 E-mail: snifproiectt@yahoo.com
MEMORIU TEHNIC
Denumirea lucrarii: nlocuire conducta de titei 103/4 Madulari Botorani n zona DN 67 Dragasani Tg. Jiu pe o lungime de 2100 m, loc. Maciuca, jud. Vlcea PROIECT TEHNIC 256 / 2011 S.C. CONPET S.A. PLOIESTI Str. Anul 1848, nr. 1-3 Ploiesti jud. Prahova Telefon 0244-521226 Fax 0244-518451 S.C. CONPET S.A. Ploiesti S.C. SNIF PROIECT S.A. Targoviste Calea Domneasca Nr. 53, Tel/Fax 0245-210170 Trgoviste, jud. Dmbovita
Faza de proiectare: Cod de investiie a proiectului : Beneficiar investitie:
Administrator conducte: Proiectant:
I. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR I.1. Elemente generale Prezenta documentatie s-a intocmit in baza: - contractului nr. S-CA 279 din 03.10.2011; -temei de proiectare din Caiet de Sarcini, emisa de S.C. CONPET S.A. Ploiesti; - ridicari topografice efectuate de S.C. SNIF PROIECT S.A. Trgoviste; - identificarea si localizarea obiectivului pentru care urmeaz a fi proiectata lucrarea, pentru a cunoate cadrul general al amplasamentului relief, regim hidrologic, geologie, precipitaii, temperaturi; - verificarea ncadrrii lucrrii ce urmeaz a fi proiectata in planul amenajrilor de perspectiva; - consultarea documentaiilor existente pe sectorul luat in calcul; - lucrari existente pe sectorul luat in calcul - msurtori topometrice; - studii hidrogeologice; - studii privind comportarea lucrrilor existente in zona. - SR EN ISO 14161-2004 Industria petrolului si gazelor. Sisteme de transport prin conducte ; - SR EN 13480-3:2003/A2:2007. Conducte industriale metalice. Partea 3: Proiectare i calcul. - SR EN 10208-1:2009; evi de oel pentru conducte destinate fluidelor combustibile. Condiii tehnice de livrare. Partea 1: evi n clasa de prescripii A - SR EN 10208-2:2009; evi de oel pentru conducte destinate fluidelor combustibile. Condiii tehnice de livrare. Partea 2: evi n clasa de prescripii B Normele tehnice conform prevederilor din Manualul MetologicProiectarea Conductelor MetaliceCod CONPET NT-P-T-01/2000Reglementri, instruciuni i prescripii tehnice specifice proiectrii, construirii, exploatrii, ntreinerii, reparrii i abandonrii sistemului naional de transport al ieiului, gazolinei, etanului i condensatului . In timpul execuiei si dup executarea lucrarilor proprietarii terenului pe care se vor executa lucrrile vor fi despgubii, iar dupa terminarea lucrrilor de montaj ale conductei, terenurile vor fi aduse prin efectuarea de lucrari agricole la categoria de folosinta initiala, teren agricol, refacere terenuri traversate, refacerea canalelor si drumurilor traversate, lucrarile fiind considerate incheiate in momentul in care P.V. de Receptie va fi semnat de proprietarii locaiilor traversate de conduct pentru luarea in primire a suprafeelor pe care a fost executat lucrarea.
Proiect nr. 256 / 2011 2
I.2. Descrierea lucrarilor I.2.1. Amplasamentul Lucrarile propuse a se executa pentru acest obiectiv de investitii sunt situate pe terenuri din comuna Mciuca, localitatea Botorani, n zona DN 67B Dragasani Tg. Jiu, terenuri ce aparin de domeniul privat (locuitori ai comunei Mciuca, sat Botorani-conform tabel de formaliti anexat) i domeniul public, DN 67B in zona subtraversarii, de pe raza judetului Vlcea. Conducta de transport titei traverseaza DN 67 B la distanta de 60m fata borna kilometrica 95, inspre Dragasani. Accesul pe traseul conductei noi se va face din DN 67B, in punctul de subtraversare conducta aflat intre pichetul nr.3 si pichetul nr. 4 pe culoarul de lucru, inspre pichetul nr.1, punctul de incepere a lucrarilor, situat dupa traversarea DN 67B in partea stanga in directia de mers inspre Dragasani, la distanta de 44m fata de drum si in partea dreapta fata de drum, inspre depozitul Madulari, pe distanta de 2039m de la traversarea drumului national. Cuplarea inspre Botorani se face in pichetul nr. 1, iar inspre Madulari se va face in pichetul nr.34, conform planului de situatie scara 1:1000 si profilului longitudinal scara 1:1000/1:100. Accesul n zona lucrarilor se va face pe drumuri existente nefiind necesara executia unor drumuri noi, iar pe terenuri arabile accesul se face pe culoarul de lucru, conducta avand traseul pe lng drumuri de exploatare agricol. Pe traseul tronsonului de conducta de 2100m, lucrrile se execut pe traseul conductei existente, pe teren arabil i silvic, proprietari fiind locuitori din loc. Mciuca, sat Botorani, jud. Vlcea, drumurile traversate fiind drumuri agricole din pmnt, ce se traverseaz prin an deschis, dup execuia lucrrilor fiind refcute la starea iniial, iar DN 67B se va traversa prin foraj orizontal. Traseul tronsonului de conduct propus pentru inlocuire se regsete pe planurile anexate plan de situatie scara 1:1000 i a planului de incadrare in zona scara 1:25.000. Din punct de vedere administrativ, juridic si economic terenurile se impart astfel: Administrativ, terenul este mpartit astfel: - lucrarile de RK la conducta de transport titei se fac pe terenuri situate in extravilanul comunei Mciuca, sat Botorani, judeul Vlcea. Regimul juridic: - traseul strabate (in sensul conductei dinspre statia Madulari nspre Botorani) terenuri proprietatea locuitorilor din com. Mciuca, sat Botorani, jud. Vlcea (conform plan de formalitati anexat) si domeniu public DN 67B Dragasani Trgu Jiu. Regimul economic: - terenul, proprietate particulara, se incadreaza la categoria de folosinta arabil si silvic, neproductiv pentru drumurile de exploatare agricol si pentru DN 67B. Terenul, ocupat temporar pentru lucrare, se incadreaza la categoria de folosinta arabil pentru suprafata de 18.462,0 m.p. (1.538,50m x 12,00m), silvic pentru suprafata de 3.738,64m.p. (467,33m x 8,00m), cultura vita de vie pentru suprafata de 300 m.p.( 60 m x 5,00m), neproductiv pentru drumuri de exploatare agricol din pmnt 13,50 m.p.(3 buc. x 4,50 m/buc.) si DN 67B pentru suprafaa de 120 m.p. Traseul pe care il urmeaza lucrarile de inlocuire a conductei este paralel cu traseul conductei vechi, fara a se face nici o deviere de la traseul existent, suprafata totala ocupata temporar pentru executia lucrarilor este de 23.134 m.p., din care 22.634m.p. culoar de lucru pe lungimea conductei inlocuite i 500m.p.(25m x 20m) organizare de antier. Datorita termenului scurt de executie, mai puin de o luna, terenul nu se scoate din circuit agricol, pentru executia lucrarilor se obtine acordul proprietarilor de teren, cu care SC CONPET SA Ploiesti va incheia contract pentru executia lucrrilor si plata despgubirilor. Accesul n zona lucrarilor se va face din drumul national DN 67B Dragasani-Trgu Jiu, conducta de transport titei 103/4" Mdulari Botorani avnd traseul paralel cu acesta, nefiind nevoie de executia de drumuri de acces, conform planuri de situatie scara 1: 1.000 si plan de ncadrare n zona scara 1:25.000, anexate.
I.2.2. Topografia Caracterizarea zonei de amplasare Pentru elaborarea prezentei documentatii au fost folosite studii topografice, geotehnice, date hidrogeologice. A fost folosit material didactic n domeniu dupa care au fost facute calculele de dimensionare. Zona care face obiectul prezentului proiect se afla pe un platou, la distan mare de cursuri de ap. Studii topografice Pentru elaborarea prezentei documentatii au fost folosite studii topografice, geotehnice, material didactic n domeniu dupa care au fost facute calculele de dimensionare. In vederea proiectrii au fost luate in calcul urmtoarele elemente: - identificarea si localizarea obiectivului pentru care urmeaz a fi proiectat lucrarea, pentru a cunoate cadrul general al amplasamentului relief, precipitaii, temperaturi; - verificarea ncadrrii lucrrii ce urmeaz a fi proiectata in planul amenajrilor de perspectiva; - consultarea documentaiilor existente pe sectorul luat in calcul; - studii geologice intocmite de S.C. MISTAR PROIECT S.R.L. Ploieti; - studii privind comportarea lucrrilor existente in zona. Pentru ntocmirea proiectului au fost executate masuratori topografice n luna octombrie 2011 pentru a avea reprezentarea exacta a terenului. Lucrarile topografice au fost executate n sistem STEREO constau din : 1. Plan de situaie scara 1:1.000 2. Profil longitudinale i transversale Pentru ncadrarea exacta a lucrarilor n zona a fost folosit planul de ncadrare n zona scara 1:25.000 si plan de amplasament scara 1:10.000. I.2.3. Fenomenele naturale Studii geotehnice. Prezentul studiu are ca scop determinarea naturii si alctuirii stratelor terenului de fundare in vederea montrii subterane a conductei magistrale de transport iei 103/4 Mdulari Botorani, pe raza localitii Botorani, com. Mciuca, jud. Vlcea. Studiul geotehnic s-a bazat pe observatiile directe pe teren, literatura de specialitate si foraje avand drept scop precizarea structurii terenului de fundare si stabilirea caracteristicilor geotehnice de calcul, necesare fundrii. Studiul geotehnic a fost elaborat conform prevederilor Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii, indicativ NP 074 -2007. Datele care se prezint in documentatie se refer n principal la urmtoarele probleme: stabilirea condiiilor generale de morfologie, geologie i hidrogeologie pe traseul conductei; determinarea naturii litologice a stratelor in care este pozata conducta; determinarea parametrilor fizico - mecanici ai pmnturilor investigate; determinarea nivelului apelor subterane i a eventualelor infiltraii de ap; precizarea naturii i grosimii materialelor locale (pmnturi - umpluturi, resturi de fundaii, resturi de materiale de construcie i alte materiale de umplutur); semnalarea unor eventuale condiii speciale care s-ar putea ntlni n timpul execuiei pozrii conductei - existena unor fenomene de instabilitate cum ar fi alunecri de teren, a unor sufoziuni splri subterane de material, a unor goluri subterane, conducte; determinarea unor condiii naturale mai speciale care ar putea avea o influen negativ asupra stabilitii terenului i siguranei n exploatare a obiectivului proiectat. ncadrarea perimetrului din punct de vederea climatic i al gradului de seismicitate. Cercetrile geotehnice s-au efectuat n dou etape: - o etap de birou privind documentarea tehnic i analiza unor lucrri efectuate anterior n zon;
Proiect nr. 256 / 2011 4
- o etap de teren care a constat din executarea unui foraj geotehnic lng depozitul tampon Independena. Forajul a investigat terenul pn la adncimea maxim de 6 m. Forajele s-au executat n sistem semimecanic cu sondeuza tip COBRA COMBI NORDMAYER 80. Planul cu amplasarea lucrrilor executate este ataat referatului geotehnic. Referire la standardele si normativele in vigoare Studiul de fata s-a realizat in baza Normativului privind documentatiile geotehnice pentruconstructii, indicativ NP 074 -2007, precum si a urmatoarelor reglementari tehnice nationale: STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul; STAS 3300/2-85: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe; STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului; STAS 11100/1-93: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei; P100-1/2006: Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri; GT 006-97: Zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren; Ts 1995: Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de terasamente. STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise. STAS 1242/4-85:Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi. SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare. I.2.4. Geologia regiunii, date climatice si seismice Geomorfologia regiunii Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetata se incadreaza Podisului Getic, interfluviul dintre Olt si Oltet si se caracterizeaza printr-un relief sub forma de coline, cu aspect de platouri paralele cu directia retelei hidrografice principale Cerna si altitudini maxime de cca 346 m in dealul Cernei. Perimetrul studiat face parte din Piemontul Getic, subunitatea Gruiurile Jiului. Aceasta unitate se prezinta sub forma de gruiuri culmi prelungite, cu o inclinare general de la nord-vest spre sudest. Dealurile care aparin acestei uniti au o altitudinea absoluta care scade de la 426 m in Culmea Vlsanului, la 310 m la nord de Brneti. Dei sunt in mare parte impadurite, au suprafete intens degradate de procese actuale (eroziuni, alunecari de teren, etc.). Ca urmare, albiile vailor care fragmenteaza Gruiurile Jiului sunt inecate in aluviuni si mai toate vaile secundare se scurg in rul Olte care marginete aceast unitate spre est. Spre Jiu nu coboar dect mici vi torentiale si ogase ale caror fire de ap se pierd la contactul luncii cu versanii. Local, perimetrul cercetat se afla situat pe versatul drept al unui pru din zona localitii Mciuca, afluent al paraului Cerna. In sectorul cercetat suprafaa ambilor versani ai prului apar afectai de vechi alunecri de teren stabilizate. Geologia regiunii Din punct de vedere geo - tectonic, perimetrul studiat se situeaza in Piemontul Getic care constituie cea mai mare unitate piemontana din zona. Suprafata morfologica a acestei zone s-a desavrsit sub forma unei cmpii piemontane in villafranchian, dupa care a fost inaltata si transformata intr-un platou, fragmentat de vai si divizat ntr-o serie de subunitati, cunoscut in zona sub denumirea de Piemontul Oltetului. Depozitele care afloreaza in zona amplasamentului apartin Pleistocenului cu cele trei nivele, Pleistocen inferior, Pleistocen mediu si Pleistocen superior. Pleistocenul inferior este constituit din doua orizonturi: unul inferior psamo-pelitic, alcatuit din argile n alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte si altul superior,
psamo-psefitic, constituit exclusiv din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri cunoscute sub numele de Strate de Cndesti. Pleistocenul mediu este reprezentat prin depozite argiloase ce se dispun peste complexul psamopsefitic al Pleistocenului inferior. Aceste depozite contin argile prafoase si prafuri nisipoase, n masa carora se observa si elemente mai grosiere. Tipul genetic al acestor depozite este considerat deluvial-proluvial iar grosimea lor variaza ntre 5-20 m. Pleistocenul superior (qp33), este reprezentat prin acumularile aluvionare ale terasei inferioare ale vaii Cerna. Din punct de vedere hidrografic, artera principala este reprezentata de rul Olt cu un curs de la nord la sud ce primeste ca afluent pe partea dreapta, rul Oltet. Oltul prezinta un profil longitudinal continuu si cu pante specific cursurilor inferioare ale rurilor din Cmpia Romna. Albia lui minora prezinta numeroase despletiri, meandrari si albii parasite, iar albia majora este foarte larga si intens aluvionata. Rul Cerna este afluent pe partea stnga a Oltetului care se varsa la rndul sau n Olt. Rul Cerna, cu un curs de la nord la sud, prezinta 2 artere a caror confluenta se situeaza n zona satului Roiesti. Din zona cercetata rul Cerna este alimentat de o serie de afluenti cu directia est-vest, valea Stnga si valea Nspuu. Valea Pesceana, afluent pe partea dreapta a rului Olt, la nord de confluenta cu valea Oltetului, si are obrsia n platoul din zona cercetata pe care-l fragmenteaza prin eroziunea exercitata de apele de siroire. Din punct de vedere hidrogeologic se remarca o adncime variabila a nivelului apelor freatice, functie de litologie si de morfologia reliefului, si este cuprins ntre 10 si 15 m. Datorita prezentei stratelor de Cndesti, n zona se remarca un orizont acvifer important ce se manifesta prin numeroase izvoare. Forajul geotehnic s-a realizat pe traseul conductei, in parte dreapta a drumului secundar, din DN67B spre deal Bocsa. Acesta a interceptat urmtoarea litologie: 0.00 - 0.20 m = sol vegetal argilos cafeniu 0,20 1,00 m = argil prfoas cafenie glbuie, plastic consistent la vrtoas cu separaii de nisip fin prfos, 1,00 1,30 m = argil negricioas -cafenie, vrtoas la tare 1.30 - 3.50 m = argil prfoas cafenie cenuie, plastic vrtoas cu elemente de pietriuri i cu concreiuni calcaroase 3,50 4,50 m = argil prfoas - nisipoas cafenie 4,50 5,00 m = nisip fin la mediu granular uscat, cu elemente de pietri i cu concreiuni 5.00 8.00 m = argil prfoas cenuie vineie, plastic vrtoas la tare cu rare concreiuni calcaroase 8,00 9,25 m = nisip fin prfos, uscat, cu filme argiloase. La data cercetarilor nu au fost interceptate infiltratii de ap. I.2.5. Date climatice Clima perimetrului cercetat este temperat - continental,cu urmtorii parametri :temperatura medie anual +10,2 C, temperatura minim absolut -31,0C, temperatura maxim absolut
Proiect nr. 256 / 2011 6
+40,6C.Precipitaiile medii anuale au valoarea de 585 mm i reprezint media valorilor nregistrate dea lungul a 10 ani. Astfel, luna mai este cea mai ploioas, cu 73.7 mm iar cea mai mare parte a precipitaiilor cade n semestrul cald. In cursul anului, cea mai important cretere interlunar a cantitilor medii de precipitaii are loc, de regul, intre lunile aprilie i mai. In semestrul cald, cu precdere vara, o mare parte a precipitaiilor cade sub forma de averse. Cantitile maxime de precipitaii czute in 24 de ore ajung uneori s nsumeze 12-15% din cantitile medii anuale. Repartiia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 138,1 mm, primvara 177,3 mm, vara 156,2 mm, toamna 113,4 mm. Sunt considerate cu precipitaii toate zilele in care apa cazut sub form de ploaie, lapovi, grindin, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Fig.1-Diagrama precipitaiilor lunare Repartiia precipitaiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna......................................... 138,1 mm primvara.................................177,3 mm vara.........................................156,2 mm toamna....................................113,4 mm Direcia predominant a vnturilor este cea nordic (14,0 %) i nord-estic (6,8%). Calmul nregistreaz valoarea procentual de 53,2%, iar intensitatea medie a vnturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,6 - 3,2 m/s.
N 14 12 NW 10 8 6 4 2 W 0 E NE
SW
SE
Fig.2 -Direcia predominant a vnturilor

Proiect nr. 256 / 2011 7
In zon prima ninsoare cade, n medie, la 4 decembrie, iar ultima ninsoare, la 13 martie. Rezult o durat de 99 de zile a intervalului n care ninsoarea este posibil. Primul strat de zpad se formeaz, n medie, la 14 decembrie, iar ultimul persist pn la 8 martie. Rezult c intervalul de timp cu strat de zpad posibil are o durat medie de 84 de zile pe an. Adancimea maxim de inghe este de 0,80 m, iar frecvena medie a zilelor de inghe cu T 0C este de 107,5 zile/an. I.2.6. Incadrarea n zona macroseismica Conform hrii de macrozonare seismic a teritoriului Romniei, anexa la normativul P1001/2006, perimetrul cercetat se ncadreaz n macrozona de intensitate 71 ,pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 de ani. Conform zonrii teritoriului Romniei n termeni de perioad de control (colt), Tc a timpului de rspuns, perimetrul cercetat are coeficientul Tc = 0,7 s, iar conform zonrii teritoriului Romniei n termeni de valori de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avnd intervalul de recuren IMR = 100 ani, perimetrul cercetat are valoarea ag = 0.16g. Incadrarea seismic este n conformitate cu Codul de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P100 1/2006.
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani;
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de rapuns I.2.7. Studii hidrologice Studii hidrologice nu sunt necesare n zon, deoarece traseul conductei se afl pe un platou nalt, la distan mare de cursuri de ap. I.2.8. Categoria de importanta Incadrarea lucrarilor s-a facut dupa cum urmeaza: - categoria de importanta a acestor lucrari se ncadreaza n conformitate cu H.G. 766/1997 si Legea nr.10/1995 privind calitatea n constructii, n categoria C Normala (Anexa 1 si 1A). I.2.9. Fenomene naturale hidrologice si pedologice Traseul conductei de transport iei 103/4 Mdulari Botorani, se afl n zona de platou nalt al localitii, cel mai apropiat curs de ap fiind la circa 2km. I.2.10. Prezentarea proiectului Documentatia tehnica pentru realizarea lucrarilor este formata din 4 volume: - Proiect tehnic - Caiet de sarcini - Cantitati de lucrari - Piese desenate Volumele cuprind : - Memorii cu descrierea lucrarilor - Calcule de dimensionare - Programe pe faze determinante, comportarea lucrarilor n timp - STAS-uri, Normative, Legi ce reglementeaza ntocmirea proiectului - Graficul general de realizare a lucrarilor - Listele cu cantitatile de lucrari, necesar de materiale, de forta de munca, de utilaje si mijloace de transport.
I.2.11. Organizarea santierului Organizarea santierului In vederea realizarii acestor obiective constructorul si va amenaja organizarea de santier ct mai aproape de centrul de greutate al lucrarii (pe ct posibil), functie de terenul pe care Primaria sau proprietarii din zona l pot pune la dispozitie. Terenul pe care se stabileste Organizarea de santier se poate amplasa pe un teren pus la dispozitie de Primaria comunei Maciuca sau de un proprietar din zona, de preferinta in centrul de greutate al lucrarilor, suprafata ocupata pentru O.S. fiind de cca. 500 mp, platforma de depozitare materiale, stationare utilaje si baraca birou sef lucrare (25m x 20m), drumul de acces pe traseul lucrarii fiind culoarul de lucru. In perimetrul acestui spatiu, constructorul si va amenaja un depozit de materiale, o zona de parcare pentru utilaje si autovehicole, precum si baraca maistru. Constructorul trebuie sa tina cont ca nu are posibilitati de racordare la reteaua electrica din cauza distantei mari, fiindu-i necesare generatoare de curent. La sfrsitul lucrarii, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier, sistematiznd si refacnd terenul. Organizarea de santier este sarcina antreprenorului ce va stabili solutiile cele mai avantajoase, cu acceptul investitorului, ncadrndu-se n limita valorii acceptate. Solutiile cele mai convenabile privind cazarea, transportul muncitorilor si celelalte lucrari din cadrul organizarii santierului vor fi alese de antreprenor avnd nsa acceptul investitorului. Se va avea n vedere ca serviciile sanitare din cadrul organizarii de santier sa nu afecteze sau sa aduca prejudicii cadrului natural limitrof. Este obligatorie respectarea normelor privind protectia muncii, igiena n constructii, paza si stingerea incendiilor. Materialele necesare executiei lucrarilor vor urmari un program de transport, manipulare, depozitare si punere n opera, respectndu-se ruta de transport, platformele de depozitare si de lucru indicate de beneficiar. Se va da o atentie deosebita manipularii si montarii, respectndu-se cu strictete traseul, cuplarea si asezarea corespunzatoare pe pozitie a materialelor ce vor forma lucrarile. Lucrarile cuprinse n proiect se ncadreaza n categoria lucrarilor cu dificultate redusa, executia avnd o cota de risc mic datorita configuratiei terenului teren stabil, textura pamntului si conditii hidrometeorologice ce pot interveni n timpul executiei. La sfrsitul lucrarii, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier, sistematiznd si refacnd terenul. Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura riscurile in ceea ce priveste protectia si securitatea muncii si are obligatia de a asigura o buna organizare a muncii, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de executie. Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul si depozitarea n vase, n organizarea de santier. - localizarea organizrii de antier; Terenul pe care se amenajeaz Organizarea de santier va fi amplasa de preferinta la intrarea pe traseul lucrarilor in partea dinspre Madulari. Nu se vor realiza drumuri de acces noi, deoarece este asigurat accesul la punctul de lucru pe drumurile de exploatare existente. Drumurile existente au fost executate pentru accesul locuitorilor in zona la terenurile agricole pe care le detin si asigura i accesul si pe traseul conductei, fara sa fie necesara executia de drumuri noi pentru acces. Drumurile ce se vor amenaja se vor amplasa in lungul lucrarilor, pe culoarul lucrarilor. Organizarea de santier va fi amenajata pe o platforma si este dimensionata pentru depozit de materiale, o zona de parcare pentru utilaje si autovehicole, precum si baraca maistru.
10
- descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier: Constructorul are obligatia ca prin activitatea ce o desfasoara n santier sa nu afecteze cadrul natural din zona respectiva si nici vecinii zonei de lucru. Are obligatia de a instrui personalul pentru respectarea igienei, curateniei si de a lua masuri pentru prevenirea bolilor hidrice. Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena. Avnd n vedere ca lucrarea se executa in apropierea zonelor locuite, se vor lua masuri speciale de protectie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburanti sau lubrefianti, zgomotul produs sa se incadreze in limitele admise. Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii, dupa obtinerea in prealabil a acordului proprietarului acesteia. Lucrrile se vor executa n timpul zilei, personalul ce si va desfura activitatea fiind transportat la i de la punctul de lucru cu mijloace auto de transport . Organizarea de antier va fi dotat cu WC-uri ecologice, constructorul avnd obligaia ca pe durata desfurrii lucrrilor s ncheie contract de servici cu uniti specializate din zona. Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura aceste riscurile ceea ce priveste protectia si securitatea muncii i are obligatia de a asigura o buna organizare a muncii, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de executie. I.2.12. Cai de acces provizorii Nu se vor realiza drumuri de acces, deoarece nu este cazul, drumurile de exploatare agricol asigurnd accesul la toate punctele, la organizarea de santier si n lungul lucrarii. Drumurile existente au fost executate pentru accesul in zona de cmp i asigur accesul la orice punct din cadrul lucrrii. I.2.13. Surse de apa si energie Pe traseul lucrarilor nu sunt surse de apa si energie electrica. Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul si depozitarea n vase, n organizarea de santier. Energia electrica necesara va fi asigurata de generatoare de curent. I.2.14. Cai de acces Lucrarile proiectate n prezenta documentatie sunt amplasate pe raza localitii Mciuca, judeul Vlcea. Conform planului de situatie si profilului longitudinal, lucrarile de inlocuire conducta incep din pichetul nr.1 situat in stanga DN67B Targu Jiu- Dragasani, pe raza localitatii Botorani, com. Maciuca, jud. Valcea, la circa 44 m de marginea drumului national in sectiunea traversarii conductei de transport titei 103/4 Madulari Botorani. Intre pichetii nr.3 si nr.5, conducta subtraverseaza drumul national DN67B Targu Jiu- Dragasani prin foraj orizontal. In continuare, de la traversarea drumului national inspre punctul de cuplare situat inspre statia Madulari, traseul conductei avand un culoar paralel cu drumul national prin spatele gospodariilor locuitorilor din zona, traverseaza terenuri arabile, terenuri cu vita de vie, faneata, teren silvic si drumuri de exploatare astfel : - Teren arabil culoar de 12m, intre pichetii nr.5 si nr.6, intre pichetii nr.7 si nr.9, intre pichetii nr.10 si nr.11, intre pichetii nr.12 si nr.13, intre pichetii nr.14 si nr.15, intre pichetii nr.16 si nr.17, intre pichetii nr.18 si nr.19, intre pichetii nr.20 si nr.21, intre pichetii nr.22 si nr.23 si din pichetul nr.33 pana la 84,27m fata de punctul in care se va face cuplarea-pichetul nr. 34. - Teren cu plantatie de vita de vie avand un culoar de 5 m, intre pichetii nr.6 si nr.7, intre pichetii nr.9 si nr.10, intre pichetii nr.11 si nr.12, intre pichetii nr.13 si nr.14, intre pichetii nr.17 si nr.18, intre pichetii nr.19 si nr.20, intre pichetii nr.21 si nr.22, intre pichetii nr.24 si nr.25, intre pichetii nr.26 si nr.27 si intre pichetul nr.31 si pichetul nr. 32.
11
- Teren silvic avand un culoar de 8 m, intre pichetii nr.28 si nr.30, si pe o lungime de 84,27m fata de punctul in care se va face cuplarea-din pichetul nr. 34 inspre pichetul nr. 33. - Pe traseul condutei pe un culoar de 12m se afla faneata intre pichetul nr. 23 si pichetul nr. 24. - Traversari drumuri de exploatare din pamant prin sant deschis intre pichetii nr. 15 nr.16, in pichetul nr. 29 si in pichetul nr. 30. Lungimea totala a conductei inlocuite din pichetul nr. 1cuplare Botorani si pana in pichetul nr. 34 este de 2.100 m. Accesul n zona lucrarilor se va face pe drumuri existente nefiind necesara executia unor drumuri noi, iar pe terenuri arabile accesul se face pe culoarul de lucru, conducta avand traseul pe lng drumuri de exploatare agricol. Accesul n zona lucrarilor se va face din drumul national DN 67B Dragasani-Trgu Jiu, conducta de transport titei 103/4" Mdulari Botorani avnd traseul paralel cu acesta. Terenul strabatut de traseul conductei se incadreaza la categoria de folosinta silvic si arabil. Pe traseul tronsonului de conducta de 2100m, lucrrile se execut pe traseul conductei existente, pe teren arabil i silvic, proprietari fiind locuitori din loc. Mciuca, sat Botorani, jud. Vlcea, drumurile traversate fiind drumuri agricole din pmnt, ce se traverseaz prin an deschis, dup execuia lucrrilor fiind refcute la starea iniial, iar DN 67B se va traversa prin foraj orizontal. Traseul tronsonului de conduct propus pentru inlocuire se regsete pe planurile anexate plan de situatie scara 1:1000 i a planului de incadrare in zona scara 1:25.000. I.2.15. Programul de executie, grafic de lucru, receptie Inspectorul de santier urmareste ca executia sa se faca n conformitate cu graficul de esalonare a investitiei, n concordan cu caietul de sarcini, prevederile din documentatie, cu normativele n vigoare. Receptia va fi stabilita de comun acord de beneficiar, constructor si proiectant. Programul de control al calitatii a fost ntocmit n baza prevederilor Ordinului nr. 31/N/95 specificndu-se faza determinanta si fazele de control la programul calitatii. Pe toata perioada executiei se va urmari ca lucrarile sa corespunda cu cele prevazute in proiect, ca amplasament, calitate, materiale utilizate. Antreprenorul este obligat sa remedieze pe parcursul executiei orice lucrare sau parte de lucrare care nu este conforma cu proiectul sau este necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. Programul de execuie al lucrrilor va fi prezentat de antreprenorul lucrrii. Acest program este funcie de lucrrile prezentate de proiectant, de nivelul de dotare i puterea de mobilizare a antreprenorului. Organizarea lucrului pe traseu se face conform prevederilor standardelor in vigoare. In timpul executiei lucrarilor, constructorul nu are voie s depaseasca culoarele de lucru prevazute n proiect, iar nceperea lucrarilor nu va fi facuta dect dupa ce au fost obtinute avizele si acordurile tuturor organelor prevazute n legislatie. Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va preda beneficiarului traseul n aceleasi conditii cu cele de la nceperea lucrarilor si va acorda o atentie deosebita refacerii stratului de sol vegetal. Constructorul si beneficiarul vor organiza si urmari verificarea permanent a lucrarilor de construcii-montaj i n timpul execuiei, prin delegai mputernicii n acest scop. La lucrrile de verificare vor participa si delegai ai proiectantului conform Program privind controlul calitii pe faze de executie a lucrarilor. Lucrrile de construcii montaj la fata locului vor cuprinde: 1. Predare amplasament. 2. Trasare i pichetare traseu. 3. Terasamente 4. Montaj conduct transport iei
Proiect nr. 256 / 2011 12
5. Montaj instalatii 6. Pobe i verificri 7. Cuplari conducta noua in conducta existenta 8. Demontare conducta veche 9. Refacerea terenului la categoria de folosinta initiala Pentru realizarea lucrrilor propuse in prezenta documentaie este necesar ca derularea lucrrilor s se fac ealonat, n baza unui program stabilit de comun acord intre beneficiar si constructor. Lucrrile se vor ealona astfel: 1. se va realiza conducta de transport iei 2. se vor verifica sudurile 3. se va verifica izolatia 4. se rentregeste izolaia 5. se fac probele de presiune 6. se va cupla conducta noua la conducta existenta 7. se va demonta si transporta conducta veche 8. se va aduce terenul dezafectat la condiiile iniiale. NOTA: Programul de execuie si recepie se poate reealona, dupa caz, de ctre beneficiar, de comun acord cu constructorul. Durata de execuie totala estimat pentru realizarea lucrarilor este de 60 de zile pentru montaj conducta noua si 30 de zile pentru demontare conducta veche. Toate verificarile vor fi ncheiate cu documente scrise: procese verbale de lucrri ascunse, procese verbale de receptie calitativa, proces verbal de receptie finala. I.2.16. Trasarea lucrarilor Predarea amplasamentelor se va face n baza unui proces verbal de predare primire amplasament, in prezenta constructorului, beneficiarului si proiectantului la cererea constructorului adresat beneficiarului si proiectantului cu minimum 10 zile inainte. Trasarea si pichetarea n teren a lucrarilor va fi facuta de topograf n baza planurilor de situatie si a profilelor longitudinale la fiecare obiect in parte. Lucrarile vor fi executate n conformitate cu urmatoarele desene: - planul de situaie - profile longitudinale - profile transversale Nu pot fi fcute modificari n amplasamentul lucrrilor. In cazul n care se produc modificri ale traseului se va cere acordul scris al beneficiarului si proiectantului. La predarea amplasamentului se va marca pe teren i traseul conductelor, iar n cazul n care pe teren sunt alte conducte, instalaii sau obiective, acestea vor fi marcate vizibil pentru a fi evitat orice accident. Marcarea si materializarea n teren a lucrarilor se va realiza conform tehnologiilor specifice lucrarilor topografice si de nivelment. Pichetarea n teren a lucrarilor va fi facuta de topograful constructorului n baza planului de situatie si a profilelor longitudinale. Nu pot fi fcute modificari n amplasamentul lucrrilor. In cazul n care se produc modificari se cere acordul scris al proiectantului. La predarea amplasamentului, nainte de inceperea executiei, constructorul va verifica, impreuna cu beneficiarul lucrrii, dac exist in amplasamentul lucrrii conducte de alimentare cu apa, cabluri electrice, cabluri telefonice, conducte de gaze sau alte conducte de transport iei, obiective speciale etc. pe care le va marca si semnaliza vizibil pentru evitarea oricaror accidente. Depistarea acestora va fi adusa la cunostinta proiectantului pentru adaptrile necesare.
13
Actualizarea avizelor si acordurilor necesare pentru execuia lucrrii este obligaia beneficiarului de investitie. I.2.17. Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier Protejarea lucrrilor executate se va face de ctre constructor. Pentru asigurarea lucrrilor pe timpul execuiei constructorul va face o asigurare cu o societate abilitat n acest domeniu. Protejarea materialelor din santier nu este necesar ntruct constructorul are obligaia de a amenaja organizarea de antier ntr-un loc care s nu fie expus intemperiilor sau furturilor. O.S. va fi pzit de ctre paznici angajai ai constructorului. I.2.18. Masurarea lucrrilor Inainte de ntocmirea situaiilor de lucrri lunare constructorul va convoca beneficiarul lucrrii pentru verificarea si recepionarea lucrrilor. Proiectantul are dreptul de a face masurtori pentru a verifica conformitatea execuiei lucrrilor n timpul derulrii lor. Masurarea lucrrilor se va face in baza fiselor de gabaritaje specifice lucrrilor de terasamente i montaj conducte de transpost lichide inflamabile i lucrri hidrotehnice, pentru fiecare obiect in parte. La receptionarea lucrarilor masurtorile se vor face de catre constructor impreun cu reprezentantul desemnat de beneficiar, iar in caz de litigii se va cere arbitraj din partea proiectantului. In cazul nerespectarii cotelor si tehnologiilor prevazute in proiect constructorul este obligat la refacerea lucrarilor necorespunzatoare. Deasemenea proiectantul are dreptul de a verifica respectarea cotelor si modul de lucru, corespondena dintre proiect si teren, acestea trebuind sa ndeplineasc condiiile din proiect. Nerespectarea cotelor si tehnologiei de lucru din proiect d dreptul proiectantului si investitorului s opreasc lucrrile si s oblige constructorul sa refac lucrrile ce nu corespund, cheltuiala fiind suportat de constructor. I.2.19. Laboratorul constructorului teste Constructorul are obligaia s asigure nivelul de calitate al lucrarilor, corespunzator cerintelor impuse de Legea 10/1995 printr-un sistem propriu de calitate, conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici ai executiei atestati sa utilizeze in executia lucrarilor numai produsele si procedeele pentru care exista agremente tehnice. Materialele folosite trebuie sa fie nsotite obligatoriu de certificatele de calitate ale producatorilor, certificatele de calitate fiind anexate la cartea tehnic a construciei. I.2.20. Servicii sanitare i protecie Executantul este obligat sa asigure curatenia si respectarea normelor privind protectia si igiena muncii in constructii, curatenia si de a lua masuri pentru prevenirea bolilor. Constructorul are obligatia ca prin activitatea ce o desfasoara n santier sa nu afecteze cadrul natural din zona respectiva si nici vecinii zonei de lucru. Are obligatia de a instrui personalul pentru respectarea igienei, curateniei si de a lua masuri pentru prevenirea bolilor hidrice. Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena. Avnd n vedere ca lucrarea se executa in apropierea zonelor locuite, se vor lua masuri speciale de protectie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburanti sau lubrefianti, zgomotul produs sa se incadreze in limitele admise. Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii, dupa obtinerea in prealabil a acordului proprietarului acesteia.
14
Lucrrile se vor executa n timpul zilei, personalul ce si va desfura activitatea fiind transportat la i de la punctul de lucru cu mijloace auto de transport. Organizarea de antier va fi dotat cu WC ecologic, constructorul avnd obligaia ca pe durata desfurrii lucrrilor s ncheie contract de servicii cu uniti specializate din zon. Conducerea santierului are obligatia sa cunoasca si sa aplice legile si actele normative legate de tehnica securitatii muncii si paza mpotriva incendiilor si sa faca tuturor salariatilor instructaje generale si individuale la schimbarea locului de munca si periodice, care sa fie consemnate n fisele individuale de instructaj. De asemenea trebuie sa semnaleze pe santier locurile periculoase. La realizarea lucrarilor, conducatorul unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii. Pe tot timpul executiei si montajului in santier, prin grija responsabililor din partea Contractorilor lucrarilor, se vor respecta normele de securitate/siguranta a muncii specifice operatiilor ce trebuie executate si normele de sanatate specifice fiecarui loc de munca si operatii de executat, in acord cu cerintele Legii securitatii si sanatatii muncii nr. 319/2006 si a HG nr.1425/2006. In responsabilitatea Contractorului (sau a Contractorului General) revine intocmirea planului de securitate si sanatate, pentru lucrarile ce se vor executa in santier, in care vor fi incluse masurile ce trebuie luate in vederea prevenirii accidentelor de munca si evenimentelor neplacute, care pot aparea in timpul desfasurarii tuturor activitatilor din santier; la intocmirea acestui plan, se vor avea in vedere si precizarile Proiectantului date in documentul inclus in cadrul proiectului si denumit Plan de securitate si securitate conform cu Hotarrea Guvernului nr. 300/2006, publicata in M.O. nr. 252 /martie2006. Beneficiarul lucrarilor va solicita plan de securitate si sanatateContractorului, inainte de deschiderea santierului. I.2.21. Curaenia la locul de munca si n organizarea de santier Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena. Avnd n vedere ca lucrarea se executa pe terenuri arabile i n apropierea localitilor, se vor lua msuri speciale de protecie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburani sau lubrefiani. Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii pe raza careia se executa lucrarile cu acceptul proprietarului acesteia . I.2.22. Relatii ntre investitor si constructor Contractul de executie va fi ntocmit respectndu-se Ordonanta nr. 34/2006, Ordinul 1014/874/2001, HG 461/2001. Relatiile dintre antreprenor, proiectant si investitor se vor desfasura conform acestor documente ce se perfecteaza la incheierea contractului. Toate actele normative la care se face referire in documentele contractului reglementeaza in detaliu sistemul de relaii intre participanii la realizarea investitiei. In contract vor fi prevazute relatiile dintre parteneri. II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITI Lucrari existente in zona In zona luata n calcul sunt urmatoarele lucrari: Pe traseul ales pentru lucrrile de R.K. nu sunt obiective supraterane. Lucrrile propuse, de nlocuire a tronsonului de conduct de transpot iei n lungime de 2100m, pe acelai traseu cu conducta veche, nu afecteaz lucrrile existente. Lucrari propuse Tipul lucrarilor si soluiile tehnice din documentatie se ncadreaza n standardele i normativele n vigoare pentru execuia lucrrilor de reparaii capitale la conductele de transport hidrocarburi. Prin lucrarile propuse se asigur functionarea in regim de siguranta a conductei de transport iei 103/4" Mdulari - Botorani.
Proiect nr. 256 / 2011 15
In documentatie, ca urmare a analizei strii tehnice a conductei i a verificrilor efectuate, lucrrile propuse pentru asigurarea funcionrii n regim de siguran sunt: 1. nlocuirea a unui tronson de 2100m de conduct, n zona loc. Mciuca, sat Botorani, jud. Vlcea i montarea unui ventil n pichetul nr.2, nainte de traversarea DN 67B. Pentru elaborarea proiectului, sunt necesare date i studii pentru cunoaterea terenului. La recunoaterea terenului se au n vedere urmtoarele: - stabilirea scopului lucrrilor i lungimea sectorului de aplicare; - efectuarea releveului i stabilirea strii lucrrilor existente n zona studiat; - identificarea construciilor, amenajrilor i proprietilor; - identificarea naturii terenului la suprafa i stabilirea studiilor geotehnice necesare; - examinarea comportrii n timp a lucrrilor existente i efectele acestora; - identificarea nivelului pnzei freatice; - culegerea de informaii privind litologia; - stabilirea surselor locale de for de munc i distanele de transport; - stabilirea amplasamentului pentru organizarea antierului; - stabilirea posibilitilor de acces pe traseul conductei pentru execuia lucrrilor; - culegerea de date referitoare la elementele de mediu, privind situaia faunei i florei specifice n amplasamentul lucrrii i aprecierea efectelor de poluare a mediului nconjurtor, cauzate de execuia lucrrilor (ex.:existena unor lucrri de captare a apei i posibile consecine asupra stabilitii acestora, tehnologic i constructiv). Scopul lucrarilor propuse si prezentate in prezenta documentatie este, cu prioritate, de ordin economic prin stoparea polurilor accidentale ce se pot produce pe terenurile aflate pe traseul conductei. Toate lucrarile propuse vor avea un impact pozitiv in zona, prin asigurarea gradului de siguranta in exploatare a conductei. II.1. Informatii generale si tehnice In zona loc. Mciuca, jud. Vlcea, datorita agresivitatii accentuate a solului din aceasta zona, conducta de transport titei 103/4" Mdulari Botorani prezinta multiple coroziuni de dimensiuni cuprinse ntre 0,5 si 2,0 mm. La elaborarea proiectului se va tine cont de datele tehnice ale conductei: - punct de plecare/element de instalatie : statia Madulari. - punct de sosire/element de instalatie : Botorani. - diametrul exterior al conductei : existent 273,1 mm (103/4) - Lungimea conductei 7705 m - debit transportat : max. 83 m3 /h - presiunea de proiectare : 64 bar - presiunea / temperatura de plecare: maxim 15 bar / +32 C - conducta nou proiectata nu trebuie sa fie godevilabila - conducta este protejata catodic prin injectie de curent - durata de functionare: 30 ani Conducta proiectat - lungime conduct proiectat : un tronson de 2100 m, n zona com. Maciuca, loc. Botorani, jud. Vlcea, de la pichetul nr.1unde se va face cuplarea, situat la 44m in partea stanga la traversarea DN67B inspre Botorani si in partea dreapta fata de drumul DN 67B (in sensul de mers inspre Dragasani), inspre depozitul Madulari, pe distanta de 2039m de la traversarea drumului national; material tubular procurat de constructor, teava SR EN 10208/2 din oel L245, 273,1 x 7,1 mm, (teava trasa preizolata cu polietilena extrudata tip N-n conform DIN 30670); presiunea maxim de proiectare luat n calcul (conform cerine beneficiar) este 64 bar ; izolaia conductei noi: polietilena extrudata (pentru teava preizolata) si manoane
Proiect nr. 256 / 2011 16
termocontractile (pentru suduri) care vor respecta Standardul European SR EN 12068 si vor fi de tipul C50L, benzi termocontractile sau bagheta polietilena aplicata prin topire (pentru defecte de izolatie) si benzi aplicate la rece (pentru curbe). - protectia catodic: Conducta va fi protejata catodic n concordanta cu sistemul de protectie existent.La cuplari se vor intercala elemente electroizolante- in punctul de cuplare in sensul spre Madulari cuplarea se va face cu element electoizolant monobloc, iar in partea inspre Botorani la ventilul montat in pichetul nr.2 se vor monta flanse electroizolante. durata de functionare a conductei: 60 ani obstacole intalnite: drum national DN 67 B, asfaltat, traversat prin foraj orizontal, conducta fiind montata n tub protector. Izolatia conductei se face in conformitate cu prevederile specificate in Protectie Catodica. Prin nlocuirea conductei de titei 103/4 Madulari Botorani pe un tronson de 2100 m, se vor atinge urmatoarele obiective: asigurarea functionarii conductei de transport, pe tronsonul n cauza, n conditii de siguranta si la parametrii proiectati; - eliminarea riscului major n producerea de accidente ecologice majore. Lucrarile de punere n siguranta a conductei de titei 103/4 Madulari Botorani au un impact pozitiv major. Influentele pozitive si negative ale principalelor categorii de lucrari prevazute, asupra mediului nconjurator se refera la perioadele de executie a lucrarilor si dupa punerea acestora n functiune. Prin lucrarile de reparatii riscurile de poluare cu titei din aceasta conducta sunt eliminate, iar ncrederea locuitorilor din zona n operatorul conductei creste. II.2. Stabilirea traseului Conform instruciunilor MANUALULUI METODOLOGIC PROIECTAREA CONDUCTELOR METALICE Cod CONPET NT- P - T - 01/2000, cap. 2.2.2, traseul conductei se incadreaza in Categoria 3sectoare de conduct care traverseaz zonele nepopulate . Avnd n vedere amplasamentul conductei existente, ct i realitatea din teren, traseul s-a ales de comun acord cu beneficiarul si urmareste traseul actual al conductei. Traseul conductei proiectate respecta distanele minime de siguran n conformitate cu normativul pentru stabilirea distanelor d.p.d.v. al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaiilor tehnologice din industria extractiv de petrol . Conducta de transport iei se va amplasa la min. 0,6 m de liniile electrice subterane paralele cu aceasta iar in cazul interseciilor cu liniile electrice subterane, distana pe vertical va fi de min. 0,5 m intre generatoare. n cazul in care respectarea conditiilor de mai sus nu este posibil, conducta iei se va introduce in tuburi de protectie. Tuburile de protectie depasesc in ambele parti limitele instalatiei sau constructiilor traversate cu cel putin 1 m . Distana dintre conducta subteran i cea mai apropiata fundatie sau priza de legare la pamant a unui stalp L.E.A. de inalta, medie i joasa tensiune va fi de de 5,00 m conform NTE 003/04/00 si P.E. 106-2003. Pentru detectarea cablurilor electrice subterane se vor executa gropi de sondaj cu sapatura manuala sau se va utiliza aparatura specializare de detectare. Conducta se va amplasa la min. 0,6 m de cabluri telefonice subterane, 1.0 m de camine pentru retele telefonice sau minim 2.0 m de canalizatiile telefonice paralele cu aceasta, iar in cazul intersectiilor cu cabluri telefonice subterane, distanta pe verticala va fi de min. 0,5 m intre generatoare. n cazul in care respectarea conditiilor de mai sus nu este posibila i n cazul interseciilor cu canale telefonice, conducta se va introduce in tuburi de protectie. Tuburile de protectie depasesc in ambele pri limitele instalaiei sau constructiilor traversate cu cel putin 1 m. Pentru detectarea cabluri telefonice subterane sau a canalizatiilor telefonice se vor executa gropi de sondaj cu sapatura manuala sau se va utiliza aparatura specializare de detectare.
Proiect nr. 256 / 2011 17
Fiecare conducta se va amplasa la min. 0,5 m de conductele subterane paralele cu aceasta, iar in cazul interseciilor cu conducte subterane, distana pe vertical va fi de min. 0,5 m intre generatoare, conductele se vor introduce in tuburi de protectie. Tuburile de protectie depesc in ambele parti limitele conductei cu cel putin 0,5 m . Pentru detectarea conductelor subterane se vor executa gropi de sondaj cu sapatura manuala sau se va utiliza aparatura specializare de detectare . Dup terminarea lucrrilor de montaj, traseul conductelor se vor marca cu borne amplasate la subtraversarea drumurilor i la schimbrile de direcie sub un unghi mai mare de 30. Conducta de titei va fi prevazuta cu band avertizoare din polietilen pentru detectare in cazul sapaturilor. Aceasta se va aseza la 30 cm deasupra conductei, pe tot traseul ei. II.3. Stabilirea culoarului de lucru Culoarul de lucru va avea limea de 12m pe teren agricol, de 5,0m pe teren cu cultura de vita vie si 8m pe teren silvic. Acest culoar permite depozitarea pmntului i a materialelor, precum i circulaia mijloacelor de transport i de montaj a conductei. II.4. Alegerea materialului conductei Alegerea diametrului conductei i a grosimii de perete s-a fcut inand cont de MANUALULUI METOLOGIC PROIECTAREA CONDUCTELOR METALICE Cod CONPET NT- P - T 01/2000, cap. 2.6.1 si grosimea actuala a tevii din care este construita conducta, care este de 7,1 mm, otel L 245. Alegerea diametrului conductei i a grosimii de perete s-a fcut pentru a asigura debitul de iei maxim, precum i presiunea maxim de operare si in concordan cu solicitrile clientului. Conducta de transport iei se va realiza din evi de oel L 245, 273,1 x 7,1 mm, conform SR EN 10208/2 2009 pentru firul curent al conductei, preizolata cu polietilena extrudat. La livrarea materialului tubular si a fitingurilor vor fi prezentate certificatele de calitate, garanie si conformitate. Tevile si fitingurile necertificate sau certificate la un nivel necorespunzator nu sunt admise pentru utilizare. Aceste certificate trebuie puse la dispozitie de furnizor, iar constructorul are obligatia de a le prezenta ca parte a ofertei tehnice. evile se vor manevra i depozita cu grij pentru evitarea turtirilor, ndoirii, crestturilor i fisurrii. Transportul evilor de la staia fix pe antier se va face cu ajutorul remorcilor pentru evi. II.5. Lucrri de infrastructur (sptur) Sptura se va executa corelat cu fluxul general al lucrrilor de montaj al conductei, pentru reducerea la strictul necesar a duratei de meninere deschis a spturii, n vederea evitrii surprilor, umplerii cu ap etc. Adncimea anului de pozare va fi in functie de locul de montaj (fir curent sau traversri), dar si de adncimea de nghe n zon (0,80 m). Sptura se va executa 90% mecanizat si 10% manual. Lucrrile de sptur vor ncepe numai dup marcarea traseului conductei, detectarea eventualelor utilitati subterane i stabilirea culoarului de lucru. Stratul vegetal se va depozita separat pentru a fi refcut terenul la conformaia iniial la terminarea lucrrilor. Fundul anului va fi nivelat pentru a asigura sprijinirea conductei pe toat lungimea. n teren denivelat, fundul anului va urmri n general configuraia terenului, conducta nscriinduse n aceast configuraie prin curbare elastic. Apa trebuie nlturat din: anul n care este prevzut lansarea tronsonului de conduct; gropile de poziie pentru sudur; gropile executate n timpul probelor de presiune;
Proiect nr. 256 / 2011 18
gropile pentru montarea burlanelor protectoare sau construcia cminelor pentru armturi. nainte de nceperea lucrrilor se vor anuna firmele care au instalatii pentru a trimite reprezentanii lor pe teren n vederea indicrii instalaiilor subterane. Tot nainte de nceperea spturii se vor executa gropi de sondaj pe traseul conductei pentru identificarea obiectivelor existente, n vederea evitrii deteriorrii lor. Dupa incheierea testarii, sanul trebuie astupat cat mai repede posibil pentru a preveni posibilele daune ale liniei de la caderea pietrelor, inundatii sau alte pericole. II.6. Transportul evilor pe traseul conductei evile pentru conducta sunt livrate cu izolatie anticoroziva din polietilena si se vor transporta cu autocamioane la locul de montaj, elementele de legare a lor pe autocamioane fiind protejate cu cauciuc, n vederea evitrii deteriorrii izolaiei. Autocamioanele vor avea podeaua neteda si prevazut cu aprtori laterale de aproximativ 2 m, plate, fr denivelri i este necesar sa fie legate n timpul transportului, n scopul reducerii la minimum a deplasriilor ntre ele. Numrul de straturi n care se vor aeza evile pe mijlocul de transport este important pentru a evita turtirile sau deteriorarea izolaiei evilor aezate la partea de jos a stivei. II.7. Manipularea evilor Tevile vor fi depozitate pe suprafete plane, lipsite de prti proeminente care pot s le deformeze sau s le deterioreze izolaia din polietilen. ncrcarea i descrcarea evilor se va face cu macaraua, prinderea fiind fcut obligatoriu de ambele capete. evile si elementele de asamblare se vor depozita n spaii nchise sau acoperite, ferite de actiunea direct a razelor soarelui sau a intemperiilor. Tevile si elementele de mbinare se vor verifica din punct de vedere al aspectului, avnd ca scop identificarea eventualelor defecte (zgrieturi, bavuri, umflaturi, goluri de material, incluziuni etc.). II.8. Calculul de rezistenta a tevii de conducta Grosimea minima de perete pentru conducte de transport hidrocarburi lichide sub presiune trebuie sa fie egala sau mai mare decat valoarea calculata cu relatia: pD g= + a1 + a2 + a3 R p 0, 2 20 s Conducta de transport titei se va realiza din evi de oel L 245, 273,1 x 7,1 mm, conform SR EN 10208/2 2009, pe o lungime de 2.100m. II.9. Categoria de traseu In conformitate cu STAS 10741-80, conducta de titei ce face obiectul prezentei documentatii se ncadreaza n zona de deviere in: Categoria III de traseu S=1,25 II.10. Zona de protectie si de siguranta Zona de protectie a conductelor este de 10 m, cte 5m de o parte si de alta a axului respectiv, conform Ordin nr.196 al A.N.R.M., publicat in M.O. nr.885 din 18.10.2006. In zona de amplasare conducta traverseaza teren teren arabil i subtraverseaz numai drumuri din pmnt, pe traseu nefiind construcii. II.11. Executia lucrrilor de construcii-montaj conduct Lucrarile de constructii - montaj vor incepe numai dup obtinerea tuturor avizelor necesare si autoriziei de construire.
Proiect nr. 256 / 2011 19
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.
Vor fi executate conform cu planurile de situaie si profilul longitudinal,cu detaliile de executie si descrierile din caietul de sarcini si proiectul tehnic. Montarea conductei va fi facut numai de unitati specializate in domeniu, care dispun de utilaje de executie si control performante in domeniu, personal calificat si atestat pentru astfel de lucrari. Inainte de inceperea sapaturilor se va verifica de catre constructor si beneficiar, daca traseul marcat pe teren este conform proiectului si dac contravine prevederilor in vigoare. Constructorul care va executa reparaia conductei si montajul lor, va fi direct rspunzatoare dup recepionarea lucrrilor pentru orice vicii de execuie ascunse si lucrri executate necorespunzator, ce nu au putut fi evideniate prin incercrile efectuate nainte de punerea in functiune. Succesiunea operatiilor realizate n perioada de constructii-montaj va fi urmatoarea: Predarea-primirea traseului ntre beneficiar, proiectant, topograf si constructor. Transportul tevii izolate pe traseu. Trasarea culoarului de lucru. Decopertarea stratului vegetal. Sudarea conductei pe tronsoane. Verificarea calitatii cordoanelor de sudura si emiterea certificatelor de calitate. Curatirea la luciu metalic cu perii de srma, numai la mbinarea tronsoanelor de conducta. 8. Intregirea izolatiei anticorozive exterioare a tevii dupa curatirea, n prealabil, a locului de aplicare. Verificarea cu detectorul a continuitatii izolatiei si completarea lipsurilor daca este cazul. Saparea santului. Execuia gropilor de poziie Lansarea tronsoanelor n sant, mecanizat. Asamblarea n fir continuu prin sudarea tronsoanelor ntre ele. Verificarea calitatii cordoanelor de sudura si emiterea certificatelor de calitate. 15. Intregirea izolatiei anticorozive exterioare a conductei dupa curatirea, n prealabil, a locului de aplicare. Verificarea cu detectorul a continuittii izolaiei si completarea lipsurilor daca este cazul. Astuparea santului n fir continuu. Curatirea interioara a conductei prin pistonare, cu apa. Efectuarea probelor de presiune. Receptia preliminara a lucrarii. Cuplarea conductei la conducta existenta. Execuia proteciei catodic. Punerea n functiune a proteciei catodice. Dezafectarea i transportul conductei vechi. Astuparea anului i refacerea terenului la categoria de folosin iniial. Receptia lucrarii. Toate materialele utilizate la realizarea conductei vor fi receptionate si verificate de catre constructor, daca acestea corespund prevederilor proiectului si sunt nsotite de certificate de calitate conform legii. Unitatea constructoare va organiza pastrarea certificatelor de calitate si nregistrarea acestora astfel ca, pe baza schemei de montaj acestea sa fie accesibile tuturor celor n drept sa le consulte. La receptia lucrarilor, aceste certificate se predau n continutul cartii constructiei, raspunderea pastrarii lor trecnd n sarcina beneficiarului. Societatea ce efectueaza lucrarile de constructii-montaj ramne raspunzatoare si dupa receptionarea acestora pentru orice vicii de executie ce nu au putut fi evidentiate prin ncercarile efectuate nainte de punerea n functiune. Organizarea lucrului pe traseu se va face conform prevederilor din Manualul Metodologic CONPET Sectiunea NT-PC-T-01/2000 si normativelor in vigoare.
20
In timpul executiei lucrrilor, constructorul nu are voie sa depaseasc culoarele de lucru prevzute n proiect, iar nceperea lucrrilor nu va fi facut dect dup ce au fost obtinute avizele si acordurile tuturor organelor prevazute n legislatie,inclusiv Autorizatia de Construire. Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va preda beneficiarului traseul conductei n aceleasi conditii cu cele de la nceperea lucrarilor si va acorda o atentie deosebit refacerii stratului de sol vegetal. Constructorul si beneficiarul vor organiza si urmari verificarea permanenta a lucrarilor de constructii-montaj si n timpul executiei, prin delegati mputerniciti n acest scop. La lucrarile de verificare vor participa si delegati ai proiectantului conform Program privind controlul calitatii pe faze de executie a lucrarilor anexat. Programul privind controlul de calitate pe faze de executie ntocmit de proiectant poate fi completat cu propunerile beneficiarului conductei si ale constructorului pna la nceperea executiei lucrarilor. Completarile vor fi avizate de proiectant. II.12. Calitate, manipulare si depozitare material tubular Tronsonul de conducta trebuie sa fie conform cu certificatele de calitate: SR EN 10208-2/2009-L 245 - 103/4"-273,1 x 7,1mm-L=2.100 m. In vederea evitarii loviturilor si deformarilor, la manevrarea, transportul si depozitarea tevilor vor fi luate urmatoarele masuri: tevile vor fi manipulate cu grija; se vor transporta cu auto pna la locatie numarul maxim de randuri suprapuse atat in timpul transportului cat si al depozitarii va fi de 6; depozitarea tevilor se va face pe teren nivelat, pe suporti adecvati(saci umpluti cu nisip sau rumegu) Tevile vor fi curatate la exterior i la interior in vederea inlaturarii resturilor de rugin si a altor impuriti mecanice. Dup operaia de curire se va face un control vizual in vederea depistrii unor defecte de fabricaie (exfolieri, ciupituri, umflturi). Nu se admite repararea prin nclzire a defectelor enumerate. Dac asemenea defecte sunt situate in zona capetelor tevilor, portiunile afectate vor fi eliminate prin taiere, iar marginile se vor resanfrena. Se va verifica cu deosebita atentie,vizual si cu defectoscopul daca este cazul, starea izolatiei. In cazul in care se intalnesc conducte cu izolatia prezentand defecte, se va inlatura si reface izolatia. SE VOR RESPECTA URMATOARELE: Nu se admite dect folosirea materialelor marcate si cu certificate de calitate eliberate de ctre furnizor la procurare. Nu se accept nlocuirea nici unui material fr avizul proiectantului. Manevrarea conductelor att la ncrcare, cat si la descrcare pe traseu, se va face cu macaraua prin prinderea evii de ambele capete cu chingi (nu vor fi folosite la prinderea evii chingi metalice cu muchii ascuite care ar putea deteriora izolaia). Aezarea evilor pe traseu se va face pe supori, in vederea sudrii cap la cap. Suportii vor fi amenajai astfel incat sa nu deterioreze izolaia. II.13. Traversarea obstacolelor Alegerea amplasamentului unei traversri se va face avndu-se n vedere capitolul 3. din normativul CONPET NT-P-C-01/2000. Pe traseul conductei proiectate se ntlnesc urmtoarele obstacole: o drum national DN 67 B, asfaltat, ntre pichetii nr. 3 si nr. 4. Traversarea drumului national se va face prin foraj orizontal, conducta fiind montata in tub protector.
Proiect nr. 256 / 2011 21
II.14. Schimbari de directie Schimbrile de direcie ale conductei att n plan orizontal ct i n plan vertical se vor efectua utiliznd curbe confecionate din eav de oel, eav tras, cu acelai diametru interior i de aceeai calitate ca pentru partea linear a conductei. Grosimea de perete a evii pe fibra ntins a curbelor trebuie sa fie cel putin egal cu grosimea de perete n firul conductei. In vederea sudurii curbelor la conducta n fir curent, capetele acestora (curbelor) anfrenate i vor fi prelucrate n vederea alinierii la grosimea de perete a conductei. Curbele sunt realizate la cald n atelier. Acestea trebuie s corespund standardelor sau normelor tehnice interne ale unittilor de specialitate. Certificatele de calitate vor fi anexate de constructor la Cartea conductei . Curbele vor fi executate din teava de oel si nu vor avea o grosime de perete, n zona curbata, mai mica dect grosimea de perete a conductei curente n care se intercaleaza. Tolerantele curbelor fabricate n uzina nu vor depasi urmatoarele valori : - unghiul curbei 1% - raza de curbura 1% - diametru minim masurat 2% fata de diametrul nominal - ovalizarea pe corpul si capetele curbei 0,7% fata de diametrul nominal - reducerea sectiunii curbate: maximum 2,5% fata de diametrul nominal interior. Tevile cu izolatie din material plastic pot fi pozate i prin exploatarea deformabilitatii elastice admisibile. Curburile elastice sunt permise daca raza minima de curbura nu este depasita : S Rmin = f DA K f factor S valoarea de siguranta K limita de curgere n N/mm2 DA diametrul exterior al tevii n mm. La modificari mai mari ale directiei, tevile pot fi curbate la rece, cu ajutorul unei masini de curbat, cu cel putin 1,5o / pas de curbura 1 x Dext conformom buletinului 1054. Grosimea peretelui curbei dup confecionare trebuie s fie cel puin egal cu grosimea peretelui evilor folosite la construcia conductei. Se vor utiliza curbe pentru firul curent al conductei din teava de oel L 245, 273,1 x 8 mm. Aceste curbe vor avea unghiuri de: - 45 GR - 7 buc (2 buc. n pichetul nr. 1si cte 1 buc n pichetii nr. 5, 8, 23,28, 33. - 30 GR - 1 buc n pichetul nr. 34. Raza de curbur va fi de 5 Dn 273/250, msurat de la fibra neutr. Curbele vor fi verificate vizual i cu instrumente de msur pentru a se elimina cele care nu corespund din punct de vedere al dimensiunilor, deformarilor, loviturilor, tieturilor, zonelor corodate, etc. II.15. Robinei de secionare La aceasta lucrare se va folosi un robinei de sectionare, cu sertar pana din otel turnat conform STAS 2988- 80 si anume: 1AFM 64/530 - 250 din OTA 20 STAS 1180-90. Robinetul va fi montat n pichetul nr. 2, nainte de traversarea DN 67B. Conditiile de calitate vor fi in conformitate cu STAS 7076 - 93, iar conditiile tehnice speciale conform STAS 1180 - 90. Robinetul se verifica in atelier inainte de asamblare la probele de etanseitate si rezisten hidraulic conform STAS 2250/73. Contraflansele robinetelor vor fi de tip PU 64 - 250(273)8 / STAS 6150-84, din otel R 510.5b, STAS 1097/2-91, sunt flanse cu gt pentru sudare in capul tevii, avand aceleasi dimensiuni de legatura ca si flansele robinetului la care se monteaza.
22
Etansarea robinetului va fi de tip PU conform STAS 1730 89 iar garniturile vor fi spirometalice pentru Dn 250, Pn 64. Este obligatorie emiterea de certificat de calitate de catre furnizorul materialelor la procurarea acestora (robinet, flanse, uruburi etc). Asamblarea contraflanselor cu robinetul se face manual. Strangerea se va face succesiv la suruburile diametral opuse, pe grupuri de cate patru suruburi, dispuse pe diametre perpendiculare. Dupa o strangere initiala de asamblare cu chei mecanice, se va proceda la strangerea definitiva, utilizand chei dinamometrice, in scopul obtinerii unei strangeri uniforme pe toate suruburile. Sudarea contraflanselor se va face obligatoriu electric. Pentru sudura cap la cap, la contraflansele cu gat capetele tevii se vor sanfrena. Garniturile de etansare se monteaza cu atentie intre flansele robinetelor si contraflansele cu stuturi. Proba de verificare a etanseitatii si rezistentei de face in conformitate cu STAS 7076 93, pe intreg ansamblul (robinet, flanse, stuturi) cu robinetul deschis. In timpul probeleor nu se admit scurgeri de fluid sau deformari ale prtilor componente flanse, suruburi de strangere. Verificarea ansamblului se face in ateliere specializate dupa care in cazul cand subansamblul trece probele acesta se transporta in teren. In teren la asezarea tevilor in sant se lasa intre capetele lor o distanta egala cu lungimea subansamblului. Sudura se executa in sant, la capetele tevilor prin sudura cap la cap in V, prin sudura electrica. Dupa efectuarea sudurii se executa verificarea prin metode nedistructive in proportie de 100%. Dupa montarea robinetului se monteaza burlan protector, din teava de otel protejata impotriva coroziunii, etansarea cu robinetul facandu-se cu mastic. Robinetii se vor monta inainte de efectuarea probei de etanseitate a conductei. II.16. Camine de colectare La traversarea drumului national asfaltat DN 67 B, 1bucata. II.17. Dispozitive de aerisire La traversarea drumului national asfaltat DN 67 B,1bucata. II.18. Executia si controlul imbinarilor sudate Constructorul este obligat sa foloseasca in executie urmatoarele: specificatii de sudare (WPS) proceduri de sudare si specificatii de proceduri de sudare omologate in conformitate cu: SREN 288/3 + AC-99; sudorii autorizati in conformitate cu prescriptiile API 1104 SREN 287/1-95, CR 9-96. In conformitate cu normativul I.27-82, conducta se incadreaza in clasa I de calitate a imbinarilor sudate.nainte de nceperea lucrrilor constructorul are obligaia de a prezenta beneficiarului procedurile proprii de sudur, n vederea acceptrii lor de ctre beneficiar. Condiiile tehnice, regulile pentru verificarea calitii, marcarea, livrarea i documentele nsoitoare ale materialelor de adaos vor respecta prescripiile SR EN ISO 2560/2006,SREN 757/98 si STAS 1125/6 90. Suprafeele ce urmeaz a fi sudate trebuie s fie curate de uleiuri, vopsele, rugin, pe o poriune de 20 mm de la muchia sanfrenului. Nu sunt permise defecte ale materialului: exfolieri, cutri, fisuri, ciupituri etc. mbinrile sudate trebuie s fie marcate de sudorii (autorizai) care le-au executat n conformitate cu tehnologia i procedeul de sudur omologate. Verificare sudurilor pe traseu prin metode nedistructive se va face de ctre constructor, care va interpreta condiiile de acceptabilitate i va aprecia dac defectele sesizate pot fi periculoase pentru rezistena sudurii. Controlul imbinarilor sudate se face cu radiatii penetrante astfel: 100 % - la sudurile de pozitie, la cuplari, la subtraversari si supratraversari.
Proiect nr. 256 / 2011 23
50 %- in fir curent De asemenea, controlul imbinarilor sudate se realizeaza si vizual 100 % conform STAS 12671-91. Controlul cu radiatii penetrante se va face in conformitate cu CR 20, STAS 6606/2-86 si standardele conexe. II.19. Acoperirea santului Sanul nu va fi astupat dect dupa ce beneficiarul va verifica nvelirea cu material moale (pamnt) a ntregii circumferinte a conductei. Astuparea santului se va face ct mai repede. Materialul de umplutura va fi astfel asezat pentru a se evita distrugerea izolatiei. Dupa astuparea santului, se va realiza compactarea. Umplutura va depasi usor nivelul solului din jur. II.20. Incercarile tronsonului de conducte inlocuit la presiune Pregatirea conductei pentru efectuarea probelor de presiune si executia operatiilor se vor face conform Manual Metodologic CONPET-Sectiunea NT-Pif-T-03/2000. Conductele proiectate se vor supune urmatoarele probe de presiune : a) proba preliminara de etanseitate, se va realiza pneumatic (aer), la 5 bar, pe tronsonul de conducta supus reparatiei, timp de 4 ore ; b) proba de rezistenta cu apa,hidraulic, pe tronsonul de conducta poiectat la 89 bar timp de 8 ore de la egalizarea presiunii si stabilizarea temperaturii n conducta ; c) proba de etanseitate la presiunea de lucru, 70 bar, hidraulic timp de 24 de ore. Presiunea de testare nu trebuie sa depaseasca limita pentru care efortul unitar este mai mic sau cel mult egal cu 90% din limita de curgere conventional tehnic (T c) a materialului din care sunt confecionate elementele conductei. Constructorul va lua toate msurile de siguran necesare, ca n timpul efectuarii probelor de presiune, sa fie evitate accidentele. Astfel, se va stabili o zona de siguranta de 100 m de o parte si de alta a conductelor probate, pazita de patrule organizate de constructor. Probele de rezistenta si de etanseitate la presiunea maxima de lucru se vor executa n prezenta beneficiarului cu aparate nregistratoare, diagrama nregistrata constituind un document al Cartii conductei . In timpul probelor la presiune nu se admit pierderi de presiune n conducta fiind admise numai variatiile cauzate de diferentele de temperatura ale fluidului. Conductele se vor considera etanse, daca dupa 24 ore scaderea de presiune nu depaseste valoarea p = 1,6%. evacuarea se va face la extremitatea conductei, opusa capatului de introdus; reducerea presiunii se va face treptat, cu o rata de descrestere de 3 bar/min ; se vor lua toate masurile necesare evitarii contaminarii solului. II.21. Cuplarea in conductele existente Inainte de operatia de cuplare, tronsoanele noi de conducta vor fi supuse testelor de presiune, pe fiecare tronson n parte. La efectuarea operaiei de cuplare, se va ntocmi un program de lucru ntre beneficiarul conductei, constructor si proiectant. Se vor avea n vedere urmatoarele: se opreste pomparea si se depresurizeaz sistemul; - se pompeaza ieiul de pe acest tronson cu ajutorul a doua pistoane in care se intercaleaza apa, astfel ca distana dintre pistoane sa fie mai mare ca distanta dintre doua ventile de sectionare ce vor fi actionate pentru izolarea zonei; - se pompeaza pistoanele astfel incat intre ventilele de sectionare sa ramana numai apa, iar pistoanele sa ramana in afara zonei cuprinsa intre ventile;
Proiect nr. 256 / 2011 24
- se perforeaza conducta n punctul cel mai de jos de pe traseu (dupa ce in prealabil a fost executat groapa de poziie izolat cu folii sau in groapa fiind montata o haba, fiind pregatit pentru intervenie o vidanja pentru evacuarea apei si mijloace de transport etanse) si se verific dac pe tronson a mai ramas iei, in acest caz acesta se evacueaza n butoaie sau cisterne si se transporta la cea mai apropiata statie CONPET unde este reintrodus in fluxul tehnologic; - se astupa capetele conductei in care se face cuplarea cu dopuri de argil sau baloane din cauciuc, care sa etanseze conducta si sa previna riscul unei explozii sau incendiu ; se va taia conducta cu cutitul cu role la capete; - se cupleaza conducta noua in conducta existenta; - se izoleaza imbinarile de la cuplare; - se pune in functiune conducta, reluand pomparea; Cuplarea conductei se va face prin sudura, dupa ce n prealabil capetele conductei existente au fost pregatite corespunzator (curatate, sanfrenate etc.). Imbinarile se vor controla cu R.P., dup verificare se vor izola cu manoane termocontractile sau cu benzi din polietilen. II.22. Protectie catodica Protectia impotriva coroziunii exterioare a conductei Tronsoanele de conducta trebuie sa fie conforme cu certificatele de calitate: teava otel conform SR EN 10208/2009 L 245, corespondent API 5L-X42, Dn 273,1 x 7,1 mm. Conducta folosita este preizolata cu izolatie tip LPDE testate la 25kv conform standardelor in vigoare. La executia lucrrilor de reparaie capital a acestor tronsoane de conduct se foloseste eava preizolat, iar imbinrile se vor izola anticoroziv cu benzi sau cu mansoane termocontractile, materialele trebuind s fie agreate de beneficiar. Rolul izolatiei anticorozive folosit la conducta este de a face o separare a metalului conductei de contactul cu agresivitatea mediului exterior. Izolaia aplicat conductei reprezint principala protecie anticorosiv a materialului tubular si deasemenea protecia pasiva. Pentru completarea protectiei pasive si prelungirea duratei de via a conductei, se completeaz protecia pasiva cu protecie active sistemul de protectie catodica. Avndu-se n vedere prevederile normativelor, standardelor i a legislaiei n vigoare, privind protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ngropate , dintre care menionm: DIN 30670 Izolaii din polietilen pentru conducte de oel, fitinguri i piese fasonate, DIN 30672 Izolaii exterioare cu benzi din materiale plastice i termocontractile, pentru conducte cu temperatura de serviciu continuu sub 50C, STAS 6800 -1991; Grund pentru protecia conductelor metalice ngropate, SR EN 120682002; Acoperiri organice exterioare pentru protecia contra coroziunii, SR EN 12501-1,2; Protecia anticorosiv a metalelor i aliajelor. Risc de coroziune. Este necesara si obligatorie instalarea protectiei catodice la conduct deoarece: - asigura exploatarea n conditii desiguranta, fara avarii provocate de coroziune, pentru cel putin 20 de ani, aceasta durata putnd fi prelungita cu costuri minime pna la 40 de ani; - permite operatii de supraveghere-ntretinere a starii materialului tubular cu tehnologii si metode specifice, cu preturi convenabile. II.23. Sistemul de protectie anticorosiva Protectie pasiva izolatia anticorosiva, cu rol de separare a metalului conductei de contactul cu mediul exterior agresiv. Protectie catodica cu rol de completare a protectiei pasive si careia i confera viteza redusa de mbatrnire a izolatiei. Lucrari conexe care protejeaza conducta mpotriva sarcinilor electrostatice a curentilor de dispersie din sol proveniti din surse exterioare (cai ferate, statii si posturi de transformare, linii electrice de nalta tensiune etc.), precum si mpotriva descarcarilor atmosferice care pot afecta conducta n portiunile aeriene.
Proiect nr. 256 / 2011 25
Protectie pasiva Pregatirea suprafetelor metalice pentru izolare la mbinarea cupoanelor de conducta (suduri) Deoarece conducta este preizolata, izolarea suprafetelor metalice se va face numai la sudura dintre cupoane i la curbe. Pentru curatirea suprafetelor metalice pe santier, se admite gradul de curatire ST3, conform actelor normative i standardelor n vigoare. Izolatia Izolatia aplicata mbinarii tronsoanelor de conducte va fi realizata cu mansoane termocontractile. Caracteristicile acestui tip de material izolator pentru conducte din otel ngropate si modul de aplicare sunt descrise n materialul anexat prezentului memoriu. Manoanele sau benzile din polietilen pentru izolat suduri va avea Agrementul tehnic emis de Comisia Nationala de Agrement Tehnic n Constructii din cadrul M.L.P.T.L. Protectie pasiva a conductelor Avnd n vedere ca teava folosita pentru lucrarile de RK este preizolata, n teren se va executa doar izolarea mbinarilor cu mansoane termocontractile. Instalarea prizelor de potential Pentru masurarea parametrilor electrici de protectie catodica si pentru controlul legarilor la pamnt cu grupuri de anozi se vor monta prize de potential Energopetrol, astfel: o Priz de Potenial cu grup de 3 anozi de sacrificiu - 4 buc: la cuplare (n pichetul nr. 1 si nr. 34), la subtraversare DN 67B (ntre pichetii nr. 3 si nr. 4) si n pichetul nr.25. Legarea la pamnt cu anozi Se realizeaza prin instalarea de grupuri de anozi, amplasate conform planurilor. II.24. Pregatirea punerii in functiune Inaintea de punerea in functiune a conductei se vor face urmatoarele verificari si probe: a) curirea ce se face dupa terminarea construciei conductei. Operatia de curire se face cu ajutorul pistoanelor curitoare, echipate cu perii de sarma si mansete de cauciuc. Vehicularea pistoanelor se va face cu apa; b) probele de presiune; c) evacuarea fluidului de proba si uscarea conductelor; Punerea in functiune a conductei se face in conformitate cu programul incheiat cu acordul comun al constructorului, proiectantului si beneficiarului. II.25. Reperarea conductei Constructorul va monta pe fiecare conducta placute de identificare din metal pe care se imprima: conducta de titei; simbolul deintorului; numarul de inventar; diametrul conductei; presiunea de regim; anul punerii in functiune. Placutele se vor monta pe partile aparente ale conductei. Bornele de marcare se executa conform planului. Marcarea conductei n teren se realizeaz prin plantarea unor borne prevazute cu placute indicatoare. Aceste borne se amplaseaza in urmatoarele situatii: - la ambele capete ale subtraversarilor cailor de comunicatii; - schimbarile de directie in plan orizontal si vertical; - intersectii cu conducte sau alte instalatii subterane; Placutele indicatoare se confectioneaza din metal si contin informatii codificate despre conducta.
26
Distanta de amplasare a bornelor va fi astfel aleasa incat de langa o borna sa se poata vizualiza borna urmatoare de pe traseu. Pe placutele indicatoare amplasate la schimbarile de directie se inscriptioneaya directia si unghiul de deviere. Conducta de gaze va fi prevazuta cu band avertizoare din polietilen pentru detectare in cazul sapaturilor. Banda avertizoare se amplaseaza la 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. II.26. Lista standardelor, normativelor si prescriptiilor de utilizare curenta Tevi API-5L/1995 SREN 10208/1-2009 SREN 10208/2-2009 STAS 830/1-82: STAS 830/2-80 : Sudare STAS 1125/1-91 : Specification for line pipe Tevi de otel pentru conducte destinate fluidelor combustibile; Conditii tehnice de livrare. Partea 1: Tevi in clasa de prescriptii A; Tevi de otel pentru conducte destinate fluidelor combustibile; Fitinguri pentru industria petroliera. Tevi curbate.Conditii tehnice generale de calitate; Fitinguri pentru industria petroliera. Tevi curbate.Forme si dimensiuni.
Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric. Conditii tehnice generale de calitate; SREN 287/1-95: Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. partea 1 - Otel. SR EN 288/3+AC+99 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3 - Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelului; STAS 6606/2-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinare radiografica a imbinarilor sudate prin topire; STAS 10041-90 Defectoscopie ultrasonica. Examinarea imbinarilor sudate prin topire; STAS 10042-90 : Control nedistructiv magnetic. Terminologie; STAS 12589-87 : Defectoscopie cu lichide penetrante. Reguli si metode de verificare a calitatii; STAS 12671-91 : Defectoscopie ultrasonica. Controlul ultrasonic al tevilor de otel; SR EN 499-97 : Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina. Clasificare; SR EN 26847-96 : Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric. Executarea unei depuneri de metal topit in vederea analizei chimice; SR EN 29692-94 : Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de imbinat de otel. Normative departamentale si instructiuni Manual Metodologic CONPET CONPET prezentare CONPET NT-P-T-01/2000 : Proiectarea conductelor metalice; CONPET NT-S-T-01/2000 : Zona de siguranta si protectie; CONPET NT-PC-T-01/2000: Proiectarea si executia lucrarilor de constructii pentru culoarele conductelor ingropate; CONPET NT-Pif-T-01/2000 : Punerea in functiune a conductelor; CONPET NT-Pif-T-03/2000 : Efectuarea testelor de presiune la conducte; CONPET NT-ETr-T01/2000 : Exploatarea, intretinerea si repararea conductelor. I 27 - 82 : Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate la conductele tehnologice; I 11-90 : Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la
Proiect nr. 256 / 2011 27
conductele tehnologice din otel; Prescriptii tehnice ISCIR CR-20 : Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii penetrante a imbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat;
Acte normative de protectia muncii si P.S.I. Legea 319/12006 : Norme generale de protectia muncii; Legea 307/12006 Norme de prevenire si stingere a incendiilor II.27. Protectia mediului Conform cerinelor din Caiet de Sarcini i obligaiilor contractuale proiectantul va ntocmi i depune documentaiile pentru parcurgerea tuturor etapelor prevzute n legislaie pentru a obine Acord de Mediu pentru aceast lucrare. Deasemenea va ntocmi i depune toate documentaiile pentru obinerea avizelor solicitate prin Certificat de Urbanism, inclusiv obinerea Autorizaiei de Construire. INAINTE DE INCEPEREA OPERATIILOR DE DEZAFECTARE A CONDUCTEI IN ZONA VOR FI PREGATITE MATERIALE DE INTERVENTIE IN CAZUL SCURGERILOR DE TITEI PE SOL SAU IN APA SI ANUME: BALOTI DE PAIE , MATERIALE BIODEGRADABILE,BARAJE GONFLABILE, UNELTE SI UTILAJE . Influenta lucrarilor asupra factorilor de mediu Dupa terminarea lucrarilor vor fi eliminate din zona de lucru toate materialele rmase de la lucrare. Se va dezafecta terenul ocupat cu drumuri de acces si platforme de lucru. Prin lucrarile de realizare a RK la conducta care face obiectul prezentei documentatii nu se evacueaz n mediul ambiant substane reziduale sau toxice care s altereze n vreun fel calitatea solului, aerului, apei de suprafata sau subterana. Analiza impactului de mediu In timpul executiei si la exploatarea instalatiilor se vor respecta urmatoarele reglementari aplicabile referitoare la protectia mediului: Reglementari generale Influenta lucrarilor asupra factorilor de mediu In privina influentei activitii asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol, subsol in timpul execuiei lucrrilor de montaj conducta nou, cuplare si dezafectare conduct veche constructorul are urmatoarele obligatii pe care le mentionam: - sa nu polueze solul si apele cu scurgeri de carburanti si lubrefianti n timpul alimentarii si activitatii sau prin spagerea accidentala a conductei in timpul executiei sau la taierea pentru cuplare si dezafectare ; - sa nu arunce gunoaie sau diverse piese schimbate de la utilaje n cursuri de apa , vai (daca este cazul) sau pe sol ; - sa protejeze lucrarile de orice fel din zona. Se vor lua masuri de siguranta cum ar fi: - respectarea regulamentelor de lucru si prevederile actelor de reglementare; - n vederea evitarii riscului contaminarii apei de suprafata, subterane, a solului, subsolului cu carburanti sau lubrefianti, scurse accidental de la utilajele folosite, parcarea, alimentarea cu carburanti, schimburile de ulei si reparatiile curente ale utilajelor se vor face numai n incinte si platforme special amenajate; - se va actiona n scopul reducerii noxelor de emisie a motoarelor termice; - nu va fi permisa depozitarea gunoaielor sau a deseurilor decat in locuri special amenajate sau in lipsa acestora vor fi colectate pe santier si transportate la depozitul de gunoi al beneficiarului.
Proiect nr. 256 / 2011 28
Lucrarile prevazute de catre prezentul proiect au un impact pozitiv asupra mediului. Influenele pozitive i negative, ale principalelor categorii de lucrri prevazute a fi executate, asupra mediului nconjurtor se refera la perioadele de executie a lucrrilor i dup intrarea acestora n exploatare curent. I) In perioada de executie a lucrarilor se manifesta urmatoarele influente asupra mediului inconjurator; a) Influene negative. Din cauza concentrrii mijloacelor de transport i utilajelor de lucru pe spaii relativ limitate se produc modificri cu influene negative asupra mediului nconjurtor. Lucrarile produc modificarea temporara a caracteristicilor fizice ale aerului si solului, cu efecte asupra faunei care va prsi temporar zona de lucru (fauna este sporadica datorit activitii umane si apropierii de zonele locuite). b) Influene pozitive. Influenele pozitive pentru lucrrile menionate mai sus sunt cele de ordin social i se manifest prin creterea ncrederii agenilor economici care beneficiaza de exploatarea conductelor de petrol, n legtur cu mai buna protecie a bunurilor lor. II) Impactul n perioada de exploatare a lucrrilor asupra mediului scade i tinde ctre un stadiu normal, n care predomin majoritar influenele pozitive. a) Influenele negative se pot produce daca solutiile tehnice adoptate nu sunt corespunzatoare, iar exploatarea lucrarilor nu respecta regulamentele stabilite. Din acest punct de vedere cel mai important impact il au lucrarile de refacere a terenului pe care se executa lucrarile la starea initiala, lucrari ce vor fi urmarite de proprietarul terenului si beneficiarul de investitie, care nu vor semna receptia daca lucrarile nu vor fi de calitatea prevezuta prin proiect,respectiv refacerea terenului la categoria de folosin iniial.. b) Influene pozitive. Apararea impotriva deteriorarii conductelor de petrol creaza siguranta in exploatare si agentii economici beneficiari ai acestei lucrari isi pot valorifica superior serviciile. Prin lucrarile de Reparatii Capitale ale conductei de transport titei din zona,se reduc pagubele potentiale ce pot fi provocate de eventuale accidente si se creeaza un cadru natural propice mentinerii calitatii mediului inconjurator. Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor n mediu: Sursa principal posibil de poluare a mediului, att pe traseul conductei de transport iei ct i n staiile de pompare o constituie ieiul. Datorit spargerii conductei ca urmare a coroziunii ori ca urmare a unor infraciuni sau n cazul unor solicitri naturale extraordinare inundaii, alunecri de teren, cutremure, ar putea apare pierderi de produs. Pentru prevenirea i combaterea polurii s-au luat urmtoarele msuri: - Prin decizia conducerii, n cadrul S.C. CONPET S.A. Ploieti s-a constituit Colectivul pentru Prevenirea i Combaterea Polurilor Accidentale. - S-au ntocmit planuri de prevenire i combatere a polurilor accidentale pentru fiecare jude traversat de traseul conductelor. - Traseul conductei este controlat zilnic de salariai instruii special pentru acest fel de activitate, denumii observatori de traseu conducte (OTC-iti), care supravegheaz vizual zona repartizat i n cazul n care observ semne de avarie anun conducerea sectorului de producie de care aparin. OTCiti parcurg traseul conductei pe timp de zi pentru a verifica urmtoarele: Dac au aprut urme de iei la suprafaa solului, pe suprafaa apelor sau n cuvele de colectare racordate la tuburile de protecie montate la supratraversri; Dac pe traseul conductei sunt urmele unui furt sau ale unei ncercri de furt; Dac pe traseul conductei sau n zona adiacent se execut lucrri sau construcii la distane mai mici dect cele prevzute n normele n vigoare; Dac pe traseul conductei ori n vecintate s-au produs alunecri de teren, inundaii, schimbri de cursuri de ape care ar putea afecta stabilitatea conductei; Dac claviaturile cu ventile i ventilele de secionare prezint scurgeri de iei;
29
1. Protecia calitii apelor: In timpul executrii obiectivului nu se produc poluani deoarece utilajele folosite n executie au revizia tehnica facuta si nu au pierderi de carburanti sau lubrefianti, iar materialele folosite n executie nu sunt poluante. Pentru a asigura n timpul activitatii masurile de protectie a apelor subterane i apelor de suprafat, este necesar sa fie respectate urmatoarele: - utilajele sa nu aiba pierderi (scurgeri) de carburanti sau lubrefianti - n cazul interventiei la utilaje pentru reparare, acestea vor fi retrase n zona organizarii de santier unde se vor lua toate masurile de protectie a mediului n timpul reparatiilor - alimentarea cu carburanti si lubrefianti se va face n locuri special amenajate evitndu-se pierderile - se interzice depozitarea deseurilor rezultate din activitate (ulei de motor uzat) si a celor menajere la ntmplare. Acestea vor fi colectate si transportate la sediul de santier al constructorului, unde vor fi depozitate n locurile special amenajate. Pe tot traseul se foloseste teava din otel special, preizolat, otel L 245 cu grosimea peretelui de 7,1mm in fir continu, teava fiind garantata de producator. Teava este izolata in fabrica cu materiale de ultima generatie si anume Polietilena extrudata, cu caracteristici superioare chiar n terenuri agresive. 2. Protecia aerului: Conform fiei de prezentare i declaraie petrolul primit i transportat prin sistemul de conducte al CONPET este petrol stabilizat, care a pierdut partea cea mai nsemnat a COV. n plus, manipularea i stocarea ieiului se realizez n circuit nchis, astfel nct ieiul ajunge n contact cu aerul n cantiti foarte mici, n anumite faze ale procesului tehnologic sau n caz de avarie. Astfel rezult cantiti nesemnificative de COV. Posibila sursa de poluare a aerului n perioada de executie este reprezentata de utilajele din dotare.Impactul gazelor de ardere provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic nesemnificativ, el ncadrndu-se n fondul general al admisiei permise. Pentru motoarele Diesel specifice utilajelor grele, factorii de emisie sunt prezenti n tabelul de mai jos : POLUANTI U.M. CANTITATI ADMISE Particule Kg/1000 l 1,56 Sox Kg/1000 l 3,24 CO Kg/1000 l 27,00 Hidrocarburi Kg/1000 l 4,44 Nox Kg/1000 l 44,40 Aldehide Kg/1000 l 0,36 Acizi organici Kg/1000 l 0,36 Determinarea emisiilor rezultate pentru un consum specific de motorina de 50 l/h la functionarea concomitenta a 5 utilaje, comparate cu limitele maxime admise n Ordinul 462/1993 sunt prezentate n tabelul de mai jos : Nr. POLUANTI U.M. CANTITATI LIMITA MAXIMA crt. EMISE ADMISA CONF.ORD.462/1993 1. Particule g/h 78 500g/h pct.4.1.anexa 1. 2. SOx g/h 162 500g/h tabel 6.1.cl.4. 3. CO g/h 1350 Limita nespeciticata 4. Hidrocarburi g/h 222 3000g/h tabel 7.1.cl.3. 5. Nox g/h 2222 5000g/h tabel 6.1.cl.4. 6. Aldehide g/h 18 100 g/h tabel 7.1. cl.1. 7. Acizi organici g/h 18 200g/h tabel 7.1.cl.2.
Proiect nr. 256 / 2011 30
Din comparatia ntre cantitatile de poluanti eliminati la functionarea concomitenta a 5 utilaje si maximele admise prezentate n tabelul de mai sus rezulta ca n situatia cea mai defavorabila cnd toate utilajele implicate n executie ar functiona simultat, grupate n jurul obiectivului nu s-ar produce o depasitre a nivelului maxim admisibil pentru poluanti proveniti din arderea motorinei n motoare. Utilajele implicate n realizarea lucrarii au revizia tehnica efectuata si nu prezinta o posibila sursa majora de poluare. 3. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor: n cursul desfurrii activitii de transport iei prin conducte, pe traseul conductelor nu se genereaz zgomot i vibraii. Conducta nu constituie surs de zgomot i vibraii. Temporar pot aprea surse de zgomot n cursul lucrrilor de reparaii. Nivelul de zgomot i vibraii se va ncadra n limitele admise prin i n limitele prevzute n Ord. Ministrului Sntii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei. Singurele surse de zgomot si vibratii sunt utilajele ce vor lucra la executia obiectivului, acestea incadrandu-se in limitele admisibile. Nu sunt prevazute amenajari sau dotari speciale pentru protectia mpotriva zgomotului sau a vibratiilor, deoarece nivelul produs de acestea este nesemnificativ, iar lucrarile se executa in cmp departe de zona locuita. Dupa punerea n functiune, nu vor mai exista surse de zgomot si de vibratii. 4. Protecia mpotriva radiaiilor: In activitatea desfasurata n timpul executiei si dupa darea n exploatare nu se vor produse substante radioactive si nici nu vor aparea surse artificiale de radiatie. 5. Protecia solului i a subsolului: Daca sunt respectate normele, tehnologiile de executie si materialele din proiect, att n timpul executiei ct si dupa darea n exploatare nu vor fi surse de poluare pentru sol si subsol. Materialele propuse n proiect asigura o durata de functionare mare, n care n mod normal nu se produc avarii. In timpul executiei utilajele nu vor produce poluarea solului sau subsolului deoarece nu au scurgeri de carburanti sau lubrefianti. Alimentarea utilajelor si gresarea lor se va face n locuri special amenajate lundu-se toate masurile de protectie. Sudurile ce se executa sunt electrice si nu rezulta materiale poluante. Teava din otel este preizolata, pe traseu executndu-se izolatia mbinarilor cu mansoane termocontractile. Verificarea sudurilor se face n proportie de 100% la traversarea obstacolelor si 50% n fir curent pentru a preveni orice risc. Deasemenea pentru verificarea sudurilor si a tevii se executa probe de presiune cu apa,probe de rezistenta la 70 bar timp de 24 ore si probe de etanseitate la 89 bar timp de 8 ore. Apa folosita la probele de presiune va fi luata zona si va fi scursa la locul executiei, conducta fiind noua si neavnd substante sau materiale poluatoare. In timpul executiei solul fertil de pe culoarul de lucru (latime 12 m pe teren arabil, 5m pe teren cu cultura de vita de vie si 8 m pe teren silvic) va fi depozitat separat de restul pamntului rezultat din sapatura. Stratul vegetal va fi decopertat si depozitat n partea opusa santului, iar la ncheierea lucrarilor se va recoperta pe traseu n scopul readucerii terenului la categoria de folosinta initiala. 6. Protecia ecosistemelor terestre i acvatice: Prezenta faunei n apropierea amplasamentului, n timpul executiei este sporadica tinnd cont de sursele de zgomote si prezenta omului.
Proiect nr. 256 / 2011 31
Distanta mica fata de asezarile umane ndeparteaza fauna din zona. Pentru protecia ecosistemelor, biodiversitii i ocrotirea naturii, la efectuarea lucrrilor de ntreinere i reparaii se vor lua msuri de protecie a habitatelor naturale, a florei i faunei, n general, astfel nct s nu fie afectat statutul de conservare al speciilor i habitatelor. 7. Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public: Tot traseul pe care se nlocuiete conducta este n extravilanul localitilor. Traseul de lucru ales nct nu are impact negativ asupra asezarilor umane. Pe traseul ales nu sunt obiective, monumente sau zone cu regim de restricie, nlocuirea tronsoanelor de conduct fcndu-se pe acelai traseu cu conducta existent. In timpul executiei constructorul va respecta curatenia si normele privind protectia si igiena muncii n constructii. Constructorul are obligatia de a asigura serviciile sanitare pentru ca n organizarea de santier si pe traseul lucrarii s se respecte igiena n constructii si curatenia astfel nct sa nu aduca prejudicii zonei limitrofe, cadrului natural, mediului si ecosistemelor. 8. Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament: Teava folosita n executie este preizolata cu polietilena, materiale certificate de institutiile abilitate din Romnia n vederea utilizarii lor. Demontarea tevii vechi se va face numai dupa spalarea si pistonarea ei, pentru eliminarea titeiului. Eliminarea ieiului se face prin conduct, n rezervoarele de stocare iei din staii, cu ajutorul pistoanelor ce vor curi conducta de produs petrolier. Dupa curatirea conductei vechi aceasta se taie cu cutit cu role(fara flacara si fara sa se produca scantei), se incarca in mijloace de transport auto, pentru o siguranta mai mare conductele fiind prevazute cu dopuri la ambele capete si se transporta la depozitul beneficiarului S.C. CONPET S.A. situat in localitatea Inotesti, jud. Prahova. 9. Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase: Nu este cazul. In timpul executiei nu sunt folosite materiale si substante toxice sau periculoase. Sudura tevilor pentru formarea tronsoanelor se executa prin sudura electrica. Prevederi pentru monitorizarea mediului: Pentru supravegherea n timp a lucrarilor, beneficiarul a alocat fonduri mari pentru monitorizarea sistemului national de transport titei prin conducte. Pentru marirea perioadei de utilizare, conductele sunt protejate catodic n vederea stoparii fenomenului de coroziune. Toate traseele de conducte sunt urmarite n timpul pomparii titeiului si n perioada de inactivitate prin punctele aflate la sediile sectoarelor, dotate cu echipamente performante de monitorizare a activitii. Deasemenea pe traseul conductelor si desfasoara activitatea salariati ai beneficiarului (care parcurg n totalitate traseele de conducte) ce supravegheaza zilnic activitatea de transport a titeiului. Periodic este verificata starea conductei si a izolatiei prin folosirea de echipamente si dotari pentru stabilirea starii izolatiei si a coroziunii (godevil inteligent, defectoscop, izotest etc.). Prin decizia din cadrul S.C. CONPET S.A. Ploieti s-a constituit Colectivul pentru Prevenirea i Combaterea Polurilor Accidentale. - S-au ntocmit planuri de prevenire i combatere a polurilor accidentale pentru fiecare jude traversat de traseul Conductelor magistrale de transport iei, etan, gazolin; - Pentru intervenie la conductele avariate se constituie echipe de intervenie instruite special pentru astfel de operaiuni; - Procesul de pompare i transport este monitorizat permanent prin sistem computerizat, toate operaiunile de manevrare ventile pentru deschiderea sau nchiderea liniei de transport, izolri de tronsoane pentru ntreinere i reparaii sau n caz de avarii, putnd fi executate de la distan. Prin acest sistem se colecteaz i se coreleaz toate datele din teren, asigurndu-se un proces tehnologic
Proiect nr. 256 / 2011 32
sigur i fiabil, protecia instalaiei fiind automatizat. n cazul scderii presiunii ca urmare a unei avarii pe conduct, pomparea ieiului se oprete automat. - La subtraversri de cursuri de ape, canale, drumuri i ci ferate, unde normativele i legislaia n vigoare impun, conducta este prevzut cu robinei de secionare. Prezentul proiect, prin solutiile de proiectare alese respecta reglementarile aplicabile in vigoare, referitoare la protectia mediului in Romnia. In timpul executiei si la exploatarea instalatiilor se vor respecta urmatoarele reglementari aplicabile referitoare la protectia mediului: A. Reglementari generale 1. Ordonana de urgen nr. 195 / 22 decembrie 2005 privind proteciei mediului, aprobata cu Legea Nr. 265 / 2006 si modificata prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 114/2007 si Ordonana de urgen a Guvernului nr. 164/2008 2. Legea 265/29.06.2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului. B. Factor de mediu aer 3. Legea 655 / 2001 pentru aprobarea OUG 243 / 2000 privind protectia atmosferei 4. OUG 243 / 2000 privind protectia atmosferei; versiune consolidata O.U.G. 12/2007 5. Ordinul 745 / 2002 privind stabilirea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului 6. Ordinul 592 / 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi 7. Ordinul 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de COV rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina 8. Ordinul 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analizarea emisiilor de COV rezultati din depozitarea si incarcarea/ descarcarea benzinei la terminale C. Factor de mediu apa 9. LEGE nr.107/ 1996, Legea apelor 10. LEGE nr.310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr. 107/1996, cu urmatoarele acte de modificare si consolidare : HG83/97 , HG 948/99, Lege 192/2001 republicata, O.U.G. 107/2002, lege 404/2003, lege 112/2006, O.U.G. 12/2007, O.U.G. 130/2007. 11. LEGE nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, versiune consolidata Lege 311/03.07.2004. 12. Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de suprafata. 13. LEGE nr.311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile 14.Ordinul 1069 / 2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfasurarea activitatilor specifice de gospodarirea apelor D. Factor de mediu sol 15.Ordinul 756 / 1997 privind aprobarea regulamentului privind evaluarea poluarii mediului (valori de referinta pentru urme de elemente chimice in sol) E. Tratarea si eliminarea deseurilor 16.LEGE nr.426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deeurilor 17.HOTRRE nr.856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase 18.Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri de ambalaje 19.H .G. nr.170 12 februarie 2004din privind gestionarea anvelopelor uzate 20.LEGE nr.431 din 27 octombrie 2003privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.
Proiect nr. 256 / 2011 33
16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile 21.HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor 21.HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje 22.H.G.nr.511 din 5 august 1994privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea i combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante E. Substante periculoase 23.HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori 24.HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substane periculoase 25.HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate Prezentele reglemantari nu sunt limitative. Daca la executia lucrarii sau in exploatare apar probleme legate de protectia mediului, constructorul si clientul vor stabili masuri care sa respecte legislatia in vigoare si sa preintmpine poluarea. II.28. Conditii de receptie Inainte de convocarea comisiei in vederea receptiei constructorul va pune la dispozitia beneficiarului urmatoarele documente fara de care receptionarea lucrarilor de constructii montaj nu poate fi facuta, si anume: a. certificate de calitate pentru materialele, fitingurile si armaturile procurate in timpul executiei lucrarilor de constructii - montaj; b. procese-verbale pentru lucrari ascunse; c. buletine de analiza pentru controlul imbinarilor sudate; d. diagrame si procese-verbale care atesta efectuarea probelor hidrostatice la conducte si echipamente; e. procese-verbale incheiate conform programului de calitate pe faze de executie anexat prezentei documentatii. II.29. Calitatea in constructii Calitatea constructiilor este definita prin Legea 10/1995 si este rezultatul totalitatii performantelor de comportare a acestora n exploatare, n scopul satisfacerii, pe ntreaga durata de existenta a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Verificarea calitatii, executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati. Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici atestati. Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund n mod solidar cu proiectantul n ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului. Obligatii si raspunderi Persoanele fizice si juridice implicate n activitatea de constructii, care utilizeaza n activitatea desfasurata echipamente de masura investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici, executanti au urmatoarele obligatii si rapsunderi: - sa se asigure ca unitatea care presteaza servicii respecta prevederile legii; - sa stabileasca prin contract obligatii si raspunderi fiecarei parti privind toate conditiile referitoare la echipamentele de masura utilizate la masurile respective manipulare, transport, depozitare, securitate, conditii de mediu, acces; - sa asigure evidenta documentelor care permit urmarirea masurilor respective. Obligatii si raspunderi privind interventiile n timp asupra constructiilor. Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi: - efectuarea lucrarilor de ntretinere pentru prevenirea aparitiei unor deteriorari importante;
34
- asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau modernizare si verificare tehnica a acestora; - asigura formele legale pentru executarea lucrarilor si verifica pe parcurs si la receptie calitatea acestora direct prin diriginte de santier autorizat. Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi: - elaboreaza pe baza comenzii proprietarilor, proiecte pentru lucrari de interventie, anexe la proiect care se introduc n Cartea tehnica a constructiei. Executantii lucrarilor de interventie asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din proiectele elaborate, lund toate masurile pentru asigurarea lucrarilor. Obligatiile si raspunderile investitorului Investitorii au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: Solicitarea verificarii proiectelor prin specialistii verificatori de proiecte atestati; Solicitarea avizelor si acordurilor prevazute de lege, precum si autorizatiei de construire; Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice; Actionarea n vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor; Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie; Obligatii si raspunderi ale proiectantilor Proiectantii de constructii au urmatoarele raspunderi: Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei; Asigurarea prin proiect si detaliu de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor din contract; Prezentarea proiectelor elaborate n fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitori precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate; Elaborarea Caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, ntretinerea si reparatiile , precum si dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea n timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului; Stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinante pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; Obligatii si raspunderi ale executantilor Executantii de constructii au urmatoarele obligatii: Inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate n conditiile legii si numai pe baza si n conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, ntr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu resposabili tehnici cu executia atestati ; Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor aferente n faze determinante ale executiei si verificarea conditiilor necesare efectuarii acestora, n scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor ; Utilizarea n executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute n proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice; Respectarea proiectului si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor ; Sesizarea n termen de 24 de ore a Inspectiei de Stat n Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului n cazul producerii unor accidente tehnice n timpul executiei lucrarilor ; Separarea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare ntocmirii Cartii tehnice ;
Proiect nr. 256 / 2011 35
Aducerea la ndeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea initiala la terminarea executiei. Intocmirea Cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar. Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor Efectuarea la timp a lucrarilor de ntretinere si de reparatii care revin, conform normelor din Cartea tehnica a constructiei, si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii n timp a constructiei ; Completarea si pastrarea lor si a Cartii tehnice a constructiilor si predarea acesteia, la nstrainarea constructiei noului proprietar; Asigurarea urmaririi n timp a constructiei conform prevederilor din Cartea tehnica a constructiei; Efectuarea, dupa caz, de lucrari de consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte ntocmite de catre persoane fizice sau juridice autorizate si verificate conform legii; Asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementari legale ; Asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale n vigoare. Interventii n timp asupra constructiilor Au drept scop mentinerea constructiei la nivelul cerintelor, asigurarii functiilor constructive, inclusiv prin extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modificarii si constatarii n efectuarea, periodic a unor remedieri, sau reparatii ale partilor vizibile ale constructiei. Lucrarile de interventie sunt: lucrari de ntretinere datorate uzurii si degradarii normale; lucrari de refacere datorita unor degradari importante, cum ar fi: degradarea materialului tubular datorita coroziunii sau termenului de utilizare depasit; Lucrarile de refacere se realizeaza prin reparatii curente sau capitale pe baza de proiect tehnic verificat conform prevederilor legale. lucrari de modernizare, inclusiv extindere determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii. Conform art. 25, proprietarul conductelor are urmatoarele raspunderi si obligatii: - sa asigure fonduri necesare pentru proiectarea si executarea lucrarii - sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare de la autoritatile competente - s ncredinteze executarea lucrarilor din aceasta etapa unor societati autorizate - s urmareasc respectarea conditiilor de calitate, stabilitate, precum si reconditionarea si reciclarea materialelor si produselor rezultate din demolarea si demontarea constructiei. Program de intervenie n caz de avarii sau calamiti n caz de avarie a conductei de titei se va proceda la secionarea conductei avariate, respectiv nchiderea robinetului de secionare la sond, depresurizarea sistemului i izolarea zonei de avarie. Aceste operaii vor fi efectuate de ctre personalul de supraveghere a conductei. Dup intervenia imediat se anun conducerea societatii pentru stabilirea programului de nlturare a avariei. n caz de calamiti care ar putea provoca distrugerea total sau parial a instalaiilor, se va proceda, dup caz, la izolarea acestora i apoi la organizarea lucrrilor de intervenie. Se vor asigura msuri minime obligatorii: a) supravegherea permanent a punctelor critice pe toat durata acestor situaii, n mod deosebit a instalaiilor subterane; b) anunarea urgent a situaiilor care impun msuri i intervenii urgente pentru asigurarea parametrilor funcionali;
Proiect nr. 256 / 2011 36
c) d)
efectuarea unor lucrri provizorii pentru meninerea n funciune a conductei; n caz de poluare a mediului se vor lua msurile de limitare a acestui fenomen.
II.30. Masuri de protectie a muncii Conducerea santierului are obligatia sa cunoasca si sa aplice legile si actele normative legate de tehnica securitatii muncii si paza mpotriva incendiilor si sa faca tuturor salariatilor instructaje generale si individuale la schimbarea locului de munca si periodice, care sa fie consemnate n fisele individuale de instructaj. Deasemenea trebuie sa semnaleze pe santier locurile periculoase. Reguli generale de protecia muncii Muncitorii i ntreg personalul operator rspund nemijlocit de funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor din statia de pompare i au obligaia s cunoasc caracteristicile constructive i funcionale ale acestora, s aplice ntocmai normele de funcionare i ntreinere de protecie a muncii i prevenire a incendiilor. - S se prezinte la serviciu n deplin capacitate de munc, pentru a putea executa n bune condiii sarcinile ce le revin. - S nu prseasc locul de munc fr aprobarea maistrului sau altui conductor al formaiei de lucru. - S respecte regulile de acces n santier i s nu primeasc persoane strine n incinta santierului, n conformitate cu dispoziiile n vigoare. - S respecte cu strictee dispoziiile referitoare la predarea-primirea organizat a schimbului, la terminarea programului nu poate prsi locul de munc pn nu se prezint nlocuitorul, activitatea acestuia ncetnd numai dup predarea instalaiilor. - Este interzis personalului muncitor s introduc sau s consume n santier buturi alcoolice. - Persoanelor care se prezint la programul de lucru sub influena alcoolului li se interzice accesul n santier i li se aplic sanciunile prevzute de lege. - Este interzis fumatul sau introducerea de igri, chibrituri i alte surse de foc n apropierea conductei in timpul executiei, se va fuma numai n locurile special amenajate. - Este interzis executarea de lucrri folosind scule neadecvate cu defeciuni sau dispozitive improvizate. La utilaje sau instalaii se va interveni numai dup oprirea acestora avnd garania c nu pot intra n funciune accidental. La realizarea lucrarilor, conducatorul unitatii de executie, precum si reprezentantii beneficiarului au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii, dintre care amintim : - Legea 319/2006 Legea privind securitatea si sanatatea in munca; - Hotarare de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobare Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igiena muncii sunt: - luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitatea muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale ntregului personal de executie si consemnarea acestora n fisele individuale; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre ntreg personalul; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si masurilor de protectia muncii. Instructajele de protectie a muncii la executia lucrarilor se refera cu prioritate la: - semnalizarea si supravegherea lucrarilor; - transportul materialelor; - manevrarea materialelor grele cu utilaje de ridicat; - executarea sapaturilor si umpluturilor; - obligativitatea folosirii echipamentelor de protectie si de lucru-salopete, cisme de cauciuc, cti de protecie, mnui de protecie; - folosirea utilajelor de executie.
Proiect nr. 256 / 2011 37
Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre posibilitatea producerii unor viituri si se vor lua masurile necesare pentru a asigura punerea n afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile. Normele menionate mai sus nu sunt limitative, ele putnd fi completate, dup caz, cu norme pe care constructorul i beneficiarul le consider necesare. A. Msuri de protecia muncii prevzute n proiect pentru asigurarea funcionrii constructiei fr pericole de accidente tehnice i umane: La lucrrile de construire, exploatare i reparaie a constructiei i a obiectivelor aferente acestora, se vor respecta obligatoriu normele de protecia muncii pentru: instalaii de ridicat; lucrri de construcii, terasamente i montaj; alimentri cu ap i canalizri; colectarea probelor; manipulri i transporturi de utilaje i materiale; instalaii de telecomunicaii; lucrri de sudura metalelor; transporturi auto; antiere de petrol i gaze; igiena industrial; norme de prevenirea i stingerea incendiilor. B. Principalele msuri de protecia muncii ce trebuie avute n vedere la executie sunt: manevrarea materialelor la ncrcare, respectiv descrcare,montaj pe pozitie, se va face cu grij, cu ajutorul macaralei i prinderea acestora din cel putin doua puncte; aezarea materialelor se va face in locuri special amenajate pe teren drept i nivelat pentru evitarea surparilor; sub liniile de tensiune nu se va lucra cu macarale; C. Principalele msuri de protecia muncii ce trebuie aplicate n exploatarea constructiei sunt: se raporteaz de urgen pe cale ierarhic toate situaiile de funcionare anormal i care reduc securitatea n exploatare i n special apariia de spargeri etc., zone de alunecri de teren ce afecteaz stabilitatea; se interzice amplasarea de construcii i executarea de lucrri n zona de siguran a constructiei, de ctre teri la distane mai mici dect cele admise; dezghearea robinetelor i a celorlalte armturi este permis numai prin folosirea apei calde; Dintre masurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea conditiilor optime de munca amintim: natura si specificul lucrarilor cuprinse n aceasta documentatie impune constructorului multa initiativa, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere, o supraveghere atenta la aplicarea tehnologiilor de executie prevazute n proiect si alegerea timpului optim de lucru; constructorul va ntreprinde masuri organizatorice adecvate pentru prentmpinarea si evitarea dificultatilor n executia lucrarilor si pentru prentmpinarea accidentelor de munca; sapaturile si malurile santurilor vor fi marcate vizibil si amenajate cu mijloace de protectie pentru prevenirea caderii persoanelor sau mijloacelor de transport, ridicat si utilajelor; n timpul noptii zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare; angajatii vor fi dotati cu echipament de protectie necesar respectarii conditiilor de securitate; n organizarea de santier si la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de convietuire; utilajele, mijloacele de ridicare si transport vor fi utilizate numai de personal calificat;
38
punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tablite avertizoare asupra pericolului de incendiu si dotate corespunzator pentru eventuale interventii de stingere a incendiului. Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre masurile necesare pentru a asigura punerea n afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile. eful de antier va lua toate msurile de Protecia Muncii i PSI necesare, impuse de specificul lucrrilor i locul unde se execut, nelimitndu-se numai la prevederile normelor recomandate mai sus. De asemenea eful instalaiei n apropierea creia se va realiza obiectivul de construcie va lua msurile de Protecia Muncii i PSI ce-i revin n calitate de beneficiar i utilizator al instalatiei n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare, coopernd n acest sens cu conducerea antierului de construcii montaj. Se vor stabili zonele de restricie de acces i de circulaie care vor fi marcate vizibil i dotate cu placarde cu inscripii de avertizare. Se vor asigura dotrile necesare cu scule i materiale de stins incendii n cadrul organizrii de antier. La elaborarea prezentului proiect s-au avut n vedere urmtoarele acte legislative: Legea privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 307/2006; Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul M.A.I.nr.163/2007. Prevederile din normativele n vigoare Msurile de prevenire i stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt limitative, dup caz constructorul i beneficiarul urmnd s ia i alte msuri ce se impun. Dup punerea n funciune a construciei este interzis executarea de lucrri, de completri sau modificri ale construciei, fr acordul proiectantului. De asemenea, se vor aplica i respecta prevederile din "Primul ajutor n caz de accidente"-, n cazul producerii de accidente umane n timpul execuiilor de montaj sau n timpul exploatrii, reviziei sau reparaiei. Concomitent cu primul ajutor acordat se va cere i ajutorul organului sanitar local. n timpul exploatrii,constructiile vor fi supuse lucrrilor de reparaii doar cu elaborarea de instruciuni proprii de exploatare pe baza documentaiei din proiect i a normelor departamentale n vigoare. Conducerea santierului are obligatia sa cunoasca si sa aplice legile si actele normative legate de tehnica securitatii muncii si paza mpotriva incendiilor si sa faca tuturor salariatilor instructaje generale si individuale la schimbarea locului de munca si periodice, care sa fie consemnate n fisele individuale de instructaj. De asemenea trebuie sa semnaleze pe santier locurile periculoase. La realizarea lucrarilor, conducatorul unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii. Pe tot timpul executiei si montajului in santier, prin grija responsabililor din partea Contractorilor lucrarilor, se vor respecta normele de securitate/siguranta a muncii specifice operatiilor ce trebuie executate si normele de sanatate specifice fiecarui loc de munca si operatii de executat, in acord cu cerintele Legii securitatii si sanatatii muncii nr. 319/2006 si a HG nr.1425/2006. In responsabilitatea Contractorului (sau a Contractorului General) revine intocmirea planului de securitate si sanatate, pentru lucrarile ce se vor executa in santier, in care vor fi incluse masurile ce trebuie luate in vederea prevenirii accidentelor de munca si evenimentelor neplacute, care pot aparea in timpul desfasurarii tuturor activitatilor din santier; la intocmirea acestui plan, se vor avea in vedere si precizarile Proiectantului date in documentul inclus in cadrul proiectului si denumit Plan de securitate si securitate conform cu Hotarrea Guvernului nr. 300/2006 , publicata in M.O. nr. 252 /martie2006 . Asa cum am mai mentionat, Beneficiarul lucrarilor va solicita acest plan de securitate si sanatate Contractorului, inainte de deschiderea santierului.
39
II.31. Masuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii muncii In acord cu cerintele Legii nr.319/2006 (si a HG nr.1425/2006), privind securitatea si sanatatea muncii, in responsabilitatea Beneficiarului lucrarilor, prin reprezentantii sai pe probleme de securitate si sanatate in munca, revine sarcina luarii de masuri necesare ca, impreuna cu reprezentantii in domeniu din partea Contractorului /Contractorilor ce vor realiza lucrarea, sa informeze lucratorii asupra : -riscurile de accidentare, imbolnavire profesionala si de incendiu, pentru oricare dintre zonele permise pentru acces pe timpul desfasurarii lucrarilor contractate, si asupra masurilor de prevenire si protectie ce trebuie respectate pentru evitarea oricarui accident si prevenirea aparitiei unui incendiu, inclusiv modul de acordare a primului ajutor, in caz de accident si a modului de evacuare a lucratorilor, in caz de incendiu. 1. Din punct de vedere al proiectarii, au fost respectate i aplicate prevederile urmtoarelor normative: MANUALULUI METODOLOGIC SIGURANTA SISTEMULUI NATIONAL DE TRANSPORT Cod CONPET NT- S - T - 02/2000; Legislatie in domeniul apararii impotriva incendiilor Legea nr. 307 / 2006, privind apararea impotriva incendiilor; O.M.A.I. nr. 163 / 2007, pentru aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor; O.M.A.I. nr. 712 / 2005, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta; O.M.A.I. nr. 786 / 2005, privind modificarea i completarea Ordinului Ministrului Administraiei i Internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen; H.G.R. nr. 537 / 2007, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor; HG 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive; Legea nr. 481 / 2004, privind protectia civila, republicata; Ordinul nr. 108 / 2001 DGPSI - 004, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice; Ordinul nr. 869 / 1990, privind aprobarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului Petrolului; Ordinul N.E.F./N.M.F.E.S. nr.1636/392 din 25.04.2007, pentru aprobarea privind aprobarea reglementrii tehnice "Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i ntreinerea instalaiilor tehnice care funcioneaz n atmosfere potenial explozive". Prevederile din normativele n vigoare Msurile de prevenire i stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt limitative, dup caz constructorul i beneficiarul urmnd s ia i alte msuri ce se impun. Dup punerea n funciune a construciei este interzis executarea de lucrri, de completri sau modificri ale construciei, fr acordul proiectantului. Prevederi specifice La efectuarea unor remedieri pe conducte ca: asamblarea de arniere pentru astuparea unei perforri a conductei, reparatii capitale,demontari conducte vechi etc. se vor folosi numai scule care nu produc scntei prin lovire sau frecare. Se interzice staionarea personalului n timpul execuiei probei de ncercare hidraulic la rezisten n imediata apropiere a traseului conductei. Apropierea de conducte i examinarea lor este permis numai dup reducerea presiunii de ncercare la valoarea de 2 bar. Se interzice cu desvrire efectuarea fr program de lucru aprobat a lucrrilor programate de reparaii capitale, intervenii sau remedieri de defecte la conducta de transport i la instalaiile
Proiect nr. 256 / 2011 40
tehnologice aferente acestora, dac acestea impun lucrul cu foc sau scoaterea din funciune a conductei. Remedierea provizorie a defectelor, suduri, racordri i perforri la conducte i instalaiile tehnologice aferente, aflate n funciune, se permit numai n cazuri excepionale, folosind muncitori de nalt calificare, sub conducerea efului de brigad i cu respectarea tuturor msurilor prevzute prin normele tehnice i de protecia muncii, solicitand asistenta tehnica din partea beneficiarului. n cazul demontarii conductei, se vor lua urmtoarele msuri: a) se vor efectua manevrele necesare opririi funcionrii (nchiderea de robinete, blindarea, izolarea etc.); b) se vor stinge toate sursele de foc n jurul punctului unde are loc demontarea conductei; c) se interzice fumatul n zon; d) se va interzice circulaia n zon a oricror persoane i mijloace de transport care nu au legtur cu lucrrile de reparaie a conductei; e) vor fi anunate formaia civil de pompieri i organele locale; f) se vor organiza n mod ct mai raional lucrrile de reparaie a conductei; g) iluminatul n zona de lucru se va face cu lmpi de construcie antiexploziv; h) zona de lucru va fi marcat cu tblie avertizoare "Pericol de incendiu, interzis aprinderea focului". De asemenea, se vor aplica i respecta prevederile din "Primul ajutor n caz de accidente" M.P., n cazul producerii de accidente umane n timpul execuiilor de montaj sau n timpul exploatrii, reviziei i reparaiei conductei. Concomitent cu primul ajutor acordat se va cere i ajutorul organului sanitar local. n timpul exploatrii, conducta vor fi supuse lucrrilor de reparaii doar cu elaborarea de instruciuni proprii de exploatare pe baza documentaiei din proiect i a normelor departamentale n vigoare, sub atenta supraveghere a unui delegat al beneficiarului. Msurile de prevenire i stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt limitative, dup caz constructorul i beneficiarul urmnd s ia i alte msuri ce se impun. Dup punerea n funciune a construciei este interzis executarea de lucrri, de completri sau modificri ale construciei, fr acordul proiectantului. 2. Din punct de vedere al executiei, Contractorul/Contractorii are/au obligatia de a intocmi, inainte de inceperea lucrarilor in santier, PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE, in care vor fi precizate cerintele de securitate si sanatate aplicabile in santier, pentru fiecare punct de lucru; La elaborarea acestui plan, se vor avea in vedere, precizarile Proiectantului, din documentul Plan de securitate si sanatate, document inclus in prezenta documentatie, Analiza Riscurilor Producerii unui Accident sau Incident Periculos, pe timpul efectuarii lucrarilor in santier cat si precizarile din legile, hotararile si normativele precizate in continuare: Legea nr.319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, inclusiv HG 1025/2006 privind metodologia de aplicare a prevederilor Legii; HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, modificata si completata prin HG 601/2007; HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca; HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentului individual de protectie la locul de munca; HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorso-lombare; HG 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive; HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca; HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
Proiect nr. 256 / 2011 41
HG 1876/2005 (modificata prin HG 601/2007) privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii; HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; Ord.735/2006 privind protectia tinerilor in munca; NGPM 2002; Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii, avizat cu Ordinul MLPAT nr.9/N/93; OG nr.195/2005, aprobata prin Legea nr.265/2006, privind protectia mediului; Decret 400/1981 i ordinul MICh 57/N- 1987, cu modificrile MIChP 42/90; Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin achiere, MMPS nr. 1/1995; Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea i tierea metalelor, MMPS nr. 2/1995; Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul i depozitarea oxigenului i azotului, MMPS nr. 3/1995; Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul i depozitarea acetilenei, MMPS nr. 4/1995; Norme specifice de securitate a muncii pentru lucru la nlime, MMPS nr. 12/2005; Norme specifice de securitate a muncii la executia constructiilor si confectiilor metalice, MMPS nr. 42/2006; Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea si transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate, MMPS nr. 57/1998; Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de montaj utilaj tehnologic si constructii metalice MMPS, nr. 89/2004; Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie completat si adaptat permanent in functie de evolutia santierului. 3. n scopul evitrii accidentelor de munc, a incendiilor i exploziilor, a mbolnvirilor profesionale, a asigurrii securitii personalului i a instalaiilor din industria petrochimic, se va ncheia o convenie SSM-PSI, ntre Beneficiar i Executantul lucrrilor in santier, ce va fi anexa la contract. Se atrage atenia n mod special c lucrrile de spturi ct i cele care necesit foc deschis se vor executa numai n baza permiselor adecvate emise de Beneficiar, pentru acest tip de lucrri i n conformitate cu condiiile impuse de acestea cat i a celor stabilite n convenia SSM-PSI. 4. Contractorul executarii lucrarilor in santier are obligatia de a garanta luarea tuturor masurilor pentru prevenirea accidentelor, incendiilor si exploziilor; In cazul in care, pe anumite sectoare, lucrarile trebuie executate in paralel cu activitatea de productie, se va impune asigurarea prezentei, in permanenta, a unei persoane desemnata cu probleme de securitate si sanatate a muncii, din partea Contractorului cat si din partea Beneficiarului, care sa examineze permanent conditiile executarii operatiilor/lucrarii, pentru evitarea stricta a aparitiei accidentelor de munca, a incendiului sau a exploziei; La aparitia unui pericol, in oricare sector in care se desfasoara lucrari, atat Contractorul cat si Beneficiarul trebuie sa se avertizeze reciproc de situatia aparuta si sa indice, cat mai rapid posibil, modul de acctionare. 5. In responsabilitatea Contractorului va fi elaborarea de INSTRUCTIUNI proprii de securitate si sanatate (SSM), specifice operatiilor/lucrarilor de executat; 6. Intre reprezentantii pe probleme de SSM, din partea Beneficiarului si din partea Contractorului, se impune a fi stabilite cateva masuri de coordonare, ce se vor preciza in conventia SSM-PSI privind:
42
-locul de situare a organizarii santierului, locul de depozitare al materialelor (inclusiv al substantelor periculoase), locul de stationare al masinilor si/sau utilajelor, locul de stationare a sursei radioactive; -locurile pentru fumat, -modul de actionare si de evacuare a lucratorilor, in caz de aparitie a unui incendiu. 7. In cazul producerii de accidente umane, in timpul executarii lucrarilor de constructii-montaj, Executantul/Contractorul lucrarilor din santier cat si Beneficiarul se vor ingriji de acordarea primului ajutor, aplicand indicatiile corespunzatoare din instructiunile proprii elaborate privind Primul ajutor in caz de accidente. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se va cere si ajutorul organului sanitar din cadrul unui spital din localitatea cea mai apropiata, daca va fi cazul. Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igiena muncii sunt: - luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale ntregului personal de executie si consemnarea acestora n fisele individuale; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre ntreg personalul; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si masurilor de protectie a muncii. Instructajele de protectie a muncii la executia lucrarilor se refera cu prioritate la: - semnalizarea si supravegherea lucrarilor; - transportul materialelor; - manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat; - executia sapaturilor si umpluturilor; - obligativitatea folosirii echipamentelor de protectie si de lucru; - folosirea utilajelor de executie. Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe toata perioada de executie a lucrarilor. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza aceste operatii avnd n vedere prevederile normativului C 300 Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Dintre masurile ce trebuie luate pentru asigurarea conditiilor optime de munca amintim: - natura si specificul lucrarilor cuprinse n aceasta documentatie reclama din partea constructorului multa initiativa, dotarea tehnica corespunzatoare, prevedere, o supraveghere atenta la aplicarea tehnologiilor de executie prevazute n proiect si alegerea timpului cel mai prielnic de lucru; - n documentatie s-au asigurat conditiile materiale pentru executarea lucrarilor fara riscuri de accidente pentru muncitori, dar, dat fiind procesele de degradare puternica a terenurilor, reliefului accidentat, textura grea a pamnturilor si umiditatea ridicata din unele perioade de timp, executia lucrarilor este expusa unui grad sporit de risc mai ales n ceea ce priveste protectia si securitatea muncitorilor; n aceste conditii constructorul va ntreprinde masurile organizatorice adecvate pentru prentmpinarea si evitarea dificultatilor n executia lucrarilor si accidentelor de munca; - sapaturile vor fi marcate vizibil si amenajate cu mijloace de protectie pentru prevenirea caderii persoanelor sau mijloacelor de transport; - n timpul noptii, zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare; - angajatii vor fi dotati cu echipament de protectie necesar respectarii conditiilor de securitate; - n organizarea de santier si la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de convietuire; - utilajele vor fi deplasate si utilizate n executie numai de catre lucratorii calificati; - punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tablite avertizoare asupra pericolului de incendiu si dotate corespunzator pentru eventuale interventii de stingere a incendiului.
Proiect nr. 256 / 2011 43
La executia lucrarilor n apropierea LEA peste 1KV, utilajele de constructii mobile ce pot ajunge n apropierea partilor sub tensiune vor fi astfel amplasate nct n timpul manevrelor nici o parte a acestora, a sarcinii sau a altor mijloace folosite la lucrari sa nu se apropie la distante, fata de elementele sub tensiune mai mici dect 2,5 m pentru LEA pna la 35 KV. Executarea lucrarilor mecanizat la distante mai mici dect cele mentionate se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a LEA. Executia lucrarilor de constructii din categoria celor mentionate se face numai cu supravegherea lucrarilor la fata locului de catre un delegat special al unitatii de exploatare a LEA. La executia acestor lucrari se vor aplica normele de protectia muncii pentru instalatii electrice. Traversarea utilajelor mobile sub conductoarele LEA peste 1KV este interzisa daca ntre gabaritul acestora si conductoare nu ramne o distanta de cel putin: - 2,5 m pentru LEA cu tensiuni ntre 25 35 KV - 4 m pentru LEA cu tensiuni ntre 35-110 KV. Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre posibilitatea producerii unor viituri si va lua masurile necesare pentru a asigura punerea n afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile. II.32. Instructiuni privind urmarirea comportarii in exploatare a lucrarilor pe intreaga durata de existenta a acestora coroborat cu lucrarile de intretinere si reparatii Urmarirea comportarii n exploatare, interventiile n timp si postutilizarea constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii n constructii. In conformitate cu prevederile Legii 10/95, HG 766/1997 si Indicativ P 130-1999, urmarirea comportarii n exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblu de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, n scopul mentinerii cerintelor. Urmarirea comportarii n exploatare se face n vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare. Comportarea n exploatare a unei constructii reflecta durabilitatea acesteia, respectiv mentinerea ntimp a performantelor sale. Elaborarea instructiunilor de urmarire n timp a lucrarilor propuse n cadrul obiectivului de investitii tin cont de urmatoarele elemente: - specificul categoriilor de lucrari propuse; - categoria de importanta a complexului de lucrari; - caracteristicile hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului lucrarilor propuse; - caracteristicile constructive ale lucrarilor; - particularitatile terenului de fundare; - marimea si durata solicitarilor la care sunt supuse lucrarile. Supravegherea comportarii n exploatare se face prin: - urmarirea curenta, pe baza de observare directa, vizuala sau mijloace simple; - urmarirea speciala, pe baza de masuratori cu aparate si dispozitive. Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor, care corelata cu activitatea de ntretinere, are scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora. In cadrul urmaririi curente corespunzatoare lucrarilor se efectueaza controlul de aproape sau de la distanta a lucrarilor fara modificarea programului de exploatare. Prin observatii directe vizuale sau cu mijloace simple se vor urmari n principal: - functionalitatea si integritatea lucrarilor propuse; - modificarile regimului hidrologic (conditii de scurgere, aluviuni, plutitori etc.); - modificarile morfologice n zona amenajata (depuneri, eroziuni, alunecari, prabusiri etc.); - modificari hidrogeologice; - consecintele solicitatilor exceptionale (viituri, seisme etc.);
Proiect nr. 256 / 2011 44
- zonele vizibile ce prezinta deformatii si deplasari. Frecvena observaiilor directe vizuale depinde de frecventa ploilor cucaracter torential. Dupa fiecare eveniment hidrologic important sau solicitare exceptionala, personalul propriu al beneficiarului sau personalul ce va fi nsarcinat cu exploatarea si ntretinerea lucrarilor cuprinse n cadrul acestei documentatii, va trece la analizarea comportarii (starii tehnice) a constructiilor, completnd un registru jurnal evidentiind date referitoare la caracterizarea evenimentului si modul n care a influentat aptitudinile pentru exploatarea constructiilor. Aspectele, fenomenele si parametrii care se supun urmaririi curente sunt: - modificarile morfologice n zona lucrarilor (eroziuni, depuneri, alunecari, prabusiri); - precipitatii; - vibratii; - seisme; - modificari ale caracteristicilor fizico-mecanice ale elementelor constructiei si terenului de fundare; - starea lucrarilor si terenului de fundare (fisuri, crapaturi, exfolieri, umflari, sufozii). Factorii care contribuie la deteriorarea lucrarilor propuse n cadrul acestei documentatii sunt aceiasi cu cei care contribuie la declansarea si dezvoltarea proceselor de degradare si anume: - factori naturali; - factori social-economici. Masurile si lucrarile de ntretinere si cele de reparatii ce se propun pentru categoriile de lucrari din cadrul obiectivului de investitii pot fi grupate astfel: - masuri si lucrari planificate; - masuri si lucrari neplanificate (accidentale ce se impun n cazul inundatiilor, debitelor sau volumelor de apa peste asigurarile de calcul etc.). Masurile si lucrarile de ntretinere se executa n tot cursul anului. Lucrarile si masurile de ntretinere si reparatii, dictate de rezultatul urmaririi continue a comportarii n exploatarea lucrarilor trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - sa pastreze n stare de functionare toate lucrarile - sa pastreze sectiunile, pantele si cotele initiale date de executie conform cu proiectul. Prin interventia beneficiarului cu lucrari de reparatii imediat dupa deteriorarile aparute, se evita degradarea n continuare a lucrarilor executate si ridicarea nivelului cheltuielilor de ntretinere. Lucrarile de reparatii curente constau din lucrarile de remediere a deformatiilor, a deteriorarilor de mica importanta. Toate instructiunile privind urmarirea comportarii n exploatare, precum si lucrarile de ntretinere si reparatii se vor regasi n detaliu n Regulamentul de exploatare comandat de beneficiar, iar organizareurmaririi directe a comportarii constructiilor revine n sarcina proprietarilor (beneficiarilor de teren), care o executa cu personal si mijloace proprii sau prin intermediul unei firme abilitata n aceasta activitate. II.33. Justificarea solutiilor tehnice adoptate Durata mare de functionare, a adus conducta intr-o avansata stare de degradare, datorata coroziunii interioare cat si exterioare, fapt datorita caruia pe acest traseu au avut loc numeroase sparturi ce au dus la poluarea terenului. In vederea eliminarii acestor riscuri si pentru asigurarea functionarii conductei in stare de deplina siguranta este necesara nlocuirea a unui tronson de conducta de 2100m, folosind teava din otel superior, preizolata cu materiale de ultima generatie si intercaland pe noul traseu anozi de zinc pentru diminuarea coroziunii interioare. Solutiile tehnice adoptate sunt in concordanta cu cerintele solicitate de beneficiar, cu legislatia in vigoare pentru lucrari de reparatii conducte de transport hidrocarburi. III.DEMONTAREA CONDUCTEI
Proiect nr. 256 / 2011 45
Dupa saparea santului si a gropilor de pozitie se pregateste conducta pentru dezafectare. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor. In timpul lucrarilor de demontare, cand riscurile de producere a unui incendiu sunt mai mari, constructorul isi va amenaja un punct (pichet) psi dotat cu mijloace de interventie si de stingere a incendiilor. Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe toata perioada de executie a lucrarilor. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza aceste operatii avnd n vedere prevederile din Legea nr 307/2006, Normativ pentru proiectarea , executarea , si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicative NP 086-05 i se va respecta Ordinul N.E.F./N.M.F.E.S. nr. 1636/392 din 25.04.2007, pentru aprobarea privind aprobarea reglementrii tehnice "Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i ntreinerea instalaiilor tehnice care funcioneaz n atmosfere potenial explozive". Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe toata perioada de executare a lucrarilor. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza aeste operatii avnd n vedere prevederile normativului C 300 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Dintre masurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea conditiilor optime de munca amintim : - natura si specificul lucrarilor cuprinse n aceasta documentatie impune constructorului multa initiativa, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere, o supraveghere atenta la aplicarea tehnologiilor de executie prevazute n proiect si alegerea timpului optim de lucru; - constructorul va ntreprinde masuri organizatorice adecvate pentru prentmpinarea si evitarea dificultatilor n executia lucrarilor si pentru prentmpinarea accidentelor de munca; - sapaturile si malurile santurilor vor fi marcate vizibil si amenajate cu mijloace de protectie pentru prevenirea caderii persoanelor sau mijloacelor de transport, ridicat si utilajelor; - n timpul noptii zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare; - angajatii vor fi dotati cu echipament de protectie necesar respectarii conditiilor de securitate; - n organizarea de santier si la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de convietuire; - utilajele, mijloacele de ridicare si transport vor fi utilizate numai de personal calificat; - punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tablite avertizoare asupra pericolului de incendiu si dotate corespunzator pentru eventuale interventii de stingere a incendiului. Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre masurile necesare pentru a asigura punerea n afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile. La efectuarea operatiunilor de decuplare si demontare a conductei vechi, se va ntocmi un program de lucru ntre beneficiarul conductei si constructor. Se vor avea n vedere urmatoarele: - se pompeaza titeiul de pe acest tronson cu ajutorul a doua pistoane in care se intercaleaza apa, astfel ca distanta dintre pistoane sa fie mai mare ca distanta dintre doua ventile de sectionare ce vor fi actionate pentru izolarea zonei; - se pompeaza pistoanele astfel incat intre ventilele de sectionare sa rmn numai apa, iar pistoanele sa ramana in afara zonei cuprinsa intre ventile; - se perforeaza conducta n punctul cel mai de jos de pe traseu (dupa ce in prealabil a fost executata groapa de pozitie izolata cu folii sau in groapa fiind montata o haba, fiind pregatita pentru interventie o vidanja pentru scoaterea apei ce mai poate contine titei si mijloace de transport etanse) si se verifica daca pe tronson a mai ramas titei, in acest caz acesta se evacueaza n butoaie sau cisterne etanse si se transporta la cea mai apropiata statie CONPET unde este reintrodus in fluxul tehnologic; - se astupa capetele conductei in care se face cuplarea cu dopuri care sa etanseze conducta;
Proiect nr. 256 / 2011 46
- se cupleaza conducta noua in conducta existenta; - se izoleaza imbinarile de la cuplare; - se pune in functiune conducta, reluand pomparea - se intervine la tronsonul de conducta vechi, decuplat, in vederea demontarii; - se curata tronsonul supus dezafectarii cu piston pentru evacuarea in totalitate a titeiului, apei si a parafinei depuse pe conducta, folosind un piston etans pentru o buna curatire, ce va fi impins cu aer; la celalalt capat al conductei se monteaza o haba pentru colectarea reziduurilor, ce vor fi incarcate in butoaie sau cisterne si transportate la parcul de rezervoare cel mai apropiat; - se va taia conducta cu cutitul cu role in tronsoane avand lungimea astfel incat sa poata fi transportate cu masinile din dotarea constructorului, fara a depasi insa lungimea maxima admisa la circulatia pe drumurile publice; - la capetele tronsoanelor taiate si ale conductei existente se vor introduce dopuri sau baloane de cauciuc pentru a mpiedica orice eventuala scurgere de produs; - se incarca tronsoanele de conducta taiata in mijlocul de transport si se transporta in depozit intermediar la cea mai apropiata statie a beneficiarului sau direct la depozitul de la Inoteti; - se astupa santul; - se reface terenul la categoria de folosinta initiala; - se face receptia lucrarilor. Cuplarea conductelor se va face prin sudura, dupa ce n prealabil capetele conductei existente au fost pregatite corespunzator (curatate, sanfrenate etc.). Astuparea anului Astuparea anului se va executa manual i mecanizat. Astuparea se va face cu ntreaga cantitate de pmnt de la sptur; este obligatorie refacerea stratului vegetal i aducerea terenului la condiiile iniiale de fertilitate. Operatiunile de astupare nu vor incepe decat dupa verificarea cu atentie a santului, astfel incat sa nu fie urme de material poluator. Umplerea anului n anotimpul friguros se va face cu pmnt nengheat deoarece tasarea pmntului ngheat este mult mai accentuat dect cea a pmntului nengheat Umplerea santului cu materialul rezultat din sapatura se va efectua pe zone de 20-30 m, avansnd ntr-o singura directie (se poate trece de 30 m cnd temperatura mediului variaza n 8 ore cu mai mult de 5C). Transportul tevii vechi Demontarea conductei vechi cu recuperarea materialului tubular si transportul acestuia la Depozitul CONPET de Inotesti, judetul Prahova. Demontarea tevii vechi se va face in concordanta cu respectarea legislatiei de protectia mediului. Inainte de demontare conductele vor fi golite de produs, vor fi pistonate si spalate. Inainte de inceperea operatiunilor de manipulare si transport capetele vor fi astupate cu dopuri rezistente, pentru a inlatura orice posibilitate de scurgere de produs petrolier ramas pe peretii conductelor. IV. INSTRUCIUNI DE URMRIREA COMPORTRII N TIMP, INCLUSIV SUPRAVEGHEREA CURENT A CONSTRUCIILOR. IV. 1. Generaliti - Prezentele instruciuni s-au elaborat avnd la baz indicaiile din legea nr. 10 / 1995 privind asigurarea durabilitii siguranei n exploatare, funcionalitii i calitatea construciilor; Normativ indicativ P130-99 Normativ privind comportarea in timp a constructiilor. - Supravegherea curent a strii tehnice are caracter permanent, durata ei coincide cu durata de serviciu efectiv a obiectelor de construcie urmrite.
47
IV.2. Organizarea i coninutul activitii de urmrire - Supravegherea curent a strii tehnice se execut vizual, prin observare direct i cu ajutorul unor mijloace de msurare simple, de uz curent. - Organizarea supravegherii curente a strii tehnice a obiectelor de construcii din dotare este sarcina beneficiarului de dotaie sau a unitii de exploatare, sau responsabilul cu urmrirea, numit n acest scop i o face n situaia: - verificri periodice obligatoriu la interval de 3 luni, n scopul depistrii unor aspecte noi aprute n timpul exploatrii construciilor; - verificri operative dup producerea unor evenimente care pot afecta construcia, de exemplu: seism, inundaii, alunecri de teren, explozii, incendiu, furtuni puternice, loviri accidentale, expunere accidental la aciunea agenilor corozivi, aglomerri de zpad, depuneri de chiciur etc. la primirea unor sesizri a responsabilului de obiect. IV.3. Procedee de investigare, urmrire i msuri n cadrul proiectului, urmrirea i supravegherea construciilor se va efectua conform Instruciunilor tehnice i a Fielor de verificare pe pri date de normativul departamental Indicativ 100/1619 RU i anume: I 1; I - 9; I - 12; In cadrul proiectului de fa, urmrirea i supravegherea onstruciilor se va efectua conf. Instruciunilor tehnice i a fielor de verificare pe pri i elemente de construcii date n Norme tehnice pentru ntocmirea instruciunilor privind urmrirea curent a comportrii construciilor de drumuri, poduri, supratraversri i lucrri de consolidare al terasamentelor. Se va urmri comportarea n timp a urmtoarelor pri de construcii: - comportarea sub sarcinile dinamice. - apariia de tasri. - stabilitatea taluzelor. - viabilitatea anurilor. IV.4. Valorificarea rezultatelor urmririi comportrii n timp a construciilor - Rezultatele investigrilor, observaiilor, verificrilor i msurrile obinute n activitatea de urmrire a comportrii n timp a unei construcii vor fi consemnate ntr-un PV de consemnare, la care se vor anexa i relevee cu poriuni i mrimea fisurilor n elemente, planul cu localizarea acestora, dimensiuni de alunecri sau tasri, deplasri fa de axele iniiale, etc. Acest material se va inainta conducerii unitii care va dispune urmtoarele: a) Luarea msurilor de ntreinere i reparaii legale, sprijinirea elementelor deteriorate sau alte intervenii n vederea evitrii accidentelor de orice fel. b) Transmiterea ctre elaboratorul proiectului, a PV de constatare i a listei msurilor de la pct. a, solicitnd n baza unei comenzi expertizarea situaiei nou create, i stabilirea msurilor de luat n continuare. c) Efectuarea lucrrilor noi, indicate de proiectant i recepionarea lor. Materialele de la pct. a,b,c, se vor anexa la Cartea tehnic a construciei n jurnalul evenimentelor dat n normativ indicativ C167-88. Beneficiarul de dotaie are obligaia s intocmeasc anual situaia asupra comportrii construciilor respective, potrivit modelului din anexa nr. 3 dat n normativ indicativ P1301999. - Prezentele instruciuni scrise ale proiectantu;ui se vor ataa la Cartea tehnic a construciei, prin grija beneficiarului de dotaie sau a unitii de exploatare a construciei. V. CARTEA TEHNICA Cartea Tehnic a Construciei este colecia de documentaii tehnice care cuprinde actele de eviden a activitii depuse n vederea realizrii obiectivului de construcie i a verificrilor i msurilor luate n perioada de proiectare, de execuie i n cursul exploatarii construciilor.
Proiect nr. 256 / 2011 48
Scopul ntocmirii Crii Tehnice a construciilor este de a pune la dispoziie elementele necesare pentru: -cunoaterea principalelor caracteristici de calitate; -normala exploatare i ntreinere a construciei; -stabilirea cauzelor eventualelor deficiene intervenite n comportare; -stabilirea i executarea de reparaii,consolidri i modificri n condiiile legii; -culegerea de date i informaii necesare mbuntirii prescripiilor tehnice i cercetrii tehnice n construcii. Cartea Tehnic a Construciei se ntocmete pentru toate obiectivele de construcii definitive, indiferent de natura fondurilor din care sunt realizate sau natura proprietii asupra lor.- v. broura C.O.C.C. S.A. Bucureti din 1997. Cuprinsul Crii Tehnice a Construciei. Cartea Tehnic a construciei este alctuit din documentaia tehnic de baz i un centralizator. Documentaia tehnic de baz a Crii Tehnice a construciei se organizeaz n urmtoarele capitole: CAPITOLUL A. Documentaia tehnic privind proiectarea construciei. CAPITOLUL B. Documentaia tehnic privind executarea construciei. CAPITOLUL C. Documentaia tehnic privind recepia construciei. CAPITOLUL D. Documentaia tehnic privind exploatarea construciei i urmrirea ei n timp. Capitolele sunt detaliate n C 167. cap.2, iar modul de ntocmire, folosire i pstrare a Crii Tehnice conform capitolului 3 i anexe, precum i GHIDULUI de ntocmire a CT elaborat de C.O.C.C.-S.A. Bucureti. VI. CONTROL DE AUTOR Proiectantul are dreptul conform legii de a controla calitatea executiei lucrarilor n tot timpul operatiilor de constructii-montaj. Va raspunde la toate solicitarile beneficiarului si constructorului stipulate n Program privind controlul de calitate pe faze de executie a lucrarilor , parte integranta din aceasta documentatie.
Intocmit, Ing.Costea Paul
Verificat, Ing.Bobeica Ion
49

Proiect Teh - Botorani

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Teh - Botorani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTE CALEA DOMNEASCA NR.

53 TARGOVISTE DAMBOVITA TEL / FAX: 0245-210 170 E-mail: snifproiectt@yahoo.com

VOLUMUL 1 DIN 4 PROIECT TEHNIC

Proiect nr. 256 / 2011

Faza de proiectare: Cod de investiie a proiectului : Beneficiar investitie:

Administrator conducte: Proiectant:

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Fig.2 -Direcia predominant a vnturilor

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Proiect nr. 256 / 2011

Intocmit, Ing.Costea Paul

Verificat, Ing.Bobeica Ion

Proiect nr. 256 / 2011

S-ar putea să vă placă și