Contextul ideologic si formal in Rusia inceputului de secol XX

Curentele artistice ale avantgardei ruse de la inceputul secolului XX isi gasesc in arhitectura un domeniu de experimentare dintre cele mai favorabile, arhitectura fiind singura forma de arta experimentata involuntar si zi de zi. Tema suprematista a obiectelor arhitecturale ale lui Kasimir Malevici, de un geometrism bine definit in spatiu, coerente si riguroase, este preluata de El Lissitzki, care elaboreaza o serie de desene in care apar reprezentari axonometrice de corpuri geometrice, reduse la cea mai pura forma, denumite Proun (Proiect pentru Confirmarea Noului). Cadrul existent. Rusia, asemenea altor tari europene: Germania, Italia a fost cuprinsa, la inceputul secolului XX, de un spirit pro tehnologic. Insa, in aceasta tara sub dominatie tarista, avantgardistii au avut un destin mai greu datorita lipsei unei industrii prolifice si a unei libertitati in manifestare, caracteristice Vestului. Astfel, artistii vremurilor respective s-au divizat in doua categorii: artistii liberi, care urmareau o estetica nesincera despre o tehnologie idealizata, inaccesibila si cei care au acceptat situatia, dar care produceau obiecte functionale, lipsite de valoare artistica. In miscarea artistica a vremii se disting doua tendinte: una care venea sa sustina politica: protocultismul lui Bogdanov, iar cealalta pur estetica.: avantgarda artistica , acesta avand mai multe directii. Suprematismul reprezinta o arta non-programatica, abstracta reprezentat de Malevich si Kandinski. Aceasta a ramas singura total neimplicata in ideologia politica a vremii, o forma de "art for art's sake", ce tindea spre o abstractizare geometrica, metafizica. In ciuda totalei sale detasari de spiritul respectivelor vremuri in Rusia, suprematismul a constituit baza ideologica si formala pentru Productivism si mai tarziu, pentru Constructivism. In urma Revolutiei din Octombrie, viziunile arhitecturale sunt confruntate si generate de

schimbarile aduse de aceasta. Astfel, Rusia trece de la o arhitectura eclectica, un stil national cuprins de romantism sau o forma de Art Nouveau la o arhitectura modernista, cu o ideologie puternica in spate, in spiritul arhitecturii europene contemporane.Idei si experimente cu totul

Doctrine si curente in Arhitectura si Urbanism, sec. XX

Daniela Garofil_grupa 507

originale si extrem de variate in teatru, cinematografie, arta publicitare etc. au avut ca reper fundamental noile exigente politice, sociale si culturale. Cautarile formale, capata in acest context, si un pronuntat caracter propagandistic. Formele geometrice simple - sfera, cubul, piramid - imbinate cu dinamismul verticalelor, al diagonalelor constituie un repertoriu formal cu dubla semnificatie: pe de o parte, simbolismul sau este pus in slujba noilor exigente politice, iar pe de alta, devine un domeniu de investigare a legilor compozitionale interne.

Intreaga miscare arhitecturala a avantgardei sovietice a urmat doua tendinte clar conturate: rationalismul, numit uneori formalism si constructivismul. Fiecare curent urmarea determinarea unor parametri obiectivi ai procesului de creatie arhitecturala: primii s-au indreptat spre identificarea formei prin intermediul legilor perceptiei umane, ceilalti, spre adecvarea functiunii fata de constructie si fata de metodele de realizare. Ideile rationalismului sovietic subliniau diferenta dintre cei doi poli ai procesului creator: abstract (gandirea cu valoare universala) si concret (momentul particular al realizarii) asemenea unei comunicari de tip nou, ne-formala, care continea insa riscul separarii intamplatoare intre arhitectura - arta si arhitectura - tehnica. Aspiratia rationalistilor era de a crea o metoda de proiectare, bazata pe experimentare, apta sa stabileasca relatiile dintre legile fizice spatiale si calitatea preceptiei. Recursul la mijloacele rationale (pe baza observatiilor psiho-fiziologice) nu insemna referirea la o constiinta estetica, ci increderea in experimentul material asupra legilor obiective care se afla la baza constructiei formei arhitecturale. Ideile arhitecturii constructiviste au urmat linia trasata de Vladimir Tatlin si Alexandr Rodcenko, inca inainte de Revolutie, in directia expresivitatii estetice a materialului ai a constructiei in intregul ei, conturata apoi de pozitiile productivismului, orientand programatic constructivismul spre scopurile utilitare ale arhitecturii, spre configurarea noului mod de viata. Constructivismul timpuriu isi propunea organizarea realitatii prin intermediul obiectelor din lumea industriala, ca elemente modulatoare ale constiintei umane.

Doctrine si curente in Arhitectura si Urbanism, sec. XX

Daniela Garofil_grupa 507

Insa, fundamentarea teoretica a constructivismului a fost facuta de Moisei Ginsburg. Tezele constructivistilor aveau la baza acel idol al noii lumi care era masina. Se urmarea preluarea organizarii si structurii acesteia, a utilizarii materialului, a logicii si puterii sale de sugestie. In modelarea constructiei, Ginsburg dadea foarte multa importanta exprimarii energiei, dinamismului sau, echilibrarii tensiunilor, a formei generate de miscare. Interventia structurala capata in acest mod o expresie artistica proprie, dinamismul si tensiunile formale conferind acesteia o valoare estetica autonomasi totodata dependenta de constructie. Ambele experiente, nementionand serioasele divergente de opinii, si-au adus contributia la o experienta didactica, similara si de o egala importanta cu a Bauhaus-ului, dar cu o rezonanta internationala mai mica, in cadrul "Atelierelor de Invatamant Superior pentru Arta si Tehnica" (Vkhutemas) din Moscova. Intr-un context traditionalist sau de factura Art Nouveau al epocii, ideologiile prezentate si arhitectura ce le-a urmat, denota un spirit vizionar, realist si extrem de clarvazator al unor personalitati marcante. Scoala Vkhutemas a fost contemporana cu curentul De Stijl, existand o comunicare si preluare de elemente si idei ce au ajutat la definirea curentelor respective si a arhitecturii moderne ulterioare. Trebuie mentionat, de asemenea, faptul ca scoala Vkhutemas a exercitat o importanta influenta asupra avangardei vestice in design. In particular, scoala Bauhaus, unul din momentele de referinta in istoria arhitecturii moderne a fost direct influentata de acesta. Corespondente si numeroase vizite au facut posibila preluarea ulterioara de catre mari arhitecti a ideilor estice, in repetate randuri si fara a li se recunoaste meritele, de cele mai multe ori.

El Lissitzky El Lissitzky - artist, designer, fotograf, grafician, profesor tipgraf, arhitect, editor, personalitate extrem de talentata si intotdeauna in cautare, in incercare, a fost una dintre cele trei-patru personalitati europene ale avantgardei, de o extrema importanta in formarea si conturarea Modernismului.

Doctrine si curente in Arhitectura si Urbanism, sec. XX

Daniela Garofil_grupa 507

Proun. Unul dintre proiectele sale de referinta, pana in prezent, este Proun, ce reprezenta pentru acesta o modelare creatoare - stapanire a spatiului) prin intermediul compunerii economice a materialului pus in valoare. Proun reprezinta o serie de picturi abstracte, geometrice, dezvoltarea propriului sau Suprematism. De fapt, Proun a fost explorarea lui El Lissitzky a limbajului vizual al Suprematismului cu elemente spatiale, utilizand axe neperpendiculare si mai multe tipuri de perspectiva, lucru necaracteristic ideilor Suprematismului. La nivel ideologic, Proun calauzeste spre constructia unui nou corp, tratand astfel problema finalitati. Scopul este ceea ce ramana dupa. Creatia desavarseste realitatea si devine necesitate. Proun are puterea de a crea scopuri. In aceasta consta libertatea artistului in raport cu stiinta. Din scop, rezulta utilitatea, adica extinderea profunzimii, a calitatii la scara cantitativa. Ea se justifica atunci cand, fiind la ordinea zilei, este dezvoltata ca utilitate de ultima instanta. Tabloul in sine este finit, perfect in sine si omogen. Proun se deplaseaza punctual, pe scara desavarsirii. Proun schimba chiar caracterul de breasla al artei si abandoneaza tabloul micului creator individualist, care stand in cabinetul sau inchis, poate incepe si poate sfarsi doar tabloul sau. Proun cuprinde cu fiecare inflexiune o noua realitate. Proun incepe cu suprafata, inainteaza spre modelarea spatiului si in continuare, spre constructia tuturor obiectelor vietii, in general. Astfel, Proun depaseste, pe de o parte, tabloul si pe artistul acestuia, iar pe de alta, masina si inginerul, indreptandu-se spre construirea spatiului, il articuleaza prin elementele tuturor dimensiunilor si construieste o noua configuratie, complexa, dar unitara, a naturii noastre. Proun, a constituit baza explorarilor sale arhitecturale ulterioare, una dintre manifestarile sale fiind Proun: unitate de locuit. Zgarie-nori orizontali "Fier de calcat norii". Acest design reprezenta alternativa sa, considerata arhitectura rationala, la masivitatea zgarie norilor americani. Convingerea lui El Lissitzky era ca avand in vedere faptul ca oamenii nu pot zbura, miscarea orizontala este naturala, in timp ce cea verticala nu este. Astfel, acolo unde nu este suficient teren pentru a construi, o noua bara orizontala, inaltata de la sol la o altitudine medie, este de preferat in fata

Doctrine si curente in Arhitectura si Urbanism, sec. XX

Daniela Garofil_grupa 507

tipicilor zgarie nori americani. Acest tip de constructie oferea, de asemenea o mai buna izolare si ventilatie pentru locuitorii sai. El Lissitzky a scris: "Traim in orase anterioare noua. Orase nepotrivite ritmului si necesitatilor prezente. Nu le putem darama si constru de la zero, intr-o singura zi. Este imposibila schimbarea imediata a tipicului si structurii lor. Moscova se incadreaza in tipul de oras medieval, avand o dispunere concentrica, asemeni Parisului si Vienei. Structura sa este: Kremlin-ul in centru si doua inele concentrice de transport si strazi dispuse radial. Punctele critice sunt reprezentate de trecerile dintre principalele strazi radiale si bulevardele circulare. In aceste zone, pietele, spatiile libere au o suprafata mai mare si necesita proiecte de dezvoltare . Si dezvoltarea nu poate afecta traficul, care este foarte dens in aceste puncte. Acesta este locul pentru cladiri birouri si cladiri cu rol administrativ. Aceasta este ideea in urma careia s-a nascut propunerea mea." (ASNOVA News, Moscow, 1926. p. 2 - 3).

[1] Note de Curs, prof. Anca Sandu Tomasevschi [2] Funciune i form, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989. [3] A Global History of Architecture_ 2nd Edition, Francis D. K. Ching (Advisory Editor), Mark M. Jarzombek,Vikramaditya Prakash, Wiley, 2011 [4] Codul Anticlasic - Limbajul Modern al Arhitecturii, Bruno Zevi_traducere de Ana Gabriela Tabacu, Editura Paideia, 2000 [5] www.wikipedia.org

Doctrine si curente in Arhitectura si Urbanism, sec. XX

Daniela Garofil_grupa 507