Raport de Securitate

SC VIROMET SA
RAPORT DE SECURITATE
CUPRINS
FOAIE DE SEMNATURI INTRODUCERE 1. ZONA OBIECTIVULUI 1.1. Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla obiectivul 1.2. Pozitia geografica si topografica 1.3. Constructia bunurilor din zona 1.4. Descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului afectabile prin accidente (biserici, scoli, spitale, alte locuri publice, monumente, constructii pentru alimentarea publica cu electricitate, gaz, telefon, locuri publice de intalnire) 1.5. Instalatii invecinate care pot provoca accidente 1.6. Cai de acces principale si cai de acces importante pentru fortele de interventie in caz de incendiu 1.7. Date meteorologice (frecventa precipitatiilor, a cetii, a inghetului, puterea si directia predominanta a vantului, clase de stabilitate, temperaturi maxime si minime) 1.8. Date geologice si hidrografice (geologia amplasamentului, date seismice, caracterul suprafetei si a apei subterane) 1.9. Teritorii ecologice special ocrotite 2. DESCRIEREA GENERALA A OBIECTIVULUI 2.1. Descrierea instalatiilor si activitatilor de pe amplasament 2.2 Denumirea si descrierea pe scurt a domeniilor mari de depozitare, instalatii de productie, iesiri in caz de urgenta, locuri de adunare, camere de coordonare a proceselor si indicarea lor in planul de pozitie al uzinei 3. DESCRIEREA SUBSTANTELOR SI A CANTITATILOR ACESTORA 3.1. Enumerarea si descrierea substantelor periculoase prezente sau aparute in cazul unui accident la un process chimic (descrierea detaliata cu ajutorul fiselor tehnice 3.2. Inventarul substantelor 3.3. Determinarea pericolelor principale care pot declansa un accident major DESCRIEREA INSTALATIILOR IN CARE SUNT PREZENTE SUBSTANTE PERICULOASE 4.1. Identificarea instalatiilor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati relevante 4.2. Sisteme caracteristice de securitate 4. 1 6 10 10 13 14 18
22 22 22 23 26 29 36 43 57 57 65 73 87 87 95 107 107 131 131 131 176 177 177 186
VOL. I
5.
DETERMINAREA PARTILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI RELEVANTE PENTRU SECURITATE (ORS)
5.1.Criteriile care au stat la baza selectarii ORS in cadrul Viromet SA
6. ANALIZA SURSELOR DE RISC,A CONDITIILOR IN CARE ACESTEA CONDUC LA ACCIDENTE SI MASURILE DE PREVENIRE
6.1. Controlul riscurilor 6.2.Evaluarea riscului 6.3.Planificarea in caz de urgenta 6.4.Limitarea efectelor asupra obiectivului 6.5. Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de urgenta
VOL.II
7. SCENARII DE ACCIDENTE H&S ECO CONSULT 2008
SC VIROMET SA VOL.III
352 352 363 364 365 365 366 367 367 368 370 380 382 383 383 384 385 386 391 392
8. PREVENIREA SI PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR

8.1. Instalatii pentru producerea metanolului 8.2. Instalatii pentru producerea formaldehidei 8.3. Instalatii pentru producerea rasinilor ureformaldehidice 8.4.Instalatii pentru producerea precondensatului UF-80 8.5..Instalatii pentru producerea hexametilentetraminei 8.6. Instalatii pentru producerea apei amoniacale,depozit amoniac 8.7. Instalatii pentru producerea estervi 8.8. Instalatii pentru producerea metilal
9.SISTEMUL DE MANAGEMENT SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI IN VEDEREA PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE

9.1.Organizare si personal 9.2. Proceduri de identificare si evaluare a pericolelor majore care decurg din operarea normala si anormala,precum si detrminarea probabilitatii producerii si gravitatii acestora 9.3. Controlul operational 9.4.Managementul pentru modernizare 9.5.Planul pentru situatii de urgenta 9.6.Monitorizarea performantei 9.7.Verificare si revizuire
10.EXPLICATII GENERALE REFERITOARE LA TEHNICA DE SECURITATE 11. MASURI DE PROTECTIE SI PENTRU CAZURI DE URGENTA IN VEDEREA LIMITARII EFECTELOR ACCIDENTELOR VOL. IV VOL. V 12.EFECTUL TIP "DOMINO ANEXA I MODELARE PERICOLE FISE DE SECURITATE, PIESE DESENATE
H&S ECO CONSULT 2008
SC VIROMET SA
INTRODUCERE
Prezenta lucrare reprezinta revizuirea Raportului de securitate depus de titular in anul 2007, in conformitate cu cerintele Agentiei pentru Protectia Mediului Brasov, mentionate in adresa nr. 3662/ 17.03.2008. Lucrarea a fost intocmita conform HG Nr. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase dupa modelul ghidului prezentat pe site-ul MMDD Twinning Project RO/2002/IB/EN/02. La baza lucrarii a stat prima varianta a raportului si Notificarea depusa de titular la Agentia pentru Protectia Mediului Brasov cu nr. 695/11.12.2007 si care ne-a fost pusa la dispozitie de catre acesta pentru operarea modificarilor solicitate de autoritatile competente. In urma solicitarii scrise a Agentiei pentru Protectia Mediului Brasav si a discutiilor cu Inspectoratul petru Situatii de Urgenta Brasov, pentru simplificarea lucrarii si pentru evitarea repetarii informatiilor Raportul de securitate in forma actuala cuprinde numai volumul principal in care sunt prezentate toate informatiile, inclusiv cele din Anexele, variantei precedente. Raportul de securitate a fost intocmit in conformitate cu prevederile HG 804/2007, Anexa nr. 2 si Ord. 142/ 2004. S-a tinut seama si de recomandarile Twinning Project RO/2002/IB/EN/02, Ghideline for compilation and assessment of the safety reports, indicat de Agentia pentru Protectia Mediului Brasov. In conformitate cu prevederile Art. 10 din HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, Raportul de securitate este elaborat de titularul de activitate in scopul: a) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului; b) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore; c) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore; d) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major; e) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati, sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente. Noua varianta a Raportului de amplasament a fost semnata de firma H&S Eco Consult Sibiu in baza derogarii acordata prin adresa nr. 10304/05.09.2007 de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Bucuresti, Directia Generala Implementari Politici de Mediu, valabila pana H&S ECO CONSULT 2008 4
SC VIROMET SA
la aparitia Procedurii de atestare a persoanelor fizice si juridice care elaboreaza rapoarte de securitate, politica de prevenire a accidentelor majore si planul de urgenta intern, conform H.G. 804/08.08.2007. Categoriile de activitati desfasurate de SC VIROMET SA conform anexei 1 a OUG nr.152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006, punctul: 1.Industrii energetice 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW. Codul CAEN: 3511 productia de energie electrica; 3512 transportul energiei electrice ; Codul CAEN: 3530 furnizarea de abur si aer conditionat; Codul SNAP-2: 01-0301; Codul NOSE-P: 101.02. 4. Industria chimica 4.1. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza, cum ar fi: b) hidrocarburi ce contin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, Rasini epoxidice. Codul CAEN: 2014 fabricarea altor produse chimice organice de baza; 2016 - fabricarea materialelor plastice in forma primara; 2052 fabricarea cleiurilor; 2059 fabricarea altor produse chimice n.c.a.; Codul SNAP-2: 0405; Codul NOSE-P:105.09. 4.2. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza, cum ar fi: c) baze hidroxid de amoniu (apa amoniacala). Codul CAEN: 2013 fabricarea altor produse chimice anorganice de baza; Codul SNAP-2: 0404; Codul NOSE-P: 105.09. 5. Gestiunea deseurilor 5.4. Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri /zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte. Codul CAEN: 3811 colectarea deseurilor nepericuloase; Codul CAEN 3700 : colectarea si epurarea apelor uzate; Codul CAEN 3821 - Tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase
SC VIROMET SA
Codul SNAP-2: 0904; Codul NOSE-P: 109.06. Alte coduri CAEN ale altor activitati desfasurate pe amplasament : 2011; 2221; 2222; 2223; 2562; 3600; 5210; 4675; 7219; 3812; 3832
Definitii:
Accident situatie neprevazuta creata de actiunea unui fenomen sau eveniment, de provenienta naturala, tehnologica sau antropica, asupra unei colectivitati umane. Accident major orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii oricarui obiectiv si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului, si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase. Actiune ansamblul activitatilor desfasurate pentru realizarea prevenirii, protectiei si interventiei. Alarmare activitatea prin care se avertizeaza personalul despre producerea unui pericol sau iminenta producerii unui pericol, in scopul trecerii de indata si in mod organizat, la aplicarea masurilor protectie si interventie. Avarie orice deteriorare sau modificare nefavorabila a starii fizice a unui utilaj, constructie instalatie etc., a unor parti sau componente ale acestora , din cauza unor dezastre sau accidente. Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici ( conform ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat isi indelineste atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Celula pentru situatii de urgenta colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Centrul operativ cu activitate temporara colectiv de analiza si decizie compus din seful obiectivului (sectie, atelier, instalatie) cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu. Definitii utilizate la modelarea pericolelor Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor sau sfera. Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat suprapresiunea generata produce prejudicii neglijabile. Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu.
SC VIROMET SA
Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului (balta care arde) BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere. UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, repectiv limitat. LFL (LEL): limita inferioara de explozie. IDLH: valoarea concentratiei cu pericol imediat pentru viata si sanatate. Este limita pn la o expunere de 30 minute nu se pot cauza indivizilor efecte adverse ireversibile, sau limita abilitatea individuala de a iesi din atmosfera periculoasa. LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi intr-un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a substantei. Emergency Response Planning Guidelines(ERPGs) sunt definite astfel: o ERPG -1: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta altceva decat efecte tranzitorii adverse pentru sanatate sau perceptia clar definita a mirosurilor. o ERPG 02: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte ireversibile sau alte efecte serioase asupra sanatatii, sau simptome care pot limita abilitatea individului de a intreprinde actiuni de protectie. o ERPG 03: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate. o TEEL - 1, 2, 3 Temporary Emergency Exposure Limits: au aceeasi semnificatie ca ERPG, difera timpul de mediere (15 minute). o AEGL 1, 2, 3 Acute Exposure Guideline Levels: sunt concentratiile limita in jurul carora se petrec aceleasi fenomene ca in cazul ERPG. Depozitare prezenta unei cantitati de substante periculoase in scop de stocare si/sau de pastrare in conditii de siguranta. Evacuare masura de protectie civila luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale si in dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de protectie si supravietuire. Evaluare estimarea urmarilor probabile, ale unor dezastre asupra elementelor expuse, a volumului de actiuni si a necesarului de resurse. Factori de risc fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente, in acelasi timp si spatiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.
SC VIROMET SA
Instalatie o entitate tehnica din cadrul unui obiectiv unde sunt produse, utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase. Interventie ansamblul actiunilor care se desfasoara pentru prevenirea, localizarealimitarea si inlaturarea pericolului si a urmarilor unui dezastru. Interventie operativa actiunile desfasurate, in timp oportun, de catre structurile specializate in scopul prevenirii agravarii situatiei de urgenta, limitarii sau inlaturarii, dupa caz, a consecintelor acesteia. Obiectiv spatiul care se afla sub controlul titularului activitatii, unde sunt prezente substante periculoase in una sau mai multe instalatii, inclusiv infrastructurile ori activitatile comune sau conexe. Pericol proprietatea intrinseca a unei substante sau a unui preparat chimic ori a unei stari fizice, precum si a unei situatii concrete, cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii personalului si asupra mediului. Prezenta substantelor periculoase prezenta efectiva sau anticipata a unor astfel de substante in cadrul obiectivului ori prezenta acestora in cazul cand se considera ca pot fi generate prin pierderea controlului asupra unui proces chimic industrial. Risc - pericolul/probabilitatea aparitiei unor distrugeri, pierderi generale si/sau pagube ca urmare a actiunii unui dezastru. Situatie de urgenta eveniment exceptional care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei/personalului, mediul inconjurator, valorile materiale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate. Substanta periculoasa orice substanta chimica pura, amestec de substante sau preparate care exista sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substante despre care exista presupunerea rezonabila ca pot fi generate in cazul producerii unui accident. Urgenta interna totalitatea masurilor necesar a fi luate in interiorul obiectivului in vederea limitarii si inlaturarii consecintelor in orice situatie care conduce la evolutii necontrolate, in cursul exploatarii obiectivelor ce pun in pericol sanatatea personalului si/sau calitatea mediului pe amplasament si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase. Zona de risc zona in care exista pericolul/probabilitatea producerii sau a actiunii unui dezastru asupra elementelor expuse si/sau a unor distrugeri, pierderi, pagube ca urmare a acestei actiuni.
Legislatie in domeniu
Principalele acte normative in acest domeniu sunt: Legea nr. 265 / 2006 Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 195 / 2005 privind protectia mediului; Legea nr. 84 / 2006 - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152 / 2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii; H.G. nr. 804 / 2007 privind controlulasupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. H&S ECO CONSULT 2008 8
SC VIROMET SA
Ordinul nr. 1084 / 2004 Ordin privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si respectiv, a accidentelor majore produse; Ordinul nr. 142 / 2004 Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase; Legea nr. 360 / 2003 Lege privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, modificata si completata cu Legea nr. 263 / 2005; Ordonanta de urgenta 200 / 2000 privind Clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea 451 / 2001 si aplicata conform Normelor metodologice aprobate prin H.G. 490 / 2002; Ordonanta de urgenta 53 / 2006 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200 / 2000 privind Clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. H.G. nr. 199 / 2006 Hotarare pentru modificarea si completarea H.G. nr. 490 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta nr. 200 / 2000; H.G. nr. 2427 / 2004 Hotarare privind evaluarea riscului substantelor existente; H.G. nr. 1022 / 2002 Hotarare privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea securitatea muncii si protectia mediului; H.G. nr. 347 / 2003 Hotarare privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase; Ordinul nr. 251 / 2005 pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate subsatnte periculoase; Ordinul M.A.I. nr. 647 / 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase; H.G. 1058 / 2006 Hotarare privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive; H. G. 1091 / 2006 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca ; Legea nr. 481 / 2004 Legea protectiei civile ; Legea nr. 124 / 1995 Legea privind apararea impotriva dezastrelor, cu modificari si completari ulterioare; Legea nr. 307 / 2006 Lege privind apararea impotriva incendiilor; Ordinul 791 / 1998 Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor ; H.G. 1088 / 2000 Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de aparare impotriva incendiilor ; Ordinul M.I. nr. 84 / 2001 Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc; Ordinul M.I. nr. 87 / 2001 Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu ; 9
SC VIROMET SA
Ordinul nr. 163/2007 - pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor Ordinul M.I. nr. 108 / 2001 Ordin pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcarile electrostatice DGPSI -004; O.M.A.I. nr. 1184 / 2006 Ordin pentru aplicarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta; O.M.A.I. nr. 158/ 2007 - pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta; O.M.A.I. nr. 1259/ 2006 pentru aprobarea Normei privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila; O.M.A.I. nr. 132 / 2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor; Legea nr. 15/2005 pentru aprobarea OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de urgenta. NPCICh 1977 Normativ departamental pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor in industria chimica aplicabil si pentru industria petrochimica, ca si pentru industria petroliera;
1. ZONA OBIECTIVULUI 1.1. Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla obiectivul

Amplasamentul obiectivului analizat face parte din intravilanul orasului Victoria, fiind situat la 2 km sud, la limita vestica a judetului Brasov, intr-o zona predominant industriala. Vecinatati : la sud - suprafata impadurita proprietate ROMSILVA la vest - paraul Ucea Mare, la nord urmatoarele societati comerciale : S.C. PUROLITE SRL., terenuri intravilane apartinind orasului Victoria TRANSCHIM S.C. FLUOROPOLIMERI SRL. S.C. POLLUX SRL la est SC PIROCHIM SA, SC SRL si SC SPAROMEX SA precum si terenuri cu fanete sau vegetatie forestiera apartinind comunei Vistea. Cele mai apropiate asezari umane sunt reprezentate de: Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv , la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de 1,5 km, cu 200 locuitori
10
SC VIROMET SA
comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de 1,5 km, cu 100 locuitori sat Ucea de Sus - aflat la nord, la o distanta de 6 km sat Ucea de Jos - aflat la nord, la o distanta de 9 km de obiectiv sat Vistea de Sus aflat la nord -est , la o distanta de 5,2 km sat Vistea de Jos aflat la nord - est , la o distanta de 10 km sat Corbi aflat la nord , la o distanta de 8,4 km sat Arpasu de Sus situat la vest la o distanta de 7,5 km sat Arpasul de Jos situat la nord vest la o distanta de 10,6 km sat Dragus situat la est, la o distanta de 8 km statiunea Sambata situata la sud -est la o distanta de 8,5 km ` Cea mai importanta cale de acces din zona este drumul european E 64 (drumul national DN 1) Bucuresti Fagaras Sibiu) . DN 1 este situat la cca 10 km nord de amplasament. Paralel cu DN 1, la mica distanta se afla calea ferata Brasov Sibiu de pe magistrala 200. SC VIROMET SA este conexata la ambele cai de comunicatie. Batalul de depozitare pentru deseuri industriale nepericuloase - (namolul deshidratat de la instalatia de neutralizare a statiei de epurare si deseul copolimeric, provenit de la S.C. PUROLITE S.A., pentru care VIROMET presteaza serviciul de depozitare) este amplasat pe platforma societatii VIROMET Victoria, si anume in partea de est a incintei statiei de epurare, avand urmatoarele vecinatati: la nord: terenuri cu vegetatie forestiera iar la circa 1,5 km, Gara Victoria si cartiere de locuinte apartinand orasului Victoria; la vest , structurile instalatiilor Statiei de epurare ( bazine de aerare, decantoare, omogenizatoare, paturi uscare, etc );; est: Paraul Corbul Ucei precum si pasuni si vegetatie forestiera pendinte de comuna Vistea. La sud zona impadurita pe terenuri apartinand SC VIROMET SA. Conform pozitiei administrativ-geografice, la limita a doua judete, SC Viromet SA detine proprietatea asupra terenurilor de amplasare a obiectivelor dupa cum urmeaza: Suprafatele de terenuri detinute de S.C. VIROMET SA in jud.Brasov
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Specificare Sc suprafata construita la sol Sd suprafata desfasurata Sr suprafata retele St suprafata transport Sl suprafata libera ST suprafata totala Incinta (mp) Oras (mp)
1.015.756 156.523 29.956 463.165 2.211.646,4 3.720.523,4 9511,4 2638 46 4.108 9510 23175,4
Aductiuni (mp)
20.344 1.218 2.210 7.919 3.371 33.844
Total
1.045.611,4 32.214 475192 2.224.52,4 3.777.542,8
11
SC VIROMET SA
Suprafetele de terenuri detinute de SC VIROMET-SA,Victoria Jud.Brasov

Suprafata (mp) Obiectiv La sol
545,4 179 181 8.228 378 9511,4
Nr. crt. 1
Desfasu rata
1.018 206 208 509 697 2638
Supraf ata retele (mp)

30 16 46
Suprafat a transport
(mp)
1.158 495 505 1.950 4.108
Suprafat a libera (mp)
Total suprafata (mp)
Microhotel Cladire de locuit 2 str.Trandafirilor 1 Cladire de locuit 3 str.Trandafirilor 2 Strand 4 str.Stadionului Magazin 5 industrial Total suprafata
8.993 517 9510
1.733,4 674 686 17.237 2.845 23175,4
S.C. VIROMET S.A. detine Certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor: seria M 03 nr 1311/25.08.1994 pentru terenurile detinute in judetul Brasov si seria M 03 nr. 4109/15.04.1998 pentru terenurile situte in judetul Sibiu. Suprafetele de teren detinute de S.C. VIROMET-S.A. in jud.Sibiu Aductiuni
Nr. crt. Comuna Suprafata construita (mp) La Desfa sol surata
475 290 765 230 124 354
Suprafata retele (Sr) (mp)

250 455 705
Suprafata transport (St) (mp)

4.692 2.353 7.045
Suprafa ta libera (Sl) (mp)

-

5.417 3.098 8.515
1. Cartisoara 2. Arpasu de Jos Total suprafata pe categorii de folosinta
Suprafetele de teren detinute de S.C. VIROMET-S.A. in jud.Brasov-Aductiuni

Nr. crt. Comuna Suprafata construita (mp) DesfaLa sol surata
1.510 4.121 6.723 7.990 282 245 295 396 1.218 20.344 -
Suprafata retele (Sr) (mp)

405 82 303 1.420 2.210
Suprafata transp. (St) (mp)

3.840 381 2.729 969 7.919
Suprafata libera (Sl) (mp)

137 2.617 617 3.371

5.892 7.201 9.755 10.996 33.844
1. Ucea 2. Sambata 3. Vistea 4. Lisa Total suprafata desfasurata Total suprafata pe categorii de folosinta
12
SC VIROMET SA
1.2. Pozitia geografica si topografica

Geografia regiunii de amplasare a unitatii judetul Brasov Judetul Brasov se gaseste in zona centrala a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Orasele importante ale judetului sunt: Brasov (550 mii locuitori), Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori). Din punct de vedere geografic, marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica, la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali. Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci. Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov. Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; in sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine. regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei. Localizarea geografica a obiectivului Amplasamentul SC Viromet SA este situat langa orasul Victoria, la extremitatea vestica a judetului Brasov. Din punct de vedere geografic, zona amplasamentului este platoul situat la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, pe malul sudic al cursului mijlociu al raului Olt, la altitudinea de 650 m.
13
SC VIROMET SA
Elementele caracteristice ale reliefului zonei sunt reprezentate in cea mai mare parte de munti (Masivul Fagaras, in proximitatea varfului Moldoveanu), intalnindu-se urme ale glaciatiunii cuaternare, evidente in extremitatea vailor, circurilor si lacurilor glaciale. Coordonatele topografice ale amplasamentului SC Viromet SA Victoria sunt urmatoarele: 24 0 42 42 longitudine estica; 45 0 42 42 latitudine nordica.
Cursurile de apa care tranziteaza zona amplasamentului sunt: - paraul Corbisor la limita estica si - raul Ucea Mare care bordeaza limita vestica a unitatii. Apele paraului Corbisor pornesc din zona platformei industriale S.C. VIROMET SA. Dupa un parcurs de circa 14 km, acesta traverseaza satul Corbi si se varsa in raul Olt, care este situat la cca 10 km nord de amplasament.
1.3. Constructia bunurilor din zona

Unitatea SC Viromet SA Victoria face parte din platforma industriala a fostului Combinat Chimic Victoria. Actualmente, ca urmare a reorganizarilor administrative pe aceasta platforma industriala, in imediata apropiere a unitatii, se aflla constructii ale urmatoarelor unitati economice : SC Purolite SRL SC Pirochim SA SC Sparomex SRL SC Transchim SRL SC Fluoropolimeri SRL SC Pollux SRL Conditii de fundare pentru constructiile de pe amplasament Fundatiile constructiilor s-au incastrat in terenul natural de la baza umpluturilor create aici. Din punct de vedere geotehnic terenul nu prezinta indicii de existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentului iar in vederea realizarii unei constructii releva conditii bune sub aspectul stabilitatii si a rezistentei la incacare. Constructiile s-au fundat sub patura de pamant vegetal, incastrandu-se fie in stratul de argila prafoasa, fie in orizontul de bolovanis si pietris cuprins in masa de nisip argilos. Fundarea in stratul de argila prafoasa s-a realizat incepand de la cota 1,50 m, iar in orizontul de bolovanis si pietris in masa de nisp argilos de la cota 3,50 m. Ambele cote se raporteaza de la suprafata terenului actual. H&S ECO CONSULT 2008 14
SC VIROMET SA
Pentru fundarea in stratul de argila prafoasa s-a luat in considerare presiunea conventionala pconv = 350 Kpa, pentru sarcini de calcul centrice si pconv = 490 Kpa, pentru sarcini de calcul cu excentricitati dupa o singura directie (grupare speciala). in varianta de fundarii pe orizontul de bolovanis si pietris cuprinsa in masa de nisip argilos s-a luat in consideratie presiunea conventionala pconv = 450 Kpa, pentru sarcini cu excentricitati dupa o singura directie. Terenul de amplasament a instalatiilor tehnologice este un teren stabil si nu prezinta fenomene de alunecare si eroziune. Constructiile apartinand de SC Viromet SA Victoria sunt de tip industrial. Amplasarea pe terenul aferent unitatii a constructiilor care adapostesc liniile de productie si spatiile administrative, este redata in Planul nr. 2902/8, anexat. Materialul cel mai des utilizat pentru constructii este caramida, acestea fiind prevazute cu stalpi de rezistenta din beton armat si cu acoperisuri de tip sarpanta cu hidroizolatie. Cladirile au una sau mai multe cai de acces direct din aleile de circulatie ale unitatii. Caile de acces principale pot fi utilizate si drept cai de salvare in caz de urgenta. Pe fiecare nivel a cladirii sunt afisate in locuri vizibile planul cladirii si schemele de evacuare in caz de urgenta. Cladirile sunt utilizate in principal ca spatii de productie, sedii de birouri, vestiare, grupuri sanitare pentru sectii si servicii, dar si pentru laboratoare, statii electrice, ateliere mecanice, electrice, AMC, depozite de materiale, puncte termice, etc. Toate cladirile sunt prevazute cu hidranti si/sau stingatoare cu praf si CO 2. Instalatiile de hidrantii ( DN50 cu ajustaj DN20) sunt montate pe fiecare nivel si racordate la reteaua de hidranti a unitatii. In general cladirile sunt dotate cu circuite electrice pentru iluminat si iluminat de siguranta, trasee pentru agentul termic, apa potabila si canalizari racordate la retelele societatii. Cladirile in care sunt amenajate laboratoare sunt dotate si cu trasee de gaz metan. Depozitele in care se afla substantele periculoase nu sunt amplasate in interiorul cladirilor ci in spatii separate, special construite si marcate cu etichete avand pictograme specifice pentru tipul de substanta periculoasa, in conformitate cu HG 95/2005. Nici o cladire de pe teritoriul societatii nu este prevazuta cu lifturi pentru personal. Cladirile aferente obiectivului analizat sunt redate in tabelul urmator:
Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Denumire HALA FABR.(CL. SINTEZA ) CLADIREA FABRICII DE OXIGEN CLAD COMPR.DE AER CLADIRE COMP. SINTEZA DEPOZITUL DE METANOL CASA POMPELOR CLAD.5466/2 CLAD.DISTILARE POMPE CLAD.LAB.SI GRUP SOCIAL CLAD.STATIE AMC HALA COMPRESOARELOR Amplasare Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Supr. Constr (mp) 439 578 457 1135 850 720 198 354 279 139 837 Supr. Desf. (mp) 439 578 457 1135 720 396 279 139 837 Destinatia METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL Vechime ani 26 9 43 43 43 39 46 39 39 39 39 Grad Uzura % 25 20 50 50 30 30 50 30 30 20 25
15
SC VIROMET SA
Nr. Crt 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51
Amplasare Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Supr. Constr (mp) 142 144 370 17 252 1062 394 25 120 96 12 61 209 47 96 95 577 79 36 2457 427 175 196 38 457 457 76 30 61 160 99 180 245 172 3490 1884 598 100 200 Supr. Desf. (mp) 142 144 370 17 252 1209 394 25 120 96 12 61 209 47 96 95 577 79 36 4916 427 175 196 38 717 717 76 30 61 160 344 3490 1884 598 100 200 Vechime ani 32 31 31 31 31 31 32 32 31 46 46 46 36 29 34 29 21 52 38 35 33 33 40 48 35 30 30 13 13 13 18 13 13 13 34 34 33 14 56 56 Grad Uzura % 25 25 25 25 25 25 20 25 29 40 40 40 30 30 25 20 20 20 20 20 20 20 20 25 20 20 20 20 20 5 10 10 10 5 10 10 5 10 20 20
Denumire ATELIER MECANIC CAMERA AMC CASA CAZAN RECUP.(DIST) CASA POMPE (DIST) CASA POMPE (GAZ.PROC) CLAD.DEMINERALIZARE CLADIRE STATIE POMPARE TURN RA CLD.RAMP.INCARC.DESC.C IST. HALA COMPRESOARE CLADIRE AMC CU PLATFORMA CLADIRE STATIE DEZACIFIFIERE CLADIREA CASEI DE POMPE CLADIREA SUFLANTELOR BARACA TABLA ONDULATA TURN FOR CLADIREA SUFLANTELOR CLADIRE AMC si STATIE ELECTR. CLADIRE STATIE ELECTR. CLAD.5240/1PT OMOG DEP.NC CLADIRE DE FABRICATIE CL.STATIE CONDENS(CLEI) CLADIRE DEPOZIT UREE CLADIRE INSTALATIE CLEI CLADIREA 5240-3 CLADIREA 5373/4 (DEPOZIT CLEI) CLADIREA STATIEI ACUMULAT CLADIRE CAMERA COMANDA CLADIRE DE FABRICATIE CAMERA EL.DEP.VIRON CAMERA ELEC.COND CLAD.POMPA-TR.RACI CLADIRE STATIE ELECTRICA CONSTR.METAL.COND CONSTR.METAL.EVAPO CONSTR.METAL.METIL CLADIRE STATIE EL.6KW HALA FABRICATIE M.PLASTICE ATELIER MATRITERIE HALA DE FABRICATIE PLACARI ATELIER IMPREGNARI si USCARE M CLADIRE AT.BOBINAJ
Destinatia METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI MASE PLAST MASE PLAST MASE PLAST MASE PLAST PIESE SCH PIESE SCH
16
SC VIROMET SA
Nr. Crt
Amplasare Supr. Constr (mp) 846 336 289 846 846 518 474 88 1625 191 1136 15 423 186 28 23 91 71 397 254 54 299 1523 92 80 65 20 133 93 283 322 659 100 25 Supr. Desf. (mp) 846 336 289 846 846 518 685 88 1625 191 1136 15 423 186 28 23 199 151 794 508 54 598 1523 92 80 130 20 133 93 283 322 659 100 25 Vechime ani 53 36 50 40 42 53 52 57 53 36 36 32 35 54 30 3 39 39 50 44 45 40 40 32 35 32 53 53 30 35 20 42 32 29 Grad Uzura % 15 15 20 10 10 20 20 20 20 10 10 10 15 15 30 30 0 0 20 20 20 10 10
Denumire S=115.8MP CLADIREA 5411 CLADIREA 5458/2 CLADIREA PT.OXIGEN HALA DE CAZANGERIE HALA(INTRE CAZANE si MASINI) BARACA DIN TABLA ONDULATA CLADIREA 5535-AT.MEC. CLAD 5124 CLADIREA 5120 CL.CASA POMPELOR si PERS.SUPR. CL.CENTRALEI NOI(C.R12) CL.POST TRAFO(TURN RACIRE CLADIRE NR.5232/1 ATELIER MECANIC BARACA PT MASINISTI APA CABANA BARAJ UCEA MARE CASA BARAGISTI SIMBATA CASA BARAGISTI VISTISOARA CASA FILTRE MARI CL.5112 CASA FILTRE MICI CL5111 CLAD ATELIER HIDRO si TOPO CLADIRE CASA FILTRELOR APA CLADIRE CASA FILTRELOR APA CLADIRE PRIZA CAPTARE BRESCIOA CLADIRE PRIZA CAPTARE LISA CLADIRE PRIZA CAPTARE POJORTA CLADIRE PRIZA CAPTARE VISTEA M CASA DE REGLARE GAZ METAN CLAD POST TRAFO CLAD ST REACTIVI si LAB CLADIRE POST TRAFO CLADIRE CU PLANSEU BETON BARACA MET.NAT.MEC.ELECTRICE BARACA METALICA
Destinatia
52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85
Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Ucea Ucea Simbata Vistea Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Breaza Lisa Pojorta Vistea Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta
PIESE SCH PIESE SCH PIESE SCH PIESE SCH PIESE SCH INTRETINERE INTRETINERE TERMO TERMO TERMO TERMO TERMO BOBINAJ HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO GAZ METAN APE REZID APE REZID APE REZID AMA TRANSPORT TRANSPORT
20 20 15 20 10 10 10 15 10 10 10
17
SC VIROMET SA
Nr. Crt 86 87 88 89 90 91 92 93 94
Amplasare Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Supr. Constr (mp) 56 58 190 776 137 224 460 969 927 Supr. Desf. (mp) 56 136 190 776 137 224 460 3015 2656 Vechime ani 27 35 13 62 49 49 53 50 52 Grad Uzura % 10 10 10 15 10 10 10 10 10
Denumire BARACA METALICA CLADIRE ATELIER CLADIRE+PLATF.CFU DEPOU REMIZA PTR. LOCOMOTIVA GRUP SOCIAL-AVERTIZOR INCENDIU CLADIRE 5335/1+1 AVERTIZOR INC CLADIRE 5465 GR.SOCIAL CLADIRE ADMINISTRATIVA+7AVERTI CLADIRE5460(PALAT ADTIV78 AVE
Destinatia TRANSPORT TRANSPORT CFU CFU CFU A-TIV A-TIV A-TIV A-TIV
1.4. Descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului afectabile prin accidente (biserici, scoli, spitale, alte locuri publice, monumente, constructii pentru alimentarea publica cu electricitate, gaz, telefon, locuri publice de intalnire)
SC Viromet SA este amplasata in intravilanul orasului Victoria spre sud, la o distanta de 2 Km pe un platou la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, intre paraurile Corbisor ( la est) si Ucea Mare (la vest). Cele mai apropiate asezari umane sunt: orasul Victoria, satele Vistea de Sus, Arpasul de Sus, Sumerna, Vistea de Jos, Ucea de sus, Ucea de Jos, Corbi., Arpasul de Jos. Informatii privind amplasarea in teritoriu a societatii sunt date in Plan nr. 2902/1: Amplasamentul obiectivului. Planul mai contine informatii despre amplasarea in teritoriu a riveranilor (orasul Victoria, satele Vistea de Sus, Vistea de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Corbi, Sumerna, Arpasul de Sus, Arpasul de Jos precum si a societatilor comerciale SC PUROLITE SRL , SC, PIROCHIM SA, SC SPAROMEX SA, si despre raurile si caile de acces din zona. Zone locuite Zonele locuite adiacente teritoriului din jurul societati, pe o raza de aproximativ 10 km sunt urmatoarele: Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv , la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de cca. 1,5 km, cu 200 locuitori comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de cca. 1,5 km, cu 100 locuitori sat Ucea de Sus - aflat la nord, la o distanta de cca. 6 km sat Ucea de Jos - aflat la nord, la o distanta de cca. 9 km de obiectiv sat Vistea de Sus aflat la nord -est , la o distanta decca. 5,2 km H&S ECO CONSULT 2008 18
SC VIROMET SA
sat Vistea de Jos aflat la nord - est , la o distanta de cca.10 km sat Corbi aflat la nord , la o distanta de cca. 8,4 km sat Arpasu de Sus situat la vest la o distanta de cca.7,5 km sat Arpasul de Jos situat la nord vest la o distanta de cca.10,6 km sat Dragus situat la est, la o distanta de cca.8 km statiunea Sambata situata la sud -est la o distanta de cca.8,5 km Toate centrele locuite sunt figurate pe Planul topografic al teritoriului. Centre vulnerabile
a)
Oras Victoria Liceul teoretic I.C.Dragusanu (1100 persoane) Grup scolar de chimie (600 persoane ) , Centru de protectie minori (100 persoane ) Gradinitele nr. 1 si nr. 2 ( 200 persoane ) Spitalul orasenesc ( 200 persoane ) Biserici : - Biserici ortodoxe parohiale nr. 1 si nr. 2 ( 400 persoane ) - Biserica penticostala ( 50 persoane ) - Biserica adventista ( 50 persoane ) Piata agro-alimentara ( 100 persoane ) Baza sportiva ( 1000 persoane ) Baza agrement VIROMET ( 2000 persoane ) Ucea de Sus Scoala Generala Cls.I-VIII ( 100persoane ) Gradinita ( 20 ) Biserica ortodoxa ( 30 persoane ) Ucea de Jos Scoala Generala Cls.I-VIII ( 100persoane ); Gradinita ( 30 ); Biserica ortodoxa ( 50 persoane ); Corbi Biserica ortodoxa ( 20 persoane ) Vistea de Sus Scoala Generala Cls.I-IV ( 50 persoane ) Gradinita ( 10 ) Biserica ortodoxa ( 30 persoane ) Vistea de Jos scoala Generala Cls.I-VIII ( 50persoane ) Gradinita ( 10 ) 19
- Scoli : b)
c)
d)
e)
f)
SC VIROMET SA -
Biserica ortodoxa ( 30 persoane ); Sumerna
g.
h.
Arpasul de Sus scoala generala clasele 1 4 ( 70 persoane ) ; scoala generala clasele 5 8 ( 100 persoane ) ; gradinita ( 70 persoane ), 2 biserici ortodoxe a cate 350 persoane fiecare ; 2 biserici adventiste avand capacitatea de 150, respectiv 100 persoane ;
i. Arpasul de Jos - scoala generala clasele 1 4 ( 60 persoane ) ; - scoala generala clasele 5 8 ( 90 persoane ) ; - gradinita 50 persoane - 2 biserici ortodoxe avand capacitate 400 persoane, respectiv 250 persoane ;
j. Dragus - scoala generala clasele 1 8 (70 persoane); - gradinita 50 persoane; - 2 biserici ortodoxe avand capacitate de 400 persoane, respectiv 100 persoane.
20
SC VIROMET SA
Amplasarea n zona a SC VICTORIA SA
21
SC VIROMET SA
Nota: Numarul de persoane s-a estimat la valori maxime existente in 2007 Toate centrele vulnerabille sunt marcate pe planul nr. 2902/9.
1.5. Instalatii invecinate care pot provoca accidente

Pe platforma industriala pe care este amplasata unitatea se gasesc mai multe instalatii care pot provoca accidente. Acestea instalatii fac parte din urmatoarele unitati:
Nr. crt. 1 2 3 Unitati economice apropiate PIROCHIM SPAROMEX PUROLITE Instalatiile care pot provoca accidente Depozite de munitii Depozit de explozibili Pericol de incendiu, substante toxice,
Situare Est Est Nord Vest
1.6. Cai de acces principale si cai de acces importante pentru fortele de interventie in caz de incendiu
Cea mai importanta cale de acces spre zona amplasamentului este drumul european E 64 (drumul national DN 1) Bucuresti Brasov - Fagaras Sibiu. Cai de acces Accesul pe amplasamentul SC Viromet SA se realizeaza din DJ 105 P Ucea de Jos Victoria. In planul obiectivului 2902/1 este prezentat situatia privind amplasarea obiectivelor (ORS-uri, depozite, rampe de incrcare-descrcare) pe teritoriu societtii si a cilor de acces in interiorul amplasamentului. Drumurile de acces sunt betonate sau asfaltate iar la fiecare intersectie exista indicatoare de directionare ctre obiective.
1.7. Date meteorologice (frecventa precipitatiilor, a inghetului, a cetii, puterea si directia predominanta a vantului, clase de stabilitate, temperaturi maxime si minime)
In general, clima judetului Brasov are un specific temperat continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. H&S ECO CONSULT 2008 22
SC VIROMET SA
Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 0 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 0 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm / an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest / nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s conform Rozei vanturilor prezentata in anexa. Datorita pozitiei sale geografice, depresiunea Fagaras prezinta o aerisire mai slaba, de aceea iarna aerul este rece, favorizand inversiunile termice: Temperatura medie anuala a aerului este de 7,6C, Temperaturile medii pentru lunile de iarna sunt de -4 C Temperatura maxima absoluta a fost de 37C in luna august Temperatura minima absolute atinse au fost de -33,8 C Din punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala moderata, cu urmatoarele caracteristici: Numarul anual de zile senine: Durata de stralucire a soarelui: Numarul anual de zile acoperite: < 60 zile; 2.000 2.100 h / an; 100 120 zile .
Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an. In zona obiectivului, valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 600700 mm pe an. Din aceasta cantitate de apa, cca. 450 500 mm se evapora si numai 30% din apa care participa la scurgerea superficiala se infiltreaza in sol. Nivelul apei subterane este influentat de regimul hidrodinamic al raurilor din zona, precum si de cantitatea de precipitatii cazuta pe amplasament. Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimile la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile/an .
1.8. Date geologice si hidrografice (geologia amplasamentului, date seismice, caracterul suprafetei si a apei subterane)
Date geologice Relieful judetului Brasov prezinta in amanunt o mare complexitate morfologica si morfogenetica, ca rezultat al unei indelungate evolutii in functie de loc si timp pe un fundament de geosinclinal carpatic si pe variate structuri geologice. Analiza indicilor morfometrici indica existenta unor complexe naturale materializate in trei trepte majore de relief. H&S ECO CONSULT 2008 23
SC VIROMET SA
Din punct de vedere geologic, amplasamenetul studiat se inscrie in zona de sud a unitatii morfostructurale cunoscuta sub numele de Depresiunea Fagarasului. Amplasat in imediata aperopiere a zonei de contact dintre fosa depresionara a Fagarasului si versantii nordici ai muntilor cu acelasi nume, in perimetrul cercetat, fundamentul geologic este constituit din sisturi cristaline, avand in compozitie mica sericit si clorit afectate de metamorfism de epi si metazona. Placat peste fundamentul stancos, se gasesc masive depozite coluvial deluviale, rezultate in urma proceselor de dezagregare fizica si alterare chimica a rocii de baza, precum si de eroziunea si transportul efectuat de torentii care au drenat versantii nordici ai Muntilor Fagaras. Cercetarile geologice si geotehnice executate in zona au stabilit ca pe amplasament si in zona acestuia nu se gasesc depuneri de mal, turba, saruri solubile sau alte fenomene naturale din categoria golurilor carstice, caverne, etc. Date geomorfologice Tipurile de sol din zona, caracteristici Cercetarile mineralogice si petrografice efectuate asupra subsolului judetului Brasov arata ca aici zacamintele de minereuri sunt mai putine, dar rocile utile se afla in cantitati nelimitate si sunt raspandite pe toata suprafata judetului. Rezervele de roci utile sunt de diferite categorii: calcare, dolomite, marne, gresii, nisipuri si tufuri. In zona obiectivului studiat, terenul este neproductiv datorita tipului de sol care este Litosol; acesta, prin natura sa este usor degradabil, cu stratul fertil foarte subtire si o cantitate totala de humus foarte redusa, volumul edafic mic, datorita prezentei scheletului ( 70%). Terenul pe care s-a construit platforma industriala VIROMET prezinta denivelari si o sensibilila panta de inclinare de la sud catre nord. Fundatiile constructiilor s-au incastrat in terenul natural. Date geotehnice Stratificatia terenului de suprafata Prospectiunile executate in perimetrul cercetat au stabilit ca grosimea stratului de pamant vegetal este de 0.2 0.5 m. Sub stratul vegetal se gaseste un strat de argila galbuie plastic vartoasa, care se extinde pana la 3,00 3,30 m, unde se patrunde formatiunea aluvionara alcatuita din bolovanis si pietris, cuprins intre masa de nisip argilos cafeniu roscat. Elementele de bolovanis cu dimensiunile cuprinse intre 15 20 cm, sunt de forma rulata sau colturoasa, procentul acestora in masa de nisip fiind de 15 40%, uneori crescand pana la 70% si apar blocuri de 60 80 cm. Aceasta formatiune aluvionara cu grad de indesare avansat este extinsa pana la 7 15 m. H&S ECO CONSULT 2008 24
SC VIROMET SA
Adancimea de inghet Conform STAS 6054/77, in zona amplasamentului obiectivului analizat, adancimea maxima de inghet este de 1,10 m. Zonarea seismica Potrivit normativului P 100 / 1 - 2006 in calculul seismic perimetrul cercetat se incadreaza in zona seismica D avand intensitatea seismica I = 7, coeficientul ks = 0,16, perioada de colt Tc = 0,7 s si ag = 0,20. Incadrarea terenului conform TS / 988 Incepand de la suprafata exista 0,2 0,5 m pamant vegetal, dupa care terenul pe care se afla fundatiile se incadreaza in categoria teren foarte tare. Amplasamentul batalului se suprapune zonei de campie piemontana avand fundamentul constituit din sisturi cristaline peste care s-au depus masive acumulari de argila in care se gasesc inglobate fragmente de sisturi. In perimetrul studiat au fost executate foraje de studiu care au permis evidentierea litologiei terenului de fundare. De asemenea, din forajele de studiu au fost recoltate probe pe baza carora s-au stabilt caracteristicie fizico-mecanice ale terenului. Amplasamentul depozitului de deseuri industriale ( batal ) situat in zona Statiei de epurare, in vecinatatea vestica a paraului Corbul Ucii, litologia terenului de fundare este urmatoarea: - la suprafata apare un strat de argila prafoasa avand 2,5 m grosime in partea de vest. Grosimea stratului de argila scade catre est ajungand la 1,5 m. - sub stratul de argila prafoasa de la suprafata se dezvolta un orizont masiv de pietris din sisturi cristaline avand interspatiile umplute cu argila prafoasa cu grad ridicat de compactare si permaeabilitate redusa (4,4 x 10-5 cm/s). Caracteristicile fizico-mecanice ale argilei sunt urmatoarele: - indicele de consistenta: 0,8 - indicele de plasticitate: 35% - greutatea volumetrica: 1,9 KW/mc - unghiul de frecare interna: = 260. - coeziunea C = 20 KPa. - coeficientul de filtratie: K = 3 x 10-7 cm/s. In studiul geotehnic intocmit de Proiect Brasov S.A. se recomanda ca la realizarea sapaturilor pentru bataluri, panta de taluz sa fie egala cu 550 pana la adancimi de 5m si de 450 pentru adancimi mai mari de 5 m. Studiul geotehnic mentionat, precizeaza ca amplasamentul batalului nu este afectat de reteaua hidrografica din zona. In privinta regimului apelor subterane, panza freatica se intalneste la 15 20 m adancime. H&S ECO CONSULT 2008 25
SC VIROMET SA
Date hidrologice si hidrogeologice Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Brasov este relativ bogata, densa, bine organizata si cu debite ridicate in toate anotimpurile anului. Majoritatea raurilor mai mici din arealul judetului Brasov sunt colectate de raul Olt, care strabate partea de nord vest a judetului Brasov pe o distanta de circa 210 km, intre Lunca Calnicului (la limita cu judetul Covasna) si comuna Ucea (limita cu judetul Sibiu). Debitele raurilor din zona: - Ucea Mare: 840 mc/h; - Corbul Ucii: 632 mc/h; - Vistea Mare: 1.530 mc/h. Amplasamentul este drenat de paraul Corbul Ucii (care il traverseaza). Albia paraului este bine conturata, cu adancimea medie de 2,5 m. Pana in prezent nu s-au produs fenomene de inundatii datorita regularizarii lui si/sau datorita bazinului de receptie mic si impadurit. Zona fiind de munte se caracterizeaza prin ploi reci si dese, Q = 24 l/mp. care se strang in ape de suprafata cu caracter slab acid, dirijate la canalizarea conventional curata. Apa subterana Amplasamentul nu este afectat de nici un fel de artera hidrografica sau de torent, iar nivelul panzei freatice se gaseste la adancimi ce depasesc 1020 m. Apele provenite din precipitatii nu se infiltreaza si nu se acumuleaza in roci intrucat formatiunile existente din startificatia terenului permit o buna drenare a acestor ape catre adancime.
1.9. Teritorii ecologice special ocrotite

Victoria este un oras in judetul Brasov, situat la poalele Muntilor Fagaras. La 30 de km de municipiul Fagaras si la 100 kilometri de municipiul resedinta de judet, Brasov. Fabrica Viromet se invecineaza cu doua situri protejate: ROSPA0098 Piemontul Fagaras si ROSCI0122 Muntii Fagaras. Teritoriul sitului SPA Piemontul Fagaras se intinde pe judetul Brasov, pe aria administrativa a Municipiului Fagaras si comunelor: Dragus (51 %), Harseni (39 %), Lisa (60 %), Recea (43 %), Sambata de Sus (41 %), Sinca Noua (22 %), Sinca Veche (52 %), Ucea de Jos (17 %), Victoria (45 %), Vistea de Sus (22 %). Padurile sunt administrate pe judet. Suprafata sitului SCI Muntii Fagaras ocupa o parte din judetul Brasov dupa cum urmeaza: Dragus (42 %), Harseni (58 %), Lisa (55 %), Recea (48 %), Sambata de Sus (50 %), Sinca Noua (5 %), Sinca Veche (35%), Ucea de Jos (39%), Vistea de Sus (29%), Zarnesti (17%).
26
SC VIROMET SA
Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant este deal si munte.
ROSCI0122 Muntii Fagaras a fost declarat sit de importanta comunitara datorita biodiversitatii si habitatelor care caractrerizeaza muntii Fagaras. Acest sit cuprinde urmatoarele:
Tipuri de habitate:
3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane; 3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane; 3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane; 4060 - Tufarisuri alpine si boreale; 4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium; 4080 Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix; 6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios; 6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase; 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin; 6520 - Fanete montane; 7240* - Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Paduri medioeuropene de fag din CephalantheroFagion; 9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene; 91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto- Fagion); 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea). Specii de mamifere: 1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1361 - Lynx lynx (Ras); 1324 - Myotis myotis (Liliac comun); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava); 1354* - Ursus arctos (Urs brun). Specii de amfibieni si reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic). Specii de pesti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioaga); 1163 - Cottus gobio (Zglavoc); 2484 Eudontomyzon mariae (Chiscar de rau); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc). Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4057 - Chilostoma banaticum; 1065 Euphydryas aurinia; 1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea); 1060 - Lycaena dispar; 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenusiu); 1037 - Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita (Carabus); 4054 Pholidoptera transsylvanica (Cosasul H&S ECO CONSULT 2008 27
SC VIROMET SA
transilvan); 4021* - Phryganophilus ruficollis (Gandac); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag); 1927 - Stephanopachys substriatus (Gandac)
Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopotel); 1393 - Drepanocladus vernicosus; 1898 Eleocharis carniolica; 1903 - Liparis loeselii (Mosisoare); 1389 - Meesia longiseta; 4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuta de munte); 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gatului). Din punct de vedere al sitului de protectie avifaunistica (ROSPA0098 Piemontul Fagaras) teritoriul sitului este amplasat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal in acelasi timp bareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud spre nord, prin frecarea de pantele muntilor in actiunea descendenta spre nord, astfel incat la temperaturile din zona depresiunii Fagaras este mai ridicata decat normal. Reteaua hidrografica este bogata, alcatuita din numeroase rauri si afluenti ai acestora, varsandu-se in Olt. Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras. Habitatele sunt foarte variate (culturi teren arabil, pasuni, alte ternuri arabile, paduri de foiase, paduri de conifere, paduri de amestec, vii si livezi, alte terenuri artificiale localitati, mine, paduri in tranzitie). Flora este bine reprezentata, fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanetele umede peste 450 specii. Padurile de fag din Muntii Fagaras cu intinsa zona deschisa semi-naturala de la poalele muntilor ofera o combinatie de habitate ideale pentru multe specii de pasari. Padurile adapostesc efective semnificative din doua specii de ciocanitori, huhurez mare, doua specii de muscari. Aici cuibaresc si speciile de rapitoare si barza neagra care isi cauta hrana pe zonele deschise de la poalele muntilor, la fel ca barza alba. Fanetele, pasunile si terenurile agricole de aici gazduiesc o populatie semnificativa de ciocarlie de padure si de cristel de camp. In formularul standard Natura 2000 sunt descrise urmatoarele specii de pasari: Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus martius, Picus canus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius minor, Tetrao urogallus.
28
SC VIROMET SA
2. DESCRIEREA GENERALA A OBIECTIVULUI Prezentarea generala a obiectivului

Forma de proprietate: societate cu capital integral privat din luna iunie 2002 prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de catre INTERAGRO BUCURESTI. Structura actuala de personal este prezentata in tabelul de mai jos: Nr. SECTIE / SERVICIU TESA MAISTRI MUNCITORI TOTAL 1. Director general 1 1 3. Compartiment Legislativ 1 1 4. Serviciul Resurse Umane 8 8 5. Comp. Audit intern 1 1 6. Comp. Documente clasificate 1 1 7. Serviciul SIPP 5 5 8. Serviciul PAGS 6 1 57 64 Total 23 1 57 81 9. Sef Depart. Calitate-Mediu 1 1 10. Birou Management Calitate 2 2 11. Serv. Monitorizarea Calitatii 4 17 21 12. Laborator metrologie 2 2 13. Birou Protectia Mediului 2 2 Total 11 17 28 14. Director Economic 1 1 15. Serv. Financiar 6 6 16. Birou Tehnol. Informatiei 3 3 17. Serv. Contabilitate 7 7 18. Serviciul Marketing - Vanzari 5 2 7 19. Serviciul Achizitii 5 2 7 20. Serviciul Transporturi 3 31 34 Total 30 35 65 21. Director Tehnic- Productie 1 1 22. Serviciul Tehnic-Productie 7 7 23. Sectia Cercetari 3 8 11 24. C.Pr. Metanol 9 9 86 104 25. C.Pr. Rasini 7 12 91 110 26. C.Pr. Mase Plastice 1 2 4 7 Total 28 23 189 240 27. Director MEA 1 1 28. Sectia Termoenergetica 7 10 46 63 29. Sectia Electro-AMA 2 3 27 32 30. C.Pr. Hidro 4 4 48 56 31. Sectia M.R.V.M. 3 3 26 32 32. Sectia Control Instalatii 3 3 33. Serviciul MEA - Investitii 4 4 Total 24 20 147 191 Total angajati 116 44 445 605 H&S ECO CONSULT 2008 29
SC VIROMET SA
Obiect de activitate: Profil de activitate: Categoria de activitate, conform anexei 1 a Ordonantei de Urgenta nr.152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006. Societatea fabrica produse chimice de baza, cod Caen 2414, si are ca obiect de activitate producere si comercializare de substante chimice organice obtinute prin chimizarea gazului metan (metanol, formaldehida, hexametilentetramina, paraformaldehida, metilal, biocombustibil din uleiuri vegetale, rasini ureoformaldehidice, rasini fenolice, rasini melaminice); substante chimice anorganice (solutie amoniacala 25%), prelucrarea polietilenei, polipropilenei si politetrafluoretilenei, precum si activitati conexe (alimentare cu apa, colectare si epurare ape uzate, producere de agent termic cat. IV.4., intretinere si reparatii, transport intern, proiectare de echipamente, utilaje, modernizare si retehnologizare Instalatii existente). Activitati IPPC Sectia Metanol: - Instalatia Metanol IV si Instalatia Metanol III; - Instalatia NG1000; Sectia Rasini: - Instalatia Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V; - Instalatii pentru fabricarea rasinilor ureoformaldehidice tip URELIT; - Instalatii pt. fabricarea rasinilor ureoformaldehidice tip ADEZIV clasa E1; - Instalatii PRECONDENSAT UF80, UF70; - Instalatie pentru fabricarea rasinilor melaminice VIMEL; - Instalatie pentru fabricare intaritori; - Instalatie pentru fabricare metilal; - Instalatie pentru fabricare hexametilentetramina; - Instalatie producere paraformaldehida; - Instalatie pentru fabricarea esterilor metilici vegetali. - Instalatie producere apa amoniacala; Centrala termoelectrica (CET).
Activitati direct legate tehnic: Receptia si depozitarea materiilor prime (depozit materii prime lichide si solide); Depozite produse finite; Sector Mase Plastice; Instalatii de microproductie; CPr Hidro - Statia de epurare si Sector Ape.
30
SC VIROMET SA Activitati anexe:
- Sector Electro-AMA; - Atelier piese de schimb; - Sector transporturi; - Serviciul C.T.C.; - Birou Protectia Mediului - Laborator analize ape si aer; - Serviciu Intern de Prevenire si Protectie - Activitati administrative; - Depozit de deseuri (batal); - Dispensar uzinal; - Serviciu privat pentru situatii de urgenta Activitati ce urmeaza a fi dezafactate, nu fac obiectul instalatiei IPPC, dar se afla pe amplasament,: - Instalatia Oxigen II; - Instalatie Metanol II - Instalatie de producere rasini fenolice FENOLIT; - Instalatii pentru fabricare bicarbonat de amoniu; - Instalatii pentru producerea Nitrocelulozelor; - Instalatie pentru producerea acidului azotic concentrat; - Instalatie pentru producerea acidului sulfuric; - Instalatie pentru producerea de rasini alchidice; - Instalatie pentru producerea de alcool furfurilic (gr. Azot); - Halda de cenusa de pirita. Conform Hotararii C.S.A.T. nr. 149/15.11.2001, sanctionata legislativ prin HG nr. 191 / 2002, vor fi dezafectate instalatiile care au apartinut sectorului productiei de aparare din VIROMET: instalatie pentru fabricarea oleumului, acidului sulfuric tehnic si pentru acumulator, sulfit de sodiu, instalatie pentru fabricarea acid azotic concentrat si diluat, instalatie pentru fabricarea nitrocelulozelor destinate productiei speciale. Organizare interna: Activitatea productiva in cadrul S.C. VIROMET S.A. este asigurata in flux continuu, se lucreaza in 3 schimburi de cate 8 ore. Activitatea serviciilor de specialitate se realizeaza la program de 8 ore / zi in schimbul I ( sambata si duminica liber ) Pentru unele activitati productive se lucreaza cu program redus, in schimburi de 6 ore, program continuu (24 h/zi) la instalatiile Hexametilentetramina, Paraformaldehida, compresoare instalatia Metanol IV. Unitatea este structurata pe centre de profit , sectii si servicii : CPR Metanol, CPR Rasini , H&S ECO CONSULT 2008 31
SC VIROMET SA
CPR Mase plastice, Sectia Cercetare, Sectia Termoenergetica, Sectia Electro-AMA, Sectia Mecanica Intretinere, CPR Hidro, CPR Revalmat. Serviciul PAGS; Serviciul Contabilitate, Serviciul financiar, Serviciul RUA, Serviciul Investitii MEA; Serviciul Control instalatii; Serviciul Tehnologia informatiilor Autorizari: S.C. VIROMET S.A. Victoria detine urmatoarele autorizatii:
Autorizatie/ certificare Certificat de inregistrare Cod Unic de Inregistrare si anexe la CUI privind autorizarea activit. Autorizatie PSI Numar Activitatea/ substanta autorizata Organisme emitente
Seria A238621 1126350
Activitatea principal 2414- fabricarea de produse chimice de baz
RC Brasov
742605/ 10.06.2002
Sediu administrativ
Autorizatie de functionare sanitara Autorizatie de protectie a muncii 3930/19.06. 2002. SB 50 / 06.11.2006 Reactualiz. 21 11 2007, valabila pana in 21 11 2017
produse chimice organice si anorganice de baza
Min. Int.- Gr. Pomp. Tara Barsei Inspect. de Politie Sanitara si Medicina Preventiva a Municipiului Brasov Insp. Teritorial de Munc BV
produse chimice organice si anorganice de baza Activitati IPPC:
Autorizatie Integrata de Mediu
Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza, cum ar fi: b) hidrocarburi ce contin oxigen,
ARPM Sibiu
32
SC VIROMET SA
Autorizatie/ certificare
Numar Activitatea/ substanta autorizata precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, Rasini epoxidice. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza, cum ar fi: c) baze hidroxid de amoniu (apa amoniacala). Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri /zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte. Activitati direct legate tehnic de activitatile IPPC. 928/ 23.08.2004 535/21.03. 2003 recuperarea si valorificarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile comert cu ridicata al deseurilor si resturilor taierea si rindeluirea lemnului; fabricarea ambalajelor din lemn; fabricarea echipamentelor industriale productie de aparatura si instrumente de masura , verificare si control; comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi; transportul pe cale ferata; Captarea, tratarea si distributia apei Organisme emitente
Autorizatie de Mediu 54/ 29.01 2007
APM Brasov
Autorizatie de Mediu Autorizatia de Gospodarire a Apelor Autorizatie privind gazele cu efect de sera
SB 47 din 21.02.2007 292/30 10 2007
APM Sibiu Directia Apelor Olt Rm Valcea
Privind activitatea de alimentare cu apa si evacuare ape uzate, cu valabilitate pana la 30. 10.2017
9/27.12. 2006 3881/ 23.06.2005
Activitati din domeniul energetic Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare bauturi si tutun
ARPM Sibiu
Autorizatie de functionare
Primaria Victoria
33
SC VIROMET SA
Autorizatie/ certificare
Numar 0002491/ 3.08.2004 1013/20.11. 2005 5126/21.03. 2006 1016/20.11. 2005 Activitatea/ substanta autorizata Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice acid sulfuric eter etilic acid clorhidric Toluen Acetona Min. San. Publice permanganat de potasiu operatiuni cu metale pretioase,aliaje ale acestora 0002491/03 .08.2004 Sistem de Management de Mediu 024 M/22.08. 2006 Sistem de Management al Calittii AEROQ Bucuresti Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ANSPCP Organisme emitente AN PC
Autorizatii pentru operatiuni cu precursori
1015/21.11 2005 1014/20.11. 2005 2380/48588 / 21 09 2006
Autorizatie pentru operatiuni cu metale pretioase,aliaje ale acestora Certificat privind Managementul Mediului, conform ISO 14001/2005,EN ISO 14001/2004 Certificat privind Managementului Calitatii, conform ISO 9001/2000 Certificat privind Managementului SSO, conform OHSAS 18001/2004 Certificat de conformitate si Licent pt utilizarea certificatului
730 /22.08.2006
AEROQ Bucuresti
Sistem de Management al Snttii si Securittii Ocupationale 056 S / 22.08.2006 Conformitate produse : 177/ 15.08.2005
Metanol,Formaldehid, Hexametilentetramin, Paraformaldehid
AEROQ Bucuresti
AEROQ Bucuresti
34
SC VIROMET SA
Autorizatie/ certificare Certificat de conformitate si Licent pt utilizarea certificatului Certificat de conformitate si Licent pt utilizarea certificatului Autorizatie de antrepozit fiscal Autorizatie RO INGRASAMANT Certificat de omologare
Numar Activitatea/ substanta autorizata Conformitate adezivi KV 110 U, Adeziv G, Precond UF 80 , Urelit R Urelit P, Urelit IS, Vimel M911 Organisme emitente AEROQ Bucuresti
178/ 15.08.2005
2708/ 15.05.2007 RO 0109708 PP01/ 22.06.2007 398/16.03 2007
Biocombustibil pentru motoare diesel
RAR-OPC Bucuresti
Biocombustibil pentru motoare diesel
MEC
NITROFORM 38 P
MAPDR
POA 0102-07
Ambalaj tip butoi cu capac nedemontabil
IPROCHIM Bucuresti
Aviz sanitar
MM 579/ 29.07.2005
Pentru fabricare , comercializare si utilizare formaldehid
Min.Snttii si Fam.
Atestat pentru conformitate fitosanitar
Bv 022/ 10.11.2005
Pentru fabricarea ambalajelor din lemn Dezafectarea instalatilor din cadrul sectorului acizi al productiei de aparare Pentru producerea de energie electric
MAPDR
Acord de mediu
Nr.40 / 07.08.2003
APM Brasov
Licent
Nr.1774 / 18.05.2005
ANRE
Licent
Nr.1775 / 18.05.2005
Pentru producerea de energie termic
ANRE
35
SC VIROMET SA
2.1.Descrierea instalatiilor si activitatilor de pe amplasament In principal, societatea comerciala VIROMET produce si livreaza atat pe piata interna cat si la export o gama larga de substante chimice organice, produse din mase plastice, obiecte sanitare din placi acrilice etc. In Planul nr.2902/2 : Infrastructura amplasamentului este prezentata situatia privind amplasarea obiectivelor ( instalatii, depozite, rampe de incarcaredescarcare, statii electrice, depozit carburanti, statia de tratare ape uzate, etc.) pe teritoriul unitatii. Activitatea de productie a fost impartita in Centre de profit / sectii / instalatii, dupa cum urmeaza: a. Instalatia Metanol Este amplasata in zona cntral nordica a platformei industriale VIROMET, in imediata vecinatate a portii principale de acces a personalului. La partea nordica se afla statia interna de cale ferata, la vest se invecineaza cu drumul principal de acces a instalatiilor din VIROMET si cladirile : Cladirea Poarta acces personal, SIPP, biblioteca tehnica; Dispecerat, Statie 110 kV, Laborator Central ( CTC, Cercetari ) La est este bordata de gardul care delimiteaza limita de proprietate cu SC PIROCHIM SA, la sud este situata fosta instalatie Metanol II care in prezent este in curs de dezafectare. Metanolul se fabrica din gazul de sinteza obtinut prin cracarea gazului natural cu vapori de apa pe catalizator de nichel. Fazele procesului tehnologic: Preparare gaz sinteza Alimentarea cu gaz metan a instalatiei se face de la reteaua nationala de gaze naturale, preluarea din retea fiind realizata prin intermediul unei Satii de reglare. In instalatie, gazul metan intra intr-un separatorul cu demister unde se retin impuritatile mecanice, dupa care se ramifica in doua circuite: circuitul de combustie circuitul tehnologic
Traseul de gaz metan de combustie Traseul de gaz metan de combustie se desparte de traseul de gaz tehnologic dupa separatorul cu demister, dupa care se ramifica in alte doua trasee: gaz metan de combustie pentru reformer; gaz metan de combustie pentru Kellogg. Reglarea debitului de gaz metan pentru arzatoarele de la reformer, se realizeaza de la tabloul de comanda sau de la panoul local.
36
SC VIROMET SA
Arzatoarele de la reformer sunt alimentate cu aer preincalzit, iar celelalte arzatoare (convectie + cazan auxiliar) sunt de tipul autoaspiratie aer. Traseul Gazului metan tehnologic Gazul metan tehnologic este comprimat cu ajutorul unui turbocompresor, este trecut prin reactorul de hidrogenare, umplut cu catalizator de Co Mo , unde are loc trecerea sulfului organic in sulf anorganic. Urmeaza desulfurarea, operatie care are loc in doua desulfuratoare unde se retine H2S pe o masa absorbanta de ZnO. Gazul metan desulfurat este amestecat cu abur , dupa care este preincalzit intr-un preincalzitor si introdus in tuburile de cracare. Aici pe un catalizator de Ni, are loc descompunerea gazului metan. Gazul tehnologic rezultat trece prin liniile de transfer la un sistem complex de recuperare a caldurii, iar gazele arse trec in zona de convectie. Sistemul termic Apa demineralizata este preincalzita cu gazul de sinteza si apoi intra in degazor. In drumul spre degazor apa este degazata prin aducerea ei in stare de saturatie. Apa degazata este tratata cu hidrat de hidrazina in vederea corectarii pHului si eliminarea urmelor de oxigen. Sistemul de producere a aburului este compus dintr-un tambur si un sistem fierbator care cuprinde: recuperatoarele, unde agentul de incalzire este gazul tehnologic si cazanul auxiliar unde incalzirea se face cu gaze arse. Aburul de inalta presiune produs serveste la alimentarea turbinelor de antrenare, a compresorului de sinteza si a compresorului de recirculatie, excesul fiind preluat de statiile de reducere racire si trecut pe bara de medie presiune. Aburul de medie presiune este utilizat pentru antrenarea celorlalte turbine din instalatie si ca abur tehnologic. Excesul este preluat de statia de reducere racire si trecut in bara de joasa presiune care se utilizeaza pentru preincalzirea apei, la degazarea apei si la distilare. Comprimarea gazelor Comprimarea gazului metan tehnologic, pentru reformare catalitica se face cu un compresor antrenat de o turbina. Comprimarea gazului de sinteza se face cu un compresor antrenat de o turbina. Recircularea gazului de sinteza si comprimarea lui se face cu un compresor antrenat de o turbina. Gazul comprimat este trimis la coloana de sinteza unde are loc formarea metanolului.. Metanolul brut este evacuat, prin intermediul unui regulator de nivel intr-un evaporator, iar apoi trimis la instalatia de distilare. Produsul final ( metanolul pur) este trimis la rezervorul de metanol pur. Din aceste rezervoare metanolul marfa este trimis la rampa de incarcare cisterne sau la depozitul de metanol R 5000. Exista doua rampe de incarcare a cisternelor cu metanol: rampa situata in zona instalatiei Metanol IV; rampa situata pe linia 5211/1 aflata in partea sudica a ampalsamentului. b. Instalatiile de producere a formaldehidei S.C. VIROMET S.A produce formaldehida pe 5 instalatii; Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V. Instalatiile sunt amplasate pe H&S ECO CONSULT 2008 37
SC VIROMET SA
platforma CPr Rasini care , pe langa aceste instalatii mai cuprinde si instalatiile de fabricare a hexametilentetraminei, paraformaldehidei, rasinilor ureoformaldehidice, metilaliului, VIMEL-ului, etc. Platforma CPR Rasini este situata la nord de instalatiile de producere a metanolului, intr-o zona situata in partea central estica.. Platforma CPr Rasini are urmatoarele vecinatati: La est SC PIROCHIM SA, La sud Statia pilot Cercetari, La vest: instalatii in conservare tinand de fostele capacitati de productie a nitrocelulozelor, La nord garajul auto VIROMET si calea ferata interioara care deserveste zona sudica a platformei VIROMET. Aceste instalatii produc formaldehida la diverse concentratii, in functie de solicitarile proprii sau ale clientilor intre 29% si 60%. Tehnologia se bazeaza pe un procedeu de oxidare a vaporilor alcoolului metilic in amestec cu vapori de apa pe catalizator de argint. Se lucreaza cu exces de metanol. Produsii de reactie sunt condensati dupa care urmeaza procesul de absorbtie in coloane. Faza finala a procesului tehnologic este reprezentata de distilarea produsului rezultand formaldehida la concentratia dorita si alcool metilic care se recircula. Capacitatea fiecarei instalatii este de 55.000 t / an (exprimata in formaldehida cu concentratia de 29%). Instalatiile sunt complet automatizate, conduse centralizat de la un tablou de comanda. Depozitarea se realizeaza in rezervoare de mare capacitate prevazute cu cuve de retentie din beton. Fiecare instalatie este pozata pe o platforma betonata prevazuta cu canalizare de evacuare la canalizarea organica. Instalatiile sunt etanse nepunand probleme de poluare a mediului. Mai mult, aceste instalatii utilizeaza la faza de absorbtie propriul condens rezultat ca urmare a proceselor de incalzire cu abur. c. Sectorul de produse prelucrate din mase plastice Sectorul este amplasat in extremitatea nordica a platformei industriale VIROMET, in zona portii comerciale. Sectia este organizata in patru subsectoare si anume: 1. Prelucrare MASE PLASTICE unde se produc: ambalaje de polietilena: saci, folii, pungi, butoaie, plase; diverse repere injectate: corpuri si accesorii de robinete, cutii modul, cutii si capace RLC, etc.; - tevi de polietilena: 90 si 110. Materiile prime utilizate sunt polietilena si polipropilena. -
38
SC VIROMET SA
2. Prelucrare teflon unde se produc: semifabricate din teflon: bare 5, 150; bucsi ext. max. 870; placi 400 x 400 4 55; 600 x 600 10 40; tuburi ext. max. 107 perete 3 15 dimensiuni in functie de cererea clientului; banda si snururi de teflon nesinterizat; prese finite prelucrate in matrite speciale: garnituri profilate, membrane; alte repere conform cerere clienti. produse finite prelucrate prin aschiere: etansari pentru compresoare fara ungere, compensatori, garnituri plate si profilate, inele o, folii PTFE, alte repere conform cererii clientilor; tesaturi din fibre de sticla impregnate cu teflon. Materiile prime utilizate sunt pudre de teflon pur sau aditivate si dispersii din teflon.
3. Produse placate anticorosiv si placi mari unde se produc: conducte placate anticorosiv cu tuburi teflon si CTR-uri placate anticorosiv cu teflon sau polietilene sau polipropilene; - tronsoane de coloane placate anticorosiv cu folii teflon; - diverse repere deformate din teflon, polietilena sau polipropilena; - robinete sau subansamble de armaturi placate anticorosiv cu teflon, polietilena sau polipropilena confectionate din folii teflon: garnituri plate sau despicate sau matisate de dimensiuni mari (ex. ext. > 200). - confectionate din tesaturi din fibre de sticla teflonata: benzi de lipit saci, benzi tip Reliant, ecluze teflonate, etc. - placi filtru sau lise din PE sau PP sau PEFINM (dimensiuni max. 1.200 x 1.200 x 50 .......... 1.100 x 800 x 10 ...... 80. Materiile prime utilizate sunt: PTFE, FEP, PFA si polietilena si polipropilena; tuburi si folii PTFE. 4. Obiecte sanitare din placi acrilice unde se produc: cazi de baie 1.700 x 750; 1.500 x 700; 1.300 x 700; cazi de dus 80 x 800; 900 x 90 si chiuvete drepte si ovale 590 x 590. Materiile prime utilizate sunt placi acrilice. d. Instalatia pentru fabricarea esterilor metilici vegetali ESTERVI Instalatia este amplasata in partea central vestica a societatii si administrativ apartine de CPR Rasini, avand urmatoarele vecinatati; la vest hala industriala unde seproduc cazile de baie, la est, hala industriala a compresoarelor care au deservit instalatia de producere a acidului azotic concentrat ( in lista de dezafectri ); la sud hala fazei de ardere a amoniacului care tinea de instalatia de obtinere a acidului azotic concentrat; la nord o statie cde transformare a retelei interne de transport a energiei electrice precum si cladirea sectorului AMA. -
39
SC VIROMET SA
Instalatia este compusa din doua cuve din beton cu rezervoarele necesare depozitarii materiilor prime si a produsului finit precum si o structura metalica de sustinere a instalatiei propriuzise formata din reactoare din otel inoxidabil si otel emailat, filtre, schimbatoare de caldura, vase tampon, instalatie de vacuumare, etc. Procesul tehnologic este controlat prin aparatura de automatizare dispusa intr-un tablou de comanda. Instalatia este in intregime amplasata pe o platforma betonata, racordata la canalizarea organica a unitatii. Materiile prime utilizate in cadrul instalatiei ESTERVI sunt: uleiurile vegetale, alcoolul metilic, hidroxid de potasiu sau metilat de sodiu, etc. Produsul ESTERVI este lichid, se ambaleaza si se livreaza in butoaie de tabla sau, dupa caz, in cisterne auto sau CF. In acest sens, instalatia dispune de o rampa de incarcare. e. Instalatia de fabricare a rasinilor melaminice VIMEL Instalatia este amplasata pe platforma CPr Rasini intr-o cladire situata intr-o zona cu platforma betonata. Instalatia este racordata la canalizarea organica VIMEL-ul reprezinta o rasina melamin-formaldehidica utilizata in industria lemnului sau in industria celulozei la obtinerea hartiei de calitate. Materiile prime utilizate la obtinerea acestei Rasini melaminice sunt: melamina, formaldehida, metanol, monoetilenglicol, butanol, lesie de hidroxid de sodiu. Obtinerea VIMELULUI se face ca urmare a unor reactii de policondensare in mediu slab acid a formaldehidei cu melamina, urmata de reactii de esterificare. Reactia se desfasoara in reactor cu functionare discontinua (in sarje). Policondensatul obtinut se supune unui procedeu de concentrare prin evaporare sub vacuum. Produsul finit rezultat este depozitat in rezervoare din otel inoxidabil. Livrarea se face in butoaie din polietilena. f. Instalatia Fenolit (aflata in conservare, urmeaza a fi dezafectata, produsul se fabrica in prezent la Instalatia de microproductie ) Instalatia este amplasata in extremitatea sudica a societatii si, administrativ este componenta a CPR Rasini Fenolitul este o rasina fenol-formaldehidica utilizata in metalurgie prin amestecare cu nisip si un intaritor (intaritor STM) la obtinerea miezurilor de turnatorie. Materiile prime sunt: fenol, formaldehida, silan, lesie de hidroxid de sodiu. Atat materiile prime cat si produsul finit se depoziteaza in rezervoare amplasate in cuve betonate. Instalatia este dispusa pe un schelet metalic, acesta fiind amplasat intr-o incinta betonata protejata prin indiguire cu pereti din beton. Obtinerea fenolitului se face ca urmare a unor reactii de policondensare in mediu bazic a formaldehidei cu fenolul. Reactia se desfasoara in coloane cu functionare continua. Policondensatul obtinut se supune unui procedeu de concentrare prin evaporare sub vacuum. La Statia Pilot Cercetari, reactia are loc discontinuu, in sarje in reactoare emailate. H&S ECO CONSULT 2008 40
SC VIROMET SA
Rasina este apoi supusa unui proces de silanizare, prin introducerea silanului sub omogenizare. Livrarea se face in cisterne auto sau de cale ferata iar pentru micii utilizatori produsul este ambalat in butoaie din tabla. f. Instalatiile de producere a Rasinilor ureo-formaldehidice tip Urelit si tip Adeziv din clasa E1 Instalatiile sunt amplasate pe platforma industriala CPr rasini. S.C. VIROMET S.A. dispune de importante capacitati de producere a unei game diversificate de Rasini ureoformaldehidice (cleiuri), utilizate in special in industria de prelucrare a lemnului, cleiuri din clasa de emisie E 2 si produse moderne, din clasa de emisie E 1. Instalatiile sunt complet automatizate, asigurand o mare productivitate. Tehnologia de fabricatie se bazeaza pe reactia dintre formaldehida si uree, produsul de policondensare rezultat suferind o operatie de concentrare prin evaporare (pentru Rasinile din clasa E 2). Pentru Rasinile din clasa E 1 se utilizeaza formaldehida cu o concentratie de 60% din care, in amestec cu ureea se produce un intermediar: precondensat UF70 care la randul lui este condensat in continuare cu uree, in aceasta situatie nemaifiind necesara operatia de evaporare. Adezivii din clasa de emisie E1 se pot fabrica si utilizand formaldehida de 37 42%, in aceasta situatie dupa policondensare urmeaza o faza de concentrare prin evaporare. h.Instalatie pentru fabricarea Hexametilentetraminei Instalatia se afla amplasata pe teritoriul CPR Rasini. Materiile prime utilizate la obtinerea hexametilentetraminei sunt formaldehida (produsa in cadrul sectiei) si amoniacul gazos. Pentru obtinerea hexametilentetraminei, se barboteaza amoniac in formaldehida. Produsul brut rezultat este concentrat prin evaporare dupa care urmeaza o faza de cristalizare. Hexametilentetramina se separa de apele mume prin centrifugare. Cristalele rezultate sunt uscate in jet de aer cald, produsul finit fiind apoi ambalat si paletizat. Se produce hexametilentetramina stabilizata si nestabilizata. I.Instalatie de producere Paraformaldehida Instalatia este amplasata pe teritoriul CPR Rasini. Tehnologia se bazeaza pe o reactie catalitica de polimerizare a formaldehidei Paraformaldehida rezultata se separa prin centrifugare dupa care se usuca in jet de aer si se ambalaeaza. j. Instalatia de fabricare a metilalului (dimetoxometan) Instalatia este amplasata in partea nordica a platformei CPr Rasini, in imediata vecinatate a instalatiei Formol V. Materia prima necesara producerii metilalului o constituie un amestec de metanol cu formaldehida ( metaform ) preluat din fluxul tehnologic al instalatiei de producere a formaldehidei. H&S ECO CONSULT 2008 41
SC VIROMET SA
Amestecul este supus reactiei in mediu acid (catalizator acid sulfuric), produsul de reactie este distilat si depozitat. k. Instalatie pentru producerea apei amoniacale Apa amoniacala rezulta ca urmare a operatiilor de degazare a cisternelor de amoniac dupa descarcarea acestora. Concentratia produsului este de 25% si rezulta in urma barbotarii amoniacului in apa la operatia de degazare cu azot a cisternelor dupa golire. Facilitatile instalatiei sunt amplasate in partea vestica a VIROMET in imediata apropiere a malului paraului Ucea Mare. i. Instalatii microproductie Sunt amplasate intr-o hala de microproductie unde se obtin unele sortimente de rasini ureoformaldehidice, fenolformaldehidice si intaritori. Amplasamentul este situat la sud de platforma CPr Rasini in imediata vecinatate a paraului Corbisor. La sud se afla calea ferata de acces la rampa de metanol ( linia 5211/1 ) si fosta instalatie de producere a acidului sulfuric, in prezent in curs de dezafectare. l. Depozit oleum / acid sulfuric SC VIROMET SA presteaza contractual pentru SC PUROLITE SRL serviciul de transport cisterne cu oleum / acid sulfuric, descarcare cisterne la rampa proprie, depozitare, incarcare in autocisterne. Pentru depozitare se utilizeaza trei rezervoare verticale din OLC avand cate 100 mc fiecare. Rezervoarele sunt amplasate intr-o cladire inchisa, incalzita in interior. Planseul este placat antiacid. Cladirea este amplasata in partea extremitatii sudice a platformei industriale VIROMET si dispune de o rampa de cale ferata unde se pot descarca cisternele CF precum si o rampa de livrare unde se realizeaza pomparea oleumului in autocisterne. Aceste platforme sunt racordate la canalizarea anorganica. n. Instalatia de fabricare a Rasinilor alchidice ( conservare ) Instalatia este amplasata in partea de vest a platformei VIROMET in imediata apropiere a maluluiparaului Arpasul Mare are ca vecinatati la nord CET iar la sud cladirea Copolimer II.. Rasinile alchidice se utilizeaza in industria de fabricare a lacurilor si vopselurilor. Acestea se formeaza ca urmare a reactiilor dintre uleiuri vegetale, polioli, anhidrida ftalica si anhidrida maleica in mediu bazic. Reactia are loc in reactoare, la temperatura inalta. Instalatia este in conservare urmand a fi dezafectata. o. Centrala electrotermica (CET) Sectia este amplasata in partea centrala a SC VIROMET SA, in partea de vest, in proximitatea paraului Ucea Mare. La sud se afla situata instalatia de producere a rasinilor alchidice iar la nord se afla Laboratorul Central ( CTC + Cercetari )
42
SC VIROMET SA
Centrala electrotehnica (CET) asigura integral necesarul de energie termica si partial necesarul de energie electrica a S.C. VIROMET S.A. Pentru producerea acestor forme de energie, se utilizeaza gazul natural. Pentru activitatile economice pe care le desfasoara, centrala electrotermica detine urmatoarele dotari: 4 cazane de 30 t/h abur de 40 bar, 2 cazane de 50 t/h la 40 bar, 3 turbine condensatie de 3 Mw, 2 turbine cu contrapresiune de 6 Mw, statie de demineralizare, statii electrice de distributie. p. Atelier Piese de schimb Societatea are in componenta un Atelier de confectionare a pieselor de schimb utilizate la reparatiile care se efectueaza la instalatiile proprii amplasat in zona centrala a platformei industriale. Atelierul are in componenta urmatoarele sectoare de activitate: cazangerie, mecanica fina, matriterie, turnatorie, fiind dotat cu masini unelte de o mare diversitate . In cadrul acestui atelier functioneaza si un atelier de debitare material lemnos cu confectionare de matrite si paleti din lemn. Paletii sunt supusi unui proces termic de dezinfectie contra daunatorilor lemnului
2.2.Denumirea si descrierea pe scurt a domeniilor mari de depozitare, instalatii de productie, iesiri in caz de urgenta, locuri de adunare, camere de coordonare a proceselor si indicarea lor in planul de pozitie al uzinei
Activitatile industriale desfasurate pe amplasament cuprind un ansamblu de operatiuni complexe care implica si reactii chimice, in instalatii dotate cu sisteme laborioase de supraveghere si control, ansamblu care implica pe langa factorul tehnic si factorul uman. Toate procesele tehnologice utilizeaza ca materii prime substante chimice din care unele sunt considerate periculoase, care, datorita fluxului continuu sunt aprovizionate in cantitati mari, fiind depozitate in depozite special amenajate care implica un potential factor de risc chimic. Recipientii de capacitate mica care contin substante periculoase (reactivi chimici) se gasesc numai in laboratoarele unitatii. Toate ambalajele de substante sunt marcate cu etichete cu pictograme specifice pentru tipul de substanta periculoasa pe care il contine, in conformitate cu HG 95/2003. Depozitele de substante periculoase sunt amenajate conform cerintelor tehnologice, in apropierea instalatiilor unde vor fi utilizate acestea si nu sunt amplasate in interiorul cladirilor. Principalele spatii de depozitare si cantitatile de substante chimice continute sunt redate in tabelul urmator :
43
SC VIROMET SA Capacitate de stocare [ t ] 200 t Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid

500 mc + 100 mc rezerva
RAPORT DE SECURITATE Stare fizica 6 rezervoare metalice Mod de stocare Conditii de stocare
Perna azot, stropire cu apa, cuva retentie,rezervor transvazare in caz de urgente, ISCIR, manometru pt. presiune, racord la canalizare Cuva retentie, indicator de nivel, racord la canalizare Cuva de retentie, indicator de nivel, izolare termica, 0 serpentina interioara pt. incalzire, temp. de 50 C Cuva de retentie, perna de azot, racire cu apa, indicator de nivel, racord la canalizarea organica, rezervor de rezerva, statie stins incendii cu spuma chimica, racire cu apa astfel incat temp. nu dep.40 0 C.
Nr. Crt
Numar CAS
Localizare
1. 80 t
100 mc
Denumirea substantei periculoase Amoniac lichefiat
7664-41-7
CPr Rasini
2. 50 t
50 mc
1336-21-6
CPr Rasini
3. 11 000 t
15 936 mc Metanol: 3 x 5000 mc 2 x 400 mc Rasini 2 x 68 mc
108-95-2
CPr Rasini
4.
Amoniac, solutie 25 % Fenol 99.5 % Alcool metilic 99.85%
67-56-1
CPr Metanol CPr Rasini
2 rezervoare metalice 2 rezervoare metalice 5 rezervoare din otel 2 rezervoare
5. 1000 t 3 x 250 mc 1 x 200 mc 1500 t 3 x 400 mc Lichid llichid Gaz Lichid 3 rezervoare de otel,
Aldehida formica, 29 %
50-00-0
CPr Rasini
Lichid
4 rezervoare din inox
6.
Precondensat UF-80
50-00-0
CPr Rasini
7. 220 t 2 x 100 mc 1,5 t 0,6 t in conductele de gaz de pe amplasament
Oleum
8014-95-7
CPr Rasini
Cuva de retentie, racord la canalizarea organica, indicator de nivel si de temperatura, izolatie 0 termica si serpentina de incalzire, temp. 40-44 C, posibilitate de transvazare dintr-un rezervor in altul. Rezervoare cu izolare termica, serpentina pentru 0 incalzire, temp. 20 C, posibilitatea de transvazare dintr-un rezervor in altul, vecinatate canalizare organica Cuva de retentie placata antiacid, racord la canalizarea anorganica, indicator de nivel.
8.
Hidrat de
302-01-2
hidrazina 25%
2 rezervoare din OL butoaie metalice fara stocare
Butoaiele se depoziteaza in conditii de siguranta in magazie special amenajata Alimentarea cu gaz natural se face din SRM Victoria, la presiuni de 6 bar, printr-o conducta de Dn 500. Din statia de reglare gazul natural este distribuit prin conducte de otel cu Dn 200-500 mm si presiuni de max. 6 barr.
9.
Gaz natural
CPr Metanol CET Cpr Metanol CET
44
SC VIROMET SA
In afara de substantel periculoase cuprinse in NOTIFICARE si listate in tabelul de mai sus, in cadrul VIROMET se descarca, se stocheaza si se utilizeaza acid clorhidric, substanta cu caracteristici de periculozitate. In cadrul CPr Rasini, VIROMET produce, stocheaza si vehiculeaza alt produs cu caracteristici de periculozitate : METILALUL ( dimetoximetan ) Informatiile referitoare la aceste substante se prezinta in tabelul de mai jos ; Stare fizica lichid lichid Mod de stocare
Conditii de stocare
Nr Denumirea crt substantei periculoase 1 Acid clorhidric 55 1 rez. Polstif 1 rez Ol placat cu cauciuc Doua rezervoare inox Cuve de retentie placate antiacid, indicare de nivel Perna azot, cuva retentie, racord canalizare organica, stopire cu apa
Numar CAS
Cantitate Instalatia / maxima de partea de stocare [ t ] instalatie CPr Metanol 50
Indicatii despre pericole speciale ( fraze de risc ) R 34 , R37 R11,R36/37/38
Metilal (dimetoxim etan)
CPr Rasini
45
SC VIROMET SA
Pe amplasamentul aferent unitatii exista si alte tipuri de zone de depozitare si anume: a. Instalatiile de captare si depozitare apa Acest sector asigura captarea si purificarea apei atat pentru consumul industrial cat si de apa potabila necesara unitatii si celorlalti agenti economici de pe platforma industriala. Dispune de capacitati excedentare de obtinere a apei potabile constituind astfel o varianta alternativa pentru alimentarea populatiei din orasul Victoria si din comunele adiacente. Societatea dispune de un numar de 10 baraje cu captari de apa din paraiele situate pe versantul nordic al masivului Fagaras, aductiuni, bazine decantoare, filtre si retele de distributie precum si toata dotarea tehnica necesara intretinerii sectorului precum si a monitorizarii calitatii activitatii. b. Bazinele de strangere a apei necesare pentru stingerea incendiilor Apa destinata stingerii incendiilor este stocata in doua bazine confectionate din beton armat cu capacitate totala de 10.000mc. Bazinele colectoare de apa tehnologica pentru interventii in caz de incendii asigura un volum intangibil de 5000mc. Apa destinata stingerii incendiilor este distribuita in societate prin doua retele inelare de hidranti (reteaua superioara si reteaua inferioara) c. Depozitul de deseuri industriale (batal) Amplasarea batalului in care se depoziteaza deseuri industriale nepericuloase, respectiv namolul dezhidratat de la instalatia de neutralizare a statiei de epurare, impreuna cu copolimerul deseu, provenit de la S.C. PUROLITE S.A., pentru care VIROMET presteaza serviciul de depozitare, este pozitionata in cadrul platformei societatii VIROMET Victoria si anume in partea de est a amplasamentului Statiei de epurare. Batalul vechi a fost amenajat prin suprainaltarea cu un volum de 23.200 mc a depozitului in functiune. Aceasta capacitate a fost epuizata in anul 2006 si in prezent au fost demarate procedurile de inchidere. In aceasta situatie VIROMET a construit si a pus in functiune in anul 2006 o noua capacitate de depozitare avand un volum de 42199 mc constituit din doua celule pe care, in prezent se depoziteaza slamurile rezultate ca urmare a activitatii Statiei de epurare.. Date constructive privind realizarea batalul in exploatare Batalul in exploatare are o suprafata de 22.100 mp si este realizat la sud de batalul vechi cu care are o latura comuna. Spatiul de depozitare al batalului in exploatare este creat prin diguri perimetrale realizate din pamant compactat provenit prin excavatiile din stratul de argile prafoase care constituie terenul de fundare din zona. Proiectul a prevazut fragmentarea batalului in doua celule avand volumul de depozitare de 21.850 mc si respectiv 23.349 mc, pentru a permite umplerea cat mai
46
SC VIROMET SA
completa a depozitului. Compartimentarea s-a realizat prin diguri de pamant impermeabilizate cu ecran de argila. Caracteristicile de proiectare ale digurilor sunt urmatoarele: cotele coronamentului digurilor perimetrale si de compartimentare: 581,10 586,00m; panta taluzului interior si exterior a digului este: 1:1,5; cote la fundul batalului in celula 1: 579,00 583,00m; cota la fundul batalului in celula 2: 579,00 582,00m; cota terenului natural la exteriorul batalului: 579,00 595,00m; latimea la coronament a digurilor batalului nou proiectat este de 10,50m. Impermeabilizarea batalului s-a asigurat pe cale naturala prin stratul de argila prafoasa existent in terenul de fundare, peste care s-a asternut un strat de argila plastica ce a fost depusa si compactata atat pe fundul cat si pe taluzele batalului. Digurile de pamant sunt impermeabilizate cu masca de argila asternuta pe taluzul interior, in continuarea impermeabilizarii batalului. Inainte de executarea protectiei cu argila, stratul suport s-a compactat, pe fundul batalului cu cilindru compresor iar taluzurile cu maiuri mecanice. Stratul de argila de impermeabilizare a fost compactat dupa aceeasi tehnologie. Peste stratul de argila de impermeabilizare s-a asternut pe fundul batalului si pe taluzurile interioare ale digurilor, un strat de protectie din pamant nisipos de 10 cm grosime. Pentru asigurarea functionalitatii batalului s-au proiectat urmatoarele cai de acces: drum de acces secundar spre bataluri, racordat la drumul de legatura intre orasul Victoria si Complexul turistic Sambata de Sus; drum de legatura la paturile de uscare a namolului; drumuri interioare ale batalului. Pentru accesul autovehiculelor care transporta namol de la paturile de uscare s-au prevazut rampe de acces pe diguri si acostamente de cate 3,5 m latime. Pe locurile prevazute pentru intoarcerea autovehiculelor, drumul de balast se largeste la un rambleu de 9,50m. Acostamentele si taluzul exterior al digurilor au fost inierbate. Depozitul este cuprins in zona Statiei de epurare care este ingradita spre partille de vest, de sud si de nord cu gard din panouri de beton armat, iar spre est cu gard din sarma ghimpata. Incinta are doua porti de acces, din car poarta de intrare in Statie dispune de constructie pentru paza permanenta. d. iesiri in caz de urgenta, locuri de adunare, camere de coordonare a proceselor si indicarea lor in planul de pozitie al uzinei
SC VIROMET SA detine patru porti de intrare-iesire, dintre care o poarta principala, conform specificatiilor continute in Planul general prezentat in anexa. Pe acest plan sunt figurate camerele de comanda, locurile de adunare si caile de evacuare in caz de urgenta pentru toate sectiile unitatii: Locurile de adunare in caz de urgenta in cadrul SC VIROMET sa sunt:
47
SC VIROMET SA
in fata cladirii birouri, vestiar, laborator Metanol III ; in fata cladirii birouri, vestiar, tablou comanda Metanol IV ; in fata curtii statiei reglare gaz natural; In drumul din dreptul portii de acces la Instalatia Estervi; In fata cladirii birouri / vestiar/ laborator Rasini ; In drumul din fata laboratorului instalatiei Fenolit ; Statia de tratare ape, la poarta de acces
Instalatiile din cadrul SC VIROMET SA care dispun de camere de comanda sunt urmatoarele:
Metanol III ; Metanol IV, CET, Statia de epurare, Formol II, Formol II bis; Formol III; Formol IV; Formol V; Hexametilentetramina, Paraformaldehida, Vimel, Rasini UF ; Adezivi ; Metilal, Azot NG 1000; Esteri metilici vegetali;
Descrierea infrastructurii amplasamentului cu alimentarea cu energie electrica, apa, caldura si gaz (azot, aer), sisteme de comunicare, ajutorul medical, monitorizarea mediului, service si intretinere, tratarea apei uzate, tratarea deseurilor
Infrastructura amplasamentului Societatea cuprinde urmatoarele sectii si servicii: CPr Metanol, CPr Rasini, CPr Mase plastice, sectia Cercetare, sectia Termoenergetica, sectia Electro-AMA, sectia Mecanica Intretinere, CPr Hidro, CPr Revalmat.
48
SC VIROMET SA
In Planul nr.2902/2 : Infrastructura amplasamentului este prezentata situatia privind amplasarea obiectivelor ( instalatii, depozite, rampe de incarcaredescarcare, statii electrice, depozit carburanti, statia de tratare ape uzate, etc.) pe teritoriul unitatii. Modurile de alimentare cu energie constituie descrierea situatiei traseelor principale de alimentare a unitatii cu utilitati: apa, abur tehnologic, energie electrica, azot, gaz natural, aer comprimat. Alimentare cu energie electrica Tip si sursa : SC VIROMET SA se alimenteaza cu energie electrica din doua surse: - CET - propriu care are o capacitate de 18 MWh - SEN prin statia SRA 110/6 kv Retele de distributie: Energia electrica se distribuie, in toate instalatiile de pe teritoriul unitatii, prin statiile distributie de 6kV si de transformare 6/0,4 kV sau 6/0,5 kV. Distributia se realizeaza prin linii electrice subterane LES 6 kV, LES 0,4 kV si LES 0,5 kV. Unitatea nu dispune de alte surse de energie electrica. Alimentare cu apa Sursa: Societatea se alimenteaza cu apa din raurile din zona, prin baraje cu captari de apa si aductiuni. Apa este tratata in decantoare si filtre si stocata in bazine de unde prin retelele de distributie este trimisa la consumatorii interni (sectii, servicii) si la consumatorii externi (PIROCHIM, PUROLITE, etc). Pe teritoriul societatii apa este utilizata ca apa potabila, industriala si pentru stingerea incendiilor. Retele distributie: Apa circula prin retele de distributie formate din conducte din otel cu Dn 100-500 si presiuni de 5-6 bari. Planul de alimentare cu apa Planul de alimentare cu apa ( Plan nr. 2902/3) cuprinde informatii despre sistemul de alimentare si distributie a apei potabile, apei industriale si pentru stins incendii a societatii. Sursa: SC VIROMET SA se alimenteaza cu apa din raurile aflate in partea de nord a muntilor Fagaras avand 10 baraje cu prize orizontale. Alimentarea cu apa se face din raurile Balea, Arpas, Ucea, Ucisoara, Vistea Mare, Vistisoara, Brescioara, Pojorta, Lisa, Sambata. Apa este adusa gravitational prin canale de aductiune din beton armat Dn1000 in deznisipatoare de tip orizontal sau vertical, din beton armat, dupa care este trimisa tot gravitational in decantoare, prin canale semicirculare sau drepunghilare. Din decantoare apa este trimisa in statiile de filtrare prin conducte cu Dn 800 si apoi stocata in rezervoare.
49
SC VIROMET SA
a. Apa potabila Sursa: Apa potabila provine din barajele de la Balea, Arpas (prin pompare), Ucea-Ucisoara si Vistea Mare. Apa bruta este decantata si trimisa gravitational, prin conducte cu Dn 800 la Statiile de filtrare I si II. Din statia de filtrare II apa este trimisa prin pompare la statia de clorinare si de aici la depozitare in rezervoare (4 rezervoare).de unde se distribuie spre consum in sectiile societatii si spre alti consumatori de pe platforma industriala. Debite: - debit max. captat - 1145 mc/h - consum SC VIROMET SA 241,2 mc/h Retea de distributie: Apa potabila este distribuita la consumatori prin conducte de otel cu DN 400-1000 . Pe traseele de apa sunt montate vane de inchidere. Sensul de curgere al apei este dinspre statia de tratare spre consumatori. b. Apa industriala Sursa: Apa industriala utilizata in unitate se alimenteaza de la captarile de apa susmentionate. Apa bruta este trimisa intai spre decantare si apoi spre statiile de filtrare I si II prin conducte cu Dn 800. Apa filtrata se trimite cu pompe spre utilizare in sectii si spre depozitare in rezervoare (4 rezervoare) Debite : - debit max captat - 4122 mc/h - consum max. SC VIROMET SA 3921mc/h Retea de distributie: prin conducte din otel cu DN 200-500. Pe traseele de apa industriala sunt montate vane de inchidere. Sensul de curgere al apei este de la statia de tratare spre consumatori. c.Apa pentru stingerea incendiilor Sursa: Apa pentru stingerea incendiilor este utilizata din reteaua de apa industriala a societatii. Societatea detine, pentru stins incendii, un volum intangibil de 5000 mc apa stocata. Timpul de refacere a volumului de apa, dupa incendiu, este de 42 ore din sursa Ucea-Ucisoara si Vistea Mare. Retea de distributie: apa necesara stingerii incendiilor este distribuita prin retele inelare formate din conducte de otel cu Dn100-500, la temperaturi de 02 15 C si 2-4 at. Medii de racire Tip si sursa: in cadrul unitatii sunt utilizate ca medii de racire: apa proaspata: apa tehnologica; apa recirculata: apa rezultata in urma proceselor de racire a utilajelor din instalatii care este apoi apoi racita in instalatii speciale (turnuri de racire) dupa care este reutilizata prin pompare in instalatii pentru racirea acestora. H&S ECO CONSULT 2008 50
SC VIROMET SA
Retele de distributie: Apa de racire circula prin retele de distributie formate din conducte de OL cu Dn de 100-1400 mm. Apa industriala: utilizata in sistemul de racire se alimenteaza din reteaua de apa industriala a societatii. Apa circula prin conducte de otel cu Dn 100-800 mm, cu presiune de 3-5 bari Apa recirculata: unitatea dispune de 5 sisteme de recirculare a apei de racire (turnuri de racire) si anume: instalatii de recirculare pentru sectia Metanol (2 turnuri) cu debite de aprox. 2 800 + 7800 mc/h si presiune de 6 bari. instalatii de recirculare pentru CET cu debit de 2800 mc/h si presiune de 5-6 barr. instalatii de recirculare pentru sectia Rasini (2 turnuri) cu debite de aprox. 2800 + 1200 mc/h. Alimentare cu gaze de combustie Tip si sursa: SC Viromet SA utilizeaza pentru combustie gazul metan natural. Unitatea este alimentata cu gaz metan de la Statia Victoria II, la presiuni de 6 bari printr-o conducta cu DN = 500 mm. Gazul metan natural este utilizat atat ca materie prima la sectia Metanol pentru fabricarea metanolului cat si pentru producerea aburului de joasa, medie si inalta presiune la CET. Retele de distributie: Gazul metan este alimentat din reteaua nationala de distributie prin Statia de reglare gaz metan de unde este distribuit prin conducte din OLT-35K cu Dn200-500 mm cu presiuni 2-6 bari. Dotari: Pe traseele de gaz metan sunt montate contoare si diafragme pentru masurarea debitelor. Alimentare cu abur tehnologic Surse: Alimentarea cu abur a unitatii se face din surse proprii, fiind produs abur de joasa, medie si inalta presiune la sectiile CET si Metanol. Aburul produs asigura necesarul de consum al societatii, iar o parte este distribuit unor consumatori externi. Retele distributie: Distributia aburului in societate se realizeaza prin retele de abur de inalta, medie sau joasa presiune. Retele de distributie sunt formate din conducte de abur din OLT-35K cu Dn100-500. Retele de abur de joasa presiune : 2) Retele de abur de medie presiune: 3) Retele de abur de inalta presiune : ` 1) presiune: 3 - 5 bari temperatura: 180 - 250C presiune: 12 - 15 bari temperatura: 340 - 350C presiune: 30 40 bari temperatura: 420 - 540C
51
SC VIROMET SA
Dotari: Toate retelele de abur sunt dotate cu aparatura de masurare, reglare si inregistrare a parametrilor (debit, temperatura, presiune). Retelele sunt izolate termic, sunt pozate pe etacade, la locurile de salt de directie sau nivel sunt dotate cu purje, oale condens. Alimentare cu gaz inert Tipul si sursa : Societatea utilizeaza drept gaz inert azotul (N2) , produs in societate la Instalatia de azot NG 1000 din cadrul Sectiei Metanol. Azotul gaz este comprimat la presiuni de max. 6.0 bari si distribuit la consumatorii interni prin retele de distributie. Gazul inert lichefiat poate fi achizitionat si din exterior, firma dispunand de facilitati de transfer pe capacitatile proprii de stocare si distributie. Retele de distributie: Retele de distributie azot sunt formate din conducte din otel cu Dn 50-200 la presiuni de max. 6.0 bari. Alimentare cu aer comprimat Sursa: Instalatiile unitatii sunt alimentate cu aer comprimat din sursa proprie. Aerul comprimat este produs in sectia Metanol. Aerul este comprimat la presiuni de 4 bari, este uscat si distribuit spre consumatorii interni prin retele de distributie. Retele distributie: Aerul comprimat este trimis spre consumatori prin conducte de otel cu Dn100-200 cu presiuni de 2,5-3 bari. Planul canalului pentru apa uzata Planul general al canalului pentru apele uzate (Plan 2902/4) cuprinde conductele colectoare principale (canalizare organica-menajera, canalizare anorganica, canalizare conventional curata), precum si punctele de descarcare in Statia de epurare a apelor uzate si de evacuare in emisar ( raul Olt) a apelor uzate epurate sau in paraul Ucea Mare a apelor conventional curate.. Dispozitive de inchidere: Pe traseele de canalizare nu sunt montate vane sau alte sisteme de inchidere. Apele uzate sunt dirijate in statia de epurare prin cadere libera. Admisii in canale: Toate apele uzate (anorganice, organice si menajere) sunt colectate si transportate gravitational la Statia de epurare ape uzate a unitatii, unde sunt tratate mecanic, chimic si/ sau biologic, in functie de provenienta si incarcatura acestora. Rigole interioare: in reteaua de canalizare a societatii nu exista rezervoare speciale pentru captarea apei de ploaie. Reteaua de canalizare conventional curata colecteaza apele conventional curate si apele pluviale de pe teritoriul societatii si le evacueaza in paraul Ucea Mare. Canalizarea conventional curata este constituita din rigole de forma trapezoidale construite din beton cu armaturi metalice. Rigolele insotesc de regula drumurile interne Fluxurile de ape conventionale se reunesc in partea nordica a societatii si debuseaza in paraul Ucea Mare printr-un canal format din tuburi de beton / bazalt cu Dn = 1200 mm. Tipuri de apa uzata: Apele uzate rezultate din procesele tehnologice si apele menajere sunt colectate si evacuate / trimise la Statia de tratare ape uzate, prin doua retele de canalizare: H&S ECO CONSULT 2008 52
SC VIROMET SA
Reteaua de canalizare organica si menajera - colecteaza apele organice si menajere si este formata din tuburi de gresie si bazalt cu Dn =125-400; Reteaua de canalizare anorganica - colecteaza apele acide , bazice si alte substante anorganice. Este construita din tuburi de gresie si bazalt avand Dn =150-700 mm. Posibilitati de inchidere a admisiilor in canele intreg sistemul de canalizare al unitatii este astfel realizat incat admisiile in canale sa se realizeze prin cadere libera. Statia de epurare a apelor uzate Statia de epurare pentru apele uzate colectate din activitatile de productie desfasurate pe platforma S.C. VIROMET S.A. este situata in extremitatea nord estica a unitatii. Pe langa apele uzate rezultate ca urmare a functionarii instalatiilor din cadrul VIROMET, statia preia si apele uzate rezultate de la SC PUROLITE SRL, SC PIROCHIM SA, etc. Apele uzate rezultate ca urmare a functionarii instalatiilor de pe platforma S.C. VIROMET S.A. sunt colectate pe un sistem de trei linii de canalizare: canalizare conventional curata apele colectate pe aceasta linie intalnesc apele similare provenind de la SC Purolite SRL si sunt evacuate direct in emisar paraul Ucea Mare ; canalizare anorganica: apele colectate pe aceasta linie sunt neutralizate cu lapte de var, decantate si apoi evacuate in emisar; canalizare organic menajera:: apele colectate pe aceasta linie sunt supuse unui proces de decantare dupa care sunt purificate prin biodegradarea substantelor organice continute, urmeaza apoi o noua decantare dupa care sunt evacuate in emisar. Suplimentar, fluxul de ape aminice provenind de la SC PUROLITE SRL este supus mai intai unui proces de nitrificare / denitrificare, aceste ape fiind apoi tratate la faza biologica de degradare, impreuna cu celelalte ape organice. Namolul rezultat la neutralizare, namolul exces de la faza de nitrificare si namolul exces de la faza biologica este depozitat pe paturi de uscare. La terminarea procesului de uscare primara aceste namoluri sunt evacuate la un batal pentru depozitare definitiva apele acide organice provenind de la SC PUROLITE SRL sunt supuse unei faze initiale de neutralizare, apele trec apoi prin bazine de decantare. Slamul rezultat este pompat la paturile de uscare. Limpedele este pompat la faza biologica de epurare; Apele aminice provenind de la SC PUROLITE SRL sunt supuse initial la o faza de eliminare a aminelor dupa care apele sunt trimise la faza biologica de epurare. Statia beneficiaza de capacitati de prelucrare de 2.000 mc/h ape uzate; este dotata cu un numar de sapte bazine de aerare cu o capacitate totala de 28.000 mc. Tehnologiile de care beneficiaza acest sector, sunt moderne, statia este dotata cu capacitati mari de aerare si cu aparatura performanta de monitorizare automatizata a modului de functionare.
53
SC VIROMET SA
Planul conductelor de transport pentru substantele chimice utilizate Planul conductelor (Plan nr. 2902/5) cuprinde informatii despre conductele prin care circula substante periculoase. Pe plan traseele sunt marcate in culorile conventionale specificate in normativele in vigoare. Pe teritoriul unitatii sunt utilizate conducte pentru transportul substantelor chimice (materii prime, auxiliare, produse) si a utilitatilor (apa, abur, condens, gaz metan, aer comprimat, azot, etc.). Conductele din retelele de transport fluide sunt realizate din materiale specifice naturii subtantei transportate. Alegerea materialului se face si in functie de temperatura, presiunea si concentratia substantei vehiculate. Principalele materiale utilizate sunt: otel, otel aliat , otel placat cu polietilena, aluminiu, polipropilena, teflon. Conductele au diametre in functie de cerinta tehnologica. Grosimea conductelor este aleasa in functie de natura si presiunea de lucru a fluidelor vehiculate prin acestea. Substantele chimice corozive (acizi, baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la actiunea coroziva ( de exemplu: oteluri, oteluri aliate, aluminiu, otel placat cu polimeri, mase plastice: polietilena, polipropilena, teflon, etc.). Conductele prin care circula abur sau condens sunt realizate din otel aliat ( OLT-53K), in timp ce conductele prin care circula apa sunt realizate din OLT35 zincate. Apele reziduale sunt preluate si transportate pe trasee de canalizare realizate din tuburi de beton, gresie sau bazalt in functie de natura incarcarii apelor reziduale (organica, acida sau bazica). Traseele de gaz metan, de aer comprimat si de azot sunt realizate din oteluri (OLT35). Amoniacul este transportat prin conducte executate din oteluri cu rezilienta garantata. Conductele sunt colorate, distinct, in functie de natura fluidului in conformitate cu STAS 8589/1970 dupa cum urmeaza: conducte de apa albastru conducte de abur cenusiu argintiu conducte cu uleiuri vegetale, minerale si combistibili lichizi maron conducte de gaze combustibile si gaz lichefiat galben conducte cu acizi si baze violet conducte cu alte lichide negru conducte de transport lichide pentru stins incendii rosu conducte care necesita indicatia pericol galben cu dungi diagonale negre conducte de apa potabila albastru auxiliar pe verde
54
SC VIROMET SA Monitorizarea Mediului
Monitorizarea mediului se face pe baza procedurilor operationale, a legislatieui de mediu si a instructiunilor de lucru. Se urmaresc atat variabilele de proces, cat si indicatorii specifici activitatii. Monitorizarea emisiilor se face de catre laboratoarele specializate de profil, ce asigura controlul emisiilor de poluanti in mediu: Laboratorul Laboratorul Laboratorul Laboratorul Laboratorul Laboratorul APM. Brasov; DSP .Brasov; SGA Brasov; de Toxicologie VIROMET, Ape Reziduale. VIROMET.; Statiei de Epurare ape reziduale al S.C. VIROMET S.A.
Frecventa de monitorizare si numarul minim de probe prelevate la intervale regulate de timp sunt stabilite prin Autorizatia SGA si Autorizatia Integrata de mediu, conform Programelor tehnologice de control. Automonitoringul are urmatoarele componente: monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu; monitoringul tehnologic / monitoringul variabilelor de proces; monitoringul post inchidere. Automonitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente. Automonitorizarea emisiilor consta in urmatoarele actiuni: - urmarirea concentratiilor de poluanti; - urmarirea calitatii apelor uzate menajere, tehnologice si pluviale. Tratarea deseurilor VIROMET dispune de autorizarea activitatii de recuperare si valorificare a deseurilor industriale metalice reciclabile. In acest sens, se recupereaza: deseuri metalice feroase (deseuri si resturi de fonta, oteluri aliate si nealiate, oteluri inoxidabile, sina uzata, etc., provenite din activitati de productie, intretinere, reparatii, casari, dezafectari, etc.); deseuri metalice neferoase comune, aliaje de/din metale neferoase comune, aliaje si compusi metalici ai acestora. Pentru aceasta, mai intai se asigura debitarea si transportul structurilor metalice supuse proceselor de dezafectare la platformele afectate activitatilor de recuparare. Se asigura descarcarea cu ajutorul utilajelor specializate (macarale) in conditii de siguranta. Se depoziteaza aceste structuri de asa natura incat sa se asigure siguranta manevrelor ulterioare. Pentru recuperarea metalelor inglobate in aceste structuri, se actioneaza la reducerea dimensiunilor lor si la sortarea grosiera pe categorii (fonta, oteluri nealiate, oteluri aliate, oteluri inoxidabile, sina uzata) si neferoase (aluminiu si aliaje de aluminiu, alama, bronz, cupru si aliaje, zinc si aliaje, plumb si aliaje, alte deseuri). Utilajele care sunt confectionate majoritar din metale neferoase se transporta la platformele de la cladirile 5211/2, unde se dezmembreaza. Utilajele care au H&S ECO CONSULT 2008 55
SC VIROMET SA
compozitie majoritar feroasa se transporta la platforma Acid sulfuric, unde se dezmembreaza. Deseurile metalice rezultate ca urmare a debitarii la dimensiunile standardizate se depoziteaza pe categorii de materiale in boxele destinate acestei activitati. La cumularea unor cantitati minime livrabile, se realizeaza incarcarea deseurilor metalice rezultate in camioane sau vagoane CF. Pentru incarcare se utilizeaza utilajele din dotare: incarcatoare frontale, motostivuitoare, macarale. Sisteme de comunicare SC VIROMET SA dispune de urmatoarele sisteme e comunicare: retea interna de telefonie cu puncte de deservire la tablouri de comanda, puncte de lucru, sedii administrative, servicii functionale, birouri, dispecerat, etc. Centrala telefonica care deserveste acest sistem de comunicare este conectata exterior la retele fixe si mobile de telefonie. retea interna de interfoane cu puncte de amplasament a aparatelor la sediile conducerii administrative, la dispecerat, la birourile sefilor sectiilor de productie si de servicii; dispensar, pompieri, garaj, etc; retea interna de infotrafic utilizata la transferul de date referitoare la urmarirea productiei, a stocurilor de materii prime, produse finite, etc;alte transferuri de date. Reteaua dispune de calculatoare amplasate la sediile sectiilor de productie, la serviciile de specialitate precum si la birourile conducerii administrative; aparatura de comunicare radio cu dotare cu radiotelefoane in dotarea unor sectoare de productie, dispecerat, puncte de lucru izolate ( captari apa ), mijloace de transport; Ajutorul medical SC VIROMET SA dispune de un cabinet medical dispunand de dotare minima de prim ajutor si deservit de personal cu pregatire medie destinat acordarii primului ajutor. Personalul este coordonat de un medic avand abilitari de medicina muncii. Societatea dispune de o autoambulanta dotata modern, deservita de soferi adecvat pregatiti avand program continuu de lucru. Cabinetul medical este in subordinea Serviciului intern de protectie si prevenire ( SIPP ) Service intretinere SC VIROMET SA dispune de urmatoarele facilitati de service si intretinere : Atelier Central avand urmatoarele dotari: cazangerie, matriterie, scularie, mecanica fina; Atelier AMA executa lucrari de intretinere aparatura de specialitate; Bobinaj: executa lucrari de rebobinare; Sectia Electro executa lucrari de intretinere aparatura si circuite electrice; Ateliere intretinere la sectii de productie: executa lucrari de reparatii / intretinere pe linie mecanica, electrica, AMA, etc; Garaj auto: se executa lucrari de intretinere / reparatii pentru parcul rulant; Sector CFU cu executia de lucrari de specialitate la intretinerea si repararea parcului rulant CF; H&S ECO CONSULT 2008 56
SC VIROMET SA
Oficiul de calcul: executa lucrari de reparatii / intretinere pentru calculatoare si reteaua de trafic aferenta; Sectia Cercetare ofera asistenta tehnica si service pentru produsele din clasa rasinilor care sunt produse de liniile tehnologice VIROMET;
3. DESCRIEREA SUBSTANTELOR SI A CANTITATILOR ACESTORA 3.1. Enumerarea si descrierea substantelor periculoase prezente sau aparute in cazul unui accident la un process chimic
(descrierea detaliata cu ajutorul fiselor tehnice de securitate)
Pentru toate materiile prime si materialele utilizate in procesele de productie, produsele finite sau cele stocate pe amplasament, unitatea detine Fise Tehnice de securitate in conformitate cu legislatia in vigoare. Fisele tehnice de securitate elaborate de SC VIROMET SA pentru produsele chimice obtinute sunt revizuite si actualizate in mod curent. Descrierea materiilor prime si produselor care contin substante chimice periculoase, caracteristicile lor relevante, sunt prezentate in continuare conform specificatiilor continute in Fisele tehnice se securitate. Amoniac gazos-folosit ca materie prima la obtinerea hexametilentetraminei - clasificare: CAS: 7664-41-7; EINECS: 231-7635-3 - concentratie: min. 99% - se pastreaza lichefiat sub presiune in rezervoare; - caracterizare: toxic, coroziv, periculos pentru mediu - identificarea pericolelor: toxic, pericol de incendiu si explozie, poate reactiona violent cu oxidantii si cu acizii. - valoare limita de expunere profesionala = 36 mg/mc (timp= 15 min); - valoare medie de expunere profesionala = 14 mg/mc (timp= 8 ore); - formeaza amestecuri explozive cu aerul si agentii oxidanti. Prin ardere se formeaza oxizi de azot. - Informatii ecologice: toxic deoarece e foarte solubil n apa, putnd conduce la schimbarea pH-ului acesteia; ionii de amoniu sunt adsorbiti usor n sol; n atmosfera se descompune cu ajutorul razelor solare sau este neutralizat de acizii poluanti din aer. Fenol (C6H5OH)materie prima la obtinerea rasinilor fenolformaldehidice - tipul productiei : in sarje - clasificare: CAS: 108-95-2; EINECS: 203-632-7 - concentratie: min. 99,5 % - caracterizare: toxic, coroziv, iritant identificarea pericolelor: risc moderat de incendiu expus la flacara, caldura sau substante oxidante; cand este incalzit formeaza cu aerul
57
SC VIROMET SA
mixturi explozive. Amestecurile de aer continand 3-5% g fenol sunt explozive concentratie admisibila= 10 mg/mc (varf); concentratie admisibila= 5 mg/mc (medie); stare de agregare: solid, cristalin miros caracteristic, detectabil > 0.05 ppm Informatii ecologice: toxic, persistent
Alcool metilic (CH3OH) produs finit obtinut in unitate, in instalatia Metanol; este utilizat ca materie prima de baza in industria chimica de sinteza. - tipul productiei : - continua - clasificare: CAS: 108-95-2; EINECS: 200-659-6 - concentratie: min. 99% - caracterizare: toxic, inflamabil (arde cu flacara albastruie neluminoasa) - identificarea pericolelor: Se poate atinge foarte repede o contaminare daunatoare a aerului la evaporarea substantei la 20C. Vaporii de metanol pot forma amestecuri explozive cu aerul la rapoarte volumetrice de 6-36 %. Oxidantii puternici il oxideaza pana la bioxid de carbon si apa, reactia prezentand riscuri de explozie. in prezenta flacarii, metanolul arde in aer cu formare de dioxid de carbon si apa . valoarea limita admisibila = 260 mg/mc, la 8 ore, se comporta ca un toxic cumulativ cu eliminare inceata, putand da efecte ireversibile foarte grave (orbire) doza letala pentru om este de 50 -75 g. Informatii ecologice: se dizolva in apa, solutia diluata fiind biodegradabila in timp; nediluat poate afecta mediul, fiind foarte toxic pentru fauna din ape (limita letala este de 17 - 32 g metanol / l apa) Pentru organismul uman: toxic cumulativ cu eliminare foarte inceata. Toxicul se elimina intr-o proportie redusa (apoximativ 14% ) sub forma nemodificata in aerul expirat , 3% in urina ca atare si 3% in urina sub forma de acid formic.
Aldehida formica - se foloseste ca materie prima de baza in industria chimica, farmaceutica textila, a hartiei, ca dezinfectant si diverse sinteze chimice. Formaldehida este o solutie de aldehida formica avand concentratii intre 29% pana la 60% in apa, cu continut de pana la 12 % metanol (pentru stabilizare), functie de cerintele clientilor sau a necesitatilor proprii. - clasificare: CAS: 50-00-0; EINECS: 200-001-8, Carcinogen, cat.3. - domenii de concentratie: 29 60 %; - caracteristici: toxic, coroziv, iritant, miros caracteristic, daunator. - caracterizare: toxic, - identificarea pericolelor: Vaporii de formaldehida si de metanol sunt inflamabili si pot produce explozii in spatii inchise si neaerisite, dupa acumulare. in caz de incendiu, focul este amplificat de prezenta lui deoarece odata cu incalzirea solutiei creste presiunea de vapori. 58
SC VIROMET SA -
doza letala pentru om este de 30 ml solutie (37%) Informatii ecologice: nu este clasificat periculos pentru mediu, dar datorita continutului de formaldehida libera poate afecta mediul; nu s-a studiat biodegradabilitatea produsului in timp.
Precondensat UF-80 - produs finit - tipul productiei: continua - este o rasina obtinuta prin condensarea ureei cu formaldehida. Are un continut mare de substanta activa, cca 80%, peste 25 % formaldehida libera. - clasificare: CAS: 50-00-0; EINECS: 200-001-8 ; - caracteristici: toxic, coroziv, iritant, miros caracteristic, daunator. - caracterizare: toxic, doza letala pentru om este de 30 ml solutie (37%) Informatii ecologice: este usor biodegradabil in concentratii diluate. Concentratiile de la 50 la 200 mg/l in apa sunt periculoase pentru viata acvatica superioara (pesti tropicali). Concentratii de 1 la 2 mg/l impiedica cresterea bacteriilor, algelor si a altor organisme.
Oleum - SC VIROMET SA presteaza contractual pentru SC PUROLITE SRL servicii de manevre, descarcare cisterne CF continand oleum sau acid sulfuric, depozitare, incarcare in cisterne auto ; - clasificare: CAS: 8014-95-7; EINECS: 016-019-00-2 - domenii de concentratie: 20 % SO3 liber; - caracteristici: toxic, coroziv, iritant, este higroscopic, reactioneaza violent (exoterm) cu apa, cauzand arsuri grave; vaporii gazosi sunt toxici dar nu sunt inflamabili - identificarea pericolelor: in contact du metalele se elibereaza hidrogen generand caldura (pericol de explozie) limita maxima de expunere: 1 mg/mc Informatii ecologice: in aer se disperseaza usor sub forma de ceata; este foarte miscibil in apa, raspandindu-se foarte repede si fiind usor adsorbit in sol.
Hidratul de hidrazina ( N2H4 ) materie prima utilizata pentru eliminarea oxigenului din apele de cazan la CET si la inst. Metanol IV. - clasificare: CAS: 302 01 - 2; EINECS: 206 114 - 9 - concentratie: min. 24% - caracterizare: nociv prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire; provoaca arsuri;poate provoca sensibilizare in contact cu pielea; poate cauza cancer; foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efevte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic
identificarea pericolelor: hidrazina
lichida sau sub forma de vapori
este puternic iritanta pentru piele si pentru membranele mucoase. H&S ECO CONSULT 2008 59
SC VIROMET SA
Hidrazina este clasificata ca substanta carcinogena din testele realizate pe animale. Studiile epidimiologice au aratat ca nu exista dovezi privind efectul carcinogen la om. Limitele de expunere pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta hidrazinei: 0,1 mg/m3 ( 0,08 ppm ), in 8 ore ( expunere pe termen lung ); 1,0 mg/m3 ( 0,8 ppm ) in 15 minute ( expunere termen scurt ) Informatii ecologice: se dizolva in apa, solutia diluata fiind biodegradabila in timp; poate afecta mediul, fiind foarte toxic pentru fauna din ape ( toxicitate acuta pentru pesti: LC50 (48 ore) = 0,75 mg/l. Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. Pentru organismul uman: Hidrazina este clasificata ca substanta carcinogena din testele realizate pe animale. Studiile epidimiologice au aratat ca nu exista dovezi privind efectul carcinogen la om. Metilal ( dimetoximetan ) [ (CH3O)2CH2 ] produs finit obtinut in unitate, in instalatia Metilal din cadrul CPr Rasini. Produsul este utilizat ca materie prima in industria schimbatorilor de ioni, ca gonflant.. - tipul productiei : - continua clasificare: CAS: 109-87-5; EINECS: 203-714-2 concentratie: min. 93% caracterizare: toxic, foarte inflamabil (arde cu flacara albastruie neluminoasa) identificarea pericolelor: metilalul este usor toxic la inhalare si inghitire. Prin expunere apar dereglari respiratorii si ale sistemului nervos, alergii. Produsul se comporta ca un toxic cumulativ. Vaporii de metilal pot forma amestecuri explozive cu aerul la rapoarte volumetrice de 1,6 17,6 %. Oxidantii puternici il oxideaza pana la bioxid de carbon si apa, reactia
prezentand riscuri de explozie. in prezenta flacarii, metilalul arde in aer cu formare de dioxid de carbon si apa .
60
SC VIROMET SA -
valoarea limita admisibila = 1500 mg/mc, la 8 ore, se comporta ca un toxic cumulativ cu eliminare inceata, Informatii ecologice: se dizolva in apa, solutia diluata fiind biodegradabila in timp si nu prezinta probleme de acumulare in sol. Pentru organismul uman: toxic cumulativ cu eliminare foarte inceata.
Gazul natural CH4 materie prima la obtinerea metanolului si agent combustibil pentru producerea energiei termice si a energiei electrice la CET si la Metanol IV. Alimentarea cu gaz natural se face prin SRM Victoria II printr-o conducta avand diametrul = 500 mm, la opresiune de 6 barri. Tipul productiei: continua, Fraze de risc: R12 Foarte inflamabil,
Acidul clorhidric Acidul clorhidric ( HCl ) este utilizat in cadrul parte din instalatia Metanol. tipul productiei ( regenerare masa ionica ): - discontinua clasificare: CAS: 7647 01 - 0; EINECS: 231 595 - 7 concentratie: min. 32% caracterizare: produs coroziv, provoaca arsuri, iritant pentru caile respiratorii, identificarea pericolelor: pericole pentru sanatate: riscul major pentru sanatate este dat de actiunea puternic coroziva a solutiei de acid clorhidric. Contactul cu substanta poate cauza arsuri sau ulceratii. Datorita stropirilor pot aparea vatamari permanente ale ochilor. Inhalarea de vapori, proveniti de la solutiile de acid clorhidric, duce la iritarea cailor respiratorii. Inhalarea de vapori in concentratii mari poate irita plamanii, determinand aparitia tusei sau chiar oprirea respiratiei. Expunerea prelungita la actiunea vaporilor proveniti de la solutiile de acid clorhidric poate determina eroziunea dintilor si aparitia edemului pulmonar H&S ECO CONSULT 2008 61 SC VIROMET SA la regenerarea masei ionice la instalatia de demineralizare a apei care face
SC VIROMET SA
pericole pentru mediu: acidul clorhidric solutie are o buna capacitate de infiltrare in sol. Scurgeri accidentale determina dizolvarea unor substante din sol, in particular cele pe baza de carbonati. Solutiile de acid clorhidricpot fi toxice pentru viata acvatica. pericole in caz de utilizari gresite: Este o substanta necombustibila, dar poate reactiona cu majoritatea metalelor eliminand hidrogen, un gaz mai usor decat aerul, foarte inflamabil si exploziv, ( limitele de explozie ale amestecului H2 aer sunt cuprinse intre 4 si 75% ). valoarea limita de expunere = 1 mg/mc, la 8 ore, valoarea limita de expunere = 3 mg/mc, la 15 minute.
In conformitate cu normele si prevederile legislative, VIROMET a calculat cantitatile relevante specifice :
62
SC VIROMET SA
Clasificare* Denumire Fraze risc Cantitati relevante ( t ) substanta chimica Col. 2 partea I sau Col. 3 din partea I periculoasa a II sau a II Amoniac Substanta nenominalizata, toxica, R10,R23, R34, R50 lichefiat coroziva, periculoasa pentru mediu ( 2) 50 200 (T,C,N) Amoniac 25% Substanta nenominalizata, coroziva, R34,R50 100 200 periculoasa pentru mediu (N,C) (9 i) 50 200 Fenol 99,5% Substanta nenominalizata, toxica (T), R24/25 R34,R51 (2) coroziva (C) Alcool metilic Substanta nominalizata, foarte R11, R23/24/25 500 5000 99% inflamabila (F) si R39/23/24/25 Toxica (T) Partea 1 si (7b) Aldehida Substanta nenominalizata, toxica (T). R23/24/25 50 200 formica 29% R34,R40 ,R43, (2) Precondensat Substanta nenominalizata , toxica, (T) R 23/24/25-34-40-43 50 200 UF 80 (2) Oleum Substanta nenominalizata, coroziva ( C) R14-35-37, 100 500 . (10 i) Hidrat de Substanta nominalizata, (T,N) R20/21/22 0,5 2 hidrazina R34, R43, R45, R50/53 25 % Partea 1 si (2) 12 Partea 1 si (8) Gaz natural Substanta nominalizata, F+ ** 50 200 *) Clasificarea s-a efectuat conform OUG 200/2000 cu modificarile si completarile ulterioare si a fiselor tehnice de securitate. **) Clasificare la gazul natural dupa Biroul European de Substante (ECB)
63
SC VIROMET SA
CALCUL PENTRU LIMITA INFERIOARA:
A) Calcul pentru limita inferioara a cantitatilor relevante specifice pentru substantele nominalizate in partea 1 si categoriile 1 si 2 partea 2 din HG 804/2007: 5
q existenta, I
------------------ =
200
50 50
1000 50
1500 50
1,5 0,5
--------- + -------- + ------- + -------- + ------- = 58
I =1 B)
Q limita inferioara 50
Calcul pentru limita inferioara a cantitatilor relevante specifice pentru substantele nominalizate in partea 1 si categoriile 3, 4, 5, 6, 7a, 7b si 8 din HG 804/2007: 2
existenta, I
11000
0,6 50
------------------ = ---------- + --------- = 22,012
I =1 Q limita inferioara 500
C ) Calcul pentru limita inferioara a cantitatilor relevante specifice pentru substantele nominalizate in partea 1 si substantele ce fac parte din categoria 9i, 9ii ,10 i si 10 ii din HG 804/2003: 2
existenta, I
---------------------- =
80 100
220 100
------ + --------- = 3
I =1 Total : A+B+C = 83,012 > 1
Q limita inferioara
CALCUL PENTRU LIMITA SUPERIOARA: E ) Calcul pentru limita superioara a cantitatilor relevante specifice pentru substantele nominalizate in partea 1 si categoriile 1 si 2 partea 2 din HG 804/2007: 3 q existenta, I
------------------ =
200
50 200
1000 1500 200 200
1,5 2
------- + ------- + ------- + ------- + ------- = 14,5
I =1 Q limita superioara 200
F) Calcul pentru limita superioara a cantitatilor relevante specifice pentru substantele nominalizate in partea 1 si categoriile 3, 4, 5, 6, 7a, 7b si 8 din HG 804/2007:
64
SC VIROMET SA
existenta, I
------------------ =
11000
0,6 200
--------- + ------- = 2,203
I =1 Q limita superioara 5000
G) Calcul pentru limita superioara a cantitatilor relevante specifice pentru substantele nominalizate in partea 1 si substantele ce fac parte din categoria 9i, 9ii ,10 ii si 10 ii din HG 804/2007: 2
existenta, I
------------------ =
80
220 500
------ + ------- = 0,84
I =1 Q limita superioara 200 Total : E + F + G = 17,543 > 1
Inca din faza de proiectare la alegerea amplasamentelor pentru instalatii sau depozitele de substante periculoase s-au stabilit distantele de siguranta pentru functionare si evitare a unor accidente majore. Locatiile sunt racordate la sisteme de canalizare cu dirijare in statia de epurare. Pe platforma SC Viromet SA sunt depozitate, in spatii amenajate, in regim de inchiriere, substante chimice apartinand SC Purolite SA. Pentru oleum, obligatiile de mediu revin SC VIROMET SA care opereaza descarcarea, depozitarea si livrarea oleumului. Pentru stiren si divinilbenzen unde SC PUROLITE SRL opereaza descarcarea, depozitarea si livrarea, obligatiile de mediu revin SC Purolite SA conform intelegerilor contractuale.
3.2. INVENTARUL SUBSTANTELOR 3.2.1.Cantitatea de substante periculoase care sunt prezente n capacitatile de stocare Inventarul substantelor periculoase cuprinzand identificarea substantelor periculoase: denumire chimica, numarul de inregistrare CAS (Chemical Abstract Service - Registry Number), denumirea conform nomenclatorului de chimie organica IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) sau conform Fisei tehnice de securitate si cantitatea maxima de substante periculoase care ar putea fi prezenta precum si conditiile de stocare a acestora sunt redate in tabelele urmatoare:
A. Substante periculoase ce intra sub incidenta HG 804 / 2007
65
SC VIROMET SA
Denumirea substantei periculoase
Capacitate a Stare Nr. CAS Localizare Cantitatea totala totala fizica detinuta de stocare [t] [t] Mod de stocare Tip substanta Conditii de stocare
Cantitate
relevanta [t] conform HG 804/2007 art. 7si 8 / art 10
Amoniac lichefiat
7664-41-7 CPr Rasini
200 lichid 6 rezervoare Materie metalice prima a cate 100 mc fiecare
Presurizare cu azot; sub presiune de 16 barri; parasolar; stropire cu apa, rezervor de rezerva pentru transvazari in caz de urgenta; verificare ISCIR; indicare de presiune si nivel; cuva de retentie cu racord la canalizarea anorganica
50 / 200
Amoniac solutie 25%
80 lichid 2 rezervoare Produs metalice a finit 50 mc fiecare 66
Indicare de nivel; cuva de retentie racordata la canalizarea Anorganica
100 / 200
SC VIROMET SA
Fenol 99.5 %
108-95-2 CPr Rasini
50 / 200
Alcool metilic metalice finit de 5000 mc 2 rezervoare Produs metalice intermediar
67-56-1
CPr Metanol
50 lichid 2 rezervoare Materie metalice a prima cate 25 mc fiecare 11000 lichid 3 rezervoare Produs
500 / 5000
CPr Rasini
de 400 mc fiecare 2 rezervoare Materie metalice prima de 68 mc fiecare 1000 lichid 3 rezervoare Produs inox de cate finit 250 mc si Materie un rezervor prima de 200 mc
Indicator de nivel, izolatie termica, serpentina de incalzire; cuva de retentie Cuva de retentie, perna de azot, racire cu apa, indicator de nivel, cuva de retentie cu racord la canalizarea organica,statie generare spumant cu racord pe fiecare vas,
Formaldehida
50-00-0
CPr Rasini
Cuva de retentie cu racord la canalizarea organica, indicare de nivel si temperatura; izolatie termica, serpentina de incalzire;
50/200
67
SC VIROMET SA
Precondensat UF - 80
50-00-0** CPr Rasini
1500 lichid 3 rezervoare Produs de cate finit 400 mc Materie fiecare prima
50/200
Oleum otel de 100mc fiecare 1,5 lichid Botoiae metalice 0.6 gaz Fara stocare Materie prima Materie prima prima
220 lichid 2 rezervoare Materie
Cuva de retentie langa canalizarea organica, indicare de nivel si temperatura; izolatie termica, serpentina de racire; Cuva de retentie placata antiacid, indicare de nivel, canalizare anorganica
100 / 500
Hidrat de hidrazina 25% Gaz natural
302-01-2 CPr Metanol CET
0.5 / 2
CPr Metanol CET
Butoiele se depoziteaza in magazie special amenajata Conducta metalica, 6 barri, Dn = 500 mm si Dn = 200 mm
50/200
68
SC VIROMET SA
B Alte substante periculoase utilizate in SC VIROMET SA

50 lichid 1rezervor polstif 50 mc prima 1 rezervor otel placat cu cauciuc de 30 mc 55 lichid 2 rezervoare Produs din otel finit inoxidabil cu capacit. de 60 mc si de 28.mc Materie
Acid clorhidric
7647-01-0 CPr Metanol
32%
Cuva placata antiacid; indicare nivel, canalizare anorganica
Metilal
109-87-5 CPr Rasini
( dimetoximetan )
Cuva retentie, perna azot; stropire apa, indicare nivel
** Preparat chimic numar CAS identificat pentru formaldehida care intra in compozitia preparatului. Nota 1: SC VIROMET SA a inchiriat spatii de depozitare SC PUROLITE SA pentru stiren si divinilbenzen. SC PUROLITIE SA are responsabilitatea manipularii acestor produse. Nota 2: SC VIROMET SA depoziteaza si manipuleaza H2SO4 apartinand SC PUROLITE SA si are responsabilitatea manipularii acestui produs.
69
SC VIROMET SA
Frazele de risc care caracterizeaza substantele chimice care se regasesc pe platforma SC VIROMET SA sunt prezentate in tabelul de mai jos :
Denumire substanta chimica periculoasa
Caracterizare
Fraze risc
Amoniac lichefiat Amoniac solutie 25% Fenol 99,5% Alcool metilic 99% Aldehida formica 29% Precondensat UF 80 Oleum Hidrat de hidrazina Gaz natural
Substanta nenominalizata, toxica, coroziva, periculoasa pentru mediu (T,C,N) Substanta nenominalizata, coroziva, periculoasa pentru mediu (N,C) Substanta nenominalizata, toxica (T), coroziva (C) Substanta nominalizata, foarte inflamabila (F) si Toxica (T) Substanta nenominalizata, toxica (T). Substanta nenominalizata , toxica, T Substanta nenominalizata, coroziva(C) . Substanta nominalizata, ( T , N ) Substanta nominalizata, F+
R10, R23, R34, R50 R34, R50 R24/25 R34,R51 R11, R23/24/25 R39/23/24/25 R23/24/25 R34, R40 ,R43, R23/24/25-3440-43 R14-35-37, R20/21/22, R34, R43, R45, R50/53 R12
Prezenta documentatie analizeaza si urmatoarele produse prezente pe amplasament dar care nu se regasesc in Notificare: Denumire substanta Clasificare Caracterizare chimica periculoasa Acid clorhidric Substanta coroziva ( C ) Metilal Substanta nenominalizata, nenotificata foarte inflamabila ( F )
Fraze risc R 34 37 R11-36/37/38
70
SC VIROMET SA
3.2.2. Informatii referitoare la cantitatile repartizate diferitelor parti ale instalatiei

Substanta periculoasa Procesul / operatia UM Gaz metan, gaz cracat Nmc/h Gaz metan, gaz cracat Sinteza Nmc/h Distilare Nmc/h 22 000 18 500 Nmc/h 110 000 720 000 Cracare ( reformer) Nmc/h 34 700 16 000 Gazul metan si cracat in amestec cu aerul pot produce explozii ( R12) Cracare Nmc/h 4 000 Valoare Gazul metan si cracat in amestec cu aerul pot produce explozii ( R12) Cantit. Max. subst. periculoasa prezenta, Indicatii despre pericole speciale (fraze de risc)
Nr.
crt.
Instalatia / Partea de instalatie
1.
Metanol III
2.
Metanol IV
3.
Metanol IV
4.
Metanol IV
Gaz sinteza proaspat + gaz recirculat metanol Metanol
5.
Metanol IV
Metanol
Depozitare
mc
17 000
6.
Metanol IV
Hala compresoare
Nmc/h Nmc/h
34 700 110 000 mc mc 100 60 Kg/h 42.330
Gazul de sinteza si metanolul in amestec cu aerul pot produce explozii (R11, R23/24/25) Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii (R11, R23/24/25) Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii (R11, R23/24/25) Gazul metan si cracat in amestec cu aerul pot produce explozii ( R12)
7. lesie soda Metanol Evaporare
Metanol IV
Gaz metan, gaz sinteza proaspat + recirculat Acid clohidric, Apa demi
8.
Formol II , III, IV
Vaporii si solutiile de HCl pot produce intoxicatii grave (R23, R35,R51) Lesia de soda poate provoca arsuri grave ( R35, R51) Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii (R11, R23/24/25 )
71
SC VIROMET SA
Metanol, Formaldehida Kg/h 2000 Sinteza Kg/h 8 300 Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii (R11,R23/24/25, R40)
9.
Formol II , III, IV
10. 2000
Formol II , III, IV
Metanol, Formaldehida
Absorbtie si spalare gaze
Kg/h
8 300
Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii (R11,R23/24/ 25,R40 )
11.
Formol II, III, IV
Formaldehida, Metanol formaldehida Depozit mc 10500 950
Distilare
Kg/h
2000
12.
Formol
13. mc
Depozit oleum
oleum
depozitare 240
Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii (R11,R23/24/ 25,R40 ) Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii (R23/24/25, R40 ) Oleumul poate provoca arsuri puternice. Vaporii de SO3 pot produce intoxicatii grave (R35, R14)
14.
Paraformaldehida
formaldehida
Sinteza
mc kg/sarja
420 7 000
15.
Rasini ureoformaldehice
Formaldehida
condensare
Kg/sarja
16000
16.
(Precondensat UF-80)) Rasini fenolice Fenol, Formaldehida depozitare condensare amoniac Depozitare
Kg/sarja
840 320 t 300
17.
Amoniac
Vaporii de formaldehida in amestec cu aerul pot produce explozii (R20/22-36/37/38-43-68 ) Vaporii de formaldehida in amestec cu aerul pot produce explozii (R 23/24/25-34-40-43) Fenolul poate provoca arsuri grave ( R24/25 R34 ) Vaporii de formaldehida in amestec cu aerul pot produce explozii (R23/24/25,R40 ) Vaporii in amestec cu aerul pot produce explozii Vaporii pot poduce intoxicatii grave si chiar moartea
72
SC VIROMET SA
3.3.Determinarea pericolelor principale care pot declansa un accident major

Denumire substanta chimica periculoasa Caracterizare Fraze risc Determinarea pericolelor principale
Amoniac lichefiat
Substanta nenominalizata, toxica, coroziva, periculoasa pentru mediu (T,C,N)
R10, R23, R34, R50
Toxicitate, Ecotoxicitate, Pericol de incendiu, Pericol de explozie Ecotoxicitate
Amoniac solutie 25% Fenol 99,5% Alcool metilic 99%
Substanta nenominalizata, coroziva, periculoasa pentru mediu (N,C) Substanta nenominalizata, toxica (T), coroziva (C) Substanta nominalizata, foarte inflamabila (F) si Toxica (T) Substanta nenominalizata, toxica (T). Substanta nenominalizata , toxica, T Substanta nenominalizata, coroziva(C) . Substanta nominalizata, ( T , N) Substanta nominalizata, F+
R34, R50 R24/25 R34,R51 R11, R23/24/25 R39/23/24/25 R23/24/25 R34, R40, R43, R23/24/25-3440-43 R14-35-37, R20/21/22, R34, R43, R45, R50/53 R12 Toxicitate Ecotoxicitate Toxicitate, Pericol de incendiu, Pericol de explozie Toxicitate Toxicitate Toxicitate Toxicitate, Ecotoxicitate Pericol de incendiu, Pericol de explozie produse prezente pe
Aldehida formica 29% Precondensat UF 80 Oleum Hidrat de hidrazina Gaz natural
Prezenta documentatie analizeaza si urmatoarele amplasament dar care nu se regasesc in Notificare:

Denumire substanta chimica periculoasa
Clasificare
Caracterizare
Fraze risc
Determinarea pericolelor principale
Acid clorhidric Substanta coroziva ( C ) R 34 37 Metilal Substanta nenominalizata, R11-36/37/38 nenotificata foarte inflamabila (F) H&S ECO CONSULT 2008
Toxicitate Pericol de incendiu
73
SC VIROMET SA
3.3.1. Alte pericole ale principalelor substante periculoase Amoniacul Este un gaz incolor, foarte solubil in apa, cu d=0,771, avand un miros puternic intepator si innecacios. In faza gazoasa moleculele de amoniac nu sunt asociate, spre deosebire de starea lor in faza lichida. Amoniacul poate fi gasit in cantitati semnificative in apropierea platformelor de deseuri (gunoi) sau poate fi generat in urma desfasurarii procese industriale prin descompunerea materiilor prime intermediare sau finita care contin azot (industria chimica - fabrici de acid azotic, amoniac, ingrasaminte azotoase, industria facrmaceutica, etc.) Amoniacul se poate gasi in aerul atmosferic sub forma gazoasa (NH3), de aerosoli lichizi (NH3OH) sau solizi (sulfat de amoniu, clorura de amoniu, etc.). Amoniacul aflat in concentratii relativ ridicate este un iritant puternic al ochilor si cailor respiratorii superioare, efectul depinzand si de sarea formata. Prin mirosul caracteristic reprezinta un factor de disconfort. Amoniacul se dizolva foarte usor in apa, cu degajare de caldura. Densitatea solutiei apoase de amoniac este mai mica decat a apei. La temperatura obisnuita, amoniacul este un compus stabil. Disocierea acestuia in hidrogen si azot incepe abia la 450 0C si este favorizata de prezenta unor metale ca: fier, nichel, osmiu, zinc, uraniu. In solutie apoasa, numai o parte din amoniacul dizolvat se combina chimic cu apa, dand nastere ionilor de NH 4+ si OH . Atat din aceasta cauza cat si datorita faptului ca moleculele neionizate de NH 4OH nu pot exista, amoniacul este o baza slaba. Cantitatea de amoniac produsa in fiecare an de om, este extrem de mica in comparatie cu cea produsa in natura prin descompunerea materiei organice. Amoniacul continut in apa, sol si aer este foarte un compus important pentru dezvoltarea plantelor si activitatile antropice, constituind atat de necesara sursa de azot. Din punct de vedere al stabilitatii, Amoniacul nu se mentine ca atare in mediul extern, fiind un reciclat natural, astfel incat exista numeroase cai prin care este descompus, transformat si incorporat. Toxocinetica - dupa patrunderea pe caile respiratorie, digestiva sau cutanata, amoniacul se dizolva in testurile cu care vine in contact, cu formare de NH4OH, caustic. Absobtia este redusa, fiind partial neutralizat de acidul carbonic. Toxicodinamie - sub forma gazoasa amoniacul este iritant si caustic pentru mucoasa cailor respiratorii superioare (de la hiperemie la necroza), membrana alveolocapilara (edem pulmonar acut lezional), conjunctiva si cornee (ulceratii), tegumente (arsuri). Sub forma de solutie (NH4OH) se comporta ca alcalii caustice. Doza letala (ingerare)=10 ml NH4OH. Concentratia letala (inhalare) = 3 mg NH3 / l aer (5 000 ppm).
74
SC VIROMET SA
Valorile limita obligatorii nationale sunt stabilite prin HG nr.1218/2006 iar pentru amoniac sunt urmatoarele: - VLM 8 ore 14 mg/mc; - VLM 15 min. 36 mg/mc. Amoniacul este un toxic cu un efect iritant extrem de puternic, efect care se manifesta foarte rapid la locul de contact. Avand o solubilitate foarte mare, este rapid detectat la nivelul mucoasei respiratorii superioare, conjunctivei, chiar in concentratii destul de mici. Aceasta situatie prezinta insa si un avantaj, cel al autoalertarii foarte rapide a persoanei expuse, de aceea accidentele sunt mai rare. Expunerile indelungate la doze chiar mici pot produce bronsite cronice, BPOC. In mod particular, recent, s-au pus in evidenta in expunerea cronica la amoniac in concentratii medii, reactii inflamatorii oarecum specifice la nivelul irisului si corpului ciliar, reactii in care sunt implicate prostaglandinele ce cresc permeabilitatea corneei, prin scaderea rapida a presiunii intraoculare pe care o produc. Acest mecanism permite atingerea unor concentratii ridicate de toxic in zona, legarea amoniacului de proteine si afluarea consecutiva a leucocitelor, declansandu-se astfel reactia inflamatorie. Cele mai importante efecte ale amoniacului asupra oamenilor se datoreaza proprietatilor sale iritative si corozive. Efectele pot fi limitate la iritarea ochilor si a tractului respirator, dar expunerile severe pot cauza arsuri, inclusiv la nivelul tractului respirator. In cazul expunerii prin inhalare, amoniacul este temporar dizolvat in mucusul tractului respirator, dupa care este excretat in procentaj mare in aerul expirat. O serie de efecte care au fost observate la om au fost observate si la animale, cum ar fi efectele hepatice si renale, dar cu toate acestea amoniacul nu este recunoscut ca un toxic primar pentru ficat sau rinichi. Nu se cunosc efecte sistemice primare, ca urmare a expunerii la amoniac sau solutii amoniacale, probabil datorita absorbtiei si metabolizarii rapide a acestuia. Pot aparea insa efecte sistemice serioase, ca urmare a leziunilor oculare, tegumentare sau gastrointestinale. Arsurile produse la nivelul tractului respirator, ca urmare a expunerii la concentratii crescute de amoniac, la fel ca si leziunile asociate si edemul mucoasei respiratorii, pot conduce la infectii respiratorii secundare sau bronhopneumonie. In ciuda potentialului toxic al amoniacului, expunerea cronica via aer, la locul de munca, la nivele scazute de amoniac, nu afecteaza functia pulmonara sau pragul sensibilitatii olfactive. Proprietatile iritative si corozive ale amoniacului inhalat si ingerat au fost dovedite prin studii pe animale. Leziuni moderate la nivel hepatic si leziuni renale au fost observate si la animale si la oameni, dar numai la concentratii apropiate de cele letale. Studiile pe animale au aratat ca expunerea continua a porcilor la concentratii de 103 pana la 145 ppm amoniac reduce consumul de hrana avand ca urmare scaderea in greutate, sugerand ca toxicitatea sistemica a amoniacului apare ca rezultat al expunerii cronice. Cai de expunere: piele, ochi, inghitire si inhalare.
75
SC VIROMET SA
Efecte imediate : - piele: provoca iritatii, dermatoze alergice care se manifesta prin inrosirea pielii iar in cazuri extreme provoaca umflaturi. - ochi: provoaca iritatii, lacrimare si lezarea mucoaselor. La expunere indelungata provoaca aparitia conjuctivitelor. - Inhalare: - provoaca iritarea cailor respiratorii, ameteala, tuse si stari alergice. - inghitire: provoaca iritarea si inflamarea tubului digestiv, in cantitati mari provoaca moartea accidentatului. Efecte pe termen lung : Contactul si expunerea prelungita cauzeaza afectiuni cronice ale cailor respiratorii superioare, reducerea capacitatii respiratorii, alergie, laringite. Amoniacul este catalogat ca un produs periculos pentru mediu, deoarece vaporii de amoniac pot forma amestecuri explozive cu aerul, in limitele:15,5-79% (in volume). In prezenta flacarii, amoniacul arde in aer cu formare de oxizi de azot si apa. Oxizii de azot sunt inflamabili si toxici. Vaporii de amoniac sunt inflamabili si pot produce explozii in spatii inchise, dupa acumulare. Limitele de explozie pentru amestecurile de amoniac aer sunt: - inferioara 15,5% in vol., in aer - superioara 79%, in vol., in aer Formaldehida Formaldehida este un gaz incolor, cu miros puternic, inflamabil, cu mare capacitate de polimerizare in solutii apoase, efectele nocive asupra sanatatii umane fiind astazi bine cunoscute si documentate stiintific. Formaldehida este inclusa in categoria substantelor din clasa 2a (agent probabil carcinogen pentru om) de catre Agentia internationala pentru cercetarea cancerului (IARC). Formaldehida se gaseste in mediu atat ca rezultat al proceselor naturale cat si al activitatii umane. In aerul atmosferic formaldehida este gasita in zonele industriale, provenind din arderea incompleta a substantelor organice. Se gaseste si in emisiile produse de traficul rutier si aerian. In aerul interior sursele sunt reprezentate de fumul de tutun, mobilele si materialele de constructie continand rasini, de plastic si parchet, vopsele, dezinfectanti, gaze rezultate in urma arderii combustibililor fosili pentru incalzire si gatit, precum si din utilizarea ei ca agent de conservare si sterilizare. Perceptia olfactiva si sensibilitatea la efectele iritante ale formaldehidei variaza in functie de individ. Mirosul este perceput de la concentratii cuprinse intre 0,1 si 1 ppm. Iritatia este resimttita la concentratii intre 1 si 3 ppm, se agraveaza rapid cu cresterea concentratiei, iar majoritatea indivizilor nu pot tolera o expunere prelungita la 4-5 ppm. La 10-20 ppm semnele de iritatie severa ale mucoaselor oculare si respiratorii apar rapid dupa inceperea expunerii. Expunerea scurta la o concentratie mai mare de 50 ppm poate duce la bronhospasm sever si leziuni caustice grave ale cailor respiratorii (edem acut pulmonar, ulceratii traheale si bronsice).
76
SC VIROMET SA
Ingestia de formaldehida este urmata de tulburari digestive a caror gravitate depinde de concentratia solutiei, la concentratii mari avand efecte caustice asupra mucoaselor digestive. Intoxicatia sistemica cu formaldehida conduce la afectari organice multiple, cu citoliza hepatica, coma, convulsii, tulburari cardiovasculare, hemoliza moderata si nefropatie tubulara. Aplicatiile cutanate de formaldehida in solutie 1% sunt putin iritante. Solutiile concentrate sunt caustice. Studiile efectuate asupra persoanelor expuse profesional la formaldehida au pus in evidenta o prevalenta crescuta a semnelor subiective de iritare a mucoaselor oculare si a cailor respiratorii, o patologie respiratorie cronica si leziuni ale epiteliului nazal. Formaldehida produce sensibilizari ale cailor aeriene si crize de astm dupa expuneri cronice la concentratii relativ scazute, intalnite chiar si in afara mediului profesional. Formaldehida este considerata agent probabil carcinogen pentru om (clasa 2A). Localizarile cancerelor sunt variate: cavitate bucala, fose nazale, faringe, organe hematopoietice, creier, colon, prostata. Efecte imediate : - piele : provoaca , iritatii si dermatoze alergice care se manifesta prin inrosirea pielii iar in cazuri extreme provoaca umflaturi. - ochi : - in cantitati mici sau timp scurt de expunere provoaca iritati, lacrimare si - lezarea mucoaselor oculare - inhalare: - la concentratii mici sau timp scurt de expunere provoaca iritarea cailor respiratorii, ameteala, tuse si stari alergice. - la concentratii mari, sau la expunere indelungata provoaca intoxicatii, tulburari nervoase , pierderea cunostiintei, pneumonii si edem pulmonar dupa cateva ore. - inghitire: - in cantitati mici provoaca iritarea, inflamarea si ranirea tubului digestiv insotite de dureri abdominale precum si stari de ameteala si lesin ; - in cantitati mai mari provoaca moartea accidentatului Efecte pe termen lung : slabirea vederii , afectiuni cronice ale cailor respiratorii superioare, reducerea capacitatii respiratorii, alergie. Este considerat un potential cancerigen. Pericol pentru mediu Pe sol, dupa diluare cu apa, formaldehida se solubilizeaza usor si la concentratii foarte mici se biodegradeaza in cateva zile. La concentratii mari reprezinta un biocid. Vaporii de formaldehida si de metanol sunt inflamabili si pot produce explozii in spatii inchise si neaerisite, dupa acumulare. in caz de incendiu, focul este amplificat de prezenta lui deoarece odata cu incalzirea solutiei creste presiunea de vapori. Limita de explozie - inferioara 7% vol. in aer - superioara 73 % vol in aer
77
SC VIROMET SA
Alcoolul metilic Metanolul est e un lichid mobil, volatil (p.f. 65C), cu miros si gust asemanator etanolului, d = 0,798, solubil in apa si solventi organici. Metanolul patrunde in organism pe cale digestiva, respiratorie, secundar transcutanat. Dupa patrundere se distribuie, datorita hidrosolubilitatii, in toate tesuturile si in special in lichidele oculare (apos si vitros) care contin 99,7 % apa. In ficat se oxideaza la formaldehida, dar aceasta trece in acid formic, ambii, metaboliti hidrosolubili si mai toxici decit metanolul. Deci, toxicitatea metanolului se datoreaza in special metabolitilor si mai putin lui insusi si este consecinta acidozei metabolice, a anoxiei tisulare si a dereglarii unor metabolisme. Acidoza se datoreaza, partial acidului formic, dar intervin si alti factori. Anoxia tisulara este consecinta inhibarii respiratiei celulare prin complexarea, de catre acidul formic, a fierului din enzimele oxidoreducatoare. Retina este deosebit de afectata, deoarece este foarte sensibila la anoxie, iar patrunderea masiva a metanolului la acest nivel si metabolizarea locala determina o concentratie maxima de metaboliti toxici. Totodata este afectat si nervul optic, prin patrunderea formiatului, liposolubil. Ca urmare, apar leziuni degenerative in celulele ganglionare ale retinei si in nervul optic, precum si tulburari circulatorii in coroida. in afara de acidoza si afectare specifica oculara se inregistreaza si afectare nervoasa, hepatica, renala, pulmonara, miocardica unele determinate de hipoxie. In intoxicatia acuta prin ingerare apar, dupa o perioada de latenta, tulburari digestive, respiratorii, neuropsihice, cardiovasculare, apoi coma si moartea. Intoxicatia acuta prin inhalare se exprima prin iritatia conjunctivelor si mucoasei respiratorii, tulburari nervoase si oculare (orbirea definitiva este mai putin frecventa). in intoxicatia cronica se observa fenomene iritative, nervoase, digestive, vizuale. Indicatorul biologic de expunere este alcoolul metilic urinar cu limita de 6 mg/l. Cai de expunere : piele, ochi, inhalare si inghitire. Efecte imediate : - piele : provoaca dermatoze la contactul cutanat prelungit, explicabil in special prin distrugerea stratului cutanat lipoacid . - ochi :- in cantitati mici sau timp scurt de expunere provoaca iritatii, lacrimare si lezarea mucoaselor si a tesuturilor oculare. - in cantitati mari sau la expunere indelungata afecteaza conjuctiva si corneea, provocand aparitia de conjuctivite, fotofobie si in cazuri grave chiar orbire; - Tulburarile vizuale apar la intoxicati, cel mai tarziu in a doua zi de evolutie. La inceput vederea este neclara, incetosata apoi, apar fenomene de ingustare a campului vizual si fotofobie. daca vederea nu se amelioreaza in timp de o saptamina este probabila agravarea bolii pana la orbire. - Lezarea specifica a celulei retiniene a fost explicata prin tendinta toxicului de a se acumula in tesuturile oculare. - inhalare :- Concentratiile mici si timpul scurt de expunere pot provoca iritarea mucoaselor nazale, ameteli dureri de cap si dureri digestive .
78
SC VIROMET SA
- La concentratii mari si o expunere indelungata pot apare intoxicatii acute care se manifesta la inceput cu cefalee, astenie, stare generala rea. Aceste reactii dureaza mai multe zile, dupa care apare starea de ameteala de tip depresiv. Situatia se poate agrava cu frisoane, dureri frontale si abdominale si orbire progresiva. in cazul inhalarilor masive si prelungite pot apare grave tulburari oculare, care in final duc la orbire. - inghitire : in cantitati mici ( doza letala 50-75g ) provoaca intoxicatii grave, care, dupa o perioada de latenta scurta, determina starea de betie insotita de ameteli, astenie si somnolenta. De asemenea, apar greturi si dureri abdominale intense. Fata si buzele se cianozeaza, pupilele se dilata si nu mai reactioneza la lumina, gura devine uscata, apar transpiratii reci, tensiunea arteriala scade, respiratia devine greoaie, apar fenomene nervoase, confuzie mintala si fenomene depresive. -In cantitati mai mari produce moartea accidentatului. Moartea survine prin paralizie respiratorie , mai rar prin insuficienta renala . Efecte pe termen lung : Slabirea vederii, intoxicatii cronice ale ficatului, rinichilor si pancreasului, inflamarea cronica a cailor respiratorii, afectiuni ale sistemului nervos central. Fenolul Este o substanta solida cristalina, cu miros patrunzator si gust caustic, higroscopic, degaja vapori chiar la temperatura obisnuite, putin solubil in apa, solubil in alcool, eter si cloroform. Fenolul patrunde in organism pe cale respiratorie, prin piele si prin tractul digestiv. Fenolul este in primul rand un toxic pentru centrii nervosi superiori. Asupra tegumentelor are o actiune iritanta puternica putind produce o gama intreaga de leziuni: eczema, inflamatie, papilom, necroza si gangrena. Intoxicatiile cronice cu fenol nu sunt foarte frecvente, acestea manifestindu-se prin tulburari digestive, nervoase, respiratorii si uneori cu eruptii sau prurit cutanat. Indicatorul biologic de expunere il reprezinta fenolii totali urinari care au limita biologica tolerabila de 50 mg/l. Istoricul expunerii umane la fenoli este amplu. Fenolul era utilizat ca antiseptic in chirurgie. Efectele atribuite expunerii cronice la fenoli includ anorexie, scaderea progresiva in greutate, diaree, dureri de cap, vertij, salivatie, precum si o coloratie inchisa a urinii. Methemoglobinemia si anemia hemolitica, precum si leziunile hepatice au fost de asemenea, semnalate in urma expunerii umane la fenoli. Contactul cutanat direct cu fenolii are ca efect aparitia iritatiilor si necrozelor tegumentare. Din pacate, dozele care au condus la aparitia acestor efecte nu sunt bine definite, iar rapoartele care descriu aceste efecte nu sunt riguroase. Expunerea umana la nivele scazute ale concentratiei fenolului, este larg raspandita, intrucat fenolul este un constituent al multor produse de consum, cum sunt apa de gura, solutii pentru gargara, dropsuri, expectorante si unguente.
79
SC VIROMET SA
Fenolul este un produs al metabolismului proteic, fiind de asemenea un metabolit al benzenului. in cazul persoanelor care nu sunt expuse la fenol sau benzen, concentratia fenolului in urina nu depaseste, in general, 20 mg/L, si inregistreaza cel mai adesea valori sub 10 mg/L. Fenolul este absorbit la nivel pulmonar, la nivelul tractului gastrointestinal si la nivel cutanat. Un studiu care a examinat absorbtia vaporilor de fenol prin piele indica faptul ca fenolul se absoarbe cu usurinta la nivel cutanat, iar absorbtia cutanata este considerata calea primara de expunere pentru fenolul in stare gazoasa, lichida sau solida. Conjugarea fenolului cu acidul glucuronic si conjugarea cu sulfat sunt caile principale de metabolizare. Conjugarea se petrece cu predilectie la nivel pulmonar, al tractului gastrointestinal, la nivel hepatic si renal. Pielea are un potential relativ scazut de detoxifiere a fenolului. Prin urmare, absorbtia fenolului la nivel cutanat reprezinta pericolul cel mai insemnat, deoarece fenolul traverseaza cu usurinta bariera cutanata. Expunerea animalelor la doze mari de fenol conduce la efecte neurologice cum sunt tremur muscular si pierderea coordonarii. Alte efecte consemnate la animalele expuse la fenol includ scaderea numarului hematiilor, scaderea ratei de crestere in greutate, precum si necroza si inflamatia tegumentului ca urmare a aplicarii directe. Expunerea animalelor gestante la fenol (in doze care au condus la instalarea efectelor toxice la mama, incluzand wheezing si scaderea ratei de crestere in greutate), a avut ca efect scaderea numarului de nascuti vii si greutatea scazuta la nastere. Nu se cunosc efectele produse de fenol asupra functiei reproductive sau asupra dezvoltarii la om. Studiile au evidentiat faptul ca fenolul (20% in acetona) s-a comportat ca un promotor al cancerului in urma expunerii tegumentare. Studiile in vitro au aratat ca fenolul poate cauza aberatii cromozomiale in celulele mamiferelor. Nu exista insa, dovezi suficiente in ceea ce priveste implicarea fenolului in aparitia cancerului la subiectii umani. Efectele nocive ale poluantilor ce pot aparea n cazul unui accident Noxele de interes: metanol; formaldehida;amoniac; oxizi de sulf; oxizi de azot;monoxid de carbon;pulberi;acid clorhidric. Compusii chimici din emisiile poluante actioneaza diferit, prin mecanisme diferite asupra omului personalul unitatii, populatia din vecinatate. Caracterizarea toxicologica a noxelor investigate in studiu s-a efectuat, in special, pe factorul de mediu aer, tinand cont de actiunea asupra starii de sanatate a personalului si a populatiei din zona, dar si a efectelor asupra factorilor de mediu si a bunurilor materiale. Poluarea atmosferei se defineste ca: prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de natura, concentratie si timp de actiune afecteaza sanatatea, genereaza disconfort si/sau altereaza mediul. Din definitie reiese ca se au in vedere atat unii dintre constituientii normali ai aerului care pot fi considerati poluanti in cazul in care se gasesc in alte concentratii decat cele normale, cat si alte substante in afara constituientilor normali ai aerului. Actiunea factorilor de mediu asupra organismului uman si sanatatii populatiei poate imbraca mai multe forme, in cazul unor poluari masive si cumulate. Astfel, niveluri foarte
80
SC VIROMET SA
ridicate sau de mare intensitate dau nastere la actiune acuta sau imediata in care reactiile organismului apar rapid. Cel mai frecvent actiunea factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica sau de lunga durata, ce necesita perioade lungi de timp pentru a produce in starea de sanatate modificari decelabile si uneori pot scapa de vigilenta cadrelor sanitare.In fine, actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite nu asupra populatiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinand fie efecte ereditare transmisibile, fie modificari congenitale. SOX este un gaz cu miros inecacios si mai greu decat aerul. Este un reducator care poate oxida formand SO 3, in prezenta catalizatorului sau a radiatiilor solare, rezultand in atmosfera acid sulfuric si/sau sulfati. Actioneaza asupra plantelor producand necrozante. Asupra oamenilor actioneaza ca iritant al aparatului respirator (rinofaringite cronice, tuse, dispnee la efort), conducand si la conjuctivita, stomatite, gingivoragii, alterarea gustului si mirosului, tulburari de tipul asteno vegetativ, iar la concentratii de 1,5 mg/mc produce moartea in 1 h, concentratia maxima admisa fiind de 0,02 mg/mc. Absorbtia SO 2 si a aerosolilor de acid sulfuric se face pe cale respiratorie. Cand se inhaleaza si aerosoli de acid sulfuric, apar carii dentare si actiuni caustice asupra ochilor. Oxizii sulfului, ce apar in aer din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate duc la aparitia bronsitei cronice. HCl provoaca coroziunea metalelor. In stare concentrata, provoaca eritem si chiar arsuri de culoare cenusie albicioasa. Vaporii iritanta caile respiratorii si corodeaza dintii. Acidul clorhidric in stare de vapori este un iritant al mucoaselor, in special al ochilor si cailor respiratorii. Doza letala este de 15 20 mg/mc. Aldehida formica exercita o actiune iritanta si necrozanta asupra pielii si mucoaselor, datorita reactiei cu grupele aminice din protide, pe care le coaguleaza. Este recunoscuta actiunea sa antiplasmatica, precum si actiunea sa asupra sistemului nervos central, cu precadere asupra talamusului, la concentratii de 7 mg/mc. Mirosul neplacut de aldehida formica poate fi perceput in concentratii minime de 0,2 mg/mc. Oxidul de azot si (mai ales) dioxidul de azot pot provoca accidente, stiut fiid ca in aer oxidul trece la dioxid. Acesti oxizi sunt iritati ai mucoaselor, in special ai mucoaselor cailor respiratorii, la nivelul carora pot provoca edem acut. Oxizii de azot sunt methemoglobinizati. Intoxicatia supraacuta, rezultata din inhalarea concetratiilor mari de oxizi (500 5.000 ppm), conduce la moarte in cateva secunde, fie prin atigerea directa a centrului respirator, fie prin sincopa reflexa, provocata de agresiunea brutala a aparatului respirator. H&S ECO CONSULT 2008 81
SC VIROMET SA
Ca urmare a inhalarii unor concetratii de 100 300 ppm, produce iritatia cailor respiratorii superioare cu tuse si iritatie a mucoasei oculare. Aceasta stare este urmata de o perioada de liniste inselatoare, care poate dura 2 8 h, dupa care apar simptome grave: rau general nedefinit, sete mare, dispnee, tuse, expctoratii, mucoasa rosie sau galben roz, cianoza, puls accelerat, neregulat, tesiune arteriala scazuta, sangele devine de culoare negricioasa. Asfixierea progreseaza rapid, victima are transpiratii reci, urmand coma si colapsul cardiac. In intoxicatia acuta, nu se observa, in general, decese tardive. Bolnavii, care rezista la criza de edem, supravietuiesc. Inhalat pe durata mare, bioxidul de azot provoaca: dureri de cap, insomie, ulcerul nasului si gurii, anorexie, dispepsie, eroziune dentara, slabiciune, bronsita cronica, emfizem. Oxidul de carbon este o noxa deosebit de importanta pentru faptul ca este foarte des intalnita, cat si pentru faptul ca produce forme grave de intoxicatie. Actiunea oxidului de carbon se manifesta prin blocare, adica complexarea hemoglobinei (pigment rosu din globulele rosii) si formarea carboxihemoglobinei dupa ecuatia: CO + Hb COHb In acest fel, oxihemoglobina devine inapta pentru transportul oxigenului in organism. Se impiedica astfel oxidarea hemoglobinei la oxihemoglobina: O 2 + Hb O 2Hb
Carboxihemoglobina este o substanta nedisociata la nivel celular, avand constanta de echilibru de aproximativ 210 ori mai mica decat oxihemoglobina, hemoglobina avand o afinitate mai mare pentru CO decat O2. In aer existand aproximativ 21% O 2 este suficienta o concentratie de 0,1% oxid de carbon in aer pentru a se obtine cantitati egale de oxihemoglobina si carboxihemoglobina; deci, se blocheaza 50% din hemoglobina, situatie care reprezinta o stare grava de intoxicatie. Atat oxigenul cat si oxidul de carbon se leaga covalent cu atomul de fier bivalent al moleculei de hemoglobina. O molecula de hemoglobina fixeaza 4 molecule de CO. Fenomenele toxice provocate sunt, in general, cele de anoxemie (lipsa de oxigen). Spre deosebire de alte anoxemii, in care tensiunea partiala a oxigenului in plasma sangelui arterial are rol important, in anoxemia carbonica, tensiunea partiala a oxigenului in sangele arterial ramane normala. Aceasta face ca centrul respirator in anoxemia oxicarbonica sa nu fie excitat si in consecinta frecventa respiratorie sa nu sufere modificari. Anoxemia oxicarbonica prezinta un tablou de afectiuni cu predominanta circulatorie. Aceasta se explica prin faptul ca miocardul, ca tesut foarte activ (lipsit de mioglobina in
82
SC VIROMET SA
care sa fie inmagazinat oxigen), este printre primele tesuturi care sufera din lipsa de oxigen. Fenomenele de sincopa in intoxicatia cu CO sunt mai frecvente si mai grave cu cat activitatea fizica este mai intensa. Cel mai sensibil la insuficienta de oxigen si cel mai usor vulnerabil este tesutul cerebral; creste permeabilitatea capilarelor si tesutului cerebral, precum si tensiunea intracraniana. Oxigenul legat de hemoglobina (oxihemoglobina), in prezenta carboxihemoglobinei, este mult mai stabil, ceea ce face ca cedarea sa tesuturilor sa fie redusa, la trecerea sangelui prin capilare. Este posibil ca scaderea labilitatii oxihemoglobinei la nivelul tesuturilor sa fie cauzata si de tulburari in functia unor enzime, care catalizeaza disocierea acesteia in oxigen si hemoglobina la nivelul tesuturilor. Acest mecanism fiziologic explica discrepanta dintre fenomenele clinice la o intoxicatie cu CO si la anoxemia de acelasi grad, dar avand o alta cauza. Ca si in cazul anxemiilor provocate de cauze de alta natura, are loc o scadere a rezervei alcaline dupa instalarea acidozei, ca urmare a scaderii hemoglobinei si a cresterii acidului lactic. Reducerea CO din aer este in functie de: - concentratia CO din aer; - durata inhalarii. Raportul cantitativ intre carboxihemoglobina sanguina si hemoglobina (oxihemoglobina) se numeste coeficient de intoxicatie cu CO si se exprima in procente. Carboxihemoglobina fiind un produs stabil, eliminarea de CO este mult mai lenta decat retinerea. in afara de acesti factori principali, influenteaza o serie de factori secundari individuali si de mediu. Printre factorii individuali, sunt: - varsta; - sexul (femeile suporta mai usor CO decat barbatii; femeile gravide il suporta insa mai greu); - diverse afectiuni ale organismului (capacitatea sangelui de a se imbogatii in oxigen), cum sunt afectiunile care restrang capacitatea respiratiei artificiale (tuberculoza, silicoza) si cele care restrang activitatea circulatorie si altereaza compozitia sangelui (anemie, insuficienta cardiaca, arteroscleroza). Printre factorii de mediu mentionam: - microclimatul (temperatura, umiditatea, presiunea); - existenta in aer, alaturi de CO, a altor substante nocive, care pot marii capacitatea de actiune a CO. Intoxicatia acuta se manifesta prin senzatia de tensiune si pulsatii in tample, ameteli, zgomot in urechi, oboseala. Pielea prezinta de obicei o coloratie rosie violacee (culoarea carboxihemoglobinei). Intr-o faza avansata de intoxicatie, apar greturi, varsaturi, ameteli, pierderea cunostintei.
83
SC VIROMET SA
In cazul concentratiilor mari de CO aceste simptome se pot dezvolta fulgerator, provocand moartea in cateva minute. Se inregistreaza tulburari vizuale privind campul vizual si perceperea culorilor. In metabolism, apar unele modificari, printre care: cresterea in sange a continutului de zahar si a acidului lactic, scaderea rezervelor alcaline, leucocitoza. Ca sechele ale intoxicatiei acute, se pot inregistra afectiuni ale glandei tiroide, ale rinichilor, precum si tulburari gastrointestinale. In cazul alimentatiei insuficiente si necomplete, intoxicatia acuta, complicatiile, precum si sechelele se intensifica. Persistenta oxicarboniei in intoxicatia cronica, timp indelungat se explica prin faptul ca in prima faza hemoglobina isi deschide inelul tetrapirolic, transformandu-se in pseudohemoglobina si ca fierul din pseudohemoglobina ar lega CO mai puternic decat fierul din hemoglobina. Simptomele sunt constituite din: astenie, cefalee si vertije, ca urmare a unei indelungate si repetate expuneri la CO. Astenia este simptomul cel mai des intalnit si se caracterizeaza prin oboseala, apatie intelectuala, uneori impotenta sexuala, desi conditia fizica este buna in general. Cefaleea este un simptom tenace si rebel, cu localizari frontale, occipitale; poate, de asemenea, afecta intreaga calota craniana. Vertijul este insotit de sincopa, insa se intalneste rar. Aceasta triada simptomatica nu este prezenta in toate cazurile si chiar daca ar fi prezenta nu inseamna neaparat o intoxicatie cu CO, dar faptul ca mediul este incarcat cu CO, acesta constituie un martor la stabilirea diagnosticului. Pe langa aceste simptome, pot fi intalnite si altele, printre care: - tulburari digestive (greturi, varsaturi); - tulburari auditive (zgomote in urechi); - tulburari de vedere (licariri in fata ochilor); - tulburari nervoase (iritabilitate); - tulburari cardiace (palpitatii, dureri precordiale); - modificari sanguine (poliglobulie). Poluanti ai apelor ce pot apare n timpul accidentelor Substante organice: metanol, formaldehida, metilal, fenol Aceste substante patrund in reteaua de canalizare, ajungand in statia de epurare. In general instalatiile si depozitele au cuve de retentie cu sisteme de blocare a scurgerilor, rigole de colectare, care impiedica patrunderea substantlor deversate in reteaua de canalizare. Pentru a nu perturba procesul de epurare, deversarile accidentale in cantitate mare vor fi dirijate in bazine de stocare, urmand a fi introduse in procesul de epurare, in cantitati mici. Pentru fenol sunt luate masuri speciale de a nu patrunde n reteaua de canalizare
84
SC VIROMET SA
Amoniac sub forma ionului amoniu Este o substanta periculoasa pentru mediul acvatic, patrunderea n statia de epurare este periculoasa. Depozitul de amoniac este prevazut cu cuva de retentie, rampa este prevazuta cu rigole. Cloruri Clorurile sunt substante anorganice. Cantitatea de cloruri nu se schimba la trecerea apei uzate prin instalatiile de epurare. La concentratii de peste 500 700 mg/l, prezenta clorurilor se face resimtita pe cale organoleptica. In contact cu betoanele, clorurile existente in apa intra in reactie cu carbonatul de calciu, formand clorura de calciu. Din aceasta cauza, apele cu continut ridicat de cloruri pot avea influenta asupra betoanelor.
Aciditatea Aciditatea apei reprezinta suma concentratiilor de hidrogen corespunzator anionilor sulfatilor, clorurilor si nitratilor. Aciditatea crescuta poate conduce la coroziunea conductelor. Pe amplasament exista sisteme de captare a scurgerilor acide si de neutralizare a lor. Efectele nocive ale poluantilor apelor uzate Aparitia poluantilor in concentratii ridicate in statia de epurare pot avea efecte asupra starii de sanatate, in special la personalul angajat Aparitia gazelor si vaporilor otravitori pot conduce la asxfixieri sau otraviri, arsuri sau explozii. Asfixierea cu gaze poate avea loc prin reactii chimica (oxid de carbon) sau prin inlocuirea oxigenului din atmosfera respectiva, acestea provocand lipsa de oxigen. Poluanti pentru sol si vegetatie In functie de originea si modul in care poluantii ajung pe vegetatie si sol, efectele sunt diferite si de aceea se prezinta separat, in fuctie de sursa. Pot exista doua situatii: pentru scurgerile accidentale pe sol, manipulari defectuoase, fisuri, neetanseitati la flanse, depozitare necorespunzatoare modificarea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului; contactul cu precipitatiile acide dizolvarea tesuturilor protectoare ale epidermelor, depuneri pe frunze si sol obturarea celulelor stomatice si inhibarea schimbului de gaze, exces de metale cu blocarea situsurilor absorbante ale radacinilor si modificari in ultra
85
SC VIROMET SA
structura celulara, scurgeri pe sol asfixierea sistemului radicular si cresterea presiunii osmotice. Efectele nocive ale poluarii solului Cantitatea in care substantele deversate sunt raspandite in sol, insa, poata fi variabila de la un sol la altul. Poluarea industriala cu substante toxice creeaza premiza trecerii acestora in apele subterane sau de suprafata, ca si in culturile vegetale cu influente inca neestimate asupra sanatatii populatiei. Efectele asupra biodiversitatii Un accident major, respectiv raspandirea in aer de substante periculoase poate afecta speciile de pasari si animale surprinse in zona de deplasare a norului toxic.
86
SC VIROMET SA
4. DESCRIEREA PE SCURT A INSTALATIILOR IN CARE SUNT PREZENTE SUBSTANTELE PERICULOASE 4.1. Identificarea instalatiilor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati relevante
In urma analizei activitatilor desfasurate pe amplasament au fost considerate ca posibile surse de accidente instalatiile sau parti ale instalatiilor cu grad ridicat de risc, care produc sau stocheaza urmatoarele substante/ compusi chimici: 1. Notificate: alcool metilic (metanol); amoniac lichefiat; amoniac solutie 25%; oleum; aldehida formica; precondensat UF80; fenol. hidrat de hidrazina 25 % ; gaz natural. Necuprinse in notificare : acid clorhidric ; metilal ( dimetoximetan ). Pentru aceste substante au fost identificate instalatiile in care se produc sau depoziteaza, dupa cum urmeaza : alcool metilic (metanol): se sintetizeaza in cadrul capacitatilor de fabricatie ale instalatiilor Metanol III si Metanol IV; se depoziteaza in 2 rezervoarele intermediare ale instalatiei Metanol IV, avand fiecare capacitatea de 400 mc; depozitarea finala se face in parcul de mare capacitate R 5000, care dispune de trei rezervioare a cate 5000 mc fiecare ; VIROMET dispune si de o capacitate de depozitare formata din doua rezervoare a cate 68 mc fiecare, amplasate in cadrul Sectiei Rasini. Aceste vase sunt utilizate la depozitarea metanolului utilizat ca materie prima pentru fabricarea aldehidei formice; a biocombustibilului ESTERVI
87
SC VIROMET SA
Metanolul produs pe platforma VIROMET este livrat ca produs finit prin intermediul a doua rampe: Rampa CF situata in vecinatatea instalatiei Metanol IV; Rampa CF si pentru auto, situata in zona cld. 5211/1, la mica distanta de depozitul R5000. aldehida formica ( formaldehida ) : se fabrica pe capacitatile de productie ale instalatiilor Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V; Se depoziteaza in parcul de rezervoare care dispune de un rezervor de 200 mc si de trei rezervoare de 250 mc; Se utilizeaza ca materie prima la instalatiile : Paraformaldehida, Hexametilentetramina, Precondensat UF70 si UF 80, Rasini ureoformaldehidice, Adezivi cls. E1; VIMEL, Metilal, Rasini fenolformaldehidice; Se livreaza la exterior prin intermediul rampelor de incarcare auto sau CF; Oleum ( acid sulfuric fumans ) : Pentru acest produs, SC VIROMET SA presteaza contractual servicii de descarcare din cisterne, depozitare si incarcare in autocisterne pentru SC PUROLITE SRL; Depozitarea se face in doua rezervoare a cate 100 mc fiecare amoniac lichefiat : se descarca din cisterne CF la rampa specializata din cadrul Sectiei Rasini ; constituie materie prima la fabricarea produsului hexametilentetramina din cadrul instalatiei cu acelasi nume de la Sectia Rasini ; constituie materie prima la obtinerea solutiei apoase de 25 % amoniac ( operatia de degazare a cisternelor de amoniac ) ; Se depoziteaza intr-un parc de rezervoare carte dispune de 6 rezervoare a cate 100 mc fiecare. amoniac solutie 25%; se obtine ca urmare a degazarii cisternelor de amoniac ; se depoziteaza intr-unul din cele doua rezervoare de cate 50 mc fiecare amplasate pe teritoriul Sectiei Rasini. precondensat UF80;
88
SC VIROMET SA
se produce pe capacitatea instalatiei PRECONDENSAT UF 80 din cadrul Sectiei Rasini; se depoziteaza intr-unul din cele trei rezervoare cu capacitatea de 400 mc fiecare. Se utilizeaza ca materie prima la obtinerea rasinilor ureoformaldehidice tip ADEZIV E1; Pentru livrari exterioare ca produs finit se utilizeaza rampele de expeditie; fenol Se descarca la rampa CF a instalatiei Fenolit; Se utilizeaza ca materie prime la fabricarea rasinilor fenolformaldehidice; Se depoziteaza intr-unul din cele doua rezervoare de cate 25 mc fiecare aflate in apropierea instalatiei Fenolit, tinand de Sectia Rasini. hidrat de hidrazina Se aprovizioneaza ambalat in butoaie din masa plastica de mare rezistenta avand capacitatea de 200 l / butoi; Se utilizeaza la purificarea apei de cazan la CET si Metanol IV. Gaz natural Repezinta combustibilul utilizat pentru producerea de energie electrica la CET si abur la Metanol IV si CET. Intra in VIROMET printr-o conducta avand diiametrul = 500 mm si o presiune de 6 barri. Acid clorhidric Se descarca la rampa CF a instalatiei Metanol IV; Se utilizeaza regenerarea masei ionice la instalatia de demineralizare a apei utilizata la cazanele inst. Metanol IV; Se depoziteaza intr-unul din cele doua rezervoare din depozitul de creactivi al instalatiei Metanol IV; metilal ( dimetoximetan ) : se fabrica pe capacitatile de productie a instalatiei Metilal din cadrul CPr Rasini; Se depoziteaza intr-unul din cele doua rezervoare de care dispune instalatia; Se utilizeaza ca materie prima ca gonflant in industria schimbatorilolr de ioni; Se livreaza la exterior cu cisterne auto
89
SC VIROMET SA 4.1.1. Instalatia Metanol
Alcoolului metilic se obtine din gazul de sinteza preparat prin cracarea gazului natural cu vapori de apa pe un catalizator de nichel. In instalatia METANOL, alcoolul metilic se fabrica din gazul de sinteza obtinut prin cracarea gazului natural cu vapori de apa pe catalizator de nichel. Procesul este redat de urmatoarele reactii chimice: Pentru cracare: CnHm + nH2O = n CO + ( n +m/2 ) H2 CO + H2O = CO2 + H2 CO2 + 3 H2 = CH4 + H2 Pentru sinteza: CO + 2 H2 = CH3 OH CO2 + H2 = CO + H2O Pe langa cele doua reactii principale (1) si (2) sau (3) mai au loc si reactii secundare consecutive si anume: I. Reactii principale: 2 CH3OH = CH3 - O - CH3 + H2O (4) cu formare de dimetileter CH3OH + n CO + 2n H2 = CnH2n+1CH2OH + H2O (5) cu formare de alcooli superiori CH3OH + n CO + 2(n-1) H2 = CnH2n+1COOH + (n-1) H2O (6) cu formare de acizi organici II. Reactii secundare nedorite: (7) CO + 3 H2 = CH4 + H2O reactia de metanizare n CO + 2n H2 = (CH2)n + n H2O (8) reactia de formare a hidrocarburilor olefinice n CO + (2n+1) H2 = CnH2n+2 + n H2O (9) reactia de formare a hidrocarburilor parafinice CO +/- H2O = CO2 + H2 (10) reactia gazului de apa 2 CO = CO2 + C (solid) (11) reactia Bondonard de disproportionarea CO Datorita selectivitatii si activitatii catalizatorului reactiile consecutive (4), (5), si (6) sunt extrem de reduse, continutul de alcooli superiori, DME si acizi organici in metanol brut este sub 0,2 %, iar reactiile secundare nedorite in intervalul de presiuni si temperaturi la care se lucreaza cu catalizatorul (P=12 14 bar, T=245 - 290C) nu au loc, ele putand fi intalnite la catalizatori mai putin activi in domeniul de lucru la inalta presiune (300 - 500 bar, 350 - 400C).
(1) (2) (3)
90
SC VIROMET SA
Reactia nr. (9) de formare a parafinelor are loc in proportie redusa la temperatura de 210C si H2 % + CO % 1 % in perioadele de tranzit ale instalatiei cat si datorita impuritatilor de Fe care catalizeaza aceasta reactie. Parafinele formate se depun in partile reci ale instalatiei (condensatoare, separatoare, etc.) Odata cu dezactivarea catalizatorului si cresterea presiunii si temperaturii de lucru cresc si cantitatile de produse secundare in special parafinele care pot fi si lichide C 9 - C11 care patrunzand cu metanolul brut in distilare sunt antrenate in produsul finit cauzand inrautatirea caracteristicii denumite miscibilitatea cu apa. Instalatia a fost descrisa la cap. 2.1.a din prezentul volum. 4.1.2. Instalatiile de producere a formaldehidei S.C. Viromet S.A. poseda 5 instalatii de producere a formaldehidei: Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V, fiecare dispunand de o capacitate de productie de 55 000 t/an ( exprimat in 29 % ) . Aceste instalatii produc formaldehida in diverse concentratii, in functie de solicitarile pietii incepand de la 29% pana la 60%. Reactia de oxidare a vaporilor de metanol cu aer are loc in prezenta catalizatorului de argint la temperaturi in jur de 500 0C. In aceasta faza au loc reactii de oxidare a metanolului la formaldehida, reactii de oxidare la CO 2 si reactii de dehidrogenare a metanolului cu formare de formaldehida si hidrogen. Ca reactii secundare sunt reactiile de cracare a metanolului cu formare de metan si reactia de descompunere a formaldehidei la CO si H2. Reactiile principale sunt: CH3OH + O 2 CH2O + H2O CH3OH CH2O + H2 Reactia de oxidare a metanolului este o reactie ireversibila al carui echilibru este deplasat complet spre dreapta. Datorita reactiilor de descompunere a formaldehidei la temperaturi de peste 300 0C, conversiile nu se apropie de cele teoretic posibile, descompunerile fiind: CH2O CO + H2 Aceasta reactie devine intensa la temperaturi mai mari de 450 0C. Din aceasta cauza constructia reactorului este astfel realizata incat produsii de reactie sa fie raciti imediat dupa contact. Global putem considera urmatoarele reactii : CH3OH + O 2 CH2O + H2O CH3OH CH2O + H2 CH3OH + 3/2 O 2 CO 2 + 2 H2O CH3OH CO + 2 H2 CH3OH + H2 CH4 + H2O [1] [2] [3] [4] [5]
91
SC VIROMET SA
Reactiile 1 si 2 sunt reactiile principale dorite iar reactiile 3, 4 si 5 sunt secundare, nedorite. Ponderea reactiilor in prezenta unui catalizator proaspat si selectiv este urmatoarea: reactia 1 reactia 2 reactia 3 reactiile 4 + 5 = 50% max. = 40% max. = 9 % min. = 1% min.
Aceasta corespunde unui randament de 90%. Odata cu invechirea catalizatorului scade mult ponderea reactiilor 1 si 2, crescand ponderea reactiilor 3, 4 si 5. Pentru evitarea reactiei de descompunere a formaldehidei in CO si H2, sub stratul de catalizator urmeaza imediat schimbatorul de caldura in care gazele rezultate din reactie se racesc brusc de la temperatura cu care ies din strat la o temperatura de 100 125 0C. Nu au fost semnalati produsi intermediari care prin prezenta lor in instalatie sa creasca riscul de producere a unor accidente. 4.1.3 Instalatia Hexametilentetramina Instalatia se afla amplasata pe teritoriul Sectiei Rasini. Materiile prime utilizate la obtinerea hexametilentetraminei sunt formaldehida (produsa in cadrul sectiei) si amoniacul gazos. Hexametilentetramina se produce in doua sortimente: stabilizata si nestabilizata. Reactia care reda procesul este: 4 NH3 + 6 CH2O ( CH2 )6 N4 + 6 H2O 4.1.4 Instalatia Paraformaldehida Instalatia este amplasata pe teritoriul sectiei Rasini, produsul paraformaldehida reprezentand o posibilitate de valorificare superioara a formaldehidei produsa de unitate. Tehnologia este rezultatul cercetarilor proprii si se bazeaza pe o reactie catalitica de polimerizare a formaldehidei conform ecuatiei : ( n + 2 ) CH2O OHCH2- ( -CH2O - )n CH2OH + H2O Paraformaldehida rezultata se separa prin centrifugare dupa care se usuca in jet de aer cald si se ambaleaaza. Apele mume sunt valorificate prin recirculare la instalatiile de producere a formaldehidei. Instalatia este complet mecanizata si automatizata.
92
SC VIROMET SA
4.1.5 Instalatia de fabricare a metilalului (dimetoximetan) Materia prima o constituie un amestec de metanol cu formaldehida (metaform) preluat din fluxul tehnologic al instalatiei de producere a formaldehidei. Amestecul este supus reactiei in mediu acid (catalizator acid sulfuric), produsul de reactie este distilat si depozitat. Ecuatia reactiei chimice este urmatoarea: OCH2 CH3OH + 2 CH2O H2C + H2O \ OCH2 Produsul este utilizat in industria schimbatorilor de ioni. 4.1.6 Instalatia VIMEL VIMEL-ul reprezinta o rasina melamin-formaldehidica utilizata in industria celulozei la obtinerea hartiei de calitate. Instalatia este amplasata pe platforma sectiei Rasini . Materiile prime utilizate la obtinerea acestei rasini melaminice sunt: melamina, formaldehida, metanol, monoetilenglicol, butanol, lesie de hidroxid de sodiu. Obtinerea VIMELULUI se face ca urmare a unor reactii de policondensare, in mediu slab acid a formaldehidei cu melamina, urmata de reactii de esterificare. Reactia se desfasoara intr-un reactor cu functionare discontinua (in sarje). Policondensatul obtinut se supune unui procedeu de concentrare prin evaporare sub vacuum. . Reactiile care descriu procesul sunt urmatoarele: NH-CH2-0-CH2-N-CH2-0-CH2 I + 2CH2O ( H2N )C3N3 (NH2)2C3N3 \ NH-CH2-0-CH2-N-CH2-0-CH2 I (NH2)2C3N3
(H2N)3 C3N3
4.1.7 Instalatiile de producere a Rasinilor ureo-formaldehidice Tehnologia de fabricatie se bazeaza pe reactia dintre formaldehida si uree, produsul de policondensare rezultat suferind o operatie de concentrare prin evaporare (pentru rasinile din clasa E 2). Pentru rasinile din clasa E 1 se utilizeaza formaldehida cu o concentratie de 60% din care, in amestec cu ureea se produce un intermediar:
93
SC VIROMET SA
precondensat UF70 care la randul lui este condensat in continuare cu uree, in aceasta situatie nemaifiind necesara operatia de evaporare. Adezivii din clasa de emisie E1 se pot fabrica si utilizand formaldehida de 37 42%, in aceasta situatie dupa policondensare urmeaza o faza de concentrare prin evaporare. Reactia care reda procedeul este : NH2 - N CH2 - N CH2 - N CH2 I I I I C = O + CH2O C = O C=O C=O etc; I I I I NH2 - N CH2 - N CH2 - N CH2 -
4.1.8 FENOLIT ( rasina fenolformaldehidica ) Fenolitul este o rasina fenol-formaldehidica utilizata in metalurgie prin amestecare cu nisip si un intaritor (intaritor STM) la obtinerea miezurilor de turnatorie. Materiile prime utilizate la obtinerea Rasini fenolice sunt: fenol, formaldehida, silan, lesie de hidroxid de sodiu. . Obtinerea fenolitului se face ca urmare a unor reactii de policondensare in mediu bazic a formaldehidei cu fenolul. Reactia se desfasoara in coloane cu functionare continua. Policondensatul obtinut se supune unui procedeu de concentrare prin evaporare sub vacuum. Rasina este apoi supusa unui proces de silanizare, prin introducerea silanului sub omogenizare. Reactia chimica care descrie procesul este: C6H5OH + H2CO (CH2OH)C6H3(OH) [ CH2 - (CH2OH)C6H2(OH) CH2 - ]n (CH2OH)C6H3(OH) + H2O
4.1.9 ESTERI METILICI VEGETALI ESTERVI Materiile prime utilizate in cadrul instalatiei ESTERVI sunt: uleiuri vegetale, alcool metilic, hidroxid de potasiu sau metilat de sodiu, etc. Produsul este format dintr-un amestec de esteri metilici ai acizilor grasi cu catena mare, derivati din grasimi vegetale sau animale. Cea mai mare parte a biocombustibilului este obtinuta prin transesterificarea catalitica a uleiurilor cu metanol. Triglicerida reactioneaza cu alcoolul in prezenta de catalizator alcalin formand esteri metilici si glicerina ca produs secundar. Reactia care reprezinta procedeul este urmatoarea:
94
SC VIROMET SA
CH2OCOR1 I CH2OCOR2 I CH2OCOR3
+ 3 CH3OH
CH2OH I CHOH + I CH2OH
R1COOCH3 R2COOCH3 R3COOCH3
Reactia are loc in trei etape, in fiecare etapa reactionand cate o molecula de metanol cu triglicerida, apoi cu diglicerida si la sfarsit cu monoglicerida rezultand trei molecule de esteri metilici diferiti in functie de natura trigliceridei. 4.1.10 Apa amoniacala Apa amoniacala rezulta ca urmare a operatiilor de degazare a cisternelor de amoniac dupa descarcarea acestora. Concentratia produsului este de 25% si rezulta in urma barbotarii amoniacului prin apa la operatia de degazare cu azot a cisternelor dupa golire. Ecuatia reactiei chimice se poate reda dupa cum urmeaza: H2O + NH3 NH4OH
4.2. Sisteme caracteristice de securitate

Instalatiile sunt prevazute cu aparatura de masura, control si reglare. La aparatele indicatoare valoarea parametrului masurat se citeste local iar aparatele inregistratore sunt dispuse in camere de comand. Aparatele de semnalizare au rolul de a avertiza optic sau acustic la tabloul local sau camera de comand depasirea valorilor normale de functionare a parametrilor controlati. 4.2.1. Instalatia Metanol Instalatia Metanol este o structura care lucreaz la temperaturi si presiuni ridicate. Proiectarea acesteia a impus asigurarea unor masuri de siguranta avand in vedere atat lucrul cu produse cu caracteristici care pot produce evenimente deosebite: incendii, explozii, intoxicatii, etc, cat si masuri tehnice de asigurare a securitatii pentru exploatarea instalatiilor in conditii extreme de temperatura, presiune, etc. Aceste conditii au impus utilizarea unor materiale de inalta calitate cat si utilizarea de dispozitive care s asigure sigurant in exploatrare.
95
SC VIROMET SA
1. INSTALATIA METANOL IV 1.1.Sistemul termic Reglarea temperaturii apei in H 204 se face cu ajutorul regulatorului TRC 205; Presiunea de 1,2 ata in degazor este mentinuta de regulatorul de presiune PIC 302 In rezervorul degazorului este mentinut un nivel constant cu ajutorul regulatorului LIC 301 prin actionare asupra debitului de apa demineralizata. Pentru protectia degazorului la suprapresiune precum si la depasirea nivelului maxim s-a prevazut o garda hidraulica. In timpul pornirii instalatiei, preincalzirea apei se realizeaza in preincalzitorul de pornire H 207 alimentat cu abur de 4,5 bar, condensul rezultat trecand in degazor. Debitul de apa pentru alimentarea tamburuli V 301 se regleaza cu FRC 304 sau HIC 301 la debite mai mici. Nivelul apei in tambur este reglat de un regulator cu trei impulsuri (nivel apa tambur, debit apa alimentare si debit abur supraincalzit). Pentru urmarirea operativa a nivelului din tambur este montat un indicator de nivel si la casa pompelor Pentru reglarea temperaturii apei de alimentare a tamburului s-au prevazut doua by - passuri : HIC 302 - pentru H 202 A / B HIC 303 - pentru H203 si H202 A/B Presiunea aburului supraincalzit este mentinuta constanta prin regulatorul PRC 301A.. Sistemul de generare a aburului este protejat de doua supape de siguranta: supapa montata pe colectorul de abur supraincalzit supapa montata pe tambur. Sarurile din tambur se elimina prin purjare continua, actionand asupra HICului 315( cca. 1% din debitul de alimentare ) si de la recuperatoarele H 201 A / B / C si cazanul auxiliar , prin purjare discontinua . Purjele se colecteaza in expandorul de purje V 303 de unde aburul separat intra in bara de 4,5 bar iar condensul se evacueaza la cuva de racire prin LIC 310 PIC 311 esapare excesul de abur de 31 ata. PRC 314 A mentine presiunea de 5,5 ata. Se realizeaza prin eliminarea excesului in bara de abur a combinatului si PRC 314 B esapeaza aburul in atmosfera. 1.2.Comprimarea gazelor Protectia aspiratiei la suprapresiune este asigurata de supapa de siguranta PSV 606 Protectia mecanica pe refularea compresorului C 101 este asigurata prin supapa PSV 602, care poate evacua in conducta colectoare ce duce la facla. Pentru asigurarea functionarii la debite reduse, compresorul este prevazut cu un by - pass cu racitor, unde are loc racirea gazului ce trece prin by - pass FCV 404. H&S ECO CONSULT 2008 96
SC VIROMET SA
Admisia aburului la turbina T 101 se face printr-o conduct racordata la conducta principala de abur situata pe estacada. Pe aceasta conducta sunt montate urmatoarele armaturi : 3 ventile de izolare ( un ventil pe estacada si doua in hala ) diagrama de masurare a debitului de abur FE - 415 conducte de aerisire si purjare stuturi de presiune si ventile de izolare teci de termocuple pentru masurarea temperaturii Scaparile de abur de la partea de 4,5 bar se evacueaza in atmosfera, direct sau prin intermediul racitorului - condensator 605. Pe conductele de intrare si iesire a uleiului de ungere sunt montate masuratori de temperatura iar scurgerile sunt prevazute cu vizor pentru observarea circulatiei uleiului. Presiunea in circuitul de ulei se masoara cu PI 301, la tabloul local. Circuitul de ulei de ungere este prevazut si cu doua presostate reglate astfel: PS 106 - alarmeaza si porneste pompa auxiliara PS 107 - opreste turbocompresorul compresorul de sinteza TC201 este prevazut cu electroventilul CV 638, ventilul HV 639 si cu un by- pass cu ventil FCV 404, necesar pentru reglarea debitului de gaz ce se trimite spre compresorul C 202. protectia mecanica pe iesirea din primul etaj este asigurata prin supapa PSV 631, iar pe refularea compresorului, dupa separatorul 635, este montata supapa PSV 636. Separatoarele 633 si 635 sunt prevazute cu regulatoare automate de nivel ( LC 426 , LC 430 ) precum si cu semnalizare la nivel ridicat si blocaj (oprire ) la nivel foarte ridicat. Alimentarea turbinei cu abur T201 se face printr-o conducta de pe care se gasesc montate: doua armaturi de izolare ;( I4 in exteriorul halei si I5 in interiorul halei ) diafragma pentru masurarea debitului de abur admis in turbina FE 415 ( FIR 515 ) conducte de aerisire si purjare stuturi pentru masurarea presiunii ( PT 411 , PI 513 ) teci de termocuple pentru masurarea temperaturii Aburul paraseste turbina, cu o presiune de 30 bar , printr-o conducta de contrapresiune prevazuta cu: supapa de siguranta ( PSV 641 ), stuturi pentru masurarea presiunii , teci pentru termocuple, clapete de retinere si ventile de izolare ( M 12 , M 11 ) conducte de aerisire si purjare
97
SC VIROMET SA
1.3. Sinteza metanol Pentru mentinerea presiunii la bucla de sinteza, o parte din gazele nereactionate sunt evacuate sub forma de gaz de purja. Reglarea presiunii se face de catre regulatorul inregistrator de presiune PRC 405, care functioneaza ca o supapa de siguranta, iar in caz de suprapresiune pe bucla de sinteza, evacueaza gazul la facla. O data cu gazele de purja se elimina gazele inerte cum sunt: CH4 rezidual si azotul, care constituie de fapt balastul ce se acumuleaza in bucla de sinteza si care daca nu ar fi evacuat din circuit, ar duce la cresterea presiunii in bucla de sinteza. Gazul de purja este utilizat la combustie in instalatia de preparare gaz sinteza de la Metanol IV. Debitul de gaz de purja este reglat automat de catre regulatorul inregistrator de debit FRC 410. metanolul brut din separatorul V 401 este evacuat, prin intermediul regulatorului de nivel LIC 401, Vasul de expansie V 402 este dimensionat astfel ca la functionarea la capacitate normala a sintezei, sa poata prelua metanolul brut produs timp de 15 minute. In cazul in care nivelul creste peste valoarea nominala din V 402, regulatorul de nivel LIC 404 deschide ventilul spre rezervorul de metanol impur V 501. Daca nivelul de metanol scade mult in V 402, intra in functiune LAL-404 care alarmeaza, daca nivelul scade in continuare intrerupatorul LS 405 intervine si inchide ventilul COV 501 de pe conducta de metanol brut spre distilare (HIC 501). U451 amortizor zgomot 1.4.Presinteza Parametrii gazului, la intrarea in reactor, se pot determina cu : PR - 7301 ( inregistrare la tablou a presiunii ) TRCAHL ( inregistrare la tablou a temperaturii, cu alarmare pentru minim si maxim clapeta de reglare, TV 7303, de pe by-passul schimbatorului H 451 . Caderea de presiune intre intrarea si iesirea gazului din D 451 este indicata la tablou de catre PDI - 7303. La conducta de iesire gaz din V 451 este racordata si conducta de purjare la facla a Presintezei . Gazul este esapat la facla S 201 in timpul reducerii catalizatorului, la pornire, precum si in cazul depresurizarii. controlul debitului esapat se face cu ajutorul HIC - 7306, care se afla in imediata apropiere a faclei. Pe traseul dintre V 451 si V 402, se afla un filtru special construit pentru retinerea parafinelor. Acestea se formeaza ca produs secundar de sinteza,. Parafinele au o temperatura de topire de 40 - 60 oC; ele plutesc deasupra metanolului. Filtru are rolul de a preveni infundarea instrumentatiei si echipamentelor din aval de V 451. Debitul de metanol brut produs in Presinteza se masoara cu FR - 7304 ( inregistrare la tablou )
98
SC VIROMET SA
Debitul de metanol brut se controleaza cu robinetul de reglare LV -7301, functie de nivelul din separator. Temperatura de intrare a metanolului in schimbator este citita la Ti 500/5 , Temperatura la la iesirea din schimbator la Ti 500/6 . Temperatura finala a metanolului brut dupa cele doua trepte de preincalzire este inregistrata la tablou la TR 500/1. Cantitatea de metanol alimentata in coloana D 501 este reglata si inregistrata de FRC 501. Presiunea in coloana D 501 este mentinuta cu ajutorul aparatului regulator inregistrator PRC 514, In cazul in care debitul de vapori ai coloanei D 501 scade datorita unei compozitii sarace in fractii usoare, presiunea de lucru este mentinuta prin admisie de azot cu ajutorul ventilului autoregulator PCV 528. Nivelul in fierbatorul H 504 este indicat la tablou de aparatul LI 510 si semnalizat la depasirea valorilor admise, de catre LAHL 510. Debitul de abur in mantaua fierbatorului este mentinut constant de catre aparatul FRC 506, plasat la iesirea condensului. Aparatul PDI 531 permite masurarea caderii de presiune pe coloana D 502 Debitul de reflux este reglat de aparatul LIC 515 functie de nivelul din vasul de reflux. Cantitatea de metanol extrasa din coloana D 502 este reglata de aparatul FIC 511 astfel: Gazele necondensabile sunt evacuate din vasul de reflux si trimise in linia de gaze reziduale, impreuna cu gazele reziduale de la coloana D 501. Temperatura care se mentine in blaza este afisata la tablou la TI 500/19. Cantitatea de abur admisa in fierbatoarele H 507 A, B este reglata in cascada de aparatele TRC 523 si FRC 509. Nivelul de lichid in blaza coloanei este mentinut constant de aparatul LIC 511 care actioneaza ventilul situat pe refularea pompelor de apa reziduala P 504 A, B. La depasirea limitelor este actionata alarma de la tablou LAHL 510. Daca nivelul lichidului depaseste prizele regulatorului de nivel, atunci intra in functiune alarma LAHL 512, care actioneaza, prin intermediul unui ventil electromagnetic, asupra ventilului de pe admisia aburului la fierbatoarele H 507 A, B.
1.5.Depozite curente Statie spumare Hidranti Dispozitive stropire cu apa pentru rezervoare Distributie azot pentru perna Site kitto
99
SC VIROMET SA
2. INSTALATIE METANOL III Presostat blocaj compresor G204 pe presiune minima; Regulator temperatura E206; Sistem de alarma optica si acustica la depasirea parametrilor; Reglare, inregistrare temperaturi rector cracare; Regulatoare presiune reractor cracare;\ Inregistrare pierdere presiune reactor cracare Aparatura control presiune compresoare; Sistem control temperaturi in coloana de sinteza Sistem reglare debite gaz la coloana sinteza; Aparatura de reglare/inregistrare temperaturi coloane distilare; Aparatura reglare, inregistrare presiune coloane distilare; Sistem colectare si recuperare gaze bioxid carbon; Sistem de colectare si distrugere prin ardere a gazelor reziduale ( facla ) Cuve retentie, Tunuri apa in caz de incendiu; Aparatura de monitorizare a prezentei CO in atmosfera halei compresoarelor; Parametri de blocaj sunt : Debit minim abur tehnologic; Debit minim gaz metan; Debit minim gaz combustie; Vacuum prea mare in cuptorul de cracare, Presiune minima aspiratie compresor gaz metan; Presiune minima compresor bioxid de carbon; 3. DEPOZIT R5000 . Rampa livrare metanol Satie spumare Cuva retentie Hidranti Tunuri apa Paratoneri Dispozitive stropire cu apa pentru rezervoare Distributie azot pentru perna Site kitto Instalatie sprinklere la rampa livrare Indicare presiune in rezervoarele metanol instalatie sprinklere la rampa livrare Indicare presiune in rezervoarele metanol 4. CET ventilator dispersie gaze indicatoare nivel la rezervoarele de reactivi
100
SC VIROMET SA
sistem de protectie pentru interblocare ( pt. intreruperea gazului) cosuri de emisie gaze ( 3 buc) sistem de protectie pentru turbine supape de siguranta pentru conductele sub presiune
4.2.2. Instalatia Formaldehid Proiectarea instalatiilor din cadrul acestui ORS a impus asigurarea unor masuri de siguranta ridicata avand in vedere atat lucrul cu produse cu caracteristici care pot produce evenimente deosebite: incendii, explozii, intoxicatii, etc, cat si masuri tehnice de asigurare a securitatii pentru exploatarea instalatiilor in conditii extreme de temperatura, presiune, etc. Aceste conditii au impus utilizarea unor materiale de inalta calitate cat si utilizarea de dispozitive pentru asigurare sigurantei in exploatare. 1. Depozit formaldehida Instalatii semifixe stins incendii; Instalatii stropire cu apa Cuve retentie Retea hidranti Paratoneri Site kitto protectie rezervoare Aparatura indicare nivel la rezervoare 2. Instalatie Formol II Opritor flacari evaporator; FI 309 masurare, reglare debit metanol la evaporare; FIA 312 masurare, reglare debit metanol recirculat; FI 314 masurare debit apa proaspata; FI 313 debit formol brut; FI 315 debit formol produs finit; FR 303 debit aer; FI 317 : debit reflux, LIC 321 nivel in evaporator; LIC 322 nivel in coloana absorbtie; LIC 323 nivel in coloana distilare, LIC 324 nivel in colector metanol, PIC 306 vacuum in coloana de distilare; PIC 302 presiune abur; PI 325 vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare TR 304 ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare; TR 305 temperaturi reactor;
101
SC VIROMET SA
TIA 320 indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante pentru : Temperatura minima aer vapori metanol la iesirea din evaporatorul de metanol; Debit minim metanol recirculat; Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta );
3. Instalatie Formol II bis Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare; masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer; inregistrare debit reflux, indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie; indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare; inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante : Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol; Debit minim metranol recirculat; Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); 4. Instalatie Formol III Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare;
102
SC VIROMET SA
5.
masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer; inregistrare debit reflux, indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie; indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare; inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante : Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol; Debit minim metranol recirculat; Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); Instalatie Formol IV Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare; masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer; inregistrare debit reflux, indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie; indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta;
103
SC VIROMET SA
6.
dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ): temperaturi in evaporator si coloana distilare; inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante : Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol; Debit minim metranol recirculat; Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); Instalatie Formol V Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare; masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer; inregistrare debit reflux, indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie; indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare; inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante : Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol; Debit minim metranol recirculat; Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); Reglare inregistrare temperaturi coloana metaform
104
SC VIROMET SA 7.
Control nivel vas metaform Instalatie fabricare hexametilentetramina sistem colectare pompare ape organice, ciclon, filtru saci, sistem absorbtie gaze / praf aparatura reglare debit amoniac; aparatura reglare temperatura reactor condensare; aparatura inregistrare / reglare presiune evaporator cuva retentie
8.Instalatie fabricare paraformaldehida Sistem absorbtie vapori, praf; Filtru saci; 9. Instalatie Metilal ( dimetoximetan ) Site kitto, Perna azot depozit metilal, Sistem colectare si pompare ape uzate Reglare si inregistrare temperaturi reactor; Reglare si inregistrare temperaturi coloana distilare
10. Instalatie VIMEL Sistem recuperare vapori Masurare control temperaturi la reactor; Cuva retentie depozit 11. Rasini ureoformaldehidice( URELIT, Adezivi E1, Precondensat UF80, UF 70 ) Cuve retentie depozite, Stropiri cu apa de racire, Instalatie alimentare / dozare cu materii prime; Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la reactor clei; Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la reactor E1; Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la reactor UF70; Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la evaporatoare; Aparatura comanda vacuum la evaporatoare clei/UF80; Sistem de absorbtie spalare a gazelor la E! + UF70, Sistem de ventilatie la evaporare; Recuperare ae uzate la evaporare clei + UF80
105
SC VIROMET SA
12. Rasini fenolice Cuve retentie; Sistem recuperare, depozitare, transport ape mume; Aparatura masura control temperaturi reactor; Aparatura masura control temperaturi evaporator; Aparatura masura control vacuum evaporator; Sistem de determinare nivel ape in cuve, cu pompare automata a apelor fenolice la depasirea nivelului; 13. Estervi ( biocombustibil pentru motoare diesel ) Cuva retentie metanol Sistem stropire cu apa rezervoare rezervoare de metanol proaspat si recuperat; Site kitto ( vas depozit metanol, vas depozit metanol recirculat, vas produs finit, reactor preparare catalizator ); Paratoner; Sistem recuperare metanol, Sistem recirculare metanol; Aparatura indicare temperatura, Aparatura inregistrare temperatura la tablou pentru reactoarele R1, R2, RC Aparatura indicare nivel; Aparatura indicare presiune, Aparatura indicare vacuum; Aparate stingatoare incendiu; 14. Depozit amoniac presurizare cu azot; parasolare; sistem de stropire cu ap a rezervoarelor rezervor de sigurant pentru transvazri in caz de urgent indicare de nivel si presiune; armaturi duble pe circuitele parcului; cuve de retentie paratoneri
106
SC VIROMET SA
5. DETERMINAREA PARTILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI RELEVANTE PENTRU SECURITATE (ORS) SI A PARTILOR INSTALATIEI RELEVANTE PENTRU SECURITATE (IRS)
5.1 Criteriile care au stat la baza selectarii ORS in cadrul VIROMET VIROMET reprezinta o entitate productiva de mare complexitate care a avut ca baza economica constitutiva executarea de produse chimice care sa se incadreze intr-un flux tehnologic integrat la care sa se adauge o infrastructura functionala de asa natyra incat cheltuielile sa fie diminuate la maxim. In aceste conditii este de la sine inteles ca determinarea partilor din cadrul obiectivului relevante pentru securitate au avut la baza, principial, criteriul tehnologic. In aceste conditii, pentru platforma VIROMET au fost selectate doua ORS-uri, dupa cum urmeaza: 1. Instalatia de fabricare a metanolului 2. Istalatia de fabricare a formaldehidei Aceste ORS-uri includ urmatoarele instalatii: Nr. crt. 1
Denumire ORS Instalatie pentru fabricarea metanolului
Instalatii
Obs.
Instalatie pentru fabricarea formaldehidei
Metanol IV Metanol III NG 1000 ( azot pur ) Depozit metanol R5000 CET Depozitul de hidrat de hidrazina Rampa si depozitul de acid clorhidric Formol II Formol II bis Formol III Formol IV Formol V Metilal Hexametilentetramina Paraformaldehida VIMEL Rasini URELIT ureoformaldehidice ADEZIVI E1 PRECONDENSAT UF 70 Precondensat UF 80 Rasini fenolice Biocombustibil 107
SC VIROMET SA Nr. crt. Denumire ORS
RAPORT DE SECURITATE Instalatii ESTERVI Depozit amoniac Depozitul de oleum Statia de epurare Sector HIDRO Obs.
Criteriul de baza la selectarea ORS-urilor este evident, cel tehnologic Astfel, pentru ORS Instalatie pentru fabricarea metanolului, s-a tinut cont de similitudinea tehnologiilor utilizate in instalatiile Metanol IV si Metanol III, la faptul ca instalatiile sunt situate una in proximitatea celeilalte, la utilizarea in comun a infrastructurii: retele comune de alimentare cu gaz metan, cu apa, cu apa de racire recirculata, azot pur, aer instrumental, recuperare condens, depozitare produs finit, la functionarea in ,,tandem a unora din fazele procesului tehnologic ( de regula gazul cracat de la instalatia Metanol III este preluat de faza de sinteza a instalatiei Metanol IV ), distilarea de la Metanol III este utilizata pentru corectii ale parametrilor metanolului obtinut pe instalatia Metanol IV. Includerea in aceasta structura a instalatiei de producere a azotului pur este justificata de faptul ca intreaga productie de azot pur este destinata strict pentru utilizarea la instalatiile Metanol IV si Metanol III, instalatii pentru care exista conexiuni directe. Includerea in aceasta structura a instalatiiilor de producere a energiei termice / electrice CET este justificata de faptul ca aceste capacitati functioneaza in stransa legatura tehnologica. Astfel, pentru asigurarea securitatii functionale a reactoarelor instalatiilor Metanol IV si Metanol III se impune functionarea capacitatilor de generare a aburului de medie presiune de la CET. Pe de alta parte, excesul de energie termica generat urmare functionarii instalatiilor de producere a metanolului este exportat in retelele de energie termica ale VIROMET, necesarul de energie termica ale societatii fiind astfel reglat pe balanta de functionare Instalatii metanol / CET. Pentru ORS Istalati de fabricare a formaldehidei criteriul selectiei instalatiilor pentru acest ORS il reprezinta integrarea tehnologica, majoritatea instalatiilor care consituie ORS-ul utilizand ca materie prima formaldehida produsa pe una din cele cinci instalatii, utilizarea in comun a facilitatilor amplasamentului pe aceeasi platfoma: depozite comune de formaldehida, depozite adiacente pentru produse finite, retele comune de alimentare cu aer industrial, apa, retele de energie termica si electrica, canalizare, etc. In concluzie, pe amplasamentul unitatii au fost identificate si selectate ca ORS-uri urmatoarele structuri productive: 1. Instalatia pentru fabricarea metanolului; 2. Instalatia pentru fabricarea formaldehidei. In cadrul acestor ORS uri au fost identificate un numar total de 489 IRS-uri, si anume : - pentru ORS 1 (Metanol): 203 IRS-uri - pentru ORS 2 (Formalehida): 286 IRS-uri
108
SC VIROMET SA
Lista cu ORS-urile identificate in unitate si IRS-urile aferente fiecaruia este prezentata in continuare:
IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase
ORS
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica Reglarea temperaturii apei in H 204 se face cu ajutorul
1.Sistemul termic degazor (V 302); rezervorul degazorului preincalzitorul de pornire H 207

regulatorul de presiune PIC 302
regulatorului TRC 205; Presiunea de 1,2 ata in degazor este mentinuta de In rezervorul degazorului este mentinut un nivel constant
I. Instalatie Metanol IV De Fabricare Substante: a metanol, metanolului gaz metan, rezervor V 305 (Hidrat de hidrazina) H 203 preincalzitor de apa demineralizata.
acid clorhidric,
hidrat de H 202 A, B (supraincalzitoare de apa), H 103 A, B (economizorul in doua trepte) tamburul de abur V 301.
cu ajutorul regulatorului LIC 301 prin actionare asupra debitului de apa Pentru protectia degazorului la suprapresiune precum si la In timpul pornirii instalatiei, preincalzirea apei se realizeaza
hidrazina
gaz cracat
gaz sinteza
depasirea nivelului maxim s-a prevazut o garda hidraulica.
azot inertizare
302
traseu pentru alimentarea cu apa a statiilor in preincalzitorul de pornire H 207 alimentat cu abur de 4,5 bar, de reducere - racire SRR 301 A / B si SRR condensul rezultat trecand in degazor.
Debitul de apa pentru alimentarea tamburuli V 301 se traseu pentru injectia de apa intre treptele II regleaza cu FRC 304 sau HIC 301 la debite mai mici. si III de supraincalzire a aburului. Nivelul apei in tambur este reglat de un regulator cu trei Sistemul de producere a aburului este impulsuri (nivel apa tambur, debit apa alimentare si debit abur
supraincalzit).
Pentru urmarirea operativa a nivelului din tambur este montat un
109
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica indicator de nivel si la casa pompelor Pentru reglarea temperaturii apei de alimentare a HIC 302 - pentru H 202 A / B HIC 303 pentru H 203 si H 202 A / B Presiunea aburului supraincalzit este mentinuta constanta Sistemul de generare a aburului este protejat de doua
Instalatie
fierbator care cuprinde: recuperatoarele H gazul tehnologic si cazanul auxiliar H 104, unde incalzirea se face cu gaze arse ce rezulta prin combustia gazului metan. Supraincalzitor in trei trepte H 101 A, B, C. aburului exces statie de reducere - racire SRR 302 pentru bara de 5,5 ata. Reformer radiatie F101; Cazan auxiliar Kellog prin regulatorul PRC 301A. 201 A / B / C, unde agentul de incalzire este tamburului s-au prevazut doua by - passuri :
Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase compus din tamburul V 301 si sistemul
SRR 301 A / B statii de reducere - racire a supape de siguranta: o supapa montata pe colectorul de abur supraincalzit supapa montata pe tambur.
Sarurile din tambur se elimina prin purjare continua, actionand asupra HIC- ului 315 (cca. 1% din debitul de alimentare ) si de la recuperatoarele H 201 A / B / C si cazanul auxiliar , prin purjare discontinua . Purjele se colecteaza in expandorul de purje V 303 de unde aburul separat intra in bara de 4,5 bar iar condensul se evacueaza la cuva de racire prin LIC 310

PIC 311 esapare excesul de abur de 31 ata. PRC 314 A mentine presiunea de 5,5 ata. Se realizeaza prin eliminarea excesului in bara de abur a combinatului si
110
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica PRC 314 B esapeaza aburul in atmosfera.
2.Comprimarea gazelor C 101 antrenat de turbina T 101
Comprimarea gazelor Protectia aspiratiei la suprapresiune este asigurata de supapa de siguranta PSV 606 Protectia mecanica pe refularea compresorului C 101 este asigurata prin supapa PSV 602, care poate evacua in conducta colectoare ce duce la facla. Pentru asigurarea functionarii la debite reduse, compresorul este prevazut cu un by - pass cu racitor, unde are loc racirea gazului ce trece prin by - pass FCV 404. Admisia aburului la turbina T 101 se face printr-o conducta de racordata la conducta principala de abur situata pe estacada. Pe aceasta conducta sunt montate urmatoarele armaturi : 3 ventile de izolare ( un ventil pe estacada si doua in hala ) diagrama de masurare a debitului de abur FE - 415 conducte de aerisire si purjare stuturi de presiune si ventile de izolare teci de termocuple pentru masurarea temperaturii Scaparile de abur de la partea de 4,5 bar se evacueaza in atmosfera, direct sau prin intermediul racitorului- condensator 605. Pe conductele de intrare si iesire a uleiului de ungere sunt montate masuratori de temperatura iar scurgerile sunt prevazute cu vizor pentru observarea circulatiei uleiului. Presiunea in circuitul de ulei se
(comprimarea gazului metan tehnologic) C 201 antrenat cu turbina T 201 (comprimarea gazului de sinteza ) compresorul C 202 de recirculatie antrenat cu ajutorul turbinei T 202 (recircularea gazului de sinteza precum si comprimarea lui necesara instalatiei de sinteza. Turbocompresorul de sinteza TC 201. Este destinat comprimarii gazului de sinteza
111
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica pentru observarea circulatiei uleiului. Presiunea in circuitul de ulei se masoara cu PI 301, la tabloul local. Circuitul de ulei de ungere este prevazut si cu doua presostate reglate astfel: - PS 106 - alarmeaza si porneste pompa auxiliara - PS 107 - opreste turbocompresorul
Instalatie
compresorul de sinteza TC201 este prevazut cu electroventilul CV 638, ventilul HV 639 si cu un by- pass cu ventil FCV 404, necesar pentru reglarea debitului de gaz ce se trimite spre compresorul C 202.
protectia mecanica pe iesirea din primul etaj este asigurata prin
supapa PSV 631, iar pe refularea compresorului, dupa separatorul 635, este montata supapa PSV 636.
Separatoarele 633 si 635 sunt prevazute cu regulatoare automate de nivel ( LC 426 , LC 430 ) precum si cu semnalizare la nivel ridicat si blocaj ( oprire ) la nivel foarte ridicat.
o
Alimentarea turbinei cu abur T201 se face printr-o conducta de pe care se gasesc montate:
o
doua armaturi de izolare ;( I4 in exteriorul halei si I5 in interiorul halei )
112
SC VIROMET SA

o
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica diafragma pentru masurarea debitului de abur
admis in turbina FE 415 ( FIR 515 )

o o o
conducte de aerisire si purjare stuturi pentru masurarea presiunii ( PT 411 , PI 513 teci de termocuple pentru masurarea temperaturii
Aburul paraseste turbina, cu o presiune de 30 bar , printr-o conducta de contrapresiune prevazuta cu: - supapa de siguranta ( PSV 641 ), - stuturi pentru masurarea presiunii , - teci pentru termocuple, clapete de retinere si ventile de izolare ( M 12 , M 11 ) - conducte de aerisire si purjare
3. Sinteza metanolului: Preancalzitor H401 A/B/C/D pentru gazul comprimat; Sinteza metanol D451 reactor sinteza o Pentru mentinerea presiunii la bucla de sinteza, o parte din gazele D401 coloana de sinteza unde are loc nereactionate sunt evacuate sub forma de gaz de purja. Reglarea reactia de sinteza. H 403 A/B/C/D, unde are loc condensarea presiunii se face de catre regulatorul inregistrator de presiune PRC 405, metanolului V 401 asigura separarea metanolului de care functioneaza ca o supapa de siguranta, iar in caz de suprapresiune gazul nereactionat. Gazul din V 401 este pe bucla de sinteza, evacueaza gazul la facla. O data cu gazele de introdus la aspiratia compresorului C 202. purja se elimina gazele inerte cum sunt: CH4 rezidual si azotul, care Facla ardere gaze reziduale constituie de fapt balastul ce se acumuleaza in bucla de sinteza si care
daca nu ar fi evacuat din circuit, ar duce la cresterea presiunii in bucla
113
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase de sinteza.

o
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica daca nu ar fi evacuat din circuit, ar duce la cresterea presiunii in bucla Gazul de purja este utilizat la combustie in instalatia de preparare gaz sinteza de la Metanol IV. o Debitul de gaz de purja este reglat automat de catre regulatorul inregistrator de debit FRC 410. o metanolul brut din separatorul V 401 este evacuat, prin intermediul regulatorului de nivel LIC 401, o Vasul de expansie V 402 este dimensionat astfel ca la functionarea la capacitate normala a sintezei, sa poata prelua metanolul brut produs timp de 15 minute. o In cazul in care nivelul creste peste valoarea nominala din V 402, regulatorul de nivel LIC 404 deschide ventilul spre rezervorul de metanol impur V 501. o Daca nivelul de metanol scade mult in V 402, intra in functiune LAL-404 care alarmeaza,
daca nivelul scade in continuare intrerupatorul LS 405 intervine si inchide ventilul COV 501 de pe conducta de metanol brut spre distilare (HIC 501). o U451 amortizor zgomot Presinteza Parametrii gazului, la intrarea in reactor, se pot determina cu :
114
SC VIROMET SA

Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica PR - 7301 ( inregistrare la tablou a presiunii ) TRCAHL ( inregistrare la tablou a temperaturii, cu alarmare
pentru minim si maxim
clapeta de reglare, TV 7303, de pe by-passul schimbatorului H
451 ).
Caderea de presiune intre intrarea si iesirea gazului din D 451
este indicata la tablou de catre PDI - 7303.
4.Presinteza reactorul de sinteza D 451, schimbatorului de caldura H 451, unde are loc racirea gazului. condensatorul de metanol H 453 separatorul V 451, unde se realizeaza separarea metanolului brut de faza gazoasa. conducta de iesire gaz din V 451 racordata la conducta de purjare la facla a Presintezei, unde se impreuna cu metanolul brut produs de bucla veche de sinteza.
conducta de iesire gaz din V 451 este racordata si conducta de
purjare la facla a Presintezei . Gazul este esapat la facla S 201 in timpul reducerii catalizatorului, la pornire, precum si in cazul depresurizarii.
controlul debitului esapat se face cu ajutorul HIC - 7306, care se afla in imediata apropiere a faclei.
Pe traseul dintre V 451 si V 402, se afla un filtru special construit pentru retinerea parafinelor. Acestea se formeaza ca produs secundar de sinteza,. Parafinele au o temperatura de topire de 40 - 60 oC; ele plutesc deasupra metanolului. Filtru are rolul de a preveni infundarea instrumentatiei si echipamentelor din aval de V 451.
115
SC VIROMET SA
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica cu Debitul de metanol brut produs in Presinteza se masoara FR - 7304 ( inregistrare la tablou ) Debitul de metanol brut se controleaza cu robinetul de reglare LV -7301, functie de nivelul din separator.
5.Distilarea metanolului brut rezervorul de metanol brut V 501 avand functia de vas tampon care permite ca o scurta oprire a distilarii sa nu influenteze negativ functionarea sintezei si invers.
Distilarea metanolului brut
fierbatorul H 504 Coloana D501 prevazuta cu talere cu supape (fluturi) tip Glitah. schimbatoarele H 501 (cu metanol brut) H 503 (condensator - racitor ). rezervorul de reflux V 502 H 506 condensatorul - racitor final, cu apa proaspata Coloana D 502 prevazuta cu talere,
Preancalzitor H501 in doua trepte
la
Temperatura de intrare a metanolului in schimbator este citita Ti 500/5 , Temperatura la la iesirea din schimbator la Ti 500/6 . Temperatura finala a metanolului brut dupa cele doua trepte de preincalzire este inregistrata la tablou la TR 500/1. Cantitatea de metanol alimentata in coloana D 501 este reglata si inregistrata de FRC 501. Presiunea in coloana D 501 este mentinuta cu ajutorul aparatului regulator - inregistrator PRC 514, In cazul in care debitul de vapori ai coloanei D 501 scade datorita unei compozitii sarace in fractii usoare, presiunea de lucru este mentinuta prin admisie de azot cu ajutorul ventilului autoregulator PCV 528. Nivelul in fierbatorul H 504 este indicat la tablou de aparatul LI 510 si semnalizat la depasirea valorilor admise, de catre LAHL 510. Debitul de abur in mantaua fierbatorului este mentinut constant de catre aparatul FRC 506, plasat la iesirea condensului. Aparatul PDI 531 permite masurarea caderii de presiune pe
116
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase condensatoarelor coloana D 502
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica
fierbatoarele H 507 A, B. racitorul cu apa recirculata H 505, din vasul de reflux.
H 509 A , B.
Debitul de reflux este reglat de aparatul LIC 515 functie de nivelul Cantitatea de metanol extrasa din coloana D 502 este reglata de
rezervor metanol pur V 505 A, B din depozitul intermediar.
aparatul FIC 511 astfel:
Gazele necondensabile sunt evacuate din vasul de reflux si trimise D 501.
in linia de gaze reziduale, impreuna cu gazele reziduale de la coloana
Temperatura care se mentine in blaza este afisata la tablou la TI
500/19.
Cantitatea de abur admisa in fierbatoarele H 507 A, B este reglata in cascada de aparatele TRC 523 si FRC 509.
Nivelul de lichid in blaza coloanei este mentinut constant de aparatul LIC 511 care actioneaza ventilul situat pe refularea pompelor de apa reziduala P 504 A, B. La depasirea limitelor este actionata alarma de la tablou LAHL 510.
Daca nivelul lichidului depaseste prizele regulatorului de nivel, atunci intra in functiune alarma LAHL 512, care actioneaza, prin intermediul unui ventil electromagnetic, asupra ventilului de pe
117
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase admisia aburului la fierbatoarele H 507 A, B. Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica
Instalatie
Metanol III 6. Depozite depozit intermediar metanol rezervor alcooli superiori rampa livrare
Depozite Statie spumare Hidranti Tunuri apa Paratoneri Dispozitive stropire cu apa pentru rezervoare Distributie azot pentru perna Site kitto Metanol III Presostat blocaj compresor G204 pe presiune minima; Regulator temperatura E206; Sistem de alarma optica si acustica la depasirea parametrilor; Reglare, inregistrare temperaturi rector cracare; Regulatoare presiune reractor cracare;\ Inregistrare pierdere presiune reactor cracare Aparatura control presiune compresoare; Sistem control temperaturi in coloana de sinteza Sistem reglare debite gaz la coloana sinteza; Aparatura de reglare/inregistrare temperaturi coloane distilare; Aparatura reglare, inregistrare presiune coloane distilare; Sistem colectare si recuperare gaze bioxid carbon;
7. Metanol III compresor gaz metan (G 204); preancalzitor gaz metan E206; reactor cracare catalitica; cazan recuperator caldura gaze cracate; sistem comprimare gaz cracat; coloana sinteza; racitoare gaze reactie cu obtinerea metanolului brut; coloane distilare D501, D502; trasee pompare metanol
118
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase facla ) Cuve retentie, Tunuri apa in caz de incendiu; Aparatura de monitorizare a prezentei CO in atmosfera halei compresoarelor; Parametri de blocaj:

Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica Sistem de colectare si distrugere prin ardere a gazelor reziduale (
Debit minim abur tehnologic; Debit minim gaz metan; Debit minim gaz combustie; Vacuum prea mare in cuptorul de cracare, Presiune minima aspiratie compresor gaz metan; Presiune minima compresor bioxid de carbon; Statie spumare Cuva retentie Hidranti Tunuri apa Paratoneri Dispozitive stropire cu apa pentru rezervoare Distributie azot pentru perna
Depozit metanol R 5000 Substante: Metanol depozit metanol rampa livrare
8. Depozit metanol R 5000
119
SC VIROMET SA

Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica Site kitto Instalatie sprinklere la rampa livrare Indicare presiune in rezervoarele metanol
9. CET depozit acid azotic (1rezervor) depozit lesie de soda (2 rezerzoare) rampa de descarcare cisterne lesie de soda conducta lesie conducta acid azotic conducta de gaz metan cazane de ardere ( 2 CR ) cazane ardere (3 Lamont ) turbine de abur ( 4 buc) conducte de abur sub presiune statie reglare gaz metan

Substante: acid azotic lesie de soda gaz metan hidrat de hidrazina
ventilator dispersie gaze indicatoare nivel la rezervoarele de reactivi sistem de protectie pentru interblocare ( pt. intreruperea gazului) cosuri de emisie gaze ( 3 buc) sistem de protectie pentru turbine supape de siguranta pt. conducte sub presiune
1. Depozite depozit formaldehida ( 2 buc ) depozit ape mume cu formaldehida (1
II. Instalatii Substante: De metanol; Fabricare formaldehida a formaldehidei amoniac,
buc )
1.Depozite Instalatii semifixe stins incendii; Instalatii stropire cu apa Cuve retentie Retea hidranti Paratoneri
120
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica Site kitto protectie rezervoare Aparatura indicare nivel la rezervoare
Instalatie
depozit intermediare ( 2 depozite ) depozit metanol; depozit lesie soda depozit acid formic rampa descarcare uree depozit uree conducte formaldehida conducte metanol depozit oleum conducte oleum rampa descarcare-incrcare acid oleum
uree;
Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase depozit 500 mc
acid formic
melamina,
sulfit de sodiu,
acid sulfuric;
metaform,
metilal; fenol; acid clorhidric uleiuri vegetale
2.Instalatie Formol II Opritor flacari evaporator; FI 309 masurare, reglare debit metanol la evaporare; FIA 312 masurare, reglare debit metanol recirculat; FI 314 masurare debit apa proaspata; FI 313 debit formol brut; FI 315 debit formol produs finit; FR 303 debit aer;
2. Instalatie Formol II Evaporator Reactor oxidare Coloana absorbtie; Coloana distilare; Coloana spalare; Suflanta
121
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase LIC 323 nivel in coloana distilare, LIC 324 nivel in colector metanol, PIC 306 vacuum in coloana de distilare; PIC 302 presiune abur; PI 325 vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare TR 304 ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare; TR 305 temperaturi reactor; TIA 320 indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante : Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol; Debit minim metranol recirculat; Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; LIC 322 nivel in coloana absorbtie; LIC 321 nivel in evaporator; FI 317 : debit reflux, Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica
Instalatie
122
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie,
Instalatie
3.Instalatie Formol II bis

Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta );

Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare; masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer; inregistrare debit reflux, indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie; indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana
3. Instalatie Formol II bis Evaporator Reactor oxidare Coloana absorbtie; Coloana distilare; Coloana spalare; Suflanta
123
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase distilare;

Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica
inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ;
Blocaj suflante : Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol; Debit minim metranol recirculat; Temperatura maxima de reactie;
Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); 4.Instalatie Formol III Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare; masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer;
4. Instalatie Formol III Evaporator Reactor oxidare Coloana absorbtie; Coloana distilare; Coloana spalare; Suflanta,
124
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie; indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare; inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante : - Temperatura minima aer vapori metanol la iesirea din evaporatorul de metanol;
-
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica inregistrare debit reflux,
Debit minim metranol recirculat; Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie,
125
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase 5.Instalatie Formol IV

Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare; masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer; inregistrare debit reflux, indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie; indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare;
5. Instalatie Formol IV Evaporator Reactor oxidare Coloana absorbtie; Coloana distilare; Coloana spalare; Suflanta,
126
SC VIROMET SA

Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evapoprator ; Blocaj suflante : - Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol;
- Debit minim metranol recirculat; - Temperatura maxima de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); 6.Instalatie Formol V
Opritor flacari evaporator; masurare, reglare debit metanol la evaporare; masurare, reglare debit metanol recirculat; masurare debit apa proaspata; inregistrare debit formol brut; inregistrare debit formol produs finit; inregistrare debit aer; inregistrare debit reflux, indicare, reglare nivel in evaporator; indicare reglare nivel in coloana absorbtie;
6. Instalatie Formol V Evaporator Reactor oxidare Coloana absorbtie; Coloana distilare; Coloana spalare; Suflanta, Coloana metaform Vas depozitare metaform
127
SC VIROMET SA

Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica indicare reglare nivel in coloana distilare, indicare reglare nivel in colector metanol, indicare reglare vacuum in coloana de distilare; indicare reglare presiune abur; indicare reglare vacuum inaintat la suflanta; dpj presiune diferentiala pe coloana de distilare inregistrare ( aparat 6 puncte ) : temperaturi in evaporator si coloana distilare;

inregistrare temperaturi reactor; indicare, alarmare pe temperatura amestecului de reactie pe evaporator ;
Blocaj suflante :
-
Temperatura minima aer vapori metanol lsa iesirea din evaporatorul de metanol;

Debit minim metranol recirculat; Temp. max. de reactie; Oprire pompe de vacuum la nivel maxim in separatorul de picaturi; Chei suntare blocaje, suflante si a pompelor de vacuum din instalatie, Cos evacuare gaze reziduale ( la suflanta ); Reglare inregistrare temperaturi coloana metaform
128
SC VIROMET SA
Instalatie Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica Control nivel vas metaform 7.Instalatie fabricare hexametilentetramina

sistem colectare pompare ape organice, ciclon, filtru saci, sistem absorbtie gaze / praf aparatura reglare debit amoniac; aparatura reglare temperatura reactor condensare; aparatura inregistrare / reglare presiune evaporator cuva retentie
7.Instalatie fabricare hexametilentetramina Reactor condensare; Rampa distributie amoniac, Evaporator; Pompa vacuum; Cristalizor; Centrifugi; Sistem uscare Depozit hexametilentetramina 8.Instal. fabricare paraformaldehida Reactoare polimerizare (3 buc ); Centrifuga, Uscator; Ambalare; Depozit paraformaldehida
8.Instalatie fabricare paraformaldehida

Sistem absorbtie vapori praf; Filtru saci;
9.Metilal
9.Metilal
129
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica 10.VIMEL 10.VIMEL

Instalatie
Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase Reactor sinteza; Site kitto, Perna azot depozit metilal, Sistem colectare si pompare ape uzate Reglare si inregistrare temperaturi reactor; Coloana distilare; Depozit metilal
Reglare si inregistrare temperaturi coloana distilare
Depozit materie prima; Reactor; Depozit VIMEL
Sistem recuperare vapori Masurare control temperaturi la reactor; Cuva retentie depozit
11.Rasini ureoformaldehidice Reactor condensare cleiuri URELIT, Evaporatoare ( 2 buc ); Pompe vacuum Depozit cleiuri URELIT; Reactor condensare rasini E1; Depozit rasini E1 ( 3 buc ); Reactoare condensare Adeziv KW (2buc.);
11.Rasini ureoformaldehidice Cuve retentie depozite, Stropiri cu apa de racire, Instalatii alimentare / dozare cu materii prime la Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la reactor clei; Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la reactor E1; Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la reactoare Adezivi KW;
130
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica de vacuum la E1+KW KW,
Instalatie
Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase Depozit Adeziv KW Reactor condensare precondensat UF70; Depozit precondensat UF70; Depozit precondensat UF80 Rampa livrare produs finit
Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la reactor UF70; Aparatura de inregistrare reglare temperaturi la evaporatoare; Aparatura masurare si control local si vacuumului reactoare si pompe Aparatura comanda vacuum la evaporatoare clei/UF80; Sistem de absorbtie spalare a noxelor de formaldehida la E1 + UF70+ Sistem de captare si recuperare a prafului de uree la adeziv E1+KW Sistem de ventilatie la evaporare; Recuperare ape uzate la evaporare clei + UF80+ E1+KW Aparatura indicare nivel la rezervoare clei+ E1+KW
12.Rasini fenolice Rampa descarcare fenol; Depozit materii prime; Vas preparare metaform, Reactor condensare, Evaporator, Pompa vacuum,
12. Rasini fenolice

Cuve retentie; Sistem recuperare, depozitare, transport ape mume; Aparatura masura control temperaturi reactor; Aparatura masura control temperaturi evaporator; Aparatura masura control vacuum evaporator; Sistem de determinare nivel ape in cuve, cu pompare automata a apelor fenolice la depasirea nivelului;
131
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica
Instalatie
Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase Depozit fenolit; Depozit ape mume 13.Estervi

Rampa incarcare ape mume Cuva retentie metanol
Sistem stropire cu apa rezervoare de metanol proaspat si recuperat Site kitto (vas depozit metanol, vas depozit metanol recirculat,vas produs finit, reactor preparare catalizator)
13.Estervi vase depozitare metanol (2 buc) reactor preparare catalizator reactor metanoliza separator faze vas dilutie acid sulfuric ( clorhidric) Paratoner Sistem recuperare metanol Sistem recircularea metanol Aparatura indicare temperatura
Aparatura inregistrare temperatura la tablou pentru reactoarele R1, R2, Rc
Aparatura indicare nivel Aparatura indicare presiune Aparatura indicare vacuum Aparate stingatoare incendiu Instalatie descarcare materii prime Sistem alimentare cu materii prime Aparate dozare materii prime Perna de azot reactoarele R1, R2, vase de depozitare metanol si
132
SC VIROMET SA
ORS IRS Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase metanol recuperat, vas produs finit 14. Depozit amoniac Rampa descarcare cisterne Traseu amoniac Vase preparare apa amoniacala Rampa livrare apa amoniacala Depozit amoniac 14.Depozit amoniac Sistem stropire cu apa a rezervoarelor Supape siguranta Indicatoare nivel Rezervor de siguranta Cuve retentie Paratoneri Indicator presiune in rezervoare Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica
Instalatie
Depozit amoniac Substante: Amoniac Apa amoniacala
133
SC VIROMET SA
6. ANALIZA SURSELOR DE RISC, A CONDITIILOR N CARE ACESTEA CONDUC LA ACCIDENTE SI MASURILE DE PREVENIRE 6.1. Controlul riscurilor
(Referinte bibliografice: MAPM, IPM Bacau Seminarii de instruire n transpunerea si implementarea Directivei SEVESO, Bacau 13-14 noiembrie 2001; Alexandru Ozunu Elemente de hazard si risc n industrii poluante)
Riscul este probabilitatea producerii unui efect specific, ntr-o perioada sau n circumstante precizate. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, ntr-o zona data, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si valoarea pagubelor produse. Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat n mod adecvat. Acest proces, cunoscut sub numele de controlul riscului este un proces holistic, care implica: Evaluarea riscului Reducerea riscului Planificarea raspunsului n caz de urgenta Controlul riscului este un proces iterativ care se realizeaza astfel: Se efectueaza o evaluare a riscului Riscul se considera acceptabil sau inacceptabil Daca este inacceptabil, atunci sunt necesare masuri de reducere a riscului si de reactie n caz de urgenta Dupa implementarea masurilor este necesar sa se reevalueze riscul
6.2. Evaluarea riscului

Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). Clasificarea pericolelor este un element fundamental n evaluarea riscului de a produce accidente majore, pentru ca n acest mod sunt luate n considerare doar acele pericole cu potential de accident major Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei situatii fizice cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau mediului.
131
SC VIROMET SA
EVALUAREA RISCULUI
Informatii despre proces / activitate
Identificarea pericolelor
Clasificarea pericolelor
Definirea scenariului (pericol mare de risc)
Proces interactiv Ajustarea scenariului pe baza rezultatelor evaluarii Evaluarea riscului
Reducerea riscului
132
SC VIROMET SA
6.2.1. Identificarea pericolelor

Pericolele pot fi: - naturale - tehnologice - biologice Pericole naturale Se refera la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi, ninsori abundente, variatii de temperatura (nghet, seceta, canicula), furtuni si fenomene distructive de origine geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren. Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi mpiedicata, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local, regional, central. Pericole tehnologice Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiunilor componentelor sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus, necesitnd un management elaborat si personalizat pe fiecare categorie n parte. Dintre evenimentele generatoare de situatii de urgenta pot fi mentionate: a) accidente n industrie; b) accidente de transport; c) accidente nucleare; d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari; e) esecul utilitatilor publice avarii; f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; g) periclitare intentionata Pericole biologice Riscurile biologice se refera la urmarile negative asupra colectivitatilor de oameni, animale si asupra plantelor, cauzate de mbolnaviri sau de alte evenimente n relatie cu sanatatea si care afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi. Evenimentele generatoare de situatii de urgenta sunt: a) epidemii; b) epizootii; c) zoonoze. Pericolul de incendiu Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situatie de urgenta de tip special, care afecteaza constructii, instalatii, amenajari, paduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc. Acest risc reprezinta o cerinta esentiala de proiectare a constructiilor. Abordarea tehnica a securitatii la incendiu consta n aplicarea unor principii tehnice si metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protectie si pentru a proiecta si calcula masurile de siguranta necesare. Incendiul este socotit un risc de gravitate mica, dar frecventa manifestarii i confera un efect cumulat. (Referinte bibliografice: Strategia Nationala de Prevenire a Situatiilor de Urgenta)
133
SC VIROMET SA
Situatia pe amplasamentul SC VIROMET SA Pericole naturale:

amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii; elementele constructive au fost proiectate tinnd seama de cerintele legislative privind gradul de seismicitate a zonei; - terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari. Un seism de amplitudine mare ar putea periclita: - etansarea legaturilor conductelor la utilaje, fapt care ar avea drept consecinta scurgeri de substante periculoase . ntreruperea alimentarii cu energie electrica, ntreruperea unor sectoare de productie. n acest caz masurile de interventie trebuie dirijate catre reducerea riscurilor unor incendii ( conform Planului de interventie n caz de incendiu) prin: ntreruperea activitatii de productie n conditii de siguranta, cu accent pe utilajele cu conditionari la scoaterea din functiune; ntreruperea alimentarii cu energie electrica, cu gaze naturale, cu propan, amoniac, metanol; interventia pentru localizarea si lichidarea incendiilor cu mijloace initiale din dotare (stingatoare portabile, stingatoare transportabile si hidranti interiori; protectia si racirea elementelor de constructie n vederea pastrarii capacitatii portante a acestora;
Pericolul de incendiu
Principalele surse de aprindere sunt: - echipamentele electrice; - electricitatea statica; - flacara deschisa din proces ; - surse ntmplatoare. Incendiile prin extindere pot declansa un accident major. Societatea detine Planului de interventie n caz de incendiu . Masurile de siguranta care se iau, au ca scop eliminarea oricarei surse cu potential de aprindere, astfel nct orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv sa fie n afara pericolului de contact cu acestea. Masurile de prevenire si protectie impotriva incendiilor au fost tratate pe larg in Cap. 8.
134
SC VIROMET SA
Pericole tehnologice
Toxicitatea materialelor n conformitate cu prevederile HG nr. 2167/2004 privind stabilirea riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate se iau n considerare urmatoarele efecte toxice potentiale: - toxicitate acuta; - iritare; - efecte corosive; - sensibilizare; - toxicitate la doze repetate; - mutagenitate; - carcinogenitate; - toxicitate pentru reproducere Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt: metanolul, amoniacul, acidul clorhidric (acidul clorhidric, solutie, desi nu este sub incidenta HG 804/2007, a fost luat in considerare datorita amplasamentului rampei si a depozitului in vecinatatea instalatiilor societatilor invecinate), oleumul, hidratul de hidrazina, formaldehida, precondensat UF- 60, fenol, metilal. Accidentele se pot produce n cazul punerii n libertate, n mod accidental a acestor substante. Punerea n libertate poate genera: norul toxic afectarea sanatatii (metanolul , amoniacul, acidul clorhidric, oleumul); mprastiere, dizolvare n apa, patrundere n canalizare (hidratul de hidrazina, fenolul, amoniacul, acidul clorhidric, oleumul, formaldehida, metanolul afectarea calitatii apelor tehnologice ce ajung in statia de epurare, perturbarea procesului de epurare biologica. Masurile de prevenire se refera la: depozitarea corespunzatoare, asigurata nca din faza de proiectare (materiale corespunzatoare, capacitati, asigurarea captarii si recuperarii scurgerilor accidentale); echipamente de siguranta pe rezervoare si conducte regulamente de operare
Alte proprietatile fizico-chimice relevante pentru securitate: - explozivitate; - inflamabilitate Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt : metanolul si amoniacul, gazul natural, metilalul. H&S ECO CONSULT 2008 135
SC VIROMET SA
Accidentele care se pot produce n cazul punerii n libertate, n mod accidental a acestor substante : incendii si explozii. Masurile de prevenire se refera la: siguranta si etanseitatea recipientilor verificata prin probele de rezistenta la presiune si de etanseitate la instalare si pe parcursul exploatarii; siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari periodice; amplasarea corespunzatoare a rezervoarelor si a recipientilor, conform normelor privind distantele de siguranta din normativele specifice din industria chimica si conform indicatiilor din Fisele de securitate. Presiunea Este un parametru de operare foarte important si unul din cele mai importante pericole in exploatarea instalatiei. Suprapresiunile pot provoca ruperea vaselor si a conductelor cu efecte dezastruoase prentru instalatie. Vidul creat in recipiete care nu au fost dimensionate pentru aceste conditii por produce deteriorarea utilajului prin aparitia fenomenului de burdusire. Masurile de prevenire se refera la: respectarea prescriptiilor tehnice la proiectarea, constructia sau operarea utilajelor sub presiune; dotarea cu aparatura de control (manometre)si siguranta (supape de siguranta) siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari periodice; amplasarea corespunzatoare a rezervoarelor si a recipientilor, conform normelor privind distantele de siguranta din normativele specifice din industria chimica si conform indicatiilor din Fisele de securitate. Temperatura Variatiile de temperatura peste limitele prescrise de procesul tehnologic sunt surse de pericol in instalatie. Temperaturi foarte ridicate pot conduce la pierderea controlului asupra utilajului. Masurile de prevenire se refera la: sisteme de alarmare la cresterea sau scaderea temperaturii; sisteme de racire, cum este cazul rezervoarelor de amoniac; sisteme de incalzire, cum este cazul rezervoarelor si conductelor de fenol. H&S ECO CONSULT 2008 136
SC VIROMET SA
Periculozitatea pentru mediu (ecotoxicitatea) Se refera la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt: hidratul de hidrazina, amoniacul, fenolul. Accidentele se pot produce n cazul punerii n libertate, n mod accidental a acestor substante : patrunderea accidentala n canalizarea tehnologica ( sau cu apa de stingere a unui incendiu, apa meteorica) cu evacuare in statia de epurare; patrunderea in canalizarea conventional curata cu evacuare in emisarul natural. Masurile de prevenire se refera la: siguranta si etanseitatea recipientilor de depozitare; siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari periodice; respectarea regulamentului de exploatare; evitarea mprastierii accidentale, cuve de retentie, base sau canale colectoare existenta in statia de epurare a unor capacitati de stocare care pot colecta scurgerile importante de substante periculoase astfel incat procesul de epurare sa nu fie perturbat. Alte pericole accidente de transport; prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari; esecul utilitatilor publice avarii caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; periclitare intentionata. Accidentele de transport se produc n special n afara amplasamentului, dar se pot produce si pe teritoriul instalatiei. Consecinta este dispersia substantelor solide sau lichide. Masurile de prevenire se refera n special la siguranta transportului, respectiv la conducerea preventiva a mijlocului de transport. Caderile de obiecte din atmosfera sau din cosmos, desi sunt pericole cu probabilitate foarte scazuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi ncadrate n categoria catastrofe. De aceste pericole sunt legate si pericolele privind prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari. Efectul lor este major H&S ECO CONSULT 2008 137
SC VIROMET SA
sau chiar catastrofal deoarece poate declansa accidente majore de tipul eliberarii n mediu de substante toxice, inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusa pna la improbabil.
Masuri de prevenire nu exista n acest caz, doar raspunsul n caz de urgenta, care poate reduce efectele unui astfel de accident Periclitarea intentionata (Twining Project RO/2002/IB/EN/02 Dr. Hans Joachim UTH). Exista urmatoarele tipuri de periclitare intentionata: a) Premisa conditionata Cauze: faptasul vrea sa provoace un efect limitat din punctul sau de vedere. O situatie mult mai periculoasa nu conteaza pentru el, sau nu si da seama de ea. Motive: razbunare, frustrare, dovedirea deficientelor, obtinerea efectelor sociopolitice. Actiuni pregatitoare: furisare, achizitionarea de unelte si de alte obiecte. Obiectele faptei: unelte simple si grele, eventual incendieri simple. Energia criminala: medie. Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, fosti angajati dati afara, angajati proprii ai firmei si vizitatori. Observatii/exemple: scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta; interventii n derularea productiei; neanuntarea starilor critice ale instalatiei; incendiere, vandalism dupa intrarea prin efractie nereusita; incendierea din alte motive b) Premisa directa Cauze: Cauzatorul vrea sa provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declansata, manevre de sustragere a atentiei. Motive: radicalitate politica, obtinerea de avantaje materiale, sau concurentiale. Actiuni pregatitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranta instalatiei, a punctelor slabe; folosirea lipsei de supraveghere;daca este necesar, achizitionarea de materiale costisitoare, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta.. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri , explozibil simplu (improvizatie proprie). Energia criminala: peste medie. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari politice radicale. Observatii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de functionare; interventii la sala de comanda, programarea eronata a procesorilor de comanda. c) Atacuri teroriste masive - se exclud n cazul actualei analize Cauze: procedura periculoasa, brutala, deseori fara a tine cont de viata omeneasca; procedura armata.. Motive:actiuni fanatice, anarhie, provocarea modificarilor sociale prin forta, pedepsirea ntreprinderilor, motive de credinta. Actiuni pregatitoare: pregatiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri , explozibil . Energia criminala: deosebit de mare. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari extremisti si teroristi. H&S ECO CONSULT 2008 138
SC VIROMET SA
Observatii/exemple: atac narmat; explozia recipientilor; tragere cu arme de foc n cladiri; incendierea instalatiilor mai mari;atacarea personalului de protectie a fabricii ; atacuri cu explozibil asupra zonelor deosebit de sensibile
Evitarea pericolelor: Masuri de siguranta: ngradire exterioara, controlul accesului n ntreprindere, masuri organizatorice, organizarea sigurantei, sisteme de alarma, supraveghere si comunicare. Documentele legate de siguranta sunt tinute secret.
6.2.2. Clasificarea riscurilor induse de pericolele mentionate, definirea scenariilor de risc major
Clasificarea se bazeaza pe indici. Risc = Probabilitate x Consecinte. Masura probabilitatii de a se produce se poate realiza prin ncadrarea n urmatoarele 5 nivele: 1. Improbabil se poate produce doar n conditii exceptionale; este att de putin probabil nct se poate presupune ca nu se ntmpla niciodata; 2. Izolat s-ar putea ntmpla cndva; este putin probabil ca se poate produce pe perioada de operare a obiectivului; 3. Ocazional se poate ntmpla cndva; este posibil sa se produca la un anumit moment dat n perioada de operare; 4. Probabil se poate ntmpla n anumite situatii; se poate produce de cteva ori n ntreaga durata de operare. 5. Frecvent se ntmpla n multe situatii; este probabila producerea lor n mod frecvent. Masura calitativa a consecintelor este realizata tot prin ncadrarea n cinci nivele de gravitate care au urmatoarele semnificatii:
Masura a consecintel or Asupra factorului antropic din zona (personalul, populatia) Vatamari nesemnificative, fara decese sau raniri Efect potential Emisii Efect asupra ecosistemelor Efecte pe termen scurt si reversibile doar la anumite specii Daune nensemnate, rapid remediabile si reversibile, pentru un numar foarte limitat de plante si / sau animale Efecte social-economic Efecte sociale nesesizabile, fara motive de ngrijorare
Neglijabil
Fara emisii
Minor
Este necesara acordarea primului ajutor
Emisii n incinta obiectivului care sunt retinute si captate
Efecte sociale cu putine motive de ngrijorare pentru comunitate
139
SC VIROMET SA
Masura a consecintel or
Efect potential Emisii Efect asupra ecosistemelor Daune temporare si reversibile create de migrarea populatiilor de animale si daune asupra habitatelor Moartea unor animale, daune asupra speciilor, distrugeri de habitate etc. Moartea animalelor n numar mare, distrugerea speciilor de plante Efecte social-economic ntreruperea scurt Efecte sociale cu motive activitatii de
Asupra factorului antropic din zona (personalul, populatia)
productie chiar si pe termen
Moderat
Sunt necesare tratamente medicale
Emisii n incinta obiectivului care sunt retinute si captate cu ajutor strain
moderate de ngrijorare ntreruperea de ngrijorare Oprirea activitatii e de activitatii de
Major
Vatamari deosebite pentru oameni
Emisii n afara amplasamentului fara efecte daunatoare Emisii toxice n afara amplasament cu efecte daunatoare
productie si motive serioase
Catastrofic
Produc o rata a mortalitatii ridicata
productie;motive ngrijorare foarte mari
Clasificarea riscurilor Matricile de evaluare a riscului sunt utilizate n principal pentru clasificarea riscurilor n functie de importanta lor. Matricea riscului
Consecinte NesemniMinore ficative Improbabil Izolat Ocazional Probabil frecvent Moderate Majore Catastrofice
1 2 3 4 5
1 1 2 3 4 5
2 2 4 6 8 10
3 3 6 9 12 15
4 4 8 12 16 20
5 5 10 15 20 25
Nivele risc 1- 3 4- 6 7-14
Probabilita t
Analiza riscului de Definitie Risc foarte scazut Risc scazut Risc moderat Actiuni ce trebuie indeplinite Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca. 140
SC VIROMET SA
RAPORT DE SECURITATE Actiuni prompte, luate ct de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de vrf Fiind o situatie de urgenta sunt necesare actiuni imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile
15-19 20 - 25
Risc ridicat Risc extrem
6.2.3. Riscuri tehnologice

6.2.3.1. INSTALATIA DE DISTILARE METANOL 1. Locuri posibile de avarii: coloana I cu dimensiunile: inaltimea H = 34 m, volumul V = 121 m3 si coloana a II- a de distilare a metanolului, cu un volum V = 455 m3, inaltimea 50,55 m. Coloanele sunt amplasate pe o platforma betonata, iar pompele utilizate pentru vehicularea fluidelor la aceasta faza sunt amplasate intro cuva adiacenta platformei. Cuva pompelor este conectata la canalizarea organica. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune / sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana la operare . 3. Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau coloanelor, ruperea elementelor de siguranta ale aparatului datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru . 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere ) a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de metanol din coloana I si coloana a II a . Eliberare de metanol din coloana Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui coloanei n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu flanse datorita sagetii coloanei in timpul unui cutremur . Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, coloanele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor distrugeri ale coloanei, in zona blazului, pot apare scurgeri de metanol lichid, acestea sunt dirijate de pe platforma pe care sunt amplasate coloanele spre rigolele aflate la mica distanta, in partea de est a platformei, fiind preluate la canalizarea organica de unde ajung la Statia de epurare. H&S ECO CONSULT 2008 141
SC VIROMET SA
In situatia in care pierderile de metanol sunt mari, pentru protectia masei biologice de la faza de aerare a Statiei de epurare se pot transfera apele primite pe canalizarea organica in bazine de rezerva, de unde ulterior se pot doza la faza biologica. Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor.
Incendiu la coloana de metanol Vaporii eliberati pot forma amestestecuri cu aerul in limita de inflamabilitate, ceea ce poate conduce la aparitia unui incendiu in prezenta unei flacari, scantei electrostatice. Incendierea se poate produce prin contactul dintre vapori si o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limitele de inflamabilitate si cand temperatura este peste limita de inflamabilitate. Incendierea se poate produce si la temperaturi sub limita de inflamabilitate daca sursa de energie este suficient de puternica pentru a produce amorsarea incendiului. Incendiul se propaga de regula deasupra unei balti de lichid. Pentru prevenirea unui astfel de eveniment lucrul cu foc deschis , fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice utilajele sunt legate la pamant. Explozie la coloana de metanol Depasirea parametrilor de functionare ai coloanei (temperatura, presiune) pot conduce la evacuarea unei cantitati de metanol sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei surse de aprindere (fulgere, trasnete, scantei), explozia vaporilor. Pentru prevenirea evenimentului aparatura de automatizare si control asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Instalatia este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu conditiile tehnologice si de exploatare. Platforma instalatiei Metanol este protejata cu paratoneri dimensionati in concordanta cu necesitatile zonei de protectie. Paratonerii, instalatiile de pamantare, circuitele electrice, de automatizare, aparatura, utilajele, traseele tehnologice se afla sub control strict PRAM, fiind testate periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Daca temperatura in coloana creste peste temperatura de fierbere, se produce cresterea presiunii vaporilor si o evacuare brusca a acestora (se deschide supapa de pe varful coloanei, se distruge garnitura la capacul de la varful coloanei, sau de la circuitul de vapori de pe varful coloanei), in prezenta unei scantei (fulger, trasnet) se produce aprinderea vaporilor evacuati , formarea mingii de foc . Pentru prevenirea evenimentului aparatura de siguranta asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si autorizarea pentru echipamentele electrice si de automatizare.
142
SC VIROMET SA
6.2.3.2. RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CU METANOL ; RAMPA METANOL I ( linia cf 5211/1 ) INCARCARE /DESCARCARE CISTERNE CU METANOL, INCARCARE AUTOCISTERNE CU METANOL
1. Locuri posibile de avarii: vagoane cisterna cu metanol pentru rampa CF, autocisterne pentru rampa auto . Parcul de cisterne CF contine mai multe variante dimensionale. Capacitatea cea mai mare a unei cisterne este de 68 m3. Pentru astfel de cisterne dimensiunile sunt: D=2,8 m; L=11,5 m, diametrul racordurilor de descarcare D=100 mm, diametrul furtunurilor care utilizate la incarcare este D= 80 mm. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, smulgerea furtunelor in timpul alimentarii datorita unor greseli de manevra a cisternelor, lucrul cu foc deschis, scantei electrostatice, fumatul in locuri nepermise, scantei produse prin lovire in timpul manevrelor, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie a cisternelor, greseli de operare. 3. Tipul avariei posibile: distrugerea etanseitatii sistemului de alimentare, gaurirea cisternei datorita corodarii, un posibil incendiu/explozie. 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor Locatii: Rampa CF Metanol IV Este situata in proximitatea instalatiei Metanol IV, la vest de aceasta instalatie. Este dotata cu platforma de acces, facilitati de incarcare, cabina operator, iluminat, etc. Rampa CF si autocisterne Metanol I ( linia 5211/1 ) Rampa este formata dintr-o platforma betonata construita la cca. 0,8 m deasupra solului, acoperita cu un acoperis metalic usor. Pe aceasta platforma sunt amplasate urmatoarele facilitati: cabina operator, trasee de vehiculare metanol, debirmetre pentru contorizarea livrarilor de metanol, cantar, extinctoare manuale si carosabile. Sub acoperisul platformei a fost instalata o instalatie semiautomata de stins incendiu formata dintr-o retea de pulverizare a apei cu ajutorul sprinklerelor. Sistemul se poate activa manual prin actionarea manerelor de interventie sau automat in caz de incendiu, in aceasta situatie aliajul din capul sprinklerelor fiind fuzibil, determina in caz de incendiu deblocarea acestora. Toata zona rampei este protejata contra trasnetelor prin paratonerii montati pe perimetrul rampei. In partea de sud a rampei este construita o platforma betonata necesara accesului la operare a autocisternelor. Platforma este cuplata prin intermediul unei base la canalizarea organica. Partea nordica a platformei este adiacenta caii ferate, pe care se manevreaza cisternele CF. Aceeasi bretea de cale ferata deserveste si cld. 5211/1. Zona caii ferate este prevazuta cu rigole longitudinale, care sunt racordate la canalizarea organica.
143
SC VIROMET SA
Incendiu la rampa CF Un incendiu la rampa CF poate avea urmari semnificative in timpul prezentei cisternelor la rampa in perioada operatiunilor de incarcare . La modelarea evenimentului s-a considerat cazul defavorabil al formarii unei balti de metanol in cazul unei scurgeri accidentale. Incendierea unei cisterne prin scantei electrostatice are o probabilitate redusa deoarece cisterna se leaga la pamant in timpul descarcarii, furtunele de descarcare sunt in constructie antistatica si debitul de incarcare/descarcare este controlat prin caracteristicile echipamentelor utilizate. Lucrul cu foc deschis este interzis in perioada cand cisterna este la rampa , deasemenea orice manevre CF care ar putea produce scantei sunt interzise in perioada de incarcare. Este important ca cisterna sa fie asigurata pentru a nu se produce accidente de tipul deplasarii necontrolate a acesteia. Incendierea prin trasnete are o probabilitate extrem de redusa, datorita constructiei metalice a cisternei, autoprotejate. In cazul in care incendiul unei cisterne s-a produs si nu este stins rapid, exista pericolul avarierei cisternei, deversarea metanolului si aprinderea in exterior cu pericolul aprinderii cisternelor alaturate care sunt prezente la rampa. Explozia la rampa Se produce datorita acelorasi cauze ca si incendiul, daca concentratia vaporilor in interiorul cisternei atinge limita de explozie , in contact cu o sursa de foc sau scanteie. Accidentul poate avea urmari grave prin avarierea cisternei si a echipamentului, incendierea metanolului necuprins de explozie, accidentarea personalului de operare. Probabilitatea accidentului este extrem de redusa . Scurgeri de metanol la rampa Cauzele pot fi: spargerea furtunelor in timpul operatiei de incarcare , ruperea furtunelor prin smulgere datorita neasigurarii cisternei sau a unor manevre gresite, deteriorarea garniturilor si a armaturilor, fisuri la cisterna datorita coroziunii, actiunea unor persoane neautorizate. Scurgerile minore prin neetanseitati la cuplare au o probabilitate medie, dar scurgerile majore au o probabilitate redusa. Scurgerile sunt captate de rigolele longitudinale adiacente liniilor si dirijate la canalizarea ce deverseaza la Statia de epurare. La statia de epurare exista posibilitatea dirijarii produsului in bazine de rezerva, in cazul unor cantitati mari de produse deversate. Controlul si intretinerea suprafetelor rigolelor, a sistemului de canalizare, contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului. 6.2.3.3. DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL 1 Locuri posibile de avarii: Depozitul intermediar de metanol este situat in partea de est, la cca 50 m de instalatia de producere a metanolului. Este format din 2 rezervoare de metanol V H&S ECO CONSULT 2008 144
SC VIROMET SA
= 400m3, D = 7,32 m, H = 12,394 m, distanta intre mantalele rezervoarelor 7 m si cuva de retentie cu o suprafata de 1000 m2 si un volum de 1100 m3 . Circuitele de vehiculare a metanolului au diametrul D = 100 mm. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. 2 Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, lucru cu foc deschis, trasnete, scantei electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , erori umane de operare. 3 Tipul avariei posibile: netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor, incendiul baltii de metanol formate, incendiul norului format, explozia noruluide vapori. 4 Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5 Descrierea evenimentelor Incendiu la rezervoarele de depozitare Incendiul se poate produce la contactul vaporilor cu o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limita de inflamabilitate. Utilizarea focului deschis in zona rezervoarelor este interzisa. Incendierea vaporilor din interiorul rezervoarelor este practic imposibila datorita supapelor de respiratie si a prezentei pernei de azot in rezervoare. Incendierea prin trasnete a rezervoarelor are o probabilitate de producere extrem de scazuta, datorita constructiei acestora (corpuri metalice autoprotejate, legate la pamant). Legarea la pamant previne si aparitia incarcarii electrostatice, posibila in timpul operatiilor de transvazare, din si in rezervor. Controlul debitelor existenta unor timpi de linistire intre doua operatii succesive, care sa permita disiparea electricitatii statice reduce riscul unor descarcari electrostatice. Utilajele dinamice, actionarile electromecanice, circuitele electrice, de control si de automatizare sunt executate in constructie antiex, fiind strict supravegheate si certificate in conformitate cu reglementarile in vigoare. Instalatiile sunt prevazute cu paratoneri amplasati si dimensionati in functie de regimul de inaltime a constructiilor pe care le protejeaza, de suprafata de acoperire, etc. Aceste dispozitive sunt strict controlate in conformitate cu normativele in vigoare. In cazul unui incendiu la un rezervor, daca nu se intervine rapid se poate produce arderea metanolului pe suprafata libera a rezervorului, deteriorarea capacului si apoi a mantalei rezervorului, cu deversarea metanolului incendiat in exterior. Arderea unor cantitati mari de metanol in cuva de retentie este extrem de periculoasa deoarece suprafata incendiata se mareste, dificultatile de stingere a incendiului cresc la fel si expunerea celorlalte rezervoare. Aparitia unui incendiu de mari proportii are drept consecinte: pagube materiale mari, accidentari grave ale personalului, emisii de gaze toxice de ardere in H&S ECO CONSULT 2008 145
SC VIROMET SA
atmosfera, energie radianta foarte mare care poate duce la extinderea incendiului daca nu se intervine in forta. Explozie la rezervoarele de depozitare Explozie in interiorul rezervoarelor de metanol se poate produce atunci cand concentratia vaporilor este in limita de explozie, in contact cu o sursa de foc sau scanteie. Patrunderea aerului in interior este oprita de perna de azot, deci formarea amestecului exploziv poate aparea numai in cazul unei de defectiuni la instalatia de azot. Exploziile in interiorul rezervoarelor sunt de mica intensitate datorita cantitatii mici de vapori si de aer, dar sunt periculoase datorita incendierii matanolului in urma exploziei cu posibilitatea deteriorarii capacului si a fisurarii mantalei rezervorului si a unor scurgeri masive de metanol in cuva de retentie. In acest caz exista si pericolul vaporizarii lichidului si formarii amestecului exploziv. Formarea norului exploziv este favorizata de temperatura ambianta ridicata si de lipsa curentilor de aer. O explozie se poate produce si in cazul rezervoarelor golite, nedegazate, in cursul reparatiilor. Probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este redusa datorita faptului ca aceste lucrari se fac in baza unui permis de lucru cu foc deschis, un urma luarii masurilor de eliminare a atmosferei explozive. Scurgeri de metanol din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde pot fi scoase cu pompele si introduse in coloana de distilare in vederea recuperarii. In cazul avarierii mai multor rezervoare si a pericolului depasirii capacitatii cuvei de retentie, lichidul va fi pompat intr-un rezervor de rezerva . Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la Statia de epurare. In caz de necesitate la Statia de epurare poate fi stocat intr-un bazin de rezerva, urmand ca ulterior sa fie dozat la faza de degradare biologica. Existenta unei suprafete mari de evaporare a metanolului ar putea conduce la o vaporizare intensa si o concentratie a vaporilor in limita de inflamabilitate. Vaporizarea este favorizata de temperaturi mari ale mediului ambiant si de viteza vantului.
146
SC VIROMET SA
6.2.3.4. DEPOZIT METANOL R 5000 mc 1. Locuri posibile de avarii: Depozitul R 5000 este situat in extremitatea sudica a platformei VIROMET, intr-o zona impadurita. Este format din trei rezervoare de metanol de 5000 m3, D = 22,81 m, H= 12,4 m , distanta intre mantalele rezervoarelor 30 m. Fiecare rezervor este amplasat intr-o cuva de retentie. Cuva de retentie este construita circular, este din pamant impermeabilizat, avand o forma tronconica cu un diametru mediu de 46 m si adancimea medie de 2,25 m, respectiv o suprafata de 1700 m2 si un volum de 4000 m3. In imediata apropiere a depozitului este instalatia de generare spuma, dispunand de facilitatile tehnice necesare. Rezervoarele sunt prevazute cu perna de azot, stropire cu apa, supape de respiratie, racorduri la instalatia de generare spuma, tunuri semifixe de stins incendii, paratoneri, etc. Traseele de vehiculare a metanolului au diametre de 150 m pentru unul din rezervoare si de 100 mm, pentru celelalte doua. Cuvele au o rigola de colectare a eventualelor scurgeri. In cazul unor scurgeri masive se va asigura sistemul de blocare a scurgerilor din cuva de retentie. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, lucru cu foc deschis, trasnete, scantei electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana de operare . Tipul avariei posibile: fisura , incendiu, explozie Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . Descrierea evenimentelor Incendiu la rezervoarele de depozitare Incendiul se poate produce la contactul vaporilor cu o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limita de inflamabilitate. Utilizarea focului deschis in zona rezervoarelor este interzisa. Incendierea vaporilor din interiorul rezervoarelor este practic imposibila datorita supapelor de respiratie, si a prezentei pernei de azot in rezervoare. Incendierea prin trasnete a rezervoarelor are o probabilitate de producere extrem de scazuta, datorita constructiei acestora (corpuri metalice autoprotejate, legate la pamant). Legarea la pamant previne si aparitia incarcarii electrostatice, posibila in timpul operatiilor de transvazare, din si in rezervor. Controlul debitelor existenta unor timpi de linistire intre doua operatii succesive, care sa permita disiparea electricitatii statice reduce riscul unor descarcari electrostatice. Utilajele dinamice, actionarile electromecanice, circuitele electrice, de control si de automatizare sunt executate in constructie antiex, fiind strict supravegheate si certificate in conformitate cu reglementarile in vigoare. Instalatiile sunt prevazute cu paratoneri amplasati si dimensionati in functie de regimul de inaltime a constructiilor pe care le protejeaza, de suprafata de acoperire, etc. Aceste dispozitive sunt strict controlate in conformitate cu normativele in vigoare.
2.
3. 4. 5.
147
SC VIROMET SA
In cazul unui incendiu la un rezervor, daca nu se intervine rapid se poate produce arderea metanolului pe suprafata libera a rezervorului, deteriorarea capacului si apoi a mantalei rezervorului, cu deversarea metanolului incendiat in exterior. Arderea unor cantitati mari de metanol in cuva de retentie este extrem de periculoasa deoarece suprafata incendiata se mareste, dificultatile de stingere a incendiului cresc la fel si expunerea celorlalte rezervoare. Aparitia unui incendiu de mari proportii are drept consecinte: pagube materiale mari, accidentari grave ale personalului, emisii de gaze toxice de ardere in atmosfera, energie radianta foarte mare care poate duce la extinderea incendiului daca nu se intervine in forta. Explozie la rezervoarele de depozitare Explozie in interiorul rezervoarelor de metanol se poate produce atunci cand concentratia vaporilor este in limita de explozie, in contact cu o sursa de foc sau scanteie. Patrunderea aerului in interior este oprita de perna de azot, deci formarea amestecului exploziv poate aparea numai in cazul unei de defectiuni la instalatia de azot. Exploziile in interiorul rezervoarelor sunt de mica intensitate datorita cantitatii mici de vapori si de aer, dar sunt periculoase datorita incendierii matanolului in urma exploziei cu posibilitatea deteriorarii capacului si a fisurarii mantalei rezervorului si a unor scurgeri masive de metanol in cuva de retentie. In acest caz exista si pericolul vaporizarii lichidului si formarii amestecului exploziv. Formarea norului exploziv este favorizata de temperatura ambianta ridicata si de lipsa curentilor de aer. O explozie se poate produce si in cazul rezervoarelor golite, nedegazate, in cursul reparatiilor. Probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este redusa datorita faptului ca aceste lucrari se fac in baza unui permis de lucru cu foc deschis, un urma luarii masurilor de eliminare a atmosferei explozive. Scurgeri de metanol din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului datorita unui incendiu, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi colectata cu pompele si recuperata in coloanele de distilare. Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la Statia de epurare. In caz de necesitate la Statia de epurare poate fi stocat intr-un bazin de rezerva, urmand ca ulterior sa fie dozat la faza de degradare biologica. . Existenta unei suprafete mari de evaporare a metanolului ar putea conduce la o vaporizare intensa si o concentratie a vaporilor in limita de inflamabilitate. Vaporizarea este favorizata de temperaturi mari ale mediului ambiant si de viteza vantului. H&S ECO CONSULT 2008 148
SC VIROMET SA
6.2.3.5. RAMPA REACTIVI, REZERVOARE DE ACID CLORHIDRIC, INSTALATIA METANOL IV 1. Locuri posibile de avarii: cisterna acid clorhidric, rezervoare de acid din depozit Cisternele se descarca pe linia CF a rampei, pe care se opereaza si incarcarea cisternelor CF cu metanol. Depozitarea se face in doua rezervoare dupa cum urmeaza: - un rezervor din polstif avand capacitatea de 50 m3, situat in partea de nord est a Instalatiei de Metanol. Rezervorul este amplasat pe o platforma izolata antiacid, avand suprafata de 120 m2, prevazuta cu o bordura avand inaltimea de 25 cm, volumul cuvei 30 m3. Aceasta cuva se invecineaza cu cuvele rezervoarelor de stocare a lesiei de hidroxid de sodiu; - un rezervor din otel placat cu cauciuc, amplasat la est de Instalatia de Schimbatori de ioni de uz nuclear. Rezervorul are o capacitate de 30 m3 si este amplasat intr-o cuva placata antiacid. Cuva are suprafata de 60 m2 si un volum de 60 m3. Circuitele de vehiculare au dimetrul de 50 mm. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, deplasarea necontrolata a mijlocului de transport ( neasigurarea adecvata cu mijloace de franare), eroare umana de operare, coroziunea. 3. Tipul avariei posibile: evacuare de acid clorhidric datorita unor neetanseitati la cistene si rezervoare 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere ) a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor Scurgeri de acid la rampa Cauzele pot fi: spargerea furtunelor in timpul operatiei de incarcare/descarcare, ruperea furtunelor prin smulgere datorita neasigurarii cisternei sau a unor manevre gresite, deteriorarea garniturilor si a armaturilor, fisuri la cisterna datorita coroziunii, actiunea unor persoane neautorizate. Scurgerile minore prin neetanseitati la cuplare au o probabilitate medie, dar scurgerile majore au o probabilitate redusa. Scurgerile de la cisterne sunt captate de rigola din zona rampei CF de descarcare si de canalizarea ce conduce catre statia de epurare. Controlul si intretinerea suprafetelor, a sistemului de canalizare, a cuvelor de retentie contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului. Scurgeri de acid din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. H&S ECO CONSULT 2008 149
SC VIROMET SA
Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitate cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, proprie fiecarul rezervor. In caz de deversare, acidul este dirijat printrun traseu de canalizare la cuva de neutralizare a Instalatiei Metanol, faza demineralizare. Cuva este conectata la canalizarea anorganica a SC VIROMET SA, apele ajungand la Statia de epurare
6.2.3.6. DEPOZIT DE HIDRAT DE HIDRAZINA Sectia Termoenergetica ( CET )
Metanol, Sectia
1. Locuri posibile de avarii: magazia de hidrat de hidrazina solutie 25%. Solutia este depozitata in butoaie de 200l. Butoaiele sunt executate din mase plastice cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile substantei : toxica si periculoasa pentru mediu; descompunere lenta in conditii normale de depozitare in amoniac si hidrogen, descompunerea semnificativa are loc peste temperatura de fierbere (102,2 0C), la presiune normala. Din butoaie hidratul de hidrazina este transportat in cantitati mici, in conditii de siguranta vasul V305, un vas cilindric vertical cu volumul de 2 m3, unde se prepara solutia de 5 % hidrat de hidrazina . Vasul este amplasat la cota + 4.9 m, deasupra casei pompelor de la faza gaz sinteza, zona este conectata la canalizarea anorganica. 2. Cauze posibile de producere a avariei : greseala de manevra, periclitare intentionata, un incendiul in depozitul de butoaie, deteriorare butoaie, neetanseitati la imbinarile vasului V305. 3. Tipul avariei posibile: : scurgeri accidentale, incendiu distrugerea unui butoi printr-o greseala de manevra, la transport; evacuare de de hidrat de hidrazina n incaperea de depozitare. Izbucnirea unui incendiu in incaperea depozitului, pericol de avariere butoaie si de descompunere a produsului in hidrogen si amoniac. Deoarece scurgerile posibile de hidrat de hidrazina din vasul V305 sunt minore si pot fi captate de canalizarea anorganica, legata la statia de epurare, se ia in considerare numai accidentul posibil de la depozitul de butoaie. 1. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor : scurgeri accidentale, incendiu. Depozitul de butoaie nu are legatura la canalizare, dar in cazul distrugerii unui butoi si dispersarii de hidrat de hidrazina lichidul se imprastie pe toata suprafata magaziei, putand sa contamineze solul din jurul acesteia. Stabilitatea si reactivitatea hidrazinei: - descompunere termica: foarte lenta la temperatura camerei; descompunerea semnificativa are loc peste temperatura de fierbere (102,2 0C), la presiune normala; H&S ECO CONSULT 2008 150
SC VIROMET SA -
produsi periculosi de descompunere: H2, NH3; reactii periculoase: sunt posibile reactii periculoase cu ionii metalelor grele si cu agentii oxidanti.
Un alt pericol l-ar constitui izbucnirea unui incendiu in incaperea depozitului. Acesta ar putea distruge butoaiele, iar temperatura ridicata ar favoriza descompunerea hidratului de hidrazina in produse cu inflamabilitate ridicata, ceea ce ar conduce la amplificarea incendiului si la pagube materiale importante. Este important ca in magazia de depozitare a hidratului de hidrazina sa nu se depoziteze alte materiale, instalatia electrica sa fie in constructie antiex si sa fie verificata in permanenta. De asemenea incaperea va fi bine ventilata, lucrul cu focul sau fumatul este interzis. Se va realiza un sistem de colectare a eventualelor scurgeri accidentale pentru recuperarea produsului si evitarea dispersiei pe sol sau la canalizare. Este importanta si manipularea in conditii de siguranta a produsului. Hidrazina este folosita la conditionarea apei de alimentare a cazanelor. Pentru protejarea circuitului termic, dupa degazorul termic, cnd temperatura si presiunea apei cresc, creste si fenomenul de coroziune. Fapt pentru care n aspiratia electropompei de alimentare se dozeaza solutie diluata de hidrat de hidrazina. n acest mod are loc legarea oxigenului ramas dizolvat n apa dupa degazarea termica. Solutia diluata de hidrat de hidrazina se prepara in vasul V305, un vas cilindric vertical cu volumul de 2 m3 . Vasul este amplasat la cota + 4.9 m, deasupra casei pompelor de la faza gaz sinteza, zona este conectata la canalizarea anorganica. Scurgerile posibile din acest vas sunt minore, de regula neetanseitati ale imbinarilor si nu se iau in considerare la studiul scenariilor pentru accidente majore. 6.2.3.7. CONDUCTA DE TRANSPORT GAZ METAN 1. Locuri posibile de avarii: - conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol IV sau CET. Conducta are un diametru = 500 mm si o lungime de aproximativ 500 m. Presiunea gazului metan este de 6 bar; - conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III. Conducta are un diametru = 200 mm si o lungime de aproximativ 150 m. Presiunea gazului metan este de 6 bar. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie . 3. Tipul avariei posibile: avariere conducta de gaz metan, incendiu. 2. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor H&S ECO CONSULT 2008 151
SC VIROMET SA
Eliberare accidentala de gaz metan, datorata ruperii conductei de metan, in zona Instalatiei Metanol sau CET , dispesia toxica, aria de inflamabilitate, posibil incendiu/explozie datorita prezentei unei surse de aprinderei. Un incendiu sau o explozie pot determina pierderi materiale prin deteriorarea unor utilaje, circuite tehnologice, circuite electrice si de automatizare si afectarea personalului de exploatare. 6.2.3.8. DEPOZIT METANOL SECTIA RASINI 1. Locuri posibile de avarii: depozitul de metanol de la Sectia Rasini , format din doua rezervoare de metanol cu volumul de 68m3 fiecare, D = 3 m H= 6,0 m, distanta intre mantalele rezervoarelor 1,5 m. Cuva de retentie a rezervoarelor are o suprafata de 70 m2 si un volum de 90 m3. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare a metanolului, acesta poate fi recuperat din cuva prin pompare, putand fi reconditionat prin redistilare. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, lucru cu foc deschis, trasnete, scantei electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, erori umane de operare . 3. Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor, incendiul baltii de metanol formate, incendiul norului format, explozia noruluide vapori. 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor Incendiu la rezervoarele de depozitare Incendiul se poate produce la contactul vaporilor cu o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limita de inflamabilitate. Utilizarea focului deschis in zona rezervoarelor este interzisa. Incendierea vaporilor din interiorul rezervoarelor este practic imposibila datorita supapelor de respiratie, si a prezentei pernei de azot in rezervoare. Incendierea prin trasnete a rezervoarelor are o probabilitate de producere extrem de scazuta, datorita constructiei acestora (corpuri metalice autoprotejate, legate la pamant). Legarea la pamant previne si aparitia incarcarii electrostatice, posibila in timpul operatiilor de transvazare, din si in rezervor. Controlul debitelor existenta unor timpi de linistire intre doua operatii succesive, care sa permita disiparea electricitatii statice reduce riscul unor descarcari electrostatice. Utilajele dinamice, actionarile electromecanice, circuitele electrice, de control si de automatizare sunt executate in constructie ex, fiind strict supravegheate si certificate in conformitate cu reglementarile in vigoare. Instalatiile sunt prevazute cu paratoneri amplasati si dimensionati in functie de regimul de inaltime a constructiilor pe care le protejeaza, de suprafata de H&S ECO CONSULT 2008 152
SC VIROMET SA
acoperire, etc. Aceste dispozitive sunt strict controlate in conformitate cu normativele in vigoare. In cazul unui incendiu la un rezervor, daca nu se intervine rapid se poate produce arderea metanolului pe suprafata libera a rezervorului, deteriorarea capacului si apoi a mantalei rezervorului, cu deversarea metanolului incendiat in exterior. Arderea unor cantitati mari de metanol in cuva de retentie este extrem de periculoasa deoarece suprafata incendiata se mareste, dificultatile de stingere a incendiului cresc la fel si expunerea celorlalte rezervoare. Aparitia unui incendiu de mari proportii are drept consecinte: pagube materiale mari, accidentari grave ale personalului, emisii de gaze toxice de ardere in atmosfera, energie radianta foarte mare care poate duce la extinderea incendiului daca nu se intervine in forta. Explozie la rezervoarele de depozitare Explozie in interiorul rezervoarelor de metanol se poate produce atunci cand concentratia vaporilor este in limita de explozie, in contact cu o sursa de foc sau scanteie. Patrunderea aerului in interior este oprita de perna de azot, deci formarea amestecului exploziv poate aparea numai in cazul unei de defectiuni la instalatia de azot. Exploziile in interiorul rezervoarelor sunt de mica intensitate datorita cantitatii mici de vapori si de aer, dar sunt periculoase datorita incendierii matanolului in urma exploziei cu posibilitatea deteriorarii capacului si a fisurarii mantalei rezervorului si a unor scurgeri masive de metanol in cuva de retentie. In acest caz exista si pericolul vaporizarii lichidului si formarii amestecului exploziv. Formarea norului exploziv este favorizata de temperatura ambianta ridicata si de lipsa curentilor de aer. O explozie se poate produce si in cazul rezervoarelor golite, nedegazate, in cursul reparatiilor. Probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este redusa datorita faptului ca aceste lucrari se fac in baza unui permis de lucru cu foc deschis, un urma luarii masurilor de eliminare a atmosferei explozive. Scurgeri de metanol din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului datorita unui incendiu, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde pot fi recuperate cu pompele. In cazul avarierii mai multor rezervoare si a pericolului depasirii capacitatii cuvei de retentie, lichidul va fi pompat intr-unul din rezervoarele care are disponibil de capacitate, urmand ca metanolul sa fie recuperat prin redistilare. Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la statia de epurare. In caz de necesitate poate fi stocat temporar in cuva H&S ECO CONSULT 2008 153
SC VIROMET SA
de retentie, urmand ca ulterior sa fie dozat la faza de degradare biologica a statiei de epurare. Existenta unei suprafete mari de evaporare a metanolului ar putea conduce la o vaporizare intensa si o concentratie a vaporilor in limita de inflamabilitate. Vaporizarea este favorizata de temperaturi mari ale mediului ambiant si de viteza vantului. 6.2.3.9. RAMPA DESCARCARE CISTERNE OLEUM RAMPA INCARCARE OLEUM IN AUTOCISTERNE DEPOZIT OLEUM -
1. Locuri posibile de avarii: cisterna continand oleum din Rampa si rezervoarele cu oleum din depozit; autocisterna incarcata cu oleum Rezervoarele pentru oleum sunt montate in cladire, suprafata planseului este protejata antiacid. In depozit sunt doua rezervoare de acid sulfuric de 100 m3 si un rezervor de rezerva. Dimensiunile rezervoarelor: D = 5,0 m, L = 5,2 m. Suprafata depozitului este de 200 m2. Distanta intre mantalele rezervoarelor este de 0,8 m. Diametrele conductelor 100 mm. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, fuga cisternei, eroare umana de operare; 3. Tipul avariei posibile: evacuare de acid datorita unor neetanseitati la cistene si rezervoare, evacuare trioxid de sulf 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere ) a unui accident teoretic posibil: rar . Descrierea evenimentelor Scurgeri de oleum la rampa Cauzele pot fi: spargerea furtunelor in timpul operatiei de incarcare/descarcare, ruperea furtunelor prin smulgere datorita neasigurarii cisternei sau a unor manevre gresite, deteriorarea garniturilor si a armaturilor, fisuri la cisterna datorita coroziunii, fisuri la rezervoare datorata coroziunii, actiunea unor persoane neautorizate. Scurgerile minore prin neetanseitati la cuplare au o probabilitate medie, dar scurgerile majore au o probabilitate redusa. Scurgerile sunt captate de rigolele longitudinale adiacente liniilor si de canalizarea anorganica ce conduce catre Statia de epurare. Controlul si intretinerea suprafetelor, a sistemului de canalizare contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului. Scurgeri de acid din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere, la presetupele pompelor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur.
154
SC VIROMET SA
Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri minore, acestea sunt preluate de canalizarea anorganica si dirijate la statia de epurare. In cazul unor deversari majore, apele acide pot fi dirijate in statia de epurare in bazine de rezerva, de unde se pot doza ulterior la neutralizare.
6.2.3.10. RAMPA DESCARCARE CISTERNE AMONIAC - PREPARARE SOLUTIE DE AMONIAC, Sectia RASINI 1. Locuri posibile de avarii: Cisterna de amoniac din Rampa de descarcare - Sectia RASINI Rezervoare de amoniac solutie 25% - Sectia RASINI 3. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, deplasarea necontrolata a cisternei. 3. Tipul avariei posibile: evacuari necontrolate de amoniac si solutie amoniacala, datorata unor neetanseitati la cistene si rezervoare 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor Scurgeri de amoniac la rampa de descarcare a cisternelor Cauzele pot fi: ruperea conexiunii speciale prin care se cupleaza cisterna in vederea descarcarii, ruperea furtunelor prin smulgere datorita neasigurarii cisternei sau a unor manevre gresite, deteriorarea garniturilor si a armaturilor, fisuri la cisterna datorita coroziunii, actiunea unor persoane neautorizate. Scurgerile minore prin neetanseitati la cuplare au o probabilitate medie, dar scurgerile majore au o probabilitate redusa. Scurgerile sunt captate de cuvele longitudinale adiacente liniilor si de canalizarea organica ce conduce catre statia de epurare. Controlul si intretinerea suprafetelor, a sistemului de canalizare, a cuvelor de retentie contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului. Pentru evitarea unor accidente grave datorate ruperii conexiunii urmare a deplasarii cisternei in timpul descarcarii, linia a fost construita in rampa (terenul este perfect plan), cisternele se fixeaza pe saboti, un capat al cisternei este tras pe saboti, iar inainte de cuplarea cisternei la sistemul de golire, acesta se cupleaza la un dispozitiv de inchidere automata tip GESTRA. Scurgeri de solutie amoniacala din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a H&S ECO CONSULT 2008 155
SC VIROMET SA
coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde pot fi recuperate cu pompele. In cazul avarierii ambelor rezervoare si a pericolului depasirii capacitatii cuvei de retentie, lichidul va fi pompat intr-un rezervor de avarie, sau in cel mai rau caz va putea fi recuperat la statia de epurare. Cuva de retentie a rezervoarelor pentru apa amoniacala are un volum de 40 m3 si o suprafata de 85 m2. Cuva contine cele doua rezervoare orizantale de 50 m3 (D = 2,5 m, L= 10,4 m). 6.2.3.10. DEPOZITARE AMONIAC LICHEFIAT - Sectia RASINI 1. Locuri posibile de avarii: Rezervoare de amoniac din Depozit - Sectia RASINI Depozitul contine sase rezervoare orizontale avand fiecare o capacitate de 100 m3. Cinci rezervoare sunt amplasate intr-o cuva din beton armat avand suprafata de 540 m2 si un volum de 400 m3. Al saselea rezervor are destinatia de rezervor de avarie fiind utilizat doar in caz de necesitate, pentru transvazari. Cuva in care este amplasat acest rezervor are o suprafata de 120 m2 si un volum de 170 m3. Cele doua cuve sunt amplasate una in imediata vecinatate a celeilalte. Distanta dintre mantalele vaselor 2,5 m. Vasele sunt prevazute cu parasolar, stropire cu apa pentru perioada calduroasa, masuratori de nivel, masuratori de presiune. Traseele tehnologice au armaturi duble, supape de siguranta. Rezervoarele sunt autorizate sa functioneze la maxim 16 bari. Cuvele sunt racordate la canalizarea anorganica. Circuitele tehnologice au un diametru de D = 80 mm. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, erori umane de operare. 3. Tipul avariei posibile: evacuari necontrolate amoniac, incendiu, explozie 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere ) a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5 Descrierea evenimentelor Incendiu la rezervoarele de depozitare Evacuarea unei cantitati de amoniac datorita unei fisuri in zona de vapori a rezervorului sub presiune, formarea norului toxic ; exista posibilitatea aparitiei unui incendiu provocat de o scanteie sau flacara. Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere, distrugerea garniturilor, blocarea in pozitia deschis a supapelor de siguranta. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului. Utilizarea focului deschis in zona rezervoarelor este interzisa. H&S ECO CONSULT 2008 156
SC VIROMET SA
Incendierea prin trasnete a rezervoarelor are o probabilitate de producere extrem de scazuta, datorita constructiei acestora (corpuri metalice autoprotejate, legate la pamant), precum si a protejarii amplasamentului cu paratoneri dimensionati in functie de suprafata de protejat si de regimul de inaltime a structurilor de pe amplasament.. Legarea la pamant previne si aparitia incarcarii electrostatice, posibila in timpul operatiilor de transvazare, din si in rezervor. Aparitia unui incendiu de mari propartii are drept consecinte: pagube materiale mari, accidentari grave ale personalului, emisii de gaze toxice de ardere in atmosfera, energie radianta foarte mare care poate duce la extinderea incendiului daca nu se intervine in forta. Explozie la rezervoarele de depozitare Depasirea presiunii in vas (cresterea excesiva a temperaturii, lipsa apei de racire, blocarea supapelor de siguranta), exista posibilitatea producerii unei explozii. Se considera eliberarea intregii cantitati de amoniac. Posibilitatea aparitiei efectului de domino la celelalte rezervoare, avarii in structura acestora, evacuarea unei cantitati maxime, formarea norului toxic, dispersia toxica. Pentru prevenirea unui accident de acest fel sunt luate masuri constructive si tehnologice: presurizare cu azot, stropire cu apa, verificare ISCIR rezervor, sistem de urmarire a presiunii, supape de siguranta, verificarea periodica a aparaturii de control. Scurgeri de amoniac din rezervoare Evacuarea unei cantitati de amoniac lichid datorata unei fisuri a rezervorului de amoniac in zona cu lichid, presiunea in rezervor 16 atm, capacitatea rezervorului 100 m3. In urma scurgerii o parte din amoniacul lichid se solidifica, in urma scaderii temperaturii, cu formarea de gheata. Gheata sublimeaza cu evacuarea treptata a vaporilor de amoniac, formarea norului toxic. Pentru prevenirea acestui tip de accident se face verificarea periodica ISCIR a rezervoarelor si verificarea aparaturii de control. Rezervoarele sunt montate in cuva de retentie, racordata la canalizarea apelor anorganice. Exista un rezervor de avarie care permite transvazarea amoniacului din rezervorul avariat. 6.2.3.11. DEPOZIT DE FORMALDEHIDA, Sectia RASINI
1. Locuri posibile de avarii: 4 rezervoare de inox avand urmatoarele caracteristici: 3 rezervoare de 250 m3, un rezervor de 200 m3. Vasele sunt construite din otel inoxidabil, izolate termic, au serpentina de incalzire si sunt amplasate intr-o cuva de retentie avand suprafata de 210 m2 si un volum de 260 m3. distanta dintre mantalele rezervoarelor 2,0 m. 2. Cauze posibile de producere a avariei : cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, erori umane de operare. 3. Tipul avariei posibile: evacuare solutie formaldehida datorata unor neetanseitati ale traseelor si rezervoarelor H&S ECO CONSULT 2008 157
SC VIROMET SA
4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere ) a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 2. Descrierea evenimentelor Scurgeri de solutie de formaldehida din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur, eroare umana de operare. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi recuperata cu pompele si transvazata in alt rezervor .
6.2.3.12. INSTALATIA DE PRODUCERE A FORMALDEHIDEI 1. Locuri posibile de avarii: a ) VIROMET dispune de 5 instalatii de producere a formaldehidei : FII, FII bis, F III, FIV, FV. Instalatiile sunt amplasate in aceasi zona tinand de Sectia Rasini. Instalatiile FII si F II bis sunt construite pe aceeasi platforma. De asemenea instalatiile FIII si F IV utilizeaza acelasi amplasament. b) Utilaje unde se poate produce avaria, parametrii care controleaza procesul: Evaporatorul: cilindric orizontal, prevazut cu schimbator de caldura tip baioneta, umplut cu inele Rasching; = 2600 mm, L = 1800 mm, v = 30,6 m3. Evaporarea metanolului in amestec cu aerul se face la o temperatura de 42 52 0C in scopul asigurarii unei concentratii de minim 36% metanol care reprezinta limita superioara de explozie. Reactorul ; vas cilindric vertical din inox, la partea superioara recipient cu fereastra de absorbtie. Partea inferioara schimbator de caldura multitubular. Catalizatorul de argint este asezat la partea superioara a placii tubulare pe site de cupru; Dimensiuni; o F II, FIII, FIV: = 1280 mm; L = 6 x 400mm, S = 160 m2; o F II bis, F V : = 2000 mm, L = 7530 mm, S = 345 m2;
158
SC VIROMET SA
Temperatura de reactie este de circa 550 0C, dupa iesirea din stratul de catalizator gazele de reactie se racesc brusc la 100 127 0C in scopul impedicarii descompunerii produsului de reactie. Coloana de distilare: cilindrica, verticala, talere prevazute cu clopotei, executata din inox, = 2600 mm, H = 24,33m; V = 53,1 m3. Se realizeaza distilarea excesului de metanol din formaldehida produs finit. Temperatura la varful coloanei este de cca 60 0C iar in blaz de aproximativ 80 0C. Distilarea se face sub un vacuum de cca 6 mCA. Metanolul astfel recuperat se recircula in proces la evaporare. 2. Cauze posibile de producere a avariei : cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, eroare umana de operare, dereglari ale aparaturii de masura si control 3. Tipul avariei posibile: Evaporator: explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru ( temperatura, presiune ) Reactor: evacuare de gaze toxice fierbinti ( amestec de vapori de formaldehida, metanol, apa, CO, CO2, H2 , etc ) in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului, la inbinarile prin flanse, etc Coloana de distilare: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale coloanelor, evacuare de formaldehida la partea inferioara a coloanei sau pe la blaz cu poluarea zonei datorita raspandirii baltii de formaldehida formate; raspandirea norului toxic de vapori de metanol si incendiul norului format urmare a evacuarii de metanol vapori la partea superioara a coloanei de distilare datorita aparitiei de neetanseitati la garniturile capacului, racordurilor sau deteriorarii coloanei datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru, incendiul norului format.. 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor Evaporator: scaderea temperaturii sub 40 0C poate aduce amestecul de vapori metanol din evaporator in domeniul de explozie datorita micsorarii concentratiei de metanol sub 36% care reprezinta limita superioara de explozie pentru amestecul de vapori de metanol cu aer. Pentru a elimina orice sursa de aprindere in acest spatiu, intre evaporator si reactor a fost prevazut un opritor de flacari iar tot fluxul tehnologic se desfasoara sub vacuum, pompa de vacuum fiind amplasata tehnologic dupa fazele de absorbtie astfel asiguranduse circulatia gazelor dinspre evaporator spre reactor. Parametrii; presiune, temperatura si nivel lichid in evaporator sunt strict controlati cu aparatura de automatizare si control de mare fiabilitate. Pentru eliminarea acumularilor electrostatice, utilajele metalice sunt legate la pamantare, verificarea PRAM a continuitatilor facandu-se in regim strict reglementat; H&S ECO CONSULT 2008 159
SC VIROMET SA
Reactor: depasirea parametrilor de operare, aparitia de neetanseitati la utilaj sau la conexiunile acestuia pot determina evacuarea unui flux de gaze toxice si fierbinti continand formaldehida, metanol, apa, oxizi de carbon, hidrogen, etc. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, reactoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor. Coloana de distilare: Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui coloanei n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu flanse datorita sagetii coloanei in timpul unui cutremur . Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, coloanele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor distrugeri ale coloanei, in zona blazului, pot apare scurgeri de solutie formaldehida lichida, acestea sunt dirijate de pe platforma pe care sunt amplasate coloanele spre rigolele aflate la mica distanta, in partea de est a platformei, fiind preluate la canalizarea organica de unde ajung la Statia de epurare. In situatia in care pierderile de formaldehida sunt mari, pentru protectia masei biologice de la faza de aerare a Statiei de epurare se pot transfera apele primite pe canalizarea organica in bazine de rezerva, de unde ulterior se pot doza la faza biologica. Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor. Incendiu la coloana de distilare Vaporii de metanol eliberati la partea superioara a coloanei pot forma amestestecuri cu aerul in limita de inflamabilitate, ceea ce poate conduce la aparitia unui incendiu in prezenta unei flacari, scantei electrostatice. Incendierea se poate produce prin contactul dintre vapori si o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limitele de inflamabilitate si cand temperatura este peste limita de inflamabilitate. Incendierea se poate produce si la temperaturi sub limita de inflamabilitate daca sursa de energie este suficient de puternica pentru a produce amorsarea incendiului..
160
SC VIROMET SA
Pentru prevenirea unui astfel de eveniment lucrul cu foc deschis , fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice utilajele sunt legate la pamant. Explozie la coloana de distilare Depasirea parametrilor de functionare ai coloanei (temperatura, presiune) pot conduce la evacuarea unei cantitati de metanol sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei surse de aprindere (fulgere, trasnete, scantei), explozia vaporilor. Pentru prevenirea evenimentului aparatura de automatizare si control asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Instalatia este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu conditiile tehnologice si de exploatare. Platformele pe care sunt amplasate instalatiile de producere a formaldehidei sunt protejata cu paratoneri dimensionati in concordanta cu necesitatile zonei de protectie. Paratonerii, instalatiile de pamantare, circuitele electrice, de automatizare, aparatura, utilajele, traseele tehnologice se afla sub control strict PRAM, fiind testate periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Daca temperatura in coloana creste peste temperatura de fierbere, se produce cresterea presiunii vaporilor si o evacuare brusca a acestora se distruge garnitura la capacul de la varful coloanei, sau de la circuitul de vapori de pe varful coloanei), in prezenta unei scantei (fulger, trasnet) se produce aprinderea vaporilor evacuati , formarea mingii de foc . Pentru prevenirea evenimentului aparatura de siguranta asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si autorizarea pentru echipamentele electrice si de automatizare. Masuri tehnologice speciale Pentru siguranta instalatiilor au fost prevazute urmatoarele tipuri de blocaje in exploatare: Blocaje cu oprirea suflantei: o Blocaj pe temperatura minima a amestecului de reactie; o Blocaj pe debit minim metanol recirculat; o Blocaj pe temperatura maxima de reactie Blocaje cu oprirea pompei de vacuum: Acest blocaj are rolul de a proteja pompa de vacuum in eventualitatea ajungerii de metanol lichid in pompa in cazul in care vaporii de metanol nu sunt raciti suficient in condensatoaresi condenseaza intre separator si pompa Acest blocaj este montat la nivelul din separator. 6.2.3.13. DEPOZIT DE PRECONDENDAT UF- 80 Sectia RASINI
1. Locuri posibile de avarii: 3 rezervoare din otel de precondensat UF 80 avand o capacitate de depozitare de 400 m3 (1500 t in total). Rezervoarele sunt amplasate pe o platforma betonata. Distanta dintre mantalele rezervoarelor 2,5 m. Nu beneficiaza de cuva de retentie. In apropiere exista canalizarea organica. H&S ECO CONSULT 2008 161
SC VIROMET SA
2. Cauze posibile de producere a avariei : cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, eroare umana de operare. 3. Tipul avariei posibile: evacuare de precondensat datorata unor neetanseitati ale traseelor si rezervoarelor 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere ) a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor Scurgeri de precondensat lichid din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor avarii substanta poate fi transvazata in alt rezervor . 6.2.3.14. DEPOZITUL METILAL, SECTIA RASINI 1. Locuri posibile de avarii: Depozitul de metilal este situat la est de Instalatia Formol V si este format dintrun rezervor de 60 m3 si un rezervor de 28 m3. Rezervoarele sunt amplasate intr-o cuva din beton cu suprafata de 70 m2 si volumul de 70 m3. Circuitele de vehiculare a metilalului au diametrul D = 40 mm. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in situatia necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare a metilalului, acesta poate di recuperat din cuva de pompare, putand fi reconditionat prin distilare.Apele de spalare se trimit la canalizarea organica si de acolo la statia de epurare. 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana la operare. . 3. Tipul avariei posibile: avariere rezervor,, incendiu , explozie 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere )a unui accident teoretic posibil : extrem de rar .
162
SC VIROMET SA
5. Descrierea evenimentelor Incendiu la rezervoarele de depozitare Incendiul se poate produce la contactul vaporilor cu o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limita de inflamabilitate. Utilizarea focului deschis in zona rezervoarelor este interzisa. Incendierea vaporilor din interiorul rezervoarelor este practic imposibila datorita supapelor de respiratie si a pernei de azot . Incendierea prin trasnete a rezervoarelor are o probabilitate de producere extrem de scazuta, datorita constructiei acestora (corpuri metalice autoprotejate, legate la pamant). Legarea la pamant previne si aparitia incarcarii electrostatice, posibila in timpul operatiilor de transvazare, din si in rezervor. Controlul debitelor existenta unor timpi de linistire intre doua operatii succesive, care sa permita disiparea electricitatii statice reduce riscul unor descarcari electrostatice. Utilajele dinamice, actionarile electromecanice, circuitele electrice, de control si de automatizare sunt executate in constructie antiex, fiind strict supravegheate si certificate in conformitate cu reglementarile in vigoare. Amplasamentul este protejat si prin paratoneri amplasati si dimensionati in functie de regimul de inaltime a constructiilor pe care le protejeaza, de suprafata de acoperire, etc. Aceste dispozitive sunt strict controlate in conformitate cu normativele in vigoare. In cazul unui incendiu la un rezervor, daca nu se intervine rapid se poate produce arderea metilalului pe suprafata libera a rezervorului, deteriorarea capacului si apoi a mantalei rezervorului, cu deversarea metilalului incendiat in exterior. Arderea unor cantitati mari de metilal in cuva de retentie este extrem de periculoasa deoarece suprafata incendiata mareste dificultatile de stingere a incendiului. Aparitia unui incendiu de proportii are drept consecinte: pagube materiale mari, accidentari grave ale personalului, emisii de gaze toxice de ardere in atmosfera, energie radianta foarte mare, care poate duce la extinderea incendiului daca nu se intervine in forta. Explozie la rezervoarele de depozitare Explozie in interiorul rezervoarelor de metilal se poate produce atunci cand concentratia vaporilor este in limita de explozie, in contact cu o sursa de foc sau scanteie. Patrunderea aerului in interior este oprita de perna de azot, deci formarea amestecului exploziv poate aparea numai in cazul unei de defectiuni la instalatia de azot. Exploziile in interiorul rezervoarelor sunt de mica intensitate datorita cantitatii mici de vapori si de aer, dar sunt periculoase datorita incendierii matanolului in urma exploziei cu posibilitatea deteriorarii capacului si a fisurarii mantalei rezervorului si a unor scurgeri masive de metilal in cuva de retentie. In acest caz exista si pericolul vaporizarii lichidului si formarii amestecului exploziv. Formarea norului exploziv este favorizata de temperatura ambianta ridicata si de lipsa curentilor de aer. O explozie se poate produce si in cazul rezervoarelor golite, nedegazate, in cursul reparatiilor. Probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este redusa datorita faptului ca aceste lucrari se fac in baza unui H&S ECO CONSULT 2008 163
SC VIROMET SA
permis de lucru cu foc deschis, un urma luarii masurilor de eliminare a atmosferei explozive. Scurgeri de metilal din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului datorita unui incendiu, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde pot fi recuperate cu pompele. In cazul avarierii ambelor rezervoare si a pericolului depasirii capacitatii cuvei de retentie, lichidul va fi pompat intr-unul din rezervoarele care are disponibil de capacitate, urmand ca metilalul sa fie recuperat prin redistilare. Existenta unei suprafete mari de evaporare a metilalului ar putea conduce la o vaporizare intensa si o concentratie a vaporilor in limita de inflamabilitate. Vaporizarea este favorizata de temperaturi mari ale mediului ambiant si de viteza vantului.
6.2.3.15. RAMPA DESCARCARE CISTERNE FENOL DEPOZITARE FENOL - Sectia RASINI 1. Locuri posibile de avarii: cisterna de fenol din Rampa si rezervoare de fenol din depozit - Sectia RASINI 2. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, fuga cisternei, eroare de operare; 3. Tipul avariei posibile: evacuare de fenol datorita unor neetanseitati la cistene, traseul de vehiculare sau rezervoare, 4. Perioada de recurenta ( probabilitatea de producere ) a unui accident teoretic posibil : extrem de rar . 5. Descrierea evenimentelor Scurgeri de fenol la rampa Cauzele pot fi: deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de incarcare/descarcare, ruperea conexiuniir prin smulgere datorita neasigurarii cisternei sau a unor manevre gresite, deteriorarea garniturilor si a armaturilor, fisuri la cisterna datorita coroziunii, actiunea unor persoane neautorizate. Scurgerile minore prin neetanseitati la cuplare au o probabilitate medie, dar scurgerile majore au o probabilitate redusa. Pierderile de fenol sunt usor recuperabile datorita solidificarii acestuia la temperatura mediului ambiant. Recuperarea se face prin lopatare. Operatiunea prezinta pericol deosebit, stropirile pot genera rani foarte periculoase, din acest motiv personalul care H&S ECO CONSULT 2008 164
SC VIROMET SA
actioneaza va fi strict monitorizat si echipat. In situatia contactului fenolului cu apa se genereaza ape fenolice. Zona in care se lucreaza cu fenol este strict indiguita, platformele indiguite sunt prevazute cu base de colectare a apelor fenolice. In base sunt pozate pompe submersibile cu pornire automata in functie de nivelul din basa. Apele fenolice astfel recuperate sunt pompate in rezervoare destinate acestui scop de unde sunt preluate in cisterne de cale ferata cu ajutorul carora sunt transportate la Statia de epurare, unde se descarca in rezervoare de unde se dozeaza la faza biologica de degradare. Cuva rezervoarelor de fenol are o suprafata de 75 m2 si un volum de 70 m3. Depozitul contine doua rezervoare verticale avand fiecare un volum de 25 m3 (D = 3,0 m, H = 3,5 m). Circuitele de vehiculare sunt de tip teava in teava, diametrul exterior este de 80 mm, teava interioara are 50 mm, in spatiul exterior circula abur de incalzire, prin teava interioara circula fenol lichid. Scurgeri de fenol din rezervoare Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului n cazul contractarii materialului datorita unor temperaturi extrem de scazute, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui cutremur. Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi recuperate dupa solidificare prin lopatare. In cazul avarierii ambelor rezervoare si a pericolului depasirii capacitatii cuvei de retentie fenolul deversat si solidificat se recupereaza prin lopatare. Operatia este deosebit de periculoasa pentru personalul de operare datorita faptului ca stropirile pot genera arsuri chimice extrem de grave. Din acest motiv, acest tip de operatiuni vor fi strict monitorizate, iar personalul care actioneaza va fi echipat cu haine de protectie antiacide, cizme, manusi de cauciuc, ochelari de protectie de tip masca panoramica. Apele fenolice generate in aceste situatii sunt colectate in baele cuvelor de retentie. Aceste base sunt dotate cu pompe submersibile cu pornire automata, in functie de nivelul din basa. Apele fenolice se pompeaza in vasele destinate acestui scop, de unde se preiau cu cisterne CF, se transporta la statia de epurare in bazinele de ape fenolice, de unde se dozeaza la faza biologica de degradare. 6.2.3.15. Alte riscuri tehnologice Aparatura pe baza de inalta presiune In aceasta categorie pot fi incadrate cuptoarele de cracare (reformerele) din Instalatiile Metanol III, IV, coloana de sinteza si reactorul de presinteza din Instalatia Metanol IV precum si reactorul de sinteza din instalatia Metanol III. Cuptoarele de cracare (reformerele) lucreaza la presiuni si temperaturi mari (20-24 bari, 850-900 C) si pot fi considerate surse de pericol, datorita prezentei unor substante inflamabile gaz metan si gaz de sinteza (hidrogen H&S ECO CONSULT 2008 165
SC VIROMET SA
75%) in cazul depasirii parametrilor de lucru (temperatura, presiune, raport molar: aer- gaz metan). Coloana de sinteza si reactorul de presinteza de la Instalatia Metanol IV precum si reactorul de sinteza din instalatia Metanol III pot fi o sursa de pericol datorita regimului de lucru: presiuni mari (50-60 bari), temperaturi mari (250 270C) si prezentei de substante inflamabile si explozive: metanol , gaz de sinteza (H2 75%). Aparatura de siguranta si control a utilajelor face ca accidente majore la aceste utilaje sa fie foarte putin probabile. Cantittile existete sunt mici, reaciile avand loc pe conducte, sistemele de interblocare cu abur, gaze inerte intervin imediat, la fel si alimentarea cu fluidele ce intr in reactie, n cazul unor inceputuri de incendiu. Riscurile in cazul avariilor la acest tip de utilaje sunt scazute. Au fost luate in considerare, la aceste instalatii, riscurile induse de un efect domino.
6.2.4. Catastrofe, stabilirea scenariilor planificarii pentru protectia mpotriva catastrofelor
necesare
Un cutremur de mare amplitudine, corespunzator zonarii seismice (potrivit Normativului P 100/92 si STAS 11100/93 n calculele antiseismice s-au luat n consideratie ca amplasamentul se ncadreaza n macro-zona D avnd intensitatea seismica I=7, coeficientul Ks=0,16 si perioada de colt Tc= 1 cm/s), nu ar aduce prejudicii majore instalatiilor ce contin substante periculoase, conform HG 804/2007. Constructiile sunt dimensionate corespunzator, rezervoarele , coloanele au stabilitatea calculata la solicitarile din sarcinile seismice conform normativelor specifice. Evenimente neprevazute in cadrul unui seism de mare amplitudine ar putea distruge partial fundatia rezervoarelor, lucru care ar conduce la distrugerea cordoanelor de sudura si la evacuarea de lichide in cuvele de retentie sau la pierderea etanseitatii imbinarilor cu flanse ale coloanelor. Mijloace de prevenire: dimensionarea corespunzatoare inca din faza de proiectare. Mijloace de interventie: conform planului de urgenta interna si externa
6.2.5. Evaluarea riscurilor identificate la SC VIROMET SA,

Pericolele posibile, la instalatiile tehnologice au fost ierarhizate printr-o analiza in cadrul societatii, tinand seama de evenimentele petrecute sau care sar fi putut petrece, de-a lungul anilor de functionare a instalatiilor. n tabelul de mai jos au fost preluate numai cele cu risc major sau moderat , cu consecinte majore, sau moderate din care au fost alese apoi scenariile pentru accidente majore, care vor fi supuse evaluarii ulterioare a amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate.
166
SC VIROMET SA
Nr. scenariu 1
Evaluarea riscurilor Descrierea scenariului Probabilitate INSTALATIA DE DISTILARE METANOL , METANOL IV. Avarierea utilajului, eliberare continua de metanol din coloana de distilare dispersia vaporilor eliberati INSTALATIA DE DISTILARE METANOL , METANOL IV. Avarierea utilajului, eliberare continua de metanol din coloana de distilare aria de inflamabilitate a norului de vapori, explozia norului de vapori Consecinte Risc
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL , METANOL IV. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei, deschiderea supapei de siguranta, evacuarea momentana a unei cantitati de vapori, explozia vaporilor eliberati
Ocazional (3)
Majore (4)
Moderat (12)
4
RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CU METANOL , RAMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti, incendiul baltii formate la rampa de metanol
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
5
RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CU METANOL , RAMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti, dispersia vaporilor de metanol
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
167
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
Evaluarea riscurilor Descrierea scenariului Probabilitate Consecinte Risc
RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CU METANOL , RAMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid
Probabil (4)
Minore (2)
Moderat (8)
7
DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii, dispersia vaporilor formati
Ocazional (3)
Majore (4)
Moderat (12)
8
DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9
9
DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii, aria de inflamabilitate a norului de vapori, explozia norului de vapori
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
10
DEPOZIT METANOL R 5000
mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, dispersia vaporilor formati
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
168
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
11
mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, aria de inflamabilitate a norului de vapori, explozia norului de vapori
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
12
mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, incendiul baltii de metanol formate
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
13
DEPOZIT METANOL R 5000 mc Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol
Ocazional (3) Izolat (2)
Moderate (3)
Moderat (9)
14
mc Avarie celor trei rezervoare de metanol (situatie catastrofala), un cutremur de mare amplitudine), eliberarea intregii cantitati de metanol lichid, dispersia toxica
Catastrofi- Moderat ce (10) (5)
15
DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie celor trei rezervoare de metanol (situatie catastrofala), un cutremur de mare amplitudine), eliberarea intregii cantitati de metanol lichid, dispersia vaporilor, aria de inflamabilitate a norului de vapori, explozia norului de vapori
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
169
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
Evaluarea riscurilor Descrierea scenariului Probabilitate RAMPA REACTIVI - INSTALATIA METANOL IV Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti de acid clorhidric, dispersia toxica Consecinte Risc
16
Izolat (2)
Moderate (3)
Moderat (8)
17
DEPOZIT ACID CLORHIDRIC INSTALATIA METANOL IV Avarierea rezervor de acid clorhidric, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului format
Izolat (2)
Moderate (3)
Moderat (8)
18
DEPOZIT HIDRAZINA
HIDRAT
DE
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
Un posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor, descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac
19
CONDUCTA GAZ METAN
DE
TRANSPORT
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
Avarie conducta metanol, traseu CET si Metanol IV, incendiu
19 A
CONDUCTA DE TRANSPORT GAZ METAN Avarie conducta metanol, traseu CET si Metanol IV, aria de inflamabilitate
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
170
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
19B
CONDUCTA DE Izolat TRANSPORT GAZ METAN (2) Avarie conducta metanol, traseu CET si Metanol IV, dispersia toxica
Majore (4)
Moderat (8)
20
CONDUCTA DE Izolat TRANSPORT GAZ METAN (2) Avarie conducta metanol, traseu Metanol III, incendiu
Ocazional
Majore (4)
Moderat (8)
21 DEPOZIT SECTIA RASINI
METANOL (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului metanol , evaporarea baltii rezultate in urma avarierii rezervorului de metanol , dispersia toxica a norului format 22 DEPOZIT SECTIA RASINI
Ocazional
METANOL (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului metanol , incendiul baltii formate
171
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
23 DEPOZIT RASINI
Ocazional METANOL SECTIA (3)
Minor (2)
Moderat (6)
24
Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului metanol , evaporarea baltii rezultate in urma avarierii rezervorului de metanol , aria de inflamabilitate a norului format, explozia norului de metanol RAMPA ACID SULFURIC - Izolat INSTALATIA METANOL IV (2) Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti de oleum, dispersia toxica DEPOZIT ACID SULFURIC INSTALATIA METANOL IV Avarierea rezervor de acid sulfuric, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului format RAMPA AMONIACSECTIA RASINI Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, dispersia toxica a norului format RAMPA AMONIACSECTIA RASINI Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, aria de inflamabilitate a norului toxic Izolat (2)
Moderate (3)
Moderat (10)
25
Moderate (3)
Moderat (10)
26
Izolat (2)
Catastrofice (5)
Moderat (10)
27
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
28
DEPOZIT AMONIAC - SECTIA Ocazional RASINI (3) Avarierea rezervor de solutie amoniacala , formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului format
Moderate (3)
Moderat (9)
172
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
Evaluarea riscurilor Descrierea scenariului Probabilitate DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT SECTIA RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, formarea unei balti de amoniac, incendiul baltii de amoniac DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT - SECTIA RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, dispersia norului format Consecinte Risc
29
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
30
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
31
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT SECTIA RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, formarea unei balti de amoniac, aria de inflamabilitate, explozia norului format DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT SECTIA RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, depasirea parametrilor de lucru, expansiunea amoniacului, incendiului norului format si a baltii formate DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT - SECTIA RASINI Situatie catastrofala. Explozia unui rezervor de amoniac, avarierea grava a celorlalte rezervoare, eliberarea intregii cantitati de amoniac din parcul de rezervoare , dispersia norului format DEPOZIT DE FORMALDEHIDA , SECTIA RASINI Avarierea unui rezervor de formaldehida, eliberarea unei cantitati, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dispersia norului toxic
Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
32
Ocazional (3)
Majore (4)
Moderat (12)
33
Ocazional (3)
Catastrofic (5)
Ridicat (15)
34
Izolat (2)
Majore (4)
Moderat (8)
173
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
35
INSTALATIA FORMALDEHIDA
DE Ocazional (3)
Moderate (3)
Moderat (9)
Depasirea parametrilor de functionare a coloanei de distilare, deschiderea supapei de siguranta, evacuarea momentana a unei cantitati de vapori de metanol, dispersia toxica. 36 INSTALATIA FORMALDEHIDA DE Ocazional (3) Moderate (3)
Moderat (9)
Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare 37 INSTALATIA DE Ocazional FORMALDEHIDA (3) Avarie evaporator prin scaderea temperaturii sub valoarea admisibila, explozia vaporilor DEPOZIT UF 60 PRECONDENSAT Ocazional (3) Moderate (3)
Moderat (9)
38
Moderate (3)
Moderat (9)
Avarierea unui rezervor de Precondensat UF 60, eliberarea unei cantitati de produs, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica 39 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, incendiul baltii, aria de inflamabilitate, explozia norului format 40 DEPOZIT METILAL Ocazional (3) Moderate (3)
Moderat (9)
174
SC VIROMET SA
Nr. scenariu
Avarierea unui rezervor, emisie Ocazional de metilal, formarea unei balti (3) in cuva de retentie, aria de inflamabilitate, explozia norului format
Moderate (3)
Moderat (9)
41
42
RAMPA DE DESCARCARE CISTERNE FENOL Avarierea cisternei, emisie de fenol, solidificare fenol DEPOZIT FENOL Avariere rezervor, emisie fenol, solidificare fenol
Ocazional (3) Ocazional (3)
Moderate (3) Moderate (3)
Moderat (9) Moderat (9)
Matricea riscurilor
Consecinte Nese mnificativ e Minore Moderate Majore Catastrofice
1
Improbabil
4 1, 2, 10, 11, 12, 15, 19, 19A, 19B, 20, 27, 34,
Izolat
16,17,24,25 4, 5, 8, 9, 18, 21, 28, 29, 31, 35, 37, 38, 40, 41, 42 6, 23
14, 26
Probabilita te
Ocazional
13, 22, 30, 3, 7, 32, 36, 39,
33
Probabil frecvent
4 5
175
SC VIROMET SA
NIVELE DE RISC SI SECURITATE

Nivel de risc (Ni) minim foarte mic foarte mare mic mare/mediu mare foarte mare foarte mic maxim
Nivel de securitate (Si)
maxim
mare
mediu
mic
minim
Nivelul propuse
accidentelor
1- 42
Nivel 1
Nivel 2
Nivel 3
Nivel 4
Nivel 5
Nivel 6
Nivel 7
S-au considerat nivelurile de risc sub 4 ca fiind acceptabile, iar cele mai mari de 4 ca fiind inacceptabile. Nivelul 7 de risc reprezinta nivelul critic, dincolo de aceasta limita siguranta tinde catre zero. Normativele din majoritatea tarilor nu permit atingerea stadiului critic. Se stabilesc pentru indicatorii de risc limite maxime admisibile sub forma de valori pentru cei masurabili si sub forma de interdictii pentru ceilalti. NIVELE DE RISC SI SECURITATE pentru scenariile de accidente 1- 4 2 sunt acceptabile. O prima analiza a riscurilor, ncadreaza riscurile n categoria riscurilor moderate, respectiv personalul este afectat, emisiile sunt majore n incinta ntreprinderii, daunele asupra habitatelor sunt temporare si reversibile, ntreruperea activitatii va fi temporara, motivele de ngrijorare sunt moderate. Exceptie face scenariul 33 care prezinta risc ridicat, respectiv apar vatamari deosebite pentru oameni, daune asupra speciilor, intreruperea activitatii de productie si motive serioase de ingrijorare.
Reducerea riscurilor
Procesul de evaluare a riscului a furnizat informatii privind reducerea riscului si mbunatatirea performantei. Nivelul de risc si de securitate arata ca toate riscurile tehnologice sunt acceptabile.
6.3. Planificarea n caz de urgenta

Pentru toate tipurile de urgente exita urmatoarele planuri: - Planuri de urgenta interna - Planul de urgenta la incendiu - Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare Pentru accidentele majore in care sunt implicate substante periculoase societatea a intocmit planul de urgent interna, care cuprinde masurile ce trebuie aplicate in interiorul amplasamentului, in cazul unui accident major. Pe baza informaiilor prezentate in Raportul H&S ECO CONSULT 2008 176
SC VIROMET SA
de securitate si a altor informatii necesare puse la dispozitie de operator, autoritatea competent va intocmi Planul de urgenta externa, care cuprinde masurile ce trebuiesc luate in exteriorul amplasamentului, in cazul unui accident major
6.4. Limitarea efectelor asupra obiectivului

Masuri de prevenire contra incendiilor: constructive (proiectarea constructiilor conform normativelor privind rezistenta la foc), specifice instalatiilor (legarea la pamant a utilajelor, sisteme de paratonerie) si organizatorice (interzicerea fumatului, a lucrului cu foc deschis, permise de lucru cu foc la interventii, defrisarea arborilor in zona de pericol a instalatiilor, instruirea personalului); Masuri de protectie contra exploziilor: constructive, controlul procesului si a parametrilor, dispozitive de siguranta; Masuri de retinere (colectare) a substantelor scurse; Planul general al intreprinderii realizat tinand seama de normativele specifice industriei chimice cu privire la distanta intre instalatii.
6.5. Mijloacele folosite in cadrul obiectivului, in caz de urgenta

NOTIFICAREA , INFORMAREA SI ALARMAREA 1. Date generale Notificarea unei situatii de urgenta se face in functie de natura acesteia (eliberarea de substante in aer, apa si sol, incendiu, explozie, situatii extreme meteorologice, actionarea persoanelor neautorizate) precum si in functie de clasa de urgenta: - clasa A - urgenta locala - clasa B - urgenta pe amplasament - clasa C urgenta in afara amplasamentului Informarea, in cazul unui accident incadrat intr-o situatie de urgenta, se face imediat prin mijloacele de alarmare din dotare. 2. Tipuri de notificare In cazul producerii unui accident ( eliberare de substante toxice sau inflamabile, explozie, incendiu, etc.) transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu Schema de instiintare in caz de urgenta cuprinsa in Planul de urgenta interna . Notificarile situatiilor de urgenta se vor realiza prin telefon sau prin formulare simplificate. Notificarile sunt inregistrate la Dispecerat, si sunt definite in functie etapele de defasurare a incidentului : a) notificare prealabila a accidentului b) notificare accidentului c) notificare periodica a accidentului d) notificarea finala a accidentului
177
SC VIROMET SA
In caz de accident, in functie de gravitate si incadrare in clasa de urgenta transmiterea informatiilor se va face dupa urmatoarea procedura : - Persoana care a observat o avarie, incendiu, explozie, cu eliberari masive de substante periculoase are obligatia sa anunte imediat seful direct ( sef echipa, maistru, inginer tehnolog) sau dispecerul. - Seful de tura va informa dispecerul de serviciu la telefoanele 1313, 1175 si seful de sectie ( unde are loc incidentul) - Dispecerul care primeste notificarea va informa imediat membrii Celulei pentru situatii de urgenta Acestia vor informa Directorul general ( Presedintele CSU ) despre eveniment. - Dispecerul va lua legatura telefonic sau prin radiotelefonie cu seful de tura ( maistru) sau cu inginerul tehnolog din sectia unde are loc incidentul in vederea localizarii incidentului si obtinerii de informatii complete despre incident. In vederea optimizarii timpului si a modalitatii de raspuns, informatiile transmise trebuie sa fie relevante si precise. Se va urmari urmatorul algoritm: Cine? Ce ? Identitatea celui care raporteaza Identificarea evenimentului Nume Compania (daca este subcontractor) Explozie Incendiu Eliberare de gaz inflamabil Eliberare de gaz toxic Scurgeri de lichid inflamabil Scurgeri de lichid toxic Unitatea Zona Instalatia Echipamentul Raniti/ intoxicati/arsi/morti
Unde ?
Localizarea evenimentului
Cati ?
Personal afectat
- Seful de tura ( maistru, inginer) va pleca imediat la locul accidentului pentru a clasifica urgenta si a stabili masurile ce trebuie luate. Seful de tura va transmite de urgenta prin telefon dispecerului, informatiile cerute. - Dispecerul va analiza datele primite si in functie de gravitatea va stabili masurile care trebuie luate. Va informa Directorul general al SC Viromet despre situatia existenta si despre masurile luate. Directorul general va intruni Celula pentru Situatii de Urgenta si va numi Comandantul Centrului operational cu activitate temporar, care va intruni Centrul operativ cu activitate temporara. - Centrul operativ cu activitate temporara si conducatorii sectiilor afectate vor declansa alarma locala. - Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta va dispune, in functie de situatie, declansarea alarmei generale. - Dispecerul va informa despre producerea accidentului si despre amploarea acestuia Seful Serviciului privat pentru situatii de urgenta. - Seful serviciului va dispune mobilizarea echipelor de interventie, dupa caz: echipa pentru interventie tehnologica, cercetare, instiintare-alarmare, deblocare salvare, evacuare, transmisiuni. - Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta va dispune informarea organele superioare ierarhice despre situatia existenta , despre masurile care s-au luat si H&S ECO CONSULT 2008 178
SC VIROMET SA
activitatile desfasurate si va numi Comandantul incidentului persoana responsabila de actiunile desfasutate la locul accidentului si care va efectua coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie. Acesta va avea in subordine: - Dispecerul va comunica Centrelor operative cu activitate temporala constituite: numarul de ordine al schemei de evacuare , locurile de adunare si caile de acces cele mai indicate, in functie de situatia existenta. - Serviciul privat pentru situatii de urgenta va trimite la locul incidentului grupele de interventie si echipele specializate Pe tot parcursul desfasurarii actiunilor de interventie in conformitate cu planurile specifice de interventie interna , sefii Centrelor operative cu activitate temporara din sectiile afectate, vor informa in permanenta dispecerul despre stadiul actiunilor de combatere a calamitatii. Dispecerul are obligatia de a transmite informatiile Celulei pentru situatii de urgenta activate la nivelul societatii. Din ordinul Presedintelui Celuei pentru situatii de urgenta (directorul general) , dispeceratul: - dispune oprirea partiala sau totala a unitatii. - alarmeza telefonic unitatile vecine ( PIROCHIM Victoria, SC PUROLITE SRL, SC SPAROMEX SA, etc ), Primaria Or. Victoria, Primariile comunelor invecinate care pot fi afectate (Ucea de Jos, Sumerna, Vistea de Sus, Arpasul de Jos), Politia Victoria conform Schemei de instiintare alarmare pe niveluri de urgenta - informeaza telefonic unitatile vecine despre natura pericolului asupra mediului si populatiei si propune masuri de interventie - solicita ajutor echipelor de interventie externe (Sectia de pompieri-Victoria) si echipelor medicale de prim ajutor ( Spitalului orasenesc Victoria), Inspectorul pentru Protectie Civila si Sefii SIPP, Birou Protectia Mediului vor face notificare telefonica periodica, cu acordul Directorului General, catre autoritatile judetene : Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Tara Barsei al judetului Brasov , Sistemul de Gospodarire a Apelor Brasov, Agentia de Protectie a Mediului Brasov, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu. Dupa eliminarea cauzelor accidentului si indepartarea pericolului pentru populatie si mediu, seful de sectie va informa dispecerul despre situatia din zona. Informatia 3. Tipuri de alarmare Pe teritoriul societatii, alarma se poate declansa in cazul in care se produc accidente grave care nu pot fi combatute imediat de salariatii de exploatare si care pot afecta oamenii sau mediu din societate si din vecinatati. Se poate declansa alarma locala sau generala cu acordul Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta in una din urmatoarele situatii : - Eliberarea unor cantitai mari de substante periculoase in aer, apa si sol - Incendii cu pagube majore - Explozii cu distrugeri mari - Situatii extreme meteorologice ( cutremure puternice de pamant, inundatii grave, furtuni sau tornade et.) Eliberarea unor cantitati mari de substante periculoase se produce in cazul unor avarii la rezervoarele de stocare sau la utilajele prin care sunt vehiculate acestea. Se pot degaja substante periculoase in timpul unor incendii sau explozii produse in instalatiile de productie sau la depozite precum si in timpul unor situatii H&S ECO CONSULT 2008 179
SC VIROMET SA
meteorologice deosebite ( inundatii, furtuni puternice, cutremure de pamant, etc.) sau in cazul unor sabotaje. Scopul alarmarii in caz de urgenta este pentru prevenire si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale. In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi : a) alarma locala se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. Alarma generala se declanseaza numai de catre dispecerul de serviciu cu aprobarea directorului general. 3.1. Mesajul de instiintare Dupa declansarea alarmei, dispeceratul va transmite mesaje de instiintare Celulei pentru situatii de urgenta, Centrului operativ cu activitate temporala si forurilor tutelare conform Schemei de instiintare alarmare. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia. Aceste mesaje contin informatii privind: locul , momentul producerii si amploarea accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care se pot lua ( specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului . Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de instiintare alarmare pe trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei ( clasa A, B, C ) , de distanta de imprastiere si de directia norului chimic. Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului toxic . In cazul in care se considera ca norul toxic depaseste zona amplasamentului societatii se vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului reinnoind informatiile despre evolutia accidentului si va emite avertismente pentru zonele amenintate . 3.2. Semnalele de alarma Semnalele de alarma sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul sirenelor. Functie de tipul de urgenta exista doua tipuri de semnale: - trei sunete scurte cu durata a 5 secunde fiecare cu pauza de 5 secunde alarma pentru urgenta clasa B - 16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauza, timp de 2 minute - alarma pentru urgenta clasa clasa C - un sunet continuu timp de 2 minute - pentru incetarea alarmei. Pentru clasa A nu se introduce semnal acustic. Alarmele sunt introduse de catre dispecerul de serviciu din dispozitia directorul general . Persoanele prezente din zona societatii , precum si autoritatile locale, riveranii si populatia din imediata apropiere care poate fi afectata de incidentul petrecut in H&S ECO CONSULT 2008 180
SC VIROMET SA
unitate, vor fi instiintate in conformitate cu Schema de instiintare pentru situatii de urgenta de catre dispecerul unitatii din dispozitia directorului general.
3.3. Instructiuni generale in cazul introducerii semnalelor de alarma Pentru urgenta clasa A nu se introduce semnal acustic . - In zona de interventie accesul este interzis sau limitat - Nu este necesara evacuarea . - Nu este necesara intreruperea activitatii in sectorul respectiv. - Mijloacele auto aflate la rampele de incarcare din sectorul afectat isi vor intrerupe incarcarea. Vor parasi zona pe ruta dispusa de comandament si nu vor bloca caile de acces ale fortelor de interventie . Pentru urgenta clasa B la auzul semnalelor acustice de alarma se impun urmatoarele masuri de siguranta : - Toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si indeplini rolul in organizarea interventiei , lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul urgentei Operatiile de incarcare /descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in siguranta - Autocamioanele si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie sa paraseasca imediat amplasamentul , sa parcheze in afara acestuia , dar sa lase drumurile de acces libere pentru circulatie - Orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie este strict interzis . - Toate autovehicule care circula pe teritoriul societatii trebuie sa respecte regulile de circulatie instituite pe intreg amplasamentul - Viteza limita este de 40 Km /h; - Se va conduce prudent si cu respectarea indicatoarelor rutiere; - Se va respecta ruta care a fost indicata la intrarea in amplasament; - In caz de urgenta se va scoate vehiculul pe marginea drumului si se va opri motorul; - Fumatul este interzis - Nu se va utilizata flacara deschisa ( chibrituri , brichete); - Nu se vor parca autovevicule pe drumuri de acces - personalul trebuie sa imbrace echipamentul de protectie care se va sa inmanat la intrarea pe amplasament, de la personalul de interventie - Interzis accesul cu camere video sau aparate foto in interiorul unitatii; - Nu se vor deschide telefoanele mobile in zonele de munca; - Se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei alergarea , evacuarea dezordonata, in panica si pe alte directii decat cele stabilite; - La auzul semnalului acustic de urgenta se va contacta un membru al conducerii din zona in care va aflati si vor fi urmate intocmai indicatiile acestuia ; - In caz de evacuare , personalul se va indrepta cu calm catre iesirile de urgenta si pe caile de evacuare indicate .
181
SC VIROMET SA
DECLARAREA SI INTRODUCEREA STARII DE URGENTA Autoritatea care declara situatia de urgenta pe amplasament : Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta - Directorul general al S.C. VIROMET S.A. sau loctiitorul acestuia. Punerea in practica Punerea in practica a deciziei de introducere a starii de urgenta se realizeaza de catre Comitetul pentru Situatii de Urgenta a societatii Definirea evenimentelor Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei din partea directorului general sau din partea loctiitorului: Incendiu / explozie la Instalatia de distilare metanol IV Incendiu /explozie la rampele de incarcare /descarcare metanol Incendiu / explozie la Depozitul intermediar de metanol Incendiu/explozie la Depozitul R 5000mc de metanol Eliberare de amoniac din cisterne de amoniac Rampa descarcare amoniac Eliberare de amoniac din rezervoare Depozit amoniac Incendiu/explozie la rampa descarcare cisterne amoniac sau la Depozit amoniac Incendiu/explozie conducta gaz metan CPr Metanol sau CET Incendiu/explozie Depozit metanol CPr Rasini Incendiu/explozie Depozit metilal CPr Rasini Eliberare acid clorhidric, CPr Metanol ; Eliberare de oleum, de la rampa sau depozitul de oleum Eliberare formaldehida de la instalatia si depozitul de formaldehida Procedura de declarare a urgentei Toate evenimentele enumerate vor fi communicate imediat dispecerului societatii printr- o notificare de catre seful de sectie /instalatie sau seful de schimb / maistrul de tura , care va comunica Directorului general situatia aparuta. Directorul general va intruni Celula pentru Situatii de Urgenta la Punctele de comanda din urmatoarele locatii : - a Sediul administrativ al societatii - la Birou Dispeceri Va fi desemnat Comandantul centrului operativ cu activitate temporar, se va intruni Centrul operativ cu activitate temporara Se va mentine permanent legatura telefonica sau prin statii radio- receptie, intre Centrul operativ , Dispecerat si Celula pentru situatii de urgenta . Dispecerul va comunica conducerii tuturor sectiilor evenimentul respectiv . Directorul general va declara starea de urgenta pe amplasament in urma evaluarii caracteristicilor evenimentului si consultarii cu membrii Celuelei pentru situatii de urgenta H&S ECO CONSULT 2008 182
SC VIROMET SA
Se va comunica declararea starii de urgenta de catre Directorul general autoritatilor judetene si locale pentru situatii de urgenta Directorul general va dispune introducerea semnalului de alarma corespunzator clasei de urgenta
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIUNILOR DE INTERVENTIE Organizarea si conducerea actiunilor de interventie intra in sarcina directa a Celulei pentru situatii de urgenta constituite la nivelul societatii.
PERSONAL Pentru prima interventie pe fiecare loc de munca sunt stabilite sarcinile fiecarui lucrator in caz de incident tehnic prin fisa postului, instructiuni de lucru SSM si SU, si prin organizarea locului de munca pentru situatii de urgenta care se afla afisata la nivelul fiecarui loc de munca. Pentru interventie la nivelul societatii s-a constituit Serviciul privat pentru situatii de urgenta care cuprinde - Numar de personal angajat 13, din care 1 sef serviciu si cadru tehnic PSI, 5 soferi, 7 servanti, din care 11 atestati - Numar de personal voluntar 261, din care: 1 inspector protectie civila, 18 personal Echipa instiintare alarmare, 22 personal Echipa cercetare, 25 personal Echipa deblocare salvare, 3 personal Echipa sanitara, 7 personal Echipa transmisiuni, 23 personal Echipa evacuare, 18 personal Echipa CRBN, 5 personal Echipa suport logistic, 127 personal Echipe interventii tehnologice. Pentru acordarea primului ajutor in caz de accidentare la nivelul societatii functioneaza un Dispensar medical incadrat cu asistenti medicali care asigura permanenta 24 de ore din 24 Pentru monitorizarea emisiilor toxice exista serviciu propriu specializat dotat cu aparatura de masura si control si laborator propriu de analiza incadrat cu personal propriu care asigura monitorizarea emisiilor poluante permanent. LOGISTICA Mijloace de alarmare
Nr 1. 2. 3. 4. 5. Denumire Statii emisie-receptie Statii radiotelefoane mobile Statii radiotelefoane mobile Statii radiotelefoane fixe Telefoane celulare mobile Tipul Motorola P210 RTM-4 GM-300 RTF-4 Buc. 48 6 2 45 Localizare la membrii comandamentului Montate pe masini Montate pe masini in sectii de productie Pe masini si la membrii Celulei pentru situatii de urgenta
183
SC VIROMET SA
Nr 6. 7. 8. Denumire Sirene electrice
Tipul Buc. 4 1 Localizare Montate pe cld. Administrativa, Termo, Mase plastice, Rasini In cladirea Administrativa in sectiile de productie
Centrala telefonica Automata SC Viromet SA Mijloace locale
Dotarea tehnico materiala de instiintare, alarmare, interventie si protectie a personalului pentru evenimentele periculoase : 1. Mijloce de instiintare : telefon/interfon, statii emisie receptie, telefoane fixe si mobile 2. Mijloace de alarmare : - sirene electrice 3. Mijloace de cercetare : - lanterne antiex - giruete simple tip maneca de vant - mijloace de detectare a emisiilor de gaze (explozimetre) 4. Mijloace de interventie tehnologica : - Echipament individual de protectie - Truse , scule - Masti contra gazelor - Cartuse specifice substantei periculoase - Aparate izolante autonome 7 buc. - Trusa de interventie tehnologica - Lanterne antiex - Masti cu furtun aductiune aer-3 buc. 5. Mijloace de deblocare : - Scule si dispozitive de degajare : lopeti, tarnacoape , lanterne antiex - Doua automacarale - Un buldozer - Un excavator - Un Taf - Doua autobasculante - Un IFRON - Doua autoutilitate tip Aro - Doua masini de interventie pompieri 6. Mijloace de salvare : - Targa sanitara si trusa sanitara, conform baremului M.S. - Aparate de reanimare - Lanterne antiex - Echipament individual de protectie - Autosalvare
184
SC VIROMET SA
RAPORT DE SECURITATE MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
Monitorizarea factorilor de mediu se efectueaza de catre Laborator ape reziduale si Laborator toxicologie pana la eliminarea undei poluatoare. INCETAREA STARII DE URGENTA Incetarea starii de urgenta este stabilita de Celula pentru situatii de urgenta si comunicata prin dispecerul de serviciu , care utilizeaza in acest scop mijloacele prin care s-a declansat alarma dupa codul stabilit.. Pentru incetarea alarmei codul sonor este : un sunet continuu timp de doua minute. COMUNICAREA CU MASS-MEDIA SI INFORMAREA PUBLICA Comunicarea cu mass- media si locuitorii comunitatilor din zona se face de catre Directorul General, de loctiitorul acestuia sau de catre purtatorul de cuvant al VIROMET. Pentru a evita o nelinistire inutila a populatiei prin anunturi false, jurnalistii vor fi informati corect si la timp. De asemenea se va raspunde la intrebarile venite de la populatie printr-o linie telefonica deschisa populatiei la Punctul de comanda si conducere a actiunilor.
185
SC VIROMET SA
7. SCENARII DE ACCIDENTE
Accidentele se pot clasifi ca: 1. Accidentele care trebuie prevenite - se bazeaz pe defeciuni operaionale, care s-ar putea extinde ntr-un accident datorit surselor de pericol care nu se pot exclude ntr-un mod rezonabil, dac evoluia lor nu ar fi oprit sau limitat prin msuri de prevenire.
2. Accidentele care totui se pot produce - constau n extinderea defeciunilor operaionale, care cauzeaz un pericol major, n ciuda msurilor de prevenire a accidentelor .
3. Accidentele excepionale - rezult din surse de pericol, care nu se regsesc n niciuna din experienele acumulate sau metodele de calcul. Aici sunt menionate de ex. accidentele care pot apare n situaii i evenimente de rzboi sau un atac terorist. n alegerea scenariilor am luat n considerare accidentele care totui se pot produce
I. INSTALATIA DE DISTILARE METANOL , METANOL IV
Coloane de distilare
a. Locuri posibile de avarii: coloana I cu dimensiunile: inaltimea H = 34 m, volumul V = 121 m3 si coloana a II- a de distilare a metanolului, cu un volum V = 455 m3, inaltimea 50,55 m. Coloanele sunt amplasate pe o platforma betonata, iar pompele utilizate pentru vehicularea fluidelor la aceasta faza sunt amplasate intr-o cuva adiacenta platformei. Cuva pompelor este conectata la canalizarea organica.
186
SC VIROMET SA
b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune / sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana la operare . c. Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau coloanelor, ruperea elementelor de siguranta ale aparatului datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru, explozia norului format.
Accidentul 1 d. Evaluarea amplitudinii i a gravitii consecinelor accidentului major identificat

Substan ta implicat a 2 Metanol ERPG-3 : 5000 ppm 190m ERPG 2: 1000 ppm 552m 4 5 ERPG 1: 200 ppm 1700m Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 Zona galben Zona de atentie 6
Nr. Crt.
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata
INSTALATIA DE
DISTILARE METANOL ,
METANOL IV. Avarierea
utilajului, eliberare continua de
metanol din coloana de
distilare , dispersia vaporilor
eliberati
187
SC VIROMET SA
Zona 3 Zona galben Zona de atentie 6
Nr. Crt. 2 4 5
Substan ta implicat a
Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata
Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile
Obiective, localitati afectate
-cracare Metanol IV; turnuri racire Metanol IV, instalatie demineralizare + laborator; -cld. 6555: statie electrica; statie transformare 110 kV; birouri, vestiar, tablou comanda Metanol IV; -compresie Metanol IV; -laborator, vestiar, birouri Metanol III; cladire poarta intrare principala; cladire dispecerat
-Instalatie Metanol III -Cld. 5410 Laborator Central ( CTC, Sectia Cercetari ) -Statie interna CF, -Palat administrativ, -Statie reducere gaz
Personal, populatie afectata
Maxim: 120 persoane
- VIROMET: Statie Epurare, Sectia Mase plastice, Palat Administrativ, NG 1000; Depozit amoniac, Sectia Rasini, Dispensar; Atelier Central; Magazii Centrale; Atelier AMA -TRANSCHIM;Statie reglare metan ( SRM VIROMET gaz metan Victoria II; ); -SC PIROCHIM SA; -SC PUROLITE SRL; -Depozit combustibil; -SC SPAROMEX SA; -CET, Cld. Birouri serv. -Sectia de Pompieri Victoria MEA, Serv. Control Instalatii; birouri CPr Hidro, -Remiza Serviciu pentru Situatii de urgenta (pompieri civili VIROMET); -SC PIROCHIM SA Maxim: 180 persoane Maxim: 550 persoane
3
IDLH: 6000 ppm (4200 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 300mg/m (428 ppm) ; Sursa directa Total substanta eliminata: 24.696 kg; Rata de emisie: 412 kg/min; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 1,5 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
188
SC VIROMET SA
Efectele accidentului - dispersia toxica Eliberarea metanolului lichid din blazul coloanei de distilare, va conduce la evaporarea lichidului si la formarea unui nor toxic, care in conditiile atmosferice mentionate va fi supus fenomenului de dispersie, inregistrandu-se urmatoarele zone de pericol: - Zona 1 - zona letala , pana la 190 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 552 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 1700 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zona 1 zona letala se limiteaza la amplasamentul SC VIROMET, iar zona 2 , zona de intoxicare depaseste limita societatii, incluzand SC PIROCHIM SA. Zona de atentie cuprinde societatile comerciale din vecinatate si atinge zona sudica a Or. Victoria. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
189
SC VIROMET SA
Efecte asupra mediului efecte trecatoare asupra aerului atmosferic : poluarea temporara cu metanol (COV), cu efecte asupra echilibrului procesului de formare si distrugere a ozonului troposferic; in cazul evacuarii metanolului lichid din blazul coloanei de distilare , scurgerile de metanol sunt dirijate de pe platforma pe care sunt amplasate coloanele spre rigolele aflate la mica distanta, in partea de est a platformei, fiind preluate la canalizarea organica, de unde ajung la Statia de epurare. In situatia in care pierderile de metanol sunt mari, pentru protectia masei biologice de la faza de aerare a Statiei de epurare, se pot transfera apele primite pe canalizarea organica in bazine de rezerva, de unde ulterior se pot doza la faza biologica. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor
meninerea presiunii si a temperaturilor n limitele de siguran;
utilizarea de supape de siguran, armaturi numai in cea mai buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta: ISCIR;
utilajele si circuitele tehnologice la instalatiile Metanol IV, Metanol III, NG 1000, CET ( care furnizeaza utilitati catrew instalatia Metanol ) si care lucreaza sub presiune, sunt dotate cu supape de siguran, verificate si certificate de autoritatea competenta: ISCIR;
instalatiile Metanol III si Metanol IV sunt dotate cu sisteme tip facla care distrug prin ardere substantele cu caracter toxic / periculos care se genereaza secundar in cadrul proceselor tehnologice;
verificarea tehnic periodic a instalaiei, efectuarea probelor de presiune i etaneitate;
efectuarea reviziilor tehnice, a verificarii si autorizarii pentru echipamentele electrice si de automatizare;
verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garniturilor, etc;
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare :
controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei;
190
SC VIROMET SA
controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK;
n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare va efectua orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei se va raporta sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri si n raportul de lucru. Defeciunile utilajelor, mainilor si echipamentului de automatizare se constata prin compararea parametrilor efectivi cu cei permii de prescripiile tehnice, verificare care se efectueaz orar. De asemenea se verifica starea armaturilor (integritate, etaneitate) i funcionarea buclelor de reglare pe timpul operrii. Controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2 si RK.
Acest control se face att de personalul de ntreinere al seciei cat i de ctre personalul altor sectoare cum ar fi: Secia
AMA, Secia ntreinere, Secia Electro, Secia Hidro, Serviciul Control Instalaii .
Verificarea echipamentelor AMC. Se efectueaz de ctre personalul AMC al Cpr Metanol mpreuna cu Serviciul AMA si Serviciul Metrologie. Aceasta verificare se face in concordanta cu legea metrologiei, prescripiile tehnice pentru fiecare aparat n parte.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore
hidrani interiori hidrani exteriori instalatie fixa generatoare de spuma instalatie de nbuire cu abur posibilitate de folosire a azotului in toata instalaia stingtoare portabile stingtoare transportabile tunuri TRAS 3000 SC VIROMET SA dispune de un Serviciu privat pentru situatii de urgenta. Serviciul dispune de personal profesionist pentru interventii in caz de incendii sau accidente la instalatiile de pe platforma. Dotarea tehnica cuprinde:
191
SC VIROMET SA
Autoambulanta; Doua masini stins incendii tip ATI, O masina stins incendii tip APCA; Un autotractor TAF, Un multicar tip ARO
g. Msuri de protecie i intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident Msuri imediate
Notificarea, informarea si alarmarea - conform Cap. 8 din Planul de urgenta interna;
Organizarea si conducerea actiunilor de interventie - conform Cap. 9 din Planul de urgenta interna;
Masuri imediate - conform punctului 9.3.1. din Planul de urgenta interna;
Actiuni pe termen lung pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate conform punctului 9.3.2. din Planul de urgenta interna.

Substan ta implicat a 2 Metanol 4 43.800 ppm = 60% LEL punga de flacara 44 m Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile 5 Zona 3 Zona galben Zona de atentie 6 7.300 ppm = 10% LEL 148 m
Nr. Crt.
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL , METANOL IV. Avarierea utilajului, eliberare continua de metanol din coloana de distilare aria de inflamabilitate a norului de vapori,
192
SC VIROMET SA
Nr. Crt. 2 4 5
1 psi (0,068 bar) 33 m -cracare Metanol IV; turnuri racire Metanol IV, instalatie demineralizare + laborator; -cld. 6555: statie electrica; statie transformare 110 kV; birouri, vestiar, tablou comanda Metanol IV; -compresie Metanol IV;
Maxim: 30 persoane
Sursa directa; Durata emisiei : 1h; Rata de emisie: 412 Kg/min; Emisia totala: 24.696 Kg; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori; Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara. 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7.6 C, Clasa de stabilitate C, viteza vantului 1,5 m/s.
Efectele accidentului - aria de inflamabilitate, suprapresiunea creata de explozia norului de metanol Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul metanol aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Zona rosie, letal, a radiatiei termice, in cazul in care apare o scanteie in aceasta zona, este de 44 m . Domeniul in care poate avea loc inflamarea metanolului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 148 m. In acest domeniu
suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice. Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte.
193
SC VIROMET SA
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon.
distrugeri medii la cladirile din beton armat si caramida si la constructiile metalice; e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor
utilajele si circuitele tehnologice la instalatiile Metanol IV, Metanol III, NG 1000, CET care lucreaza sub presiune sunt dotate cu supape de siguran, verificate si certificate de autoritatea competenta: ISCIR;
verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garnituri, etc;
n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de
194
SC VIROMET SA
funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalatieiva fi raportata sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru. Defeciunile utilajelor, mainilor si echipamentului de automatizare se constata prin compararea parametrilor efectivi cu cei permii de prescripiile tehnice, verificare care se efectueaz orar. De asemenea se verifica starea armaturilor (integritate, etaneitate) i funcionarea buclelor de reglare pe timpul operrii. Controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2 si RK.
Verificarea echipamentelor AMC. Se efectueaz de ctre personalul AMC al CPr Metanol mpreuna cu Serviciul AMA si Serviciul Metrologie. Aceasta verificare se face in concordanta cu legea metrologiei, prescripiile tehnice pentru fiecare aparat n parte. Pentru prevenirea unui unui incendiu sau explozie lucrul cu foc deschis , fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice utilajele sunt legate la pamant.
5 stingtoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 3 hidrani exteriori posibilitatea folosirii azotului pur;
SC VIROMET SA dispune de un Serviciu privat pentru situatii de urgenta. Serviciul dispune de personal profesionist pentru interventii in caz de incendii sau accidente la instalatiile de pe platforma. Dotarea tehnica cuprinde:
195
SC VIROMET SA
Autoambulanta; Doua masini stins incendii tip ATI,
O masina stins incendii tip APCA; Un autotractor TAF, Un multicar tip ARO
g. Msuri de protecie i intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident
Msuri imediate
196
SC VIROMET SA

Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4 8 psi (0,55 bar) 30 m 3,5 psi (0,24bar) 45 m 5 Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 Zona galben Zona de atentie
Nr. Crt.
0 Metanol
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata 1
Substan ta implicat a 2
6 1 psi (0,068 bar) 103 m
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL , METANOL IV. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei, deschiderea supapei de siguranta, evacuarea momentana a unei cantitati de vapori, explozia vaporilor eliberati
-cracare Metanol IV; -cld. 6554: instalatie demineralizare + laborator; -cld. 6555: statie electrica, birouri, vestiar, tablou comanda Metanol IV -compresie Metanol IV; -laborator, vestiar, birouri Metanol III; Maxim: 30 persoane
Sursa directa Total substanta eliminata: 211 kg; Durata emisiei :1min; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 1,5 m/s; exploziei norului de vapori.
Modelarea pericolului: suprapresiunea
197
SC VIROMET SA
Efectele accidentului suprapresiunea exploziei norului de vapori
Zona 1, pana la 30 m de la locul exploziei: traumatisme grave pentru persoanele din zona, distrugeri medii la cladirile din beton armat si caramida si la constructiile metalice; Zona 2, pana la 45 m de la locul exploziei: traumatisme usoare, contuzii, tiuitul urechilor pentru persoanele din zona, distrugeri medii la cladirile din beton armat si caramida si la constructiile metalice; Zona 3, pana la 103 m de la locul exploziei: zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului, avarii neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din caramida, constructii industriale cu schelet metalic. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea tempora cu produse de ardere dioxid de carbon.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor
198
SC VIROMET SA
n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi semnalata imediat sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru. Defeciunile utilajelor, mainilor si echipamentului de automatizare se constata prin compararea parametrilor efectivi cu cei permii de prescripiile tehnice, verificare care se efectueaz orar. De asemenea se verifica starea armaturilor (integritate, etaneitate) i funcionarea buclelor de reglare pe timpul operrii. Controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2 si RK.
Verificarea echipamentelor AMC. Se efectueaz de ctre personalul AMC al Cpr Metanol mpreuna cu Serviciul AMA si Serviciul Metrologie. Aceasta verificare se face in concordanta cu legea metrologiei, prescripiile tehnice pentru fiecare aparat n parte. Pentru prevenirea unei explozii, lucrul cu foc deschis , fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice utilajele sunt legate la pamant.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore hidrani interiori hidrani exteriori
199
SC VIROMET SA instalatie fixa generatoare de spuma instalatie de nbuire cu abur posibilitate de folosire a azotului in toata instalaia
stingtoare portabile stingtoare transportabile tunuri TRAS 3000 SC VIROMET SA dispune de un Serviciu privat pentru situatii de urgenta. Serviciul dispune de personal profesionist pentru interventii in caz de incendii sau accidente la instalatiile de pe platforma. Dotarea tehnica cuprinde:
Msuri imediate
Actiuni pe termen lung pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate - conform punctului 9.3.2. din Planul de urgenta interna.
200
SC VIROMET SA
II. RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CU METANOL , Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. a. Locuri posibile de avarii: vagoane cisterna cu metanol pentru rampa CF, autocisterne pentru rampa auto . Parcul de cisterne CF contine mai multe variante dimensionale. Capacitatea cea mai mare a unei cisterne este de 68 m3. Pentru astfel de cisterne dimensiunile sunt: D=2,8 m; L=11,5 m, diametrul racordurilor de descarcare D=100 mm, diametrul furtunurilor utilizate la incarcare este D= 80 mm. b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, smulgerea furtunelor in timpul alimentarii datorita unor greseli de manevra a cisternelor, lucrul cu foc deschis, scantei electrostatice, fumatul in locuri nepermise, scantei produse prin lovire in timpul manevrelor, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie a cisternelor, greseli de operare. c. Tipul avariei posibile: distrugerea etanseitatii sistemului de alimentare, gaurirea cisternei datorita corodarii, un posibil incendiu/explozie.
201
SC VIROMET SA
Accidentul 4
d. Evaluarea amplitudinii i a gravitii consecinelor accidentului major identificat

Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4 5 kW/m 27 m
2
Nr. Crt.
Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile 5
Zona 3 Zona galben Zona de atentie
6 2kW/m 36 m
2
RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CU10 kW/m2 4 METANOL , RaMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) 22 m Metanol Incarcare/descarcare cisterne metanol. INcarcare autocisterne cu
Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti, incendiul baltii formate la rampa de metanol Obiective, localitati afectate Maxim : 4 persoane
Zona rampelor de incarcare, descarcare
Scurgere metanol printr-o conducta cu diametrul de 100 mm, formarea unei balti, incendierea balti prin prezenta unei flacari; Total substanta arsa: 20.573 kg; Rata de ardere: 367 kg/min; Diametrul baltii : 22 m; Durata incendiului :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: Radiatia termica pool fire.
202
SC VIROMET SA
Efectele accidentului incendiul baltii de metanol formate prin distrugerea conexiunii la cisterna - Zona 1, pana la 22 m de la balta care arde, zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 27 m de la balta care arde, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. - Zona 3, pana la 36 m de la balta care arde: provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului se limiteaza la zona rampei.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere. efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor Rampa este formata dintr-o platforma betonata construita la cca. 0,8 m deasupra solului, acoperita cu un acoperis metalic usor. Pe aceasta platforma sunt amplasate urmatoarele facilitati: cabina operator, trasee de vehiculare metanol, debirmetre pentru contorizarea livrarilor de metanol, cantar, extinctoare manuale si carosabile. In zona este interzis fumatul sau lucrul cu flacara. Toata zona rampei este protejata contra trasnetelor prin paratonerii montati pe perimetrul rampei. Zona caii ferate este prevazuta cu rigole longitudinale, care sunt racordate la canalizarea organica.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore Stingatoare manuale - 3 stingtoare tip P 6; Sub acoperisul platformei a fost instalata o instalatie semiautomata de stins incendiu formata dintr-o retea de pulverizare a apei cu ajutorul sprinklerelor. Sistemul se poate activa manual prin actionarea manerelor de interventie sau automat in caz de incendiu, in aceasta situatie aliajul din capul sprinklerelor fiind fuzibil, determina in caz de incendiu deblocarea acestora si generarea stropirii spatiului protejat cu perdele de apa de mare densitate si uniform distribuite pe suprafata protejata.
203
SC VIROMET SA
g. Msuri de protecie i intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident Msuri imediate Msuri imediate

Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4 Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile 5 ERPG 2: 1000 ppm 97 m Zona 3 Zona galben Zona de atentie
Nr. Crt.
6 ERPG 1: 200 ppm 363 m
RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CU METANOL ERPG-3 : 5000 ppm 5 Metanol , RaMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) 34 m Incarcare/descarcare cisterne metanol. INcarcare autocisterne cu
Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti, dispersia vaporilor de metanol
204
SC VIROMET SA
- rampa, vestiar rampa - cladiri in conservare din fosta Sectie NC, vegetatie forestiera 3
- Depozit metanol R5000; Instalatie NG 1000, Filtre apa,
Maxim : 4 persoane
Maxim : 5 persoane
IDLH: 6000 ppm (4200 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 300mg/m (428 ppm) ; Sursa: scurgere metanol printr-o conducta cu diametrul de 100 mm, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului de vapori formati; Total substanta eliminata: 5000 kg; Rata de emisie: 149 kg/min; Diametrul baltii : 71 m; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
Efectele accidentului- dispersia toxica - Zona 1 - zona letala , pana la 34 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 97 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 363 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se
205
SC VIROMET SA
afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zonele nu depasesc amplasamentul societatii. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu metanol (COV) efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Conducerea apelor uzate catre staia de epurare. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Asigurarea cisternelor pentru prevenirea deplasarii in timpul desfasurarii operatiunilor. - Zona caii ferate este prevazuta cu rigole longitudinale, care sunt racordate la canalizarea organica. - Robineti de inchidere functionali, verificarea permanenta a cisternelor si a echipamentului acestora. f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore - Supravegherea permanenta a operatiunilor de catre personalul desemnat. - Actionarea robinetului de inchidere a circuitului pentru oprirea scurgerilor. - Echipament de protectie pentru operatori. - Instruiri periodice a personalului. g. Msuri de protecie i intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident Msuri imediate
206
SC VIROMET SA

Substan ta implicat a 2 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 Zona galben Zona de atentie 6 1 psi (0,068 bar) 17 m
Nr. Crt.
RAMPA METANOL IV INCARCARE CISTERNE CUMetanol 6 METANOL , RaMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu
Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid - Cisternele aflate la rampa, distilare Metanol IV Maxim : 4 persoane
Sursa directa Cantitate totala: 84 kg; Modelare pericol: Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
207
SC VIROMET SA
Efectele accidentului explozia vaporilor de metanol dintr-o cisterna golita si neaerisita. - Zona 3 de pericol la distanta de 17 m: zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului, avarii neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din caramida, constructii industriale cu schelet metalic. Zona atinge cisternele din vecinatate aflate la rampa si instalatia de distilare Metanol IV. Efectele sunt neinsemnate se poate produce ranirea personalului prin spargerea geamurilor. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere, prepanderent dioxid de carbon.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Evacuarea vaporilor din cisterna, dupa descarcare.
Stingatoare manuale - 3 stingtoare tip P 6. Sub acoperisul platformei a fost instalata o instalatie semiautomata de stins incendiu formata dintr-o retea de pulverizare a apei cu ajutorul sprinklerelor. Sistemul se poate activa manual prin actionarea manerelor de interventie sau automat in caz de incendiu, in aceasta situatie aliajul din capul sprinklerelor fiind fuzibil, determina in caz de incendiu deblocarea acestora si generrea unei ploi de mare intensitate. Interzicerea fumatului sau a oricrei surse de foc.
Msuri imediate
208
SC VIROMET SA
Actiuni imediate de interventie pe tipuri de scenarii conform punctului 9.3.1 din Planul de urgenta interna.
Actiuni pe termen lung pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate - conform punctului 9.3.2. din Planul de urgenta interna. III. DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL a. Locuri posibile de avarii: Depozitul intermediar de metanol este situat in partea de est, la cca 50 m de instalatia de producere a metanolului. Este format din 2 rezervoare de metanol V = 400m3, D = 7,32 m, H = 12,394 m, distanta intre mantalele rezervoarelor 7 m si cuva de retentie cu o suprafata de 1000 m2 si un volum de 1100 m3 . Circuitele de vehiculare a metanolului au diametrul D = 100 mm. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, lucru cu foc deschis, trasnete, scantei electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , erori umane de operare. c. Tipul avariei posibile: netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor, incendiul baltii de metanol formate, incendiul norului format, explozia norului.
209
SC VIROMET SA

Substanta implicata 2 Metanol ERPG-3 : 5000 ppm 65m ERPG 2: 1000 ppm 196 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 ERPG 1: 200 ppm 593 m
Nr. Crt.
7 DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii, dispersia vaporilor formati Obiective, localitati afectate Locatii: zona inst. Metanol IV, fazele: demineralizare, laborator, turnuri racire, rampa livrare metanol CF, depozit reactivi
Locatii: Serviciul Privat de pompieri VIROMET, poarta principal de acces pentru angajati, Biroul SIPP, Statie interna CFU, Statia 110 kV
Locatii: Instalatiile , Laborator Central ( CTC, Cercetari,, SRM VIROMET, Dispensar, Depozit combustibil, Palat administrativ, locuinte 5 Cladiri, PUROLITE, PIROCHIM, Transchim
Maxim : 8 persoane
Maxim: 65 persoane,
Maxim 270 persoane
IDLH: 6000 ppm (4200 mg/m3) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 300mg/m
(428 ppm) ;
Scurgere metanol din rezervor avariat, formarea unei balti de lichid;
210
SC VIROMET SA
Substanta eliminata: 3024 kg; Rata de emisie: 52,2 kg/min ; 2 3 Dimensiuni balta : dimensiunile cuvei de retentie suprafata 970 m , volumul 1100 m ; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
Efectele accidentului- dispersia toxica
- Zona 1 - zona letala , pana la 65 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 196 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 593 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zona de atentie depaseste amplasamentul societatii afectand amplasamente SC PUROLITE SRL si SC PIROCHIM SA.
211
SC VIROMET SA
Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu metanol (COV) efecte asupra apei :posibilitatea impurificarii apei din canalizri in cazul scaparilor necontrolate din cuva de retentie a rezervoarelor. Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 1000 m2 si un volum de 1100 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 1000 m2 si un volum de 1100 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. - Verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului. -Efectuarea probelor de presiune i etaneitate pe circuitele tehnologice aferente alimentarii cu utilitati a parcului de rezervoare. -Verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; - Indicatoare nivel . - Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie.
212
SC VIROMET SA
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi semnalata sefului de tura si trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori;
Msuri imediate
213
SC VIROMET SA

Substan ta implicat a 2 Metanol 10 kW/m 31 m
2
Nr. Crt. 4 5 kW/m 41 m

2
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata 5 2kW/m 58 m

2
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6
DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL 8 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii Obiective, localitati afectate
Locatii: zona inst. Metanol IV, fazele: demineralizare, laborator, turnuri racire, rampa livrare metanol CF, depozit reactivi Maxim : 8 persoane
Sursa: balta care arde 2 3 Dimensiuni balta : dimensiunile cuvei de retentie suprafata 970 m , volumul 1100 m ; Lungimea flamei: 15 m; Masa totala arsa: 56.311 kg; Rata de ardere: 939 kg/min kg/min ; Durata arderii :1h;
Conditii atmosferice: temperatura aerului 7.6 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s Pericolul modelat: radiatia termica pool fire.
214
SC VIROMET SA
Efectele accidentului incendiul baltii de metanol formate - Zona 1, pana la 31 m de la balta care arde, zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. - Zona 2, pana la 41 m de la balta care arde, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. - Zona 3, pana la 58 m de la balta care arde: provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului se limiteaza la zona instalatiei. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere. efecte asupra apei : posibilitatea impurificarii apei din canalizri in cazul scaparilor necontrolate din cuva de retentie a rezervoarelor. Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 1000 m2 si un volum de 1100 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 1000 m2 si un volum de 1100 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. - Verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului. -Efectuarea probelor de presiune i etaneitate pe circuitele tehnologice aferente alimentarii cu utilitati a parcului de rezervoare.
-Verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; - Indicatoare nivel .
215
SC VIROMET SA
- Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi trecuta semnalata sefului de tura si va fi consemnata n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore 2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori;
Msuri imediate
Actiuni pe termen lung pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate -
216
SC VIROMET SA
conform punctului 9.3.2. din Planul de urgenta interna.

Substanta implicata 2 Metanol 43.800 ppm - 60% din limita inferioara de explozie 14 m 7.300 ppm - 10% din limita inferioara de explozie 51 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie 6
Nr. Crt.
DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL 9 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii, aria de inflamabilitate a norului de vapori, explozia norului de vapori -
1 psi (0,068 bar) 15 m Locatii: zona inst. Metanol IV, fazele: demineralizare, laborator, turnuri racire, rampa livrare metanol CF, depozit reactivi Maxim 8 persoane.
Sursa directa; Durata emisiei : 1h; Rata de emisie: 52,2Kg/min;
Emisia totala: 3132 Kg; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori;
217
SC VIROMET SA
Suprapresiunea norului de vapori; 0 Tip de aprindere: scanteie sau flacara; Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
Efectele accidentului - aria de inflamabilitate, suprapresiunea creata de explozia norului de metanol
Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul metanol aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Domeniul in care poate avea loc inflamarea metanolului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 51 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), pana la 15m, efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice, la cladirile din beton armat si caramida . Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - COV.
- Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 1000 m2 si un volum de 1100 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. - Verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului. -Efectuarea probelor de presiune i etaneitate pe circuitele tehnologice aferente alimentarii cu utilitati a parcului de rezervoare. -Verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; - Indicatoare nivel . - Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie.
218
SC VIROMET SA
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi semnalata imediat sefului de tura si trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori; SC VIROMET SA dispune de un Serviciu privat pentru situatii de urgenta. Serviciul dispune de personal profesionist pentru interventii in caz de incendii sau accidente la instalatiile de pe platforma. Dotarea tehnica cuprinde:
Msuri imediate
219
SC VIROMET SA
IV. DEPOZIT METANOL R 5000 mc a. Locuri posibile de avarii:
Depozitul R 5000 este situat in extremitatea sudica a platformei VIROMET, intr-o zona impadurita. Este format din trei rezervoare de metanol de 5000 m3, D = 22,81 m, H= 12,4 m , distanta intre mantalele rezervoarelor 30 m. Fiecare rezervor este amplasat intr-o cuva de retentie. Cuva de retentie este construita circular, este din pamant impermeabilizat, avand o forma tronconica cu un diametru mediu de 46 m si adancimea medie de 2,25 m, respectiv o suprafata de 1700 m2 si un volum de 4000 m3. In imediata apropiere a depozitului este instalatia de generare spuma, dispunand de facilitatile tehnice necesare. Rezervoarele sunt prevazute cu perna de azot, stropire cu apa, supape de respiratie, racorduri la instalatia de generare spuma, tunuri semifixe de stins incendii, paratoneri, etc. Traseele de vehiculare a metanolului au diametre de 150 m pentru unul din rezervoare si de 100 mm, pentru celelalte doua. Cuvele au o rigola de colectare a eventualelor scurgeri. In cazul unor scurgeri masive se asigura sistemul de blocare a scurgerilor din cuva de retentie. b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, lucru cu foc deschis, trasnete, scantei electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana de operare . c. Tipul avariei posibile: fisura , incendiu, explozie
220
SC VIROMET SA

Substanta implicata Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4
ERPG-3 : 5000 ppm 84 m ERPG 2: 1000 ppm 255 m
Nr. Crt.
Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile 5
Zona 3 zona galben Zona de atentie
0
Metanol
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata 1 2
6
ERPG 1: 200 ppm 782 m
DEPOZIT METANOL R 5000 mc 10 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, dispersia vaporilor formati Zona afectata este constituita din vegetatie forestiera si cladiri tehnologice in conservare tinand de sectorul Ape si de fostele capacitati de stocare / preparare acizi ale instalatiilor de fabricare a nitrocelulozelor. -depozitul de oleum / acid sulfuric, inclusiv rampa de descarcare / livrare acid sulfuric / oleum; -zone de vegetatie forestiera; -cladiri ale sectorului Hidro; -cladiri tehnologice in conservare / dezafectare tinand de fostele capacitati de productie DVB si Copolimer I;
-zone cu vegetatie forestiera, -sectorul depozitare / filtrare distributie apa tehnologica / potabila, -instalatia pilot a Sectiei Cercetari; -Integral capacitatile de productie a Sectiei Rasini; -Instalatiile NG 1000, Oxigen, -Depozit amoniac; Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ); -Cladiri sector Edile; -Capacitatile in conservare ale fostelor instalatii de producerei, nitroceluloze, rasini alchidice, bicarbonat de amoniu, cazi de baie.
Maxim: 3 persoane
Maxim: 8 persoane
Maxim : 110 persoane
221
SC VIROMET SA
3
(428 ppm) ;
IDLH: 6000 ppm (4200 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 300mg/m Scurgere metanol din rezervor avariat, formarea unei balti de lichid; Substanta eliminata: 5282 kg; Rata de emisie: 89,6 kg/min; 2 3 Dimensiuni balta : dimensiunile cuvei de retentie suprafata 1700 m , volumul 4000 m ; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
Efectele accidentului - dispersia toxica
Eliberarea metanolului lichid va conduce la evaporarea lichidului si la formarea unui nor toxic, care in conditiile atmosferice mentionate va fi supus fenomenului de dispersie, inregistrandu-se urmatoarele zone de pericol:
- Zona 1 - zona letala , pana la 84 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 255 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 782 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1.
222
SC VIROMET SA
In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Toate cele trei yone raman in limita amplasamentului Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
Efecte asupra mediului
efecte trecatoare asupra aerului atmosferic : poluarea temporara cu metanol (COV), cu efecte asupra echilibrului procesului de formare si distrugere a ozonului troposferic; Fiecare rezervor este amplasat intr-o cuva de retentie. Cuva de retentie este construita circular, este din pamant impermeabilizat, avand o forma tronconica cu un diametru mediu de 46 m si adancimea medie de 2,25 m, respectiv o suprafata de 1700 m2 si un volum de 4000 m3.
Cuvele au o rigola de colectare a eventualelor scurgeri. In cazul unor scurgeri masive se va asigura sistemul de blocare a scurgerilor din cuva de retentie. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi colectata cu pompele si recuperata in coloanele de distilare. Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la Statia de epurare. In caz de necesitate la Statia de epurare poate fi stocat intr-un bazin de rezerva, urmand ca ulterior sa fie dozat la faza de degradare biologica. .
meninerea presiunii minime de 2,5 bar pe circuitele de apa care alimenteaza sistemul de rcire a rezervoarelor si pe circuitul care alimenteaza cu apa instalatia de preparare / generare spuma;
mentinerera unei presiuni de minim 0,2 barri pe traseul de azot; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete;
223
SC VIROMET SA
Indicatoare nivel ; cuve de retenie; verificarea periodica a paratonierilor, a continuitatii la circuitele electrice de alientare a pompelor, a starii legaturilor la pamantare pentru toate echipamentele statice sau dinamice; rezervoarele pentru depozitarea metanolului sunt amplasate in cuve de retentie. Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie; verificarea tehnic periodic a instalaiei, efectuarea probelor de presiune i etaneitate; efectuarea reviziilor tehnice, a verificarii si autorizarii pentru echipamentele electrice si de automatizare; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garnituri, etc; fiecare rezervor (V 505 A,B si V501) este prevzut cu rcire exterioara (stropire) cu apa pentru perioadele calde; posibilitatea folosirii azotului.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare. Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatiei, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi imediat semnalata sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore
parcul de rezervoare R5000 este dotat cu un sistem complex de generatoare de spuma conectate la rezervoare putand fi utilizata in caz de incendiu in vederea stingerii acestuia;
224
SC VIROMET SA
Msuri imediate
225
SC VIROMET SA
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 7.300 ppm - 10% din limita inferioara de explozie 65 m
Nr. Crt. 2 Metanol 43.800 ppm -60% din limita inferioara de explozie 19 m 4 5
DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL 11 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii, aria de inflamabilitate a norului de vapori, explozia norului de vapori -
1 psi (0,068 bar) 17 m

Zona afectata este constituita din vegetatie forestiera si cladiri tehnologice in conservare tinand de sectorul Ape si de fostele capacitati de stocare / preparare acizi ale instalatiilor de fabricare a nitrocelulozelor.
Maxim: 3 persoane
Sursa directa; Durata emisiei : 1h; Rata de emisie: 89,6 Kg/min;
Emisia totala: 5376 Kg; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori; Suprapresiunea norului de vapori; 0 Tip de aprindere: scanteie sau flacara. Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
Efectele accidentului - aria de inflamabilitate, suprapresiunea creata de explozia norului de metanol
226
SC VIROMET SA
Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul metanol aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Radiatia termica, zona letala, ce poate apare in cazul in care o sca nteie se produce in aceasta zona, este de 19 m. Domeniul in care poate avea loc inflamarea metanolului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 65 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), pana la 17m, efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice, la cladirile din beton armat si caramida . Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon. Cuvele de retentie au o rigola de colectare a eventualelor scurgeri. In cazul unor scurgeri masive se va asigura sistemul de blocare a scurgerilor din cuva de retentie. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi colectata cu pompele si recuperata in coloanele de distilare. Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la Statia de epurare. In caz de necesitate la Statia de epurare poate fi stocat intr-un bazin de rezerva, urmand ca ulterior sa fie dozat la faza de degradare biologica. .
mentinerera unei presiuni de minim 0,2 barri pe traseul de azot; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete;
227
SC VIROMET SA
Indicatoare nivel ; cuve de retenie; verificarea periodica a paratonierilor, a continuitatii la circuitele electrice de alientare a pompelor, a starii legaturilor la pamantare pentru toate echipamentele statice sau dinamice; rezervoarele pentru depozitarea metanolului sunt amplasate in cuve de retentie. Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie; verificarea tehnic periodic a instalaiei, efectuarea probelor de presiune i etaneitate; efectuarea reviziilor tehnice, a verificarii si autorizarii pentru echipamentele electrice si de automatizare; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garnituri, etc; fiecare rezervor (V 505 A,B si V501) este prevzut cu rcire exterioara (stropire) cu apa pentru perioadele calde; posibilitatea folosirii azotului.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: - controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; - controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK;
n timpul funcionarii instalatiei, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi imediat semnalata sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
Parcul de rezervoare R5000 este dotat cu un sistem complex de generatoare de spuma care este necesara in caz de incendiu in vederea stingerii acestuia. Sistemul de generare a spumei este conectat cu fiecare rezervor prin conducte din otel.
228
SC VIROMET SA
In plus, zona este dotata si cu alte dispozitive de actionare in caz de incendii:
2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori; tunuri cu apa pentru actionare de la distanta
Msuri imediate
229
SC VIROMET SA
Nr. Crt. 2 Metanol 10 kW/m 38 m

2
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata 4 5 kW/m 51 m

2
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 2kW/m 73 m

2
DEPOZIT METANOL R 5000 mc 12 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, incendiul baltii de metanol formate
Zona afectata este constituita din vegetatie forestiera si cladiri tehnologice in conservare tinand de sectorul Ape si de fostele capacitati de stocare / preparare acizi ale instalatiilor de fabricare a nitrocelulozelor. Pe distanta de pana la 38 m, in care este posibil ca vegetatia sa ia foc, aceasta este defrisata, zona este cu iarba.
Maxim: 3 persoane
Scurgere metanol din rezervor avariat, formarea unei balti de lichid; 2 3 Dimensiuni balta : dimensiunile cuvei de retentie suprafata 1700 m , volumul 4000 m ; Lungimea flamei: 19 m; Masa totala arsa: 100.918 kg; Rata de ardere: 1680 kg/min ;
230
SC VIROMET SA
Durata arderii :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: radiatia termica pool fire.
Efectele accidentului
Efectele accidentului incendiul baltii de metanol formate - Zona 1, pana la 38 m de la balta care arde, zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 51 m de la balta care arde, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. - Zona 3, pana la 73 m de la balta care arde: provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului se limiteaza la zona instalatiei.
Efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere, CO2, COV; Cuvele de retentie au o rigola de colectare a eventualelor scurgeri. In cazul unor scurgeri masive se va asigura sistemul de blocare a scurgerilor din cuva de retentie. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi colectata cu pompele si recuperata in coloanele de distilare. Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la Statia de epurare. In caz de necesitate la Statia de epurare aceste ape pot fi directionate si stocate intr-un bazin de rezerva, urmand ca ulterior sa fie dozate la faza de degradare biologica. .
231
SC VIROMET SA
mentinerera unei presiuni de minim 0,2 barri pe traseul de azot;
verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; Indicatoare nivel ; cuve de retenie; verificarea periodica a paratonierilor, a continuitatii la circuitele electrice de alientare a pompelor, a starii legaturilor la pamantare pentru toate echipamentele statice sau dinamice; rezervoarele pentru depozitarea metanolului sunt amplasate in cuve de retentie. Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie; verificarea tehnic periodic a instalaiei, efectuarea probelor de presiune i etaneitate; efectuarea reviziilor tehnice, a verificarii si autorizarii pentru echipamentele electrice si de automatizare; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garnituri, etc; fiecare rezervor (V 505 A,B si V501) este prevzut cu rcire exterioara (stropire) cu apa pentru perioadele calde; posibilitatea folosirii azotului.
f. Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: - controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; - controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK;
232
SC VIROMET SA
Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore Parcul de rezervoare R5000 este dotat cu un sistem complex de generatoare de spuma care este necesara in caz de incendiu in vederea stingerii acestuia. Sistemul de generare a spumei este conectat cu fiecare rezervor prin conducte din otel. In plus, zona este dotata si cu alte dispozitive de actionare in caz de incendii:
2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori; tunuri cu apa pentru actionare de la distanta
233
SC VIROMET SA
Msuri imediate

Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4 8 psi (0,55 bar) Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile 5 3,5 psi (0,24bar) Zona 3 zona galben Zona de atentie
Nr. Crt.
0 Metanol
6 1 psi (0,068 bar) 145 m
DEPOZIT METANOL R 5000 mc 13 Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol
Maxim: 3 persoane
Sursa directa
234
SC VIROMET SA
Cantitate totala: 7000 Kg; Modelare pericol: suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara. 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7.6 C, Clasa de stabilitate C, viteza vantului 1,5 m/s. Pericolul modelat: suprapresiunea exploziei norului de vapori.
Efectele accidentului explozia vaporilor de metanol dintr-o cisterna golita si neaerisita. - Zona 3 de pericol la distanta de 145 m: zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului, avarii neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din caramida, constructii industriale cu schelet metalic.
Zona atinge instalatii in dezafectare din vecinatate . Efectele sunt neinsemnate se poate produce ranirea personalului prin spargerea geamurilor. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere, prepanderent dioxid de carbon, COV.
mentinerera unei presiuni de minim 0,2 barri pe traseul de azot; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; Indicatoare nivel ; cuve de retenie; verificarea periodica a paratonierilor, a continuitatii la circuitele electrice de alientare a pompelor, a starii legaturilor la pamantare pentru toate echipamentele statice sau dinamice; rezervoarele pentru depozitarea metanolului sunt amplasate in cuve de retentie. Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie;
235
SC VIROMET SA
verificarea tehnic periodic a instalaiei, efectuarea probelor de presiune i etaneitate; efectuarea reviziilor tehnice, a verificarii si autorizarii pentru echipamentele electrice si de automatizare; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garnituri, etc; fiecare rezervor (V 505 A,B si V501) este prevzut cu rcire exterioara (stropire) cu apa pentru perioadele calde; posibilitatea folosirii azotului.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n:
- controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; - controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK;
Parcul de rezervoare R5000 este dotat cu un sistem complex de generatoare de spuma care este necesara in caz de incendiu in vederea stingerii acestuia. Sistemul de generare a spumei este conectat cu fiecare rezervor prin conducte din otel. In plus, zona este dotata si cu alte dispozitive de actionare in caz de incendii:
2 stingatoare tip P 6;
236
SC VIROMET SA
1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori; tunuri cu apa pentru actionare de la distanta
Msuri imediate
237
SC VIROMET SA

Substanta implicata 2 Metanol 4 5
Nr. Crt.

6
14 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie celor trei rezervoare de metanol (situatie catastrofala), un cutremur de mare amplitudine), eliberarea intregii cantitati de metanol lichid, dispersia toxica
ERPG-3 : 5000 ppm 892 m
ERPG 2: 1000 ppm 2100 m
ERPG 1: 200 ppm 5000 m
238
SC VIROMET SA
6 -zone cu vegetatie forestiera,
Nr. Crt. 2 -zone cu vegetatie forestiera, -sectorul depozitare / filtrare distributie apa tehnologica / potabila, -instalatia pilot a Sectiei Cercetari; -Integral capacitatile de productie a Sectiei Rasini; -Atelierul Central, -Garajul auto, -Instalatiile NG 1000, Oxigen, - Depozit amoniac, - Atelier AMA -Capacitatile in conservare ale fostelor instalatii de producere schimbatori de ioni, nitroceluloze, rasini alchidice, bicarbonat de amoniu, cazi de baie. -zone cu vegetatie forestiera, Amplasamente: VIROMET; PUROLITE TRANSCHIM PIROCHIM SPAROMEX Comunitatea Sumerna SRM II VICTORIA 4 5
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata Substanta implicata
-SC ILCOM SRL; -SC POLLUX SRL; -Zone rezidentiale in Victoria; - Localitatea Vistisoara
Maxim : 200 pers
Maxim : 550 pers

3
Cca 8 000 persoane

(428 ppm) ;
IDLH: 6000 ppm (4200 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 300mg/m
Scurgere metanol din rezervoarele avariate, formarea unei balti de lichid; Substanta eliminata: 967.680 kg; Rata de emisie: 16.100 kg/min ; 2 3 Dimensiuni balta : 3x dimensiunile cuvei de retentie suprafata 5100 m , volumul 12.000 m ;
239
SC VIROMET SA
Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 3,5 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
Efectele accidentului -
dispersia toxica
Eliberarea metanolului lichid va conduce la evaporarea lichidului si la formarea unui nor toxic, care in conditiile atmosferice mentionate va fi supus fenomenului de dispersie, inregistrandu-se urmatoarele zone de pericol: - Zona 1 - zona letala , pana la 892 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 2100 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 5000m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zona letala nu depaseste limitele amplasamentului, dar celelalte doua zone afecteaza societatile din vecinatate, zone rezidentiale in Victoria, comunitatea Sumerna, localitatea Vistisoara Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
240
SC VIROMET SA
Efecte asupra mediului efecte trecatoare asupra aerului atmosferic : poluarea temporara cu metanol (COV), cu efecte asupra echilibrului procesului de formare si distrugere a ozonului troposferic; Fiecare rezervor este amplasat intr-o cuva de retentie. Cuva de retentie este construita circular, este din pamant impermeabilizat, avand o forma tronconica cu un diametru mediu de 46 m si adancimea medie de 2,25 m, respectiv o suprafata de 1700 m2 si un volum de 4000 m3. Cuvele au o rigola de colectare a eventualelor scurgeri. In cazul unor scurgeri masive se va asigura sistemul de blocare a scurgerilor din cuva de retentie. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi colectata cu pompele si recuperata in coloanele de distilare. Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la Statia de epurare. In caz de necesitate la Statia de epurare poate fi stocat intr-un bazin de rezerva, urmand ca ulterior sa fie dozat la faza de degradare biologica. .
mentinerera unei presiuni de minim 0,2 barri pe traseul de azot; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; Indicatoare nivel ; cuve de retenie; verificarea periodica a paratonierilor, a continuitatii la circuitele electrice de alientare a pompelor, a starii legaturilor la pamantare pentru toate echipamentele statice sau dinamice; rezervoarele pentru depozitarea metanolului sunt amplasate in cuve de retentie. Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie;
241
SC VIROMET SA
efectuarea reviziilor tehnice, a verificarii si autorizarii pentru echipamentele electrice si de automatizare; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garnituri, etc; fiecare rezervor (V 505 A,B si V501) este prevzut cu rcire exterioara (stropire) cu apa pentru perioadele calde; posibilitatea folosirii azotului. Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: - controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; - controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatiei, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi imediat comunicata sefului de tura si va fi consemnata n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
Parcul de rezervoare R5000 este dotat cu un sistem complex de generatoare de spuma care este necesara in caz de incendiu in vederea stingerii acestuia. Iecare rezervor este conectat la instalatia de spumare printr-o conducta avand diametrul mare. In plus, amplasamentul mai este dotat si cu alte utilaje / aparate pentru interventii in caz de incendii:
2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori;
242
SC VIROMET SA
tunuri de apa pentru interventii de la distanta
Msuri imediate
243
SC VIROMET SA

Substant a implicata 2
Metanol 43.800 - 60% din limita inferioara de explozie 197 m -
Nr. Crt. 4 5

7.300 - 10% din limita inferioara de explozie 719m
15 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie celor trei rezervoare de metanol (situatie catastrofala), un cutremur de mare amplitudine), eliberarea intregii cantitati de metanol lichid, dispersia vaporilor, aria de inflamabilitate a norului de vapori, explozia norului de vapori -
1 psi (0,068 bar) 158 m
244
SC VIROMET SA
-zone cu vegetatie forestiera, -sectorul depozitare / filtrare distributie apa tehnologica / potabila, -instalatia pilot a Sectiei Cercetari; -Integral capacitatile de productie a Sectiei Rasini; -Instalatiile NG 1000, Oxigen, -depozit amoniac, rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ) -depozit oleum, fenol -Capacitatile in conservare ale fostelor instalatii de producere schimbatori de ioni, nitroceluloze, rasini alchidice, bicarbonat de amoniu, cazi de baie. Maxim: 150 persoane
Nr. Crt. 2
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata 4 5
Substant a implicata
Sursa directa; Durata emisiei : 1h;
245
SC VIROMET SA
Rata de emisie: 268,8Kg/sec; Emisia totala: 967.680 Kg; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori; Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara. 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7.6 C, Clasa de stabilitate C, viteza vantului 3,5 m/s.
Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul metanol aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Domeniul in care poate avea loc inflamarea metanolului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 65 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), pana la 17m, efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice, la cladirile din beton armat si caramida . Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte.
- efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon.
Cuvele de retentie au o rigola de colectare a eventualelor scurgeri. In cazul unor scurgeri masive se va asigura sistemul de blocare a scurgerilor din cuva de retentie. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde poate fi colectata cu pompele si recuperata in coloanele de distilare. Metanolul deversat care excede capacitatea cuvei de retentie va fi preluat de reteaua de canalizare organica si dirijat la Statia de epurare. In caz de necesitate la Statia de epurare poate fi stocat intr-un bazin de rezerva, urmand ca ulterior sa fie dozat la faza de degradare biologica.
246
SC VIROMET SA
mentinerera unei presiuni de minim 0,2 barri pe traseul de azot; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; Indicatoare nivel ; cuve de retenie; verificarea periodica a paratonierilor, a continuitatii la circuitele electrice de alientare a pompelor, a starii legaturilor la pamantare pentru toate echipamentele statice sau dinamice; rezervoarele pentru depozitarea metanolului sunt amplasate in cuve de retentie. Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie; verificarea tehnic periodic a instalaiei, efectuarea probelor de presiune i etaneitate; efectuarea reviziilor tehnice, a verificarii si autorizarii pentru echipamentele electrice si de automatizare; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garnituri, etc; fiecare rezervor (V 505 A,B si V501) este prevzut cu rcire exterioara (stropire) cu apa pentru perioadele calde; posibilitatea folosirii azotului.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: - controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; - controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatiei, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de
funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi comunicata sefului de tura si trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
247
SC VIROMET SA
Parcul de rezervoare R5000 este dotat cu un sistem complex de generatoare de spuma care este necesara in caz de incendiu in vederea inundarii spatiului liber interior. Fiecare rezervor este cuplat printr-o conducta cu diametru mare la statia de generare a spumei cu coeficient mare de infoiere.
Msuri imediate
248
SC VIROMET SA - INSTALATIA METANOL IV
V. RAMPA REACTIVI, DEPOZIT ACID CLORHIDRIC
a. Locuri posibile de avarii: cisterna acid clorhidric, rezervoare de acid din depozit . Cisternele se descarca pe linia CF a rampei Metanol IV, pe care se opereaza si incarcarea cisternelor CF cu metanol. Depozitarea se face in doua rezervoare dupa cum urmeaza:
- un rezervor din polstif avand capacitatea de 50 m3, situat in partea de nord est a Instalatiei de Metanol. Rezervorul este amplasat pe o platforma izolata antiacid, avand suprafata de 120 m2, prevazuta cu o bordura avand inaltimea de 25 cm, volumul cuvei 30 m3. Aceasta cuva se invecineaza cu cuvele rezervoarelor de stocare a lesiei de hidroxid de sodiu; - un rezervor din otel placat cu cauciuc, amplasat la est de Instalatia de Schimbatori de ioni de uz nuclear. Rezervorul are o capacitate de 40 m3 si este amplasat intr-o cuva placata antiacid. Cuva are suprafata de 60 m2 si un volum de 60 m3. Circuitele de vehiculare au dimetrul de 50 mm.
b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, deplasarea necontrolata a mijlocului de transport ( neasigurarea adecvata cu mijloace de franare), eroare umana de operare, coroziunea.
c. Tipul avariei posibile: evacuare de acid clorhidric datorita unor neetanseitati la cistene si rezervoare
249
SC VIROMET SA

Substanta implicata 2 Acid clorhidric 4 5
Nr. Crt.

6
16
RAMPA REACTIVI - INSTALATIA METANOL IV Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti de acid clorhidric, dispersia toxica Amplasamentul SC VIROMET: CPr Metanol Rampa incarcare-descarcare Amplasamentul SC VIROMET: CPr Metanol Instalatie demineralizare si metanol IV, Rampa incarcare-descarcare
AEGL(60min): 100 ppm 19 m
AEGL(60min) 2: 22 ppm 63 m
AEGL(60min) 1: 1,8 ppm 240 m
Amplasamentul SC VIROMET SA; : CPr Metanol Instalatie demineralizare si metanol IV si III, Rampa incarcare-descarcare;Statia 110kV,Statie CFU, Laborator central
3 pers
6 pers
3
10 pers
IDLH: 50 ppm (78 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 5mg/m (3 ppm) ; Scurgere acid clorhidric printr/o conducta cu diametrul de 100 mm; Substanta eliminata: 6 mc in 10 minute; Rata de emisie a vaporilor: 1,64 kg/min; Durata emisiei :60 min; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Modelarea pericolului: dispersie gaze grele.
250
SC VIROMET SA
- Zona 1 - zona letala , pana la 19 m de la locul emisiei(corespunzator valorii AEGL - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 63 m de la locul emisiei (corespunzator valorii AEGL -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 240m de la locul emisiei (corespunzator valorii AEGL -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Toate cele trei zone raman in limita amplasamentului. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu vapori de acid clorhidric; efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Scurgerile de la cisterne sunt captate de rigola din zona rampei CF de descarcare si de canalizarea ce conduce catre statia de epurare;
251
SC VIROMET SA
posibilitatea impurificarii solului, prin acidul care nu este colectat de rigolele rampei. Intretinerea corespunzatoare a sistemului de canalizare reduce posibilitatea poluarii solului.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - controlul periodic al cisternelor, verificarea furtunelor inainte de fiecare incarcare, - supravegherea operatiounii de catre personalul desemnat; - asigurarea echipamentului de protectie pentru personalul ce lucreaza la rampa, instruirea periodica a acestuia.
Controlul si intretinerea cuvelor de retentie, asuprafetelor, a sistemului de canalizare contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului. g. Msuri de protecie i intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident
Msuri imediate
252
SC VIROMET SA
Accidentul 17 d. Evaluarea amplitudinii i a gravitii consecinelor accidentului major identifica

Substanta implicata 2 Acid clorhidric 4 5
Nr. Crt.
17
DEPOZIT ACID CLORHIDRIC INSTALATIA METANOL IV Avarierea rezervor de
AEGL(60min)-3 : 100 ppm 20 m
AEGL (60min) 2: 22 ppm 64 m
AEGL (60min) 1: 1,8 ppm 246 m
acid clorhidric, formarea unei balti,
evaporarea baltii, dispersia norului
format
253
SC VIROMET SA
6
Nr. Crt. 2 4 5
Amplasamentul SC VIROMET: CPr Metanol Instalatie demineralizare
Amplasamentul SC VIROMET: CPr Metanol Instalatie demineralizare si metanol IV, Rampa incarcare-descarcare
Amplasamentul SC VIROMET SA; : CPr Metanol Instalatie demineralizare si metanol IV si III, Rampa incarcare-descarcare ,Statia 110 kV, Statie CFU, Laborator central
3 pers
6 pers
10 pers
3
IDLH: 50 ppm (78 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 5mg/m (3 ppm) ; Scurgere acid clorhidric din rezervor avariat, formarea unei balti de lichid; 2 3 Dimensiuni balta : suprafata 120 m , volumul 30 m ; Substanta eliminata: 30 mc; Rata de emisie: 1,72 kg/min ; Durata emisiei : 60 min; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Modelarea pericolului: dispersie gaze grele.
254
SC VIROMET SA
- Zona 1 - zona letala , pana la 20 m de la locul emisiei(corespunzator valorii AEGL - 3):domeniul concentratiei de la care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 64 m de la locul emisiei (corespunzator valorii AEGL -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 246 m de la locul emisiei (corespunzator valorii AEGL -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Toate cele trei zone raman in limita amplasamentului. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu acid clorhidric; efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Scurgerile sunt colectate in cuva de avarie, proprie fiecarul rezervor.In caz de deversare, acidul este dirijat printr-un traseu de canalizare la cuva de neutralizare a Instalatiei Metanol, faza demineralizare. Cuva este conectata la canalizarea anorganica a SC VIROMET SA, apele ajungand la Statia de epurare posibilitatea impurificarii solului, prin acidul care nu este colectat de canalizarea anorganica. Intretinerea corespunzatoare a sistemului de canalizare reduce posibilitatea poluarii solului.
255
SC VIROMET SA
- rezervor rezistent la coroziune; -prevazut cu indicator de nivel; -montat in cuva de retentie; -Verificarea periodica a starii tehnice a rezervorului si a echipamentelor acestuia - Verificarea periodica a sistemlui de retele de canalizare si repararea operativa a acestuia . f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore
Controlul si intretinerea suprafetelor, a sistemului de canalizare contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului.
Msuri imediate
256
SC VIROMET SA
VI. DEPOZITUL DE HIDRAT DE HIDRAZINA
a. Locuri posibile de avarii:
Hidratul de hidrazina sub forma de solutie de 25% este depozitata in butoaie intr-o magazie situata la faza de spalare a gazului la instalatia Metanol III. Solutia este depozitata in butoaie de 200l. Butoaiele sunt executate din mase plastice cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile substantei : toxica i periculoasa pentru mediu; descompunere lenta in conditii normale de depozitare in amoniac si hidrogen, descompunerea semnificativ are loc peste temperatura de fierbere (102,2 0C), la presiune normal; -din butoaie hidratul de hidrazina este transportat in cantitati mici, in conditii de siguranta vasul V305, un vas cilindric vertical cu volumul de 2 m3, unde se prepara solutia de 5 % hidrat de hidrazina . Vasul este amplasat la cota + 4.9 m, deasupra casei pompelor de la faza gaz sinteza, zona este conectata la canalizarea anorganica. b. Cauze posibile de producere a avariei : greseala de manevra, periclitare intentionata, un incendiu in depozitul de butoaie, deteriorare butoaie, neetanseitati la imbinarile vasului V305. c. Tipul avariei posibile: : scurgeri accidentale, incendiu distrugerea unui butoi printr-o greseala de manevra, la transport; evacuare de de hidrat de hidrazina n incaperea de depozitare. Izbucnirea unui incendiu in incaperea depozitului, pericol de avariere butoaie si de descompunere a produsului in hidrogen si amoniac. Deoarece scurgerile posibile de hidrat de hidrazina din vasul V305 sunt minore si pot fi captate de canalizarea anorganica, legata la statia de epurare, se ia in considerare numai accidentul posibil de la depozitul de butoaie.
257
SC VIROMET SA

Substanta implicata
Nr. Crt.

4 5 6
18
DEPOZIT ERPG-3 : 750 ppm In incinta depozitului
HIDRAT
DE
HIDRAZINA
Amoniac, hidrat de hidrazina
ERPG 2,1: 150 ppm 25 ppm maximum 100m
Un posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor, descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac
Incinta depozitului, solul vecinatatea depozitului, 2 persoane din usii
Posibila dispersie a vaporilor: amplasamentul SC VIROMET: Metanol III, Presinteza Metanol - compresoare IV, Dispensar, Laborator + vestiar + birouri Metanol III
30 pers
3
IDLH: 300 ppm (228 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 30mg/m Substanta eliminata: aprox. 800 kg; Durata emisiei : 1h;
(40 ppm) ;
258
SC VIROMET SA
Modelarea pericolului: aproximare.
Efectele accidentului - Zona 1 - zona letala , incinta depozitului in cazul unui incendiu si descompunerea unei cantitati de hidrat de hidrazina(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate., la o expunere de o ora. - Zona 2 (zona cu leziuni ireversibile, corespunzator valorii ERPG -2, domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora) si Zona 3 - zona de atentie , (corespunzator valorii ERPG -1,domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor), estimat la o valoare de maximum 100m.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu amoniac; efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri in cazul patrunderii hidratului de hidrazina in reteaua de canalizare; impurificarea solului in cazul dispersiei lichidului in afara amplasamentului si implicit a apei subterane.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor Este important ca in magazia de depozitare a hidratului de hidrazina sa nu se depoziteze alte materiale, instalatia electrica sa fie in constructie antiex si sa fie verificata in permanenta. De asemenea incaperea va fi bine ventilata, lucrul cu focul sau fumatul este interzis.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore - Supravegherea permanenta a operatiunilor de catre personalul desemnat. - Transportul hidrazinei din depozit la vasul de preparare, in conditii de siguranta. - Se va prevedea un sistem de colectare a eventualelor scurgeri accidentate (basa, rigola) pentru ca aceste scurgeri sa poata fi recuperate si sa nu ajunga pe sol sau in reteaua de canalizare.
259
SC VIROMET SA
Msuri imediate
VII. AVARIERE CONDUCTE DE GAZ METAN
a. Locuri posibile de avarii: - conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol IV sau CET. Conducta are un diametru = 500 mm si o lungime de aproximativ 500 m. Presiunea gazului metan este de 6 bar; - conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III. Conducta are un diametru = 200 mm si o lungime de aproximativ 150 m. Presiunea gazului metan este de 6 bar. b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , deteriorarea estacadei de supratraversare a drumului principal de acces, intretinere , reparatie . c. Tipul avariei posibile: avariere conducta de gaz metan, incendiu.
260
SC VIROMET SA

2
Nr. Crt.
Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile 5 5 kW/m 79 m

2
0 Metan

2
19
CONDUCTA DE
TRANSPORT GAZ METAN
Avarie conducta metan, traseu CET si Metanol IV, incendiu Obiective, localitati afectate
vegetatie forestiera , CET, CPr Metanol, SRM VIROMET, Depozit combustibil
200 pers
Gaz inflamabil care se aprinde la iesirea din conducta. Lungimea flacarii: 41 m; Rata de ardere 10.400 Kg/min; Durata arderii 1 h; Pericolul modelat: radiatia termica - jet fire; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
261
SC VIROMET SA
Pentru conducta Dn 500, zona CET: - Zona 1, pana la 52 m de la jetul de flacara generat din conducta avariata, zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 79m de la jetul de flacara generat din conducta avariata, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. - Zona 3, pana la 127 m de la jetul de flacara generat din conducta avariata: provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului nu ies de pe amplasament.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere, in special dioxid de carbon, oxid de carbon
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor verificarea permanenta a conductei, a armaturilor, a sistemelor de siguranta la consumatori
interzicerea fumatului sau a oricrei surse de foc n zona, verificarea periodica a starii tehnice estacadei pe care este pozata conducta de gaz natural, mijloace de stingere a incendiilor ;
262
SC VIROMET SA
Msuri imediate
Accidentul 19 A
263
SC VIROMET SA
Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4 5 6 Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 Zona galben Zona de atentie
Nr. Crt.
0 Metan TEEL3 : 25000 ppm 141m TEEL 2: 5000 ppm 317m
19 A
CONDUCTA DE
TRANSPORT GAZ METAN
TEEL 1: 3000 ppm 409m -Instalatie Metanol III -Cld. 5410 Laborator Central ( CTC, Sectia Cercetari ) -Statie interna CF, -Palat administrativ,
Avarie conducta metan, traseu CET si Metanol IV, dispersia toxic Obiective, localitati afectate
-Statie
reducere
gaz metan ( SRM VIROMET );

-Depozit combustibil; -CET, Cld. Birouri serv. MEA, Serv. Control Instalatii; birouri CPr Hidro, -Remiza Serviciu pentru Situatii de urgenta (pompieri civili VIROMET);
-cracare Metanol IV; turnuri racire Metanol IV, instalatie demineralizare + laborator; -cld. 6555: statie electrica; statie transformare 110 kV; birouri, vestiar, tablou comanda Metanol IV; -compresie Metanol IV;
Maxim: 30 persoane
Maxim: 120 persoane
Maxim:
100 persoane
264
SC VIROMET SA
3
(2100 ppm) ;
Concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 1500mg/m
Sursa directa Total substanta eliminata: 210.057 kg; Rata de emisie: 3570 kg/min; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate c, viteza vantului 1,5 m/s; Pericolul modelat: dispersie model gaussian.
Efectele accidentului - dispersia toxica Este un accident puin probabil. Tine de situatiile catastrofice. - Zona 1 - zona letala , pana la 141 m de la locul emisiei(corespunzator valorii TEEL - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 317 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 409 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -1 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc. Efecte asupra mediului efecte trecatoare asupra aerului atmosferic : poluarea temporara cu metan (COV), cu efecte asupra echilibrului procesului de formare si distrugere a ozonului troposferic;
265
SC VIROMET SA
verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor: garniturilor, etc;
n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare va efectua orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei se va raporta sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri si n raportul de lucru.
Controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2 si RK.
Verificarea echipamentelor AMC. Se efectueaz de ctre personalul AMC al Cpr Metanol mpreuna cu Serviciul AMA si Serviciul Metrologie. Aceasta verificare se face in concordanta cu legea metrologiei, prescripiile tehnice pentru fiecare aparat n parte.
266
SC VIROMET SA
hidrani interiori hidrani exteriori instalatie fixa generatoare de spuma instalatie de nbuire cu abur posibilitate de folosire a azotului in toata instalaia stingtoare portabile stingtoare transportabile tunuri TRAS 3000 SC VIROMET SA dispune de un Serviciu privat pentru situatii de urgenta. Serviciul dispune de personal profesionist pentru interventii in caz de incendii sau accidente la instalatiile de pe platforma. Dotarea tehnica cuprinde:
g. Msuri de protecie i intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident Msuri imediate
267
SC VIROMET SA
Accidentul 19 B d. Evaluarea amplitudinii i a gravitii consecinelor accidentului major identificat

Substan ta implicat a 2 Metan 26.400 ppm = 60% LEL punga de flacara 193 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 Zona galben Zona de atentie 6 4.400 ppm = 10% LEL 474 m
Nr. Crt.
19B
CONDUCTA DE
TRANSPORT GAZ METAN
Avarie conducta metan, traseu CET si Metanol IV, aria de inflamabilitate 1 psi (0,068 bar) 165 m
268
SC VIROMET SA
Nr. Crt. 2 4 5
-Instalatie Metanol III -Cld. 5410 Laborator Central ( CTC, Sectia Cercetari ) -Statie interna CF, -Palat administrativ,
-Statie );
reducere
gaz metan ( SRM VIROMET

-Depozit combustibil; -CET, Cld. Birouri serv. MEA, Serv. Control Instalatii; birouri CPr Hidro, -Remiza Serviciu pentru Situatii de urgenta (pompieri civili VIROMET);
Maxim: 120 persoane

3
Maxim: (2100 ppm) ;
180 persoane
Concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 1500mg/m Sursa directa Total substanta eliminata: 210.057 kg; Rata de emisie: 3570 kg/min; Durata emisiei :1h;
269
SC VIROMET SA
0
Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate c, viteza vantului 1,5 m/s; .
Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori;
Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara.
Efectele accidentului - aria de inflamabilitate, suprapresiunea creata de explozia norului de metanol Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul metanol aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Zona rosie, letal, a radiatiei termice, in cazul in care apare o scanteie in aceasta zona, este de 193 m . Domeniul in care poate avea loc inflamarea metanolului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 474 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice. Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon.
distrugeri medii la cladirile din beton armat si caramida si la constructiile metalice; e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor
270
SC VIROMET SA
n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalatieiva fi raportata sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru. Controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2 si RK.
Verificarea echipamentelor AMC. Se efectueaz de ctre personalul AMC al CPr Metanol mpreuna cu Serviciul AMA si Serviciul Metrologie. Aceasta verificare se face in concordanta cu legea metrologiei, prescripiile tehnice pentru fiecare aparat n parte. Pentru prevenirea unui unui incendiu sau explozie lucrul cu foc deschis , fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice utilajele sunt legate la pamant.
5 stingtoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 3 hidrani exteriori
271
SC VIROMET SA
posibilitatea folosirii azotului pur;
Msuri imediate
272
SC VIROMET SA
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 2kW/m 52 m
2
Nr. Crt. 2 Metan 10 kW/m 22 m

2

2
20
CONDUCTA DE TRANSPORT GAZ METAN Avarie conducta metan, traseu Metanol III, incendiu
vegetatie forestiera , CET, CPr Metanol, SRM VIROMET,
200 pers
Gaz inflamabil care se aprinde la iesirea din conducta. Lungimea flacarii: 16 m; Rata de ardere: 1660 Kg/min; 0 Durata arderii 1 h; Pericolul modelat: radiatia termica - jet fire; Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s
Pentru conducta Dn 200, Metanol III:
- Zona 1, pana la 22 m de la jetul de flacara generat din conducta avariata, zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 33 m de la jetul de flacara generat din conducta avariata, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde.
273
SC VIROMET SA
- Zona 3, pana la 52 m de la jetul de flacara generat din conducta avariata: provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului nu ies de pe amplasament.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere, in special dioxid de carbon, oxid de carbon
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor verificarea permanenta a conductei, a armaturilor, a sistemelor de siguranta la consumatori, verificarea permanenta a starii tehnice a estacadei si suportilor conductei prin care circula gazul natural
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore interzicerea fumatului sau a oricrei surse de foc n zona, mijloace de stingere a incendiilor ;
274
SC VIROMET SA
Msuri imediate
VIII: DEPOZIT METANOL SECTIA RASINI
a. Locuri posibile de avarii: depozitul de metanol de la Sectia Rasini , format din doua rezervoare de metanol cu volumul de 68m3 fiecare, D = 3 m H= 6,0 m, distanta intre mantalele rezervoarelor 1,5 m. Cuva de retentie a rezervoarelor are o suprafata de 70 m2 si un volum de 90 m3. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare a metanolului, acesta poate fi recuperat din cuva prin pompare, putand fi reconditionat prin redistilare. b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , actiunea unor persoane neautorizate, lucru cu foc deschis, trasnete, scantei electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, erori umane de operare . c. Tipul avariei posibile: netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor, incendiul baltii de metanol formate, incendiul norului format, explozia norului.
275
SC VIROMET SA

Substanta implicata 2 Metanol ERPG-3 : 5000 ppm 21 m ERPG 2: 1000 ppm 58 m 4 5 Zona 1 Zona cu risc de mortalitate ridicata 6 ERPG 1: 200 ppm 166 m Zona 2 Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 Zona de atentie
Nr. Crt.
DEPOZIT METANOL SECTIA RASINI 21 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului metanol , evaporarea baltii rezultate in urma avarierii rezervorului de metanol , dispersia toxica a norului format
Obiective, localitati afectate Maxim 70 persoane
Amplasament CPr Rasini, cladiri in conservare sector NC
IDLH: 6000 ppm (4200 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 300mg/m (428 ppm) ; 2 3 Dimensiuni balta: suprafata de 70 m si un volum de 90 m ; Scurgere metanol din rezervor avariat, formarea unei balti de lichid; Substanta eliminata: 257 kg; Rata de emisie: 4,29 kg/min ; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
Efectele accidentului dispersia toxica
276
SC VIROMET SA
- Zona 1 - zona letala , pana la 21 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 58 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 166 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zonele nu depasesc amplasamentul societatii. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu metanol (COV) efecte asupra apei :posibilitatea impurificarii apei din canalizri in cazul scaparilor necontrolate din cuva de retentie a rezervoarelor. Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu suprafata de 70 m2 si un volum de 90 m3. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva
277
SC VIROMET SA
prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. - Verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului. -Efectuarea probelor de presiune i etaneitate pe circuitele tehnologice aferente alimentarii cu utilitati a parcului de rezervoare. -Verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; - Indicatoare nivel . - Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare. Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare va efectua orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi adusa imediat la cunostinta sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50;
Msuri imediate
278
SC VIROMET SA

Substan ta implicat a 2 10 kW/m 10 m
2

2
Zona 1 Zona cu risc de mortalitate ridicata
Zona 2 Zona cu leziuni ireversibile
Zona 3 Zona de atentie ( 6 2kW/m 17 m

2
DEPOZIT METANOL SECTIA RASINI 22 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol Metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului metanol , iul baltii formate
Amplasament depozit metanol de la CPR Rasini
Maxim 3 pers
Sursa: balta care arde 2 3 Dimensiuni balta : dimensiunile cuvei de retentie suprafata de 70 m si un volum de 90 m ; Lungimea flamei: 6 m;
279
SC VIROMET SA
Masa totala arsa: 4155 kg; Rata de ardere: 69,3 kg/min ; Durata arderii :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F viteza vantului 2 m/s Pericolul modelat: radiatia termica pool fire.
Efectele accidentului incendiul baltii de metanol formate - Zona 1, pana la 10 m de la balta care arde, zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 13 m de la balta care arde, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. - Zona 3, pana la 17 m de la balta care arde: provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului se limiteaza la zona instalatiei. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere, CO2, COV. efecte asupra apei : posibilitatea impurificarii apei din canalizri in cazul scaparilor necontrolate din cuva de retentie a rezervoarelor. Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 70m2 si un volum de 90 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 70 m2 si un volum de 90 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din
280
SC VIROMET SA
cuva prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. - Verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului. -Verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; - Indicatoare nivel . - Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore 2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50;
Msuri imediate
281
SC VIROMET SA

Substan ta implicat a 2 Metanol 43.800 - 60% din limita inferioara de explozie 10 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 7.300 - 10% din limita inferioara de explozie 16 m
Nr. Crt.
DEPOZIT METANOL SECTIA RASINI 23 Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului metanol , evaporarea baltii rezultate in urma avarierii rezervorului de metanol , aria de inflamabilitate a norului format, explozia norului de metanol -
1 psi (0,068 bar) 11 m
Amplasament depozit metanol de la CPR Rasini Maxim 3 persoane
282
SC VIROMET SA
Sursa directa; Durata emisiei : 1h; Rata de emisie: 4,29 Kg/min; Emisia totala: 257 Kg; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori; Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara. 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul metanol aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Domeniul in care poate avea loc inflamarea metanolului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 16 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), pana la 11m, efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice, la cladirile din beton armat si caramida . Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon, COV. Rezervoarele sunt montate intr-o cuva de retentie cu o suprafata de 70 m2 si un volum de 90 m3 . Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in cazul necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare metanolul este recuperat din cuva prin pompare si reutilizat prin distilare. Apele de spalare a cuvei sunt dirijate la canalizarea organica si de acolo la Statia de epurare. - Verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de depozitare a metanolului. -Verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; - Indicatoare nivel . - Vasele sunt prevazute cu parasolare si siteme de stropire cu apa. In aceste rezervoare este asigurata perna de azot, vasele fiind in acelasi timp dotate si cu supape de respiratie.
283
SC VIROMET SA
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare orar va efectua un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi imediat semnalata sefului de tura si trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore 2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50;
Msuri imediate
284
SC VIROMET SA
IX. RAMPA DESCARCARE CISTERNE OLEUM AUTOCISTERNE
DEPOZIT
OLEUM -
RAMPA INCARCARE OLEUM
IN
a. Locuri posibile de avarii: cisterna continand oleum din Rampa si rezervoarele cu oleum din depozit; autocisterna incarcata cu oleum Rezervoarele pentru oleum sunt montate in cladire, suprafata planseului este protejata antiacid. In depozit sunt doua rezervoare pentru oleum de 100 m3 si un rezervor de rezerva. Dimensiunile rezervoarelor: D = 5,0 m, L = 5,2 m. Suprafata cuvei depozitului este de 200 m2 si volumul de 260 m3. Distanta intre mantalele rezervoarelor este de 0,8 m. Diametrele conductelor 100 mm. b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, fuga cisternei, eroare umana de operare; c. Tipul avariei posibile: evacuare de oleum datorita unor neetanseitati la cistene si rezervoare, evacuare trioxid de sulf
285
SC VIROMET SA

Substanta implicata 2 Oleum 4 5
3
Nr. Crt.

6
24
RAMPA Oleum- CPr Rasini Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti de oleum, dispersia toxica Amplasamentul SC VIROMET: cladiri in conservare CPr Rasini Amplasamentul SC VIROMET: cladiri in conservare CPr Rasini
ERPG-3 : 30 mg/m 19 m
ERPG 2: 10 mg/m 51 m
ERPG 1: 2mg/m 155m
Amplasamentul SC VIROMET: cladiri in conservare CPr Rasini si Sectia Cercetare
2 pers
2 persoane
6 pers
286
SC VIROMET SA
3
IDLH: 15 mg/m ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 1mg/m ; Scurgere oleum printr-o conducta cu diametrul de 100 mm; Substanta eliminata: 33 kg; Rata de emisie: 552g/min; Durata emisiei :15 min; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Modelarea pericolului: dispersie gaze grele.
- Zona 1 - zona letala , pana la 19m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de 1 h. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 51 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie la o expunere de 1 h . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 155 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG1 -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de 1 h fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarile ERPG -3 si ERPGL - 2. In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPGL -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Toate cele 3 zone nu depasesc limitele amplasamentului Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu oleum, respectiv anhidrida sulfurica;
287
SC VIROMET SA
efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Scurgerile de la cisterne sunt captate de rigola din zona rampei CF de descarcare si de canalizarea ce conduce catre statia de epurare; posibilitatea impurificarii solului, prin acidul care nu este colectat de rigolele rampei. Intretinerea corespunzatoare a sistemului de canalizare reduce posibilitatea poluarii solului. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - controlul periodic al cisternelor, verificarea furtunelor inainte de fiecare incarcare, - supravegherea operatiounii de catre personalul desemnat; - asigurarea echipamentului de protectie pentru personalul ce lucreaza la rampa, instruirea periodica a acestuia. f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore
Controlul si intretinerea suprafetelor, a sistemului de canalizare contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului.
Msuri imediate
288
SC VIROMET SA

Substanta implicata 2 Oleum 4 5
3
Nr. Crt.

6
25
DEPOZIT OLEUM- CPr Rsini Avarierea rezervor oleum, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului format Amplasamentul SC VIROMET: cladiri in conservare CPr Rasini
ERPG-3 : 30 mg/m 14 m
ERPG 2: 10 mg/m 36 m
ERPG 1: 2mg/m 110 m
Amplasamentul SC VIROMET: cladiri in conservare CPr Rasini
Amplasamentul SC VIROMET: cladiri in conservare CPr Rasini si Sectia Cercetare
2 pers
2 persoane
6 pers
IDLH: 15 mg/m ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 1mg/m ; Scurgere oeum din rezervorul avariat, formarea unei balti de lichid cu emisie de vapori de anhidrida sulfurica; 2 3 Dimensiuni balta : suprafata 200 m si volumul de 260 m ;
289
SC VIROMET SA
Substanta eliminata: 16,7 kg; Rata de emisie: 278 g/min/min ; Durata emisiei : 60 min; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Modelarea pericolului: dispersie gaze grele.
- Zona 1 - zona letala , pana la 14m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de 1 h. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 36 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie la o expunere de 1 h . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 110 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG1 -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de 1 h fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarile ERPG -3 si ERPGL - 2. In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPGL -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Toate cele 3 zone nu depasesc limitele amplasamentului. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - rezervor rezistent la coroziune;
290
SC VIROMET SA
-prevazut cu indicator de nivel; -montat in cuva de retentie; -Verificarea periodica a starii tehnice a rezervorului si a echipamentelor acestuia . f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore Controlul si intretinerea suprafetelor, a sistemului de canalizare contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului.
Msuri imediate
X. RAMPA DESCARCARE CISTERNE AMONIAC - PREPARARE SOLUTIE DE AMONIAC, CPr RASINI
a. Locuri posibile de avarii: Cisterna de amoniac din Rampa de descarcare - CPr RASINI Rezervoare de amoniac solutie 25% - CPr RASINI b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, deplasarea necontrolata a cisternei, eroare de operare. c. Tipul avariei posibile: evacuari necontrolate de amoniac si solutie amoniacala, datorata unor neetanseitati la cistene si rezervoare
291
SC VIROMET SA
Accidentul 26

Substanta implicata 2 Amoniac ERPG-3 : 750 ppm 1300 m ERPG 2: 150 ppm 2700 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 ERPG 1: 25 ppm 5300m
Nr. Crt.
26
RAMPA AMONIAC- CPr RASINI Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, dispersia toxica a norului format In VIROMET: CPr Metanol, CPr Rasini, Depozit metanol R5000, Statie 110 kV, Garaj auto, Statie CFU, Magazia Centrala, Atelier Central, Filtre, decantoare apa industriala/potabila, Laborator Central, mStatie pilot Cercetari, zona 5 cladiri, Palat administrativ Exterior: SRM Victoria II, PIROCHIM, Comunitate SUMERNA Maxim: 500 persoane, Cca 400 persoane VIROMET: Mase plastice, Statie epurare Exterior: PIROCHIM, SPAROMEX, POLLUX; PUROLITE; Pompieri Victoria, TRANSCHIM, Statie 20 kV
Exterior: Or. Victoria, Vistisoara, Ucea de Sus, Arpasu de Sus, Vistea de Sus,
Cca 12500 locuitori

3
IDLH: 300 ppm (228 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 30mg/m Sursa: scurgere amoniac din cisterna printr-o conducta cu diametrul de 100 mm Total substanta eliminata: 4727kg;
(40ppm) ;
292
SC VIROMET SA
Rata de emisie: 2850 kg/min kg/min; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
- Zona 1 - zona letala , pana la 1300 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 2300 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 5200 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarea ERPG -3 si ERPG -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Toate cele trei zone depasesc amplasamentul societatii. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu amoniac efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Scurgerile sunt captate de cuvele longitudinale adiacente liniilor si de canalizarea organica ce conduce catre statia de epurare. Controlul si intretinerea suprafetelor, a sistemului de canalizare, a cuvelor de retentie contribuie la reducerea posibilitatii poluarii solului. Pentru evitarea unor accidente grave datorate ruperii conexiunii urmare a deplasarii cisternei in timpul descarcarii, linia a fost construita in rampa (terenul este
293
SC VIROMET SA
perfect plan), cisternele se fixeaza pe saboti, un capat al cisternei este tras pe saboti. Inainte de cuplarea cisternei la sistemul de golire, acesta se cupleaza la un dispozitiv de inchidere tip GESTRA care asigura blocarea automata a circuitului de golire a cisternei in cazul deplasarii acesteia. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Asigurarea cisternei pentru prevenirea deplasarii in timpul desfasurarii operatiunilor. Pentru evitarea unor accidente grave datorate ruperii conexiunii urmare a deplasarii cisternei in timpul descarcarii, linia a fost construita in rampa (terenul este perfect plan), cisternele se fixeaza pe saboti, un capat al cisternei este tras pe saboti, iar inainte de cuplarea cisternei la sistemul de golire, acesta se cupleaza la un dispozitiv de inchidere automata tip GESTRA. - Zona caii ferate este prevazuta cu rigole longitudinale, care sunt racordate la canalizarea anorganica. - Robineti de inchidere functionali, verificarea permanenta a cisternelor si a echipamentului acestora. f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore - Supravegherea permanenta a operatiunilor de catre personalul desemnat. - Actionarea robinetului de inchidere a circuitului pentru oprirea scurgerilor (dispozitiv de inchidere automata tip GESTRA). - Echipament de protectie pentru operatori. - Instruiri periodice a personalului.
Msuri imediate
294
SC VIROMET SA
Accidentul 27

Substanta implicata 2 Amoniac 96 ppm - 60% din limita inferioara de explozie 105 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 16 ppm- 10% din limita inferioara de explozie 272 m
Nr. Crt.
27
RAMPA AMONIAC- CPr RASINI Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, aria de inflamabilitate a norului toxic
Obiective, localitati afectate Personal, populatie afectata
1 psi (0,068 bar) 84 m Atelier AMA, Sector Edile, Depozit amoniac, Instalatie ESTERVI, Cazi de baie, cladiri in conservare ( Bicarbonat, rasini alchidice, Copolimer II, Inst. Acid azotic,) etc, Atel intretinere HIDRO
Maxim 40 persoane Sursa: scurgere amoniac din cisterna printr-o conducta cu diametrul de 100 mm Durata emisiei : 2 min; Emisia totala: 4726 Kg; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori; Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara. 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
295
SC VIROMET SA
Efectele accidentului - aria de inflamabilitate, suprapresiunea creata de explozia norului de metanol Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul amoniacl aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Domeniul in care poate avea loc inflamarea amoniacului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 272 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), pana la distanta de 84 m de la locul producerii, efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice. Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu amoniac si gaze de ardere - dioxid de carbon.
e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor - Asigurarea cisternei pentru prevenirea deplasarii in timpul desfasurarii operatiunilor. Pentru evitarea unor accidente grave datorate ruperii conexiunii urmare a deplasarii cisternei in timpul descarcarii, linia a fost construita in rampa (terenul este perfect plan), cisternele se fixeaza pe saboti, un capat al cisternei este tras pe saboti, iar inainte de cuplarea cisternei la sistemul de golire, acesta se cupleaza la un dispozitiv de inchidere automata tip GESTRA. - Zona caii ferate este prevazuta cu rigole longitudinale, care sunt racordate la canalizarea anorganica. Robineti de inchidere functionali, verificarea permanenta a cisternelor si a echipamentului acestora.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore - Supravegherea permanenta a operatiunilor de catre personalul desemnat. - Actionarea robinetului de inchidere a circuitului pentru oprirea scurgerilor (dispozitiv de inchidere automata tip GESTRA). - Echipament de protectie pentru operatori. Instruiri periodice a personalului. Descarcarea cisternei se executa cu ajutorul azotului pur cimprimat;
296
SC VIROMET SA
Autoambulanta; Doua masini stins incendii tip ATI, O masina stins incendii tip APCA;
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
297
SC VIROMET SA
Accidentul 28
Nr. Crt. 2 Amoniac ERPG-3 : 750 ppm 111 m ERPG 2: 150 ppm 255 m 4 5
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 ERPG 1: 25 ppm 633 m
28
DEPOZIT AMONIAC - CPr RASINI Avarierea rezervor de solutie amoniacala , formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului format -Cazi de baie, cladiri in conservare ( Bicarbonat, Copolimer II, Atelier intretinere si pompe HIDRO
Atelier AMA, Sector Edile, Depozit amoniac, Instalatie ESTERVI, cladiriri in conservare: Inst. Acid azotic, NC etc,
- CET, Magazia Centrala, Statie combustibil, Atelier Central, Garaj auto, NG 1000, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ), CPr Rasini, Statie pilot Cercetari
Maxim: 5 persoane
Maxim: 25 persoane
Maxim: 130 persoane
IDLH: 300 ppm (228 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 30mg/m Sursa: balta care se evapora
(40ppm) ;
298
SC VIROMET SA
Total substanta eliminata: 2164 kg; Rata de emisie: 74,5 kg/min; 2 3 Dimensiunile baltii : suprafata 85 m , volumul 40 m ; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaussiana.
- Zona 1 - zona letala , pana la 111 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 255 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 633 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarea ERPG -3 si ERPG -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Nici una din cele trei zone depasesc amplasamentul societatii. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
299
SC VIROMET SA
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu amoniac efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. In cazul unor scurgeri masive, acestea sunt colectate in cuva de avarie, de unde pot fi recuperate cu pompele. In cazul avarierii ambelor rezervoare si a pericolului depasirii capacitatii cuvei de retentie, lichidul va putea fi neutralizat la statia de epurare. Cuva de retentie a rezervoarelor pentru apa amoniacala are un volum de 40 m3 si o suprafata de 85 m2.
verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de amoniac, efectuarea probelor de etaneitate; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete; indicatoare nivel ; cuve de retenie; paratonieri dimensionati, calibrati si supusi verificarii tehnice periodice PRAM;
Supravegherea permanenta a operatiunilor de catre personalul desemnat. Se procedeaz la transvazarea amoniacului rezidual n rezervorul de siguran. Se vor lua masuri pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica, se vor elimina toate sursele de aprindere ( suprafete incalzite cu energie termica, igri , aparate electrice etc.). Echipament de protectie pentru operatori. Instruiri periodice a personalului.
Msuri imediate
300
SC VIROMET SA
XI. DEPOZITARE AMONIAC LICHEFIAT - CPr RASINI
a. Locuri posibile de avarii: Rezervoare de amoniac din Depozit - CPr Rasini Depozitul contine sase rezervoare orizontale avand fiecare o capacitate de 100 m3. Cinci rezervoare sunt amplasate intr-o cuva din beton armat avand suprafata de 540 m2 si un volum de 400 m3. Al saselea rezervor are destinatia de rezervor de avarie fiind utilizat doar in caz de necesitate, pentru transvazari. Cuva in care este amplasat acest rezervor are o suprafata de 120 m2 si un volum de 170 m3. Cele doua cuve sunt amplasate una in imediata vecinatate a celeilalte. Distanta dintre mantalele vaselor 2,5 m. Vasele sunt prevazute cu parasolar, stropire cu apa pentru perioada calduroasa, masuratori de nivel, masuratori de presiune. Traseele tehnologice au armaturi duble, supape de siguranta. Rezervoarele sunt autorizate sa functioneze la maxim 16 bari. Cuvele sunt racordate la canalizarea anorganica. Circuitele tehnologice au un diametru de D = 80 mm. b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, erori umane de operare. c. Tipul avariei posibile: evacuari necontrolate amoniac, incendiu, explozie
301
SC VIROMET SA
Accidentul 29

Substan ta implicat a 2 Amoniac 10 kW/m 22 m
2

2

2
29
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT CPr RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, formarea unei balti de amoniac, incendiul baltii de amoniac Obiective, localitati afectate Zona ierburi tufisuri si vegetatie forestiera Maxim 3 persoane
Sursa: balta care arde; Total substanta arsa: 26.331 kg; Rata de ardere: 439 kg/min; 2 3 Dimensiunile baltii : suprafata 540 m , volumul 380 m ; Durata incendiului :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: Radiatia termica pool fire.
302
SC VIROMET SA
Efectele accidentului incendiul baltii de amoniac formate prin avarierea rezervorului de amoniac
- Zona 1, pana la 22 m de la balta care arde, zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 29 m de la balta care arde, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. - Zona 3, pana la 40 m de la balta care arde: provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului se limiteaza la zona depozitului. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere, amoniac. efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor
meninerea presiunii de minim 2,5 bari pe reteaua de apa care asigura rcirea rezervoarelor; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; rezervoarele sunt executate din otel special, cu rezilienta din otel R52 rezistent la conditiile de temperatura din vase; trasseele de vehiculare sunt executate din oteluri speciale, cu rezilienta, rezistente la conditiile de temperatura; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, pe circuitul de azot comprimat cu care se asigura transvazarea amoniacului lichefiat care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de amoniac, efectuarea probelor de presiune i etaneitate (presiunea la verificare este .de maxim 24 bari ). Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete. armturi duble , de siguran; sistem de autoblocare a armaturilor tip GESTRA in caz de deplasare a cisternei de amoniac in timpul golirii indicatoare nivel ;
303
SC VIROMET SA
rezervor de siguran; parasolar pe fiecare rezervor, cuve de retenie; paratonieri dimensionati, calibrati si supusi verificarii tehnice periodice PRAM;
Se procedeaz la transvazarea amoniacului rezidual n rezervorul de siguran. Se vor lua masuri pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica, se vor elimina toate sursele de aprindere ( suprafete incalzite cu energie termica, igri , aparate electrice etc.). Se acioneaz cu jeturi puternice de ap asupra rezervorului pentru stingerea incendiului i dizolvarea gheii amoniacale formate.
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
304
SC VIROMET SA
Accidentul 30
305
SC VIROMET SA
Nr. Crt. 2 Amoniac ERPG-3 : 750 ppm 278 m ERPG 2: 150 ppm 627 m 4 5 6
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata Substanta implicata ERPG 1: 25 ppm 1600m
30
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT - CPr RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, dispersia norului format Sector Edile, Rampa amoniac, Instalatie ESTERVI, Cazi de baie, cladiri in conservare ( Bicarbonat,Copolimer II, Inst. Acid azotic,) etc, Integral CPr Rsini, CET; Atelier Central, Garaj auto; SRM VIROMET, Bobinaj, Magazia Centrala, Statie combustibil, Atelier AMA, NG 1000, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ), Depozit Metanol R5000, Statie pilot Cercetari,
In VIROMET:: CPr Metanol, Laborator Central, zona 5 cladiri, Palat Administrativ, Statie 110 kV, Garaj auto, Statie CFU, Filtre, decantoare apa industriala/potabila, Exterior: SRM Victoria II, PIROCHIM, Comunitatea SUMERNA;
Maxim : 20 persoane
Maxim: 225 persoane
Maxim : 350 persoane
IDLH: 300 ppm (228 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 30mg/m Scurgere metanol din rezervor avariat, evaporarea amoniacului ; Substanta emisa: 26.331 kg; Rata de emisie: 439 kg/min ; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie model gaussian.
(40ppm) ;
306
SC VIROMET SA
- Zona 1 - zona letala , pana la 278m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 627m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 1600 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarea ERPG -3 si ERPG -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Primele doua zone nu depasesc amplasamentul societatii, zona a treia afecteaza societatea PIROCHIM si comunitatea SUMERNA. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea aerului atmosferic cu vapori foarte toxici de amoniac. efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Depozitul contine sase rezervoare orizontale avand fiecare o capacitate de 100 m3. Cinci rezervoare sunt amplasate intr-o cuva din beton armat avand suprafata de 540 m2 si un volum de 400 m3. Al saselea rezervor are destinatia de rezervor de avarie fiind utilizat doar in caz de necesitate, pentru transvazari. Cuva in care este amplasat acest rezervor are o suprafata de 120 m2 si un volum de 170 m3. Cele doua cuve
307
SC VIROMET SA
sunt amplasate una in imediata vecinatate a celeilalte. Cuvele sunt racordate la canalizarea anorganica, ce deverseaza in statia de epurare. .
meninerea presiunii de maxim 2,5 bari pe reteaua d apa care deserveste sistemul de rcire a rezervoarelor;
supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; rezervoarele sunt executate din otel special, cu rezilienta din otel R52 rezistent la conditiile de temperatura din vase; trasseele de vehiculare sunt executate din oteluri speciale, cu rezilienta, rezistente la condirtiile de temperatura; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, pe circuitul de azot comprimat cu care se asigura transvazarea amoniacului lichefiat care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de amoniac, efectuarea probelor de presiune i etaneitate
( presiunea la verificare este .de maxim 24 bari ). Verificarea se face sub control ISCIR;
verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete. armturi duble , de siguran; indicatoare nivel ; rezervor de siguran; parasolar pe fiecare rezervor, sistem de stropire cu apa de racire; cuve de retenie;
308
SC VIROMET SA
paratonieri dimensionati, calibrati si supusi verificarii tehnice periodice PRAM;
Echipa de intervenie tehnologica intervine pentru efectuarea manevrelor in caz de avarii, conform Instructiunilor
de lucru , securitate si sanatate, situatii de urgenta si protectia mediului.
Echipele de intervenie intern vor fi echipate corespunzator si vor utiliza mijloacele de intervenie din dotare
inclusiv aparate izolante pentru respiraie
Msuri imediate
309
SC VIROMET SA
Accidentul 31

Substanta implicata 2 Amoniac 96 ppm - 60% din limita inferioara de explozie 35 m 16 ppm- 10% din limita inferioara de explozie 86 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie 6
Nr. Crt.
31
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT CPr RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, aria de inflamabilitate, explozia norului format Obiective, localitati afectate
Obiective, localitati afectate Personal, populatie afectata Maxim 20 persoane
1 psi (0,068 bar) 33 m Atelier Edile, Cladiri conservare: NC, Acid azotic, Alcool furfurilic
Sursa: sursa directa Substanta emisa: 26.331 kg; Rata de emisie: 439 kg/min ; Durata emisiei : 1h; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori; Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara. 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
310
SC VIROMET SA
Efectele accidentului - aria de inflamabilitate, suprapresiunea creata de explozia norului de amoniac
Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul amoniac aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Domeniul in care poate avea loc inflamarea amoniacului in prezenta unei surse de aprindere se intinde pana la 86 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), pana la distanta de 33 m de la locul producerii, efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice. Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte.
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon, amoniac. efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Depozitul contine sase rezervoare orizontale avand fiecare o capacitate de 100 m3. Cinci rezervoare sunt amplasate intr-o cuva din beton armat avand suprafata de 540 m2 si un volum de 400 m3. Al saselea rezervor are destinatia de rezervor de avarie fiind utilizat doar in caz de necesitate, pentru transvazari. Cuva in care este amplasat acest rezervor are o suprafata de 120 m2 si un volum de 170 m3. Cele doua cuve sunt amplasate una in imediata vecinatate a celeilalte. Cuvele sunt racordate la canalizarea anorganica, ce deverseaza in statia de epurare.
meninerea presiunii de maxim 2,5 bari pe reteaua de apa care deserveste sistemul de rcire a rezervoarelor; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; rezervoarele sunt executate din otel special, cu rezilienta, otel R52 rezistent la conditiile de temperatura din vase; trasseele de vehiculare sunt executate din oteluri speciale, cu rezilienta, rezistente la condirtiile de temperatura; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, pe circuitul de azot comprimat cu care se asigura transvazarea amoniacului lichefiat care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de amoniac, efectuarea probelor de presiune i etaneitate
311
SC VIROMET SA
( presiunea la verificare este .de maxim 24 bari ). Verificarea se face sub control ISCIR;
verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete. armturi duble , de siguran; indicatoare nivel ; rezervor de siguran; parasolar pe fiecare rezervor, sistem de stropire cu apa de racire; cuve de retenie; paratonieri dimensionati, calibrati si supusi verificarii tehnice periodice PRAM;
inclusiv aparate izolante pentru respiraie.
312
SC VIROMET SA
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
Accidentul 32
313
SC VIROMET SA
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 2kW/m 529m
2
Nr. Crt. 2 Amoniac 10 kW/m 231 m

2

2
32
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT CPr RASINI Avariere rezervor de amoniac lichefiat, depasirea parametrilor de lucru, expansiunea amoniacului, incendiului norului format si a baltii formate (BLEVE) Atel. AMA, Bobinaj, NG 1000, Rampa livrare Metanol ( linia 5211/1, rampa amoniac,
CPr Rasini, Magazia Centrala, garaj auto, Atelier Central, SRM VIROMET,
Sector Edile, Rampa amoniac, Instalatie ESTERVI, Cazi de baie, cladiri in conservare ( Bicarbont, Inst. Acid azotic,) etc, Atel intretinere HIDRO Maxim : 20 persoane
Maxim: 35 persoane
Maxim: 100 persoane
Sursa: Explansiunea lichidului inflamabil (BLEVE) Masa in rezervor: 37,6 t; Diametrul fire ball: 160m, durata 11 sec; Diametrul pool fire: 70 m , durata 4 min; Lungimea flacarii: 22 m 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s. Pericol modelat: Radiatia termica fireball.
314
SC VIROMET SA
Efectele accidentului expansiunea amoniacului, incendiului norului format si a baltii formate (BLEVE)
- Zona 1, pana la 231 m de la diametrul sferei de foc (160m) , zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 334 m de la diametrul sferei de foc (160m), in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. - Zona 3, pana la 529 m de la diametrul sferei de foc (160m): provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului se limiteaza la amplasamentul SC VIROMET SA
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon. efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Depozitul contine sase rezervoare orizontale avand fiecare o capacitate de 100 m3. Cinci rezervoare sunt amplasate intr-o cuva din beton armat avand suprafata de 540 m2 si un volum de 400 m3. Al saselea rezervor are destinatia de rezervor de avarie fiind utilizat doar in caz de necesitate, pentru transvazari. Cuva in care este amplasat acest rezervor are o suprafata de 120 m2 si un volum de 170 m3. Cele doua cuve sunt amplasate una in imediata vecinatate a celeilalte. Cuvele sunt racordate la canalizarea anorganica, ce deverseaza in statia de epurare.
meninerea presiunii de maxim 2,5 bari pe reteaua de apa care asigura sistemul de rcire a rezervoarelor; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; rezervoarele sunt executate din otel special, cu rezilienta, otel R52 rezistent la conditiile de temperatura din vase; trasseele de vehiculare sunt executate din oteluri speciale, cu rezilienta, rezistente la condirtiile de temperatura;
315
SC VIROMET SA
supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, pe circuitul de azot comprimat cu care se asigura transvazarea amoniacului lichefiat care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de amoniac, efectuarea probelor de presiune i etaneitate presiunea la verificare este .de maxim 24 bari . Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete. armturi duble , de siguran; indicatoare nivel ; rezervor de siguran; parasolar pe fiecare rezervor, sistem de stropire cu apa de racire; cuve de retenie; paratonieri dimensionati, calibrati si supusi verificarii tehnice periodice PRAM;
316
SC VIROMET SA
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
317
SC VIROMET SA
Accidentul 33

Substant a implicata 2 Amoniac ERPG-3 : 750 ppm 2600 m ERPG 2: 150 ppm 4500 m 4 5 Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 ERPG 1: 25 ppm 8100 m
Nr. Crt.
33
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT -CPr RASINI Situatie catastrofala. Explozia unui rezervor de amoniac, avarierea grava a celorlalte rezervoare, eliberarea intregii cantitati de amoniac din parcul de rezervoare , dispersia norului format
Integral VIROMET, Exterior: comunitate Sumerna; SRM II VICTORIA
Exterior: Or. Victoria, Vistisoara,,
Exterior: Ucea de Sus, Corbi, Arpasu de Sus, Dragus.
PIROCHIM, SPAROMEX, FLUOROPOLIMERI, POLLUX; PUROLITE; TRANSCHIM; Sectie Pompieri Victoria, Statie 20 kV Cca 1000 persoane
10000 pers
9000 pers
IDLH: 300 ppm (228 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 30mg/m (40ppm) ; Sursa directa Total substanta eliminata: 181.437kg; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 7,6 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaussiana.
318
SC VIROMET SA
- Zona 1 - zona letala , pana la 2600m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care / in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 4500 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 8100 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarea ERPG -3 si ERPG -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Toate cele trei zone depasesc limita amplasamentului SC VIROMET SA. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea temporara cu gaze de ardere - dioxid de carbon si masiv vapori de amoniac. efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Depozitul contine sase rezervoare orizontale avand fiecare o capacitate de 100 m3. Cinci rezervoare sunt amplasate intr-o cuva din beton armat avand suprafata de 540 m2 si un volum de 400 m3. Al saselea rezervor are destinatia de rezervor de avarie fiind utilizat doar in caz de necesitate, pentru transvazari. Cuva in care este amplasat acest rezervor are o suprafata de 120 m2 si un volum de 170 m3. Cele doua cuve
319
SC VIROMET SA
sunt amplasate una in imediata vecinatate a celeilalte. Cuvele sunt racordate la canalizarea anorganica, ce deverseaza in statia de epurare.
meninerea presiunii de maxim 2,5 bari pe circuitul de apa care deserveste sistemul de rcire a rezervoarelor; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; rezervoarele sunt executate din otel special, cu rezilienta, otel R52 rezistent la conditiile de temperatura din vase; trasseele de vehiculare sunt executate din oteluri speciale, cu rezilienta, rezistente la condirtiile de temperatura; supape de siguran, calibrate la presiunea de 16 bari, pe circuitul de azot comprimat cu care se asigura transvazarea amoniacului lichefiat care se vor deschide n cazul depirii presiunii de funcionare, verificare periodic i calibrarea supapelor de siguran. Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea tehnic periodic a rezervoarelor de amoniac, efectuarea probelor de presiune i etaneitate presiunea la verificare este .de maxim 24 bari. Verificarea se face sub control ISCIR; verificarea i nlocuirea dup caz a echipamentelor rezervorului: garnituri, robinete. armturi duble , de siguran; indicatoare nivel ; rezervor de siguran; parasolar pe fiecare rezervor, sistem de stropire cu apa de racire; cuve de retenie; paratonieri dimensionati, calibrati si supusi verificarii tehnice periodice PRAM;
Se procedeaz la transvazarea amoniacului rezidual n rezervorul de siguran.
320
SC VIROMET SA
Se vor lua masuri pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica, se vor elimina toate sursele de aprindere ( suprafete incalzite cu energie termica, igri , aparate electrice etc.). Se acioneaz cu jeturi puternice de ap asupra rezervorului pentru stingerea incendiului i dizolvarea gheii amoniacale formate.
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
321
SC VIROMET SA
XII. INSTALATIA DE FORMALDEHIDA
a.
Locuri posibile de avarii:
a ) VIROMET dispune de 5 instalatii de producere a formaldehidei : FII, FII bis, F III, FIV, FV. Instalatiile sunt amplasate in aceasi zona tinand de CPr Rasini. Instalatiile FII si F II bis sunt construite pe aceeasi platforma. De asemenea instalatiile FIII si F IV utilizeaza acelasi amplasament.
b) Utilaje unde se poate produce avaria, parametrii care controleaza procesul:
Evaporatorul: cilindric orizontal, prevazut cu schimbator de caldura tip baioneta, umplut cu inele Rasching; = 2600 mm, L = 1800 mm, v = 30,6 m3. Evaporarea metanolului in amestec cu aerul se face la o temperatura de 42 52 0C in scopul asigurarii unei concentratii de minim 36% metanol care reprezinta limita superioara de explozie.
322
SC VIROMET SA
Reactorul ; vas cilindric vertical din inox, la partea superioara recipient cu fereastra de absorbtie. Partea inferioara schimbator de caldura multitubular. Catalizatorul de argint este asezat la partea superioara a placii tubulare pe site de cupru; Dimensiuni;
F II, FIII, FIV: = 1280 mm; L = 6 x 400mm, S = 160 m2; F Iibis, F V : = 2000 mm, L = 7530 mm, S = 345 m2;
Temperatura de reactie este de circa 550 0C, dupa iesirea din stratul de catalizator gazele de reactie se racesc brusc la 100 127 0C in scopul impedicarii descompunerii produsului de reactie.
Coloana de distilare: cilindrica, verticala, talere prevazute cu clopotei, executata din inox, = 2600 mm, H = 24,33m; V = 53,1 m3. Se realizeaza distilarea excesului de metanol din formaldehida produs finit. Temperatura la varful coloanei este de cca 60 0C iar in blaz de aproximativ 80 0C. Distilarea se face sub un vacuum de cca 6 mCA. Metanolul astfel recuperat se recircula in proces la evaporare.
Cauze posibile de producere a avariei : cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, eroare umana de operare, dereglari ale aparaturii de masura si control
Tipul avariei posibile:
Evaporator: explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru ( temperatura, presiune ) Reactor: evacuare de gaze toxice fierbinti ( amestec de vapori de formaldehida, metanol, apa, CO, CO2, H2 , etc ) in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului, la inbinarile prin flanse, etc Coloana de distilare: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale coloanelor, evacuare de formaldehida la partea inferioara a coloanei sau pe la blaz cu poluarea zonei datorita raspandirii baltii de formaldehida formate; raspandirea norului toxic de vapori de metanol si incendiul norului format urmare a evacuarii
323
SC VIROMET SA
de metanol vapori la partea superioara a coloanei de distilare datorita aparitiei de neetanseitati la garniturile capacului, racordurilor sau deteriorarii coloanei datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru, incendiul norului format..
Accidentul 34
Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4 TEEL-3 : 25 ppm 246 m TEEL 1,2: 10 ppm 484 m 5 Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie
Nr. Crt.
0 Formaldehida
34
DEPOZIT DE FORMALDEHIDA , CPr RASINI Avarierea unui rezervor
de formaldehida, eliberarea unei
cantitati, formarea unei balti in
cuva de retentie, evaporarea baltii,
dispersia norului toxic Integral CPr Rasini, Garaj auto, Statie pilot Cercetari INTERIOR :, Depozit/rampa oleum, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ), Atelier Central, Bobinaj, Sector Edile, NG 1000, Estervi, Cladiri in conservare : NC, Acid azotic, Acid sulfuric, DVB, Copolimer I EXTERIOR: PIROCHIM Maxim: 100 persoane
Maxim: 120 pers;
324
SC VIROMET SA
3
(2ppm) ;
IDLH: 20 ppm (27 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 3 mg/m Sursa: balta care se evapora Total substanta eliminata: 332 kg; Rata de emisie: 5,55 kg/min; 2 3 Dimensiunile baltii : suprafata 210 m , volumul 260 m ; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
- Zona 1 - zona letala , pana la 246 m de la locul emisiei(corespunzator valorii TEEL - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de 15 min. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 484 m de la locul emisiei (corespunzator valorii TEEL -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de 15 min . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 484 m de la locul emisiei (corespunzator valorii TEEL -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de 15 min fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Softul indica aceeasi valoare pentru TEEL 2 si TEEL 1. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarea TEEL -3 si TEEL -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) este mai mica decat valoarea de valoarea TEEL -1. In aceste conditii limita TEEL -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zona 1 nu depaseste limita amplasamentului SC VIROMET SA, iar zona a 2-a afecteaza amplasamentul SC PIROCHIM SA. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
325
SC VIROMET SA
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu formaldehida efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Rezervoarele sunt amplasate intr-o cuva de retentie avand suprafata de 210 m2 si un volum de 260 m3. Cuva este legata la canalizarea organica, ventilul de legatura este normal inchis, deschiderea se face in cazul necesitatii evacuarii apei pluviale din cuva.
rezervoarele sunt amplasate in cuve de retentie prevazute cu racord cu robinet normal inchis; rezervoarele sunt dotate cu indicatoare de nivel; rezervoarele sunt izolate termic si dotate cu serpentine exterioare de incalzire ; zona este protejata cu paratoneri;
Se indeprteaz orice surs de foc sau scntei
Se acioneaz pentru transvazarea coninutului de formaldehid din rezervorul avariat n cel de rezenv
Pentru diluia substanei deversate se utilizeaz ap, apele de splare fiind colectate i evacuate dirijat, prin
canalizarea organic la staia de epurare
326
SC VIROMET SA
Msuri imediate
Accidentul 35
327
SC VIROMET SA
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 ERPG 1: 200 ppm 516 m
Nr. Crt. 2 Metanol ERPG-3 : 5000 ppm 63 m ERPG 2: 1000 ppm 188 m 4 5
35
INSTALATIA DE
FORMALDEHIDA
Depasirea parametrilor de functionare a coloanei de distilare, deschiderea supapei de siguranta, evacuarea momentana a unei cantitati de vapori de metanol, dispersia toxica. Instalatii platforma CPr Rasini Statie pilot Cercetari, Garaj auto, Cladiri in conservare sector NC
Interior VIROMET:, Cladiri in conservare sector NC, Atelier Central, Atel AMA, Magazia Centrala, Bobinaj, NG 1000, ESTERVI, depozit amoniac, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1; Exterior : PIROCHIM
Maxim 30 persoane Maxim 70 persoane,
Maxim: 70 persoane
IDLH: 6000 ppm (4200 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 300mg/m Sursa directa Total substanta eliminata: 50 kg; Durata emisiei :1min;
(428 ppm) ;
328
SC VIROMET SA
0
Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
- Zona 1 - zona letala , pana la 63 m de la locul emisiei(corespunzator valorii ERPG - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 188 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 516 m de la locul emisiei (corespunzator valorii ERPG -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de o ora fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla peste valoarea ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 i ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zonele depasesc amplasamentul societatii numai pentru zona a treia. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu metanol (COV) efecte asupra apei :posibilitatea impurificarii apei din canalizri. Se mentioneaza faptul ca zona acestor instalatii este racordata la canalizarea organica, in aceasta situatie apele poluate fiind purificate in Statia de epurare. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor
329
SC VIROMET SA
utilajele, traseele sunt executate din materiale rezistente la mediul de lucru ( oteluri inoxidabile ); circuitele electrice, aparatura, iluminatul sunt in constructie antiex; parametrii tehnologici sunt strict controlati si reglati automat de la un tablou de comanda; zona este protejata cu paratoneri;
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare. Controlul tehnic al utilajelor, conductelor i echipamentelor de automatizare fi putem mpri n: controlul efectuat n timpul funcionarii instalaiei; controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK; n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare va efectua orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi imediat comunicata sefului de tura si trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore 2 stingatoare tip P 6; 1 stingtor tip P 50; 4 hidrani exteriori; g. Msuri de protecie i intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident
Msuri imediate
330
SC VIROMET SA
Accidentul 36
Nr. Crt. 2 Formaldehida TEEL-3 : 25 ppm 487 m TEEL 1,2: 10 985 m ppm 4 5
36
INSTALATIA DE FORMALDEHIDA Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, dispersia toxica
Interior
Integral CPr Rasini, Statie pilot Cercetari, Garaj auto, Cladiri in conservare sector NC, Atelier Central, Atel AMA, Bobinaj, NG 1000, ESTERVI, depozit amoniac, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ) Maxim: 155 persoane
VIROMET:
Interior VIROMET Magazia Centrala, Dispensar , Depozit metanol R 5000, Depozit oleum, depozit fenol, CPr Metanol Exterior : PIROCHIM
Maxim: 100 persoane
331
SC VIROMET SA
3
IDLH: 20 ppm (27 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 3 mg/m (2ppm) ; Sursa: scurgere formaldehida printr-o fisura, dintr-un rezervor cilindric vertical Total substanta eliminata: 790 kg; Rata de emisie: 18,7 kg/min; Durata emisiei :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate C, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie model gaussian.
Efectele accidentului- dispersia toxica a formaldehidei
- Zona 1 - zona letala , pana la 487 m de la locul emisiei(corespunzator valorii TEEL - 3):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de 15 min. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 985 m de la locul emisiei (corespunzator valorii TEEL -2): domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de 15 min . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 985 m de la locul emisiei (corespunzator valorii TEEL -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de 15 min fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Softul indica aceeasi valoare pentru TEEL 2 si TEEL 1. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarea TEEL -3 si TEEL -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) este mai mica decat valoarea de valoarea TEEL -1. In aceste conditii limita TEEL -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Zona 1 nu depaseste limita amplasamentului SC VIROMET SA, iar zona a 2-a afecteaza amplasamentul SC PIROCHIM SA: Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc. Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu formaldehida
efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. In cazul in care apar scurgeri de solutie de formaldehida lichida, acestea sunt dirijate de pe platforma pe care sunt amplasate coloanele spre rigolele aflate la mica distanta pe
332
SC VIROMET SA
platforma, fiind preluate la canalizarea organica de unde ajung la Statia de epurare. In situatia in care pierderile de formaldehida sunt mari, pentru protectia masei biologice de la faza de aerare a Statiei de epurare se pot transfera apele primite pe canalizarea organica in bazine de rezerva, de unde ulterior se pot doza la faza biologica. e. Descrierea parametrilor tehnici i a echipamentului utilizat pentru sigurana instalaiilor
Pentru prevenirea evenimentului aparatura de automatizare si control asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta.
Instalatia este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu conditiile tehnologice si de exploatare.
Platformele pe care sunt amplasate instalatiile de producere a formaldehidei sunt protejata cu paratoneri dimensionati in concordanta cu necesitatile zonei de protectie.
Paratonerii, instalatiile de pamantare, circuitele electrice, de automatizare, aparatura, utilajele, traseele tehnologice se afla sub control strict PRAM, fiind testate periodic conform prevederilor normativelor in vigoare.
333
SC VIROMET SA
Msuri imediate
Accidentul 37

Zona 3 zona galben Zona de atentie 5 5 kW/m 115 m
2
Nr. Crt. 2 Formaldehida 10 kW/m 80 m

2
Descrierea evenimentului;obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata Substanta implicata 4
6 2kW/m 182 m
2
37
INSTALATIA DE
FORMALDEHIDA
Avarie evaporator prin scaderea Obiective, localitati afectate
Integral platforma CPr Rasini, cladiri in conservare sector NC Maxim: 80 persoane
Integral Garaj auto, Cladiri in conservare sector NC Maxim: 20 persoane
334
SC VIROMET SA
Sursa: Explansiunea lichidului inflamabil (BLEVE) Masa in rezervor: 0,82 t; Diametrul fire ball: 53m, durata 5 sec; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s. Pericol modelat: Radiatia termica fireball.
Efectele accidentului expansiunea formaldehidei, incendiului norului format si a baltii formate (BLEVE)
- Zona 1, pana la 80 m de la diametrul sferei de foc (53m) , zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 115m de la diametrul sferei de foc (53m), in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. Zona 3, pana la 182 m de la diametrul sferei de foc (53m): provoaca dureri la o expunere de 60 secunde.
Efectele accidentului se limiteaza la amplasamentul SC VIROMET SA
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu gaze de arder COV;
efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. In cazul in care apar scurgeri de solutie formaldehida lichida, acestea sunt dirijate de pe platforma pe care sunt amplasate instalatiile spre rigolele aflate la mica distanta, fiind preluate la canalizarea organica de unde ajung la Statia de epurare. In situatia in care pierderile de formaldehida sunt mari, pentru protectia masei biologice de la faza de aerare a Statiei de epurare se pot transfera apele primite pe canalizarea organica in bazine de rezerva, de unde ulterior se pot doza la faza biologica.
335
SC VIROMET SA
Pentru prevenirea evenimentului aparatura de automatizare si control asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta.
Instalatia este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu conditiile tehnologice si de exploatare.
Platformele pe care sunt amplasate instalatiile de producere a formaldehidei sunt protejata cu paratoneri dimensionati in concordanta cu necesitatile zonei de protectie.
Paratonerii, instalatiile de pamantare, circuitele electrice, de automatizare, aparatura, utilajele, traseele tehnologice se afla sub control strict PRAM, fiind testate periodic conform prevederilor normativelor in vigoare.
Pentru a elimina orice sursa de aprindere , intre evaporator si reactor a fost prevazut un opritor de flacari iar tot fluxul tehnologic se desfasoara sub vacuum, pompa de vacuum fiind amplasata tehnologic dupa fazele de absorbtie astfel asigurandu-se circulatia gazelor dinspre evaporator spre reactor. Parametrii; presiune, temperatura si nivel lichid in evaporator sunt strict controlati cu aparatura de automatizare si control de mare fiabilitate. Pentru eliminarea acumularilor electrostatice, utilajele metalice sunt legate la pamantare, verificarea PRAM a continuitatilor facandu-se in regim strict reglementat;
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor major
Pentru siguranta instalatiilor au fost prevazute urmatoarele tipuri de blocaje in exploatare:
Blocaje cu oprirea suflantei: Blocaj pe temperatura minima a amestecului de reactie; Blocaj pe debit minim metanol recirculat; Blocaj pe temperatura maxima de reactie
Blocaje cu oprirea pompei de vacuum:
336
SC VIROMET SA
Msuri imediate
337
SC VIROMET SA
XIII. DEPOZIT DE PRECONDENDAT UF- 80 CPr RASINI
1. Locuri posibile de avarii: 3 rezervoare din otel pentru depozitare produs PRECONDENSAT UF 80 avand fiecare o capacitate de depozitare de 400 m3 (1500 t in total). Rezervoarele sunt amplasate pe o platforma betonata. Distanta dintre mantalele rezervoarelor 2,5 m. Nu beneficiaza de cuva de retentie. In apropiere exista canalizarea organica.
2. Cauze posibile de producere a avariei : cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, eroare umana de operare. 3. Tipul avariei posibile: evacuare de precondensat datorata unor neetanseitati ale traseelor i rezervoarelor. Compozitia produsului: formaldehida + uree partial condensate si evaporate, permite evitarea reactiilor de polimerizare a formaldehidei si transportul si depozitarea in timp indelungat Acest produs constituie in principal materiea prima pentru obtinerea rasinilor ureoformaldehidice.
Accidentul 38
338
SC VIROMET SA
Zona 1 - Zona rosie Zona cu risc de mortalitate ridicata 4 5 6 Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile Zona 3 zona galben Zona de atentie
Nr. Crt.
0 Precond ensat TEEL-3 : 25 ppm 861 m TEEL 1,2: 10 ppm 1800m
38
DEPOZIT
PRECONDENSAT UF - 80
Avarierea unui rezervor de Precondensat UF 80, eliberarea unei cantitati de produs, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica VIROMET: Palat Administrattiv, Statie CFU; Zona 5 cladiri, Statie 110 kV, Poarta principala acces, Mase plastice, Statie epurare EXTERN : PIROCHIM, PUROLITE, SPAROMEX
VIROMET: CPr Rasini, CPr Metanol, rampe metanol, Depozit R 5000, Depozit oleum, Ateliere Central, AMA, Edile, Garaj auto, CET, NG 1000, ESTERVI, Sector in conservare NC, Magazie Centrala, Depozit amoniac, EXTERN : PIROCHIM Maxim: 300 persoane
Maxim 300 persoane

3
IDLH: 20 ppm (27 mg/m ) ; concentratia admisibila de varf a substantei toxice in atmosfera zonelor de munca: 3 mg/m Sursa: pierderi printr-o conducta cu diametrul de 8 cm; Total substanta eliminata: 1771 kg; Rata de emisie: 50,4 kg/min; Diametrul baltii : 57 m; Durata emisiei :1h;
(2ppm) ;
339
SC VIROMET SA
0
Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: dispersie gaze grele.
- Zona 1 - zona letala , pana la 861 m de la locul emisiei ( corespunzator valorii TEEL - 3 ):domeniul concentratiei de la care in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de 15 min. - Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 1800 m de la locul emisiei ( corespunzator valorii TEEL -2 ): domeniul concentratiei de la care / in care indivizii expusi pot experimenta sau dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate , sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de 15 min . - Zona 3 - zona de atentie , pana la 1800m de la locul emisiei (corespunzator valorii TEEL -1):domeniul concentratiei de la care care indivizii se pot expune timp de 15 min fara a experimenta efecte adverse asupra sanatatii, sau perceperea clar definita a mirosurilor. Softul indica aceeasi valoare pentru TEEL 2 si TEEL 1. Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre valoarea TEEL -3 si TEEL -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in zona de munca(ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca) este mai mica decat valoarea de valoarea TEEL -1. In aceste conditii limita TEEL -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului. Ambele zone depasesc amplasamentul SC VIROMET SA, fiind afectate SC PIROCHIM SA in primul caz si PIROCHIM si SC PUROLITE SRL in al doila caz. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. In zona Victoria directiile predominante ale vantului sunt dinspre NW spre SE si dinspre V spre E. Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.
Efecte asupra mediului . Nu
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu formaldehida; efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Rezervoarele sunt amplasate pe o platforma betonata. beneficiaza de cuva de retentie. In apropiere exista canalizarea organica.
340
SC VIROMET SA
rezervoarele sunt dotate cu indicatoare de nivel; rezervoarele sunt izolate termic si dotate cu sistem de racire ; zona este protejata cu paratoneri;
n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare efetueaza orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi imediat semnalata sefului de tura si este trecuta n registrul de parametri si n raportul de lucru.
Se acioneaz pentru transvazarea coninutului de precondensat din rezervorul avariat n alt vas cu disponibil de
spatiu de depozitare;
Pentru diluia substanei deversate se utilizeaz jeturi ap, apele de splare fiind colectate i evacuate dirijat,
prin canalizarea organic la staia de epurare
341
SC VIROMET SA
Msuri imediate
XIV. DEPOZITUL METILAL, CPr RASINI
a.
Locuri posibile de avarii:
Depozitul de metilal este situat la est de Instalatia Formol V si este format dintr-un rezervor de 60 m3 si un rezervor de 28 m3. Rezervoarele sunt amplasate intr-o cuva din beton cu suprafata de 70 m2 si volumul de 70 m3. Circuitele de vehiculare a metilalului au diametrul D = 40 mm. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in situatia necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare a metilalului, acesta poate di recuperat din cuva prin pompare, putand fi reconditionat prin distilare. Apele de spalare se trimit la canalizarea organica si de acolo la statia de epurare.
342
SC VIROMET SA
b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , lucrul cu foc deschis, fulger, descarcari electrostatice, cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana la operare. . c. Tipul avariei posibile: avariere rezervor, incendiu , explozie
Accidentul 39

2
Nr. Crt.
Zona 2 Zona portocalie Zona cu leziuni ireversibile 5 5 kW/m 22 m

2
0 Metilal
6 2kW/m 34 m
2
39
DEPOZIT METILAL
Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, incendiul baltii, aria de inflamabilitate, explozia norului format Instalatiei: Metilal, Formol V
Maxim 5 persoane
Sursa: balta care arde; Total substanta arsa: 14.295 kg;
343
SC VIROMET SA
Rata de ardere: 238 kg/min; 2 3 Dimensiunile baltii : suprafata 70m , volumul 70 m ; Durata incendiului :1h; 0 Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s; Pericolul modelat: Radiatia termica pool fire.
Efectele accidentului - Zona 1, pana la 15 m de la limita baltii , zona in care radiatia termica atinge 10 kW/m2: 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru o expunere de 10 secunde. Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara 12,5 kW/m2. - Zona 2, pana la 22 m de la limita baltii, in care radiatia termica atinge 5 kW/m2: este radiatia maxima care poate fi tolerata de om la o expunere de scurta durata; arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. 2 Zona 3, pana la 34 m de la limita baltii, in care radiatia termica atinge valoarea de 2 kW/m : provoaca dureri la o expunere de 60 secunde. Efectele accidentului se limiteaza la amplasamentul SC VIROMET SA
Efecte asupra mediului efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere ( COV ); efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Rezervoarele sunt amplasate intr-o cuva din beton cu suprafata de 70 m2 si volumul de 70 m3. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in situatia necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare a metilalului, acesta poate fi recuperat din cuva de pompare, putand fi reconditionat prin distilare.Apele de spalare se trimit la canalizarea organica si de acolo la statia de epurare.
rezervoarele sunt dotate cu indicatoare de nivel; rezervoarel sunt prevazute cu perna de azot, site kitto, rezervoarele sunt prevazute cu instalatie de stropire cu apa pentru racire in timpul verii;
344
SC VIROMET SA
rezervoarele sunt izolate termic si dotate cu sistem de racire ; zona este protejata cu paratoneri;
n timpul funcionarii instalatie, personalul de exploatare efetueaza orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalaiei va fi imediat comunicata sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri sau n raportul de lucru.
Se acioneaz pentru transvazarea coninutului de metilal in alt rezervor,
metilalul deversat in cuva se recupereaza prin pompare si redistilare;
Pentru diluia substanei reziduale din cuva se utilizeaz ap, apele de splare fiind colectate i evacuate dirijat,
prin canalizarea organic la staia de epurare
Echipele de intervenie intern vor fi echipate corespunzator si vor utiliza mijloacele de intervenie din dotare.
345
SC VIROMET SA
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
346
SC VIROMET SA
Accidentul 40
Nr. Crt. 2 Metilal 96 ppm - 60% din limita inferioara de explozie 18 m 4 5
Zona 3 zona galben Zona de atentie 6 16 ppm- 10% din limita inferioara de explozie 50 m
40
DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, aria de inflamabilitate, explozia norului format -
1 psi (0,068 bar) 34 m
3,5 psi (0,24bar) 14 m Instalatiei: Metilal, Formol V
Maxim : 5 persoane
Sursa: sursa directa Substanta emisa: 2.172kg; Rata de emisie: 36,2 kg/min ; Durata emisiei : 1h; Modelare pericol: Aria de inflamabilitate a norului de vapori; Suprapresiunea norului de vapori; Tip de aprindere: scanteie sau flacara.
347
SC VIROMET SA
0
Conditii atmosferice: temperatura aerului 20 C, Clasa de stabilitate F, viteza vantului 2 m/s.
Efectele accidentului - aria de inflamabilitate, suprapresiunea creata de explozia norului de metilal
Sub valoarea limitei inferioare de explozie, amestecul metilal - aer nu are suficienta substanta inflamabila pentru a arde. Zona 1 se intinde pe o distanta de18 m. In aceasta zona suprapresiunea exploziei atinge 3,5 psi (0,24 bar) la o distanta de 14 m, avand ca efecte: distrugeri medii la cladiri din beton armat si caramida si la constructiile metalice; personalul poate suferi traumatisme usoare, contuzii, tiuitul urechilor. Zona nu depaseste limitele instalaiei. Zona 2 se intinde pana la 50 m. In acest domeniu suprapresiunea exploziei norului de vapori nu depaseste valoarea de 1 psi (0,068 bar), pana la distanta de 34 m de la locul producerii, efectele limitandu-se la: zgomot puternic, geamuri sparte, avarii neinsemnate la constructiile metalice. Personalul poate fi afectat de cioburile geamurilor sparte. Zona cupride si instalatia invecinata Formol V.
efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu produse de ardere: COV efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri.
Rezervoarele sunt amplasate intr-o cuva din beton cu suprafata de 70 m2 si volumul de 70 m3. Cuva este prevazuta cu racord de evacuare la canalizarea organica. Racordul este prevazut cu robinet care se deschide numai in situatia necesitatii evacuarii apelor pluviale. In restul timpului este inchis. In caz de deversare a metilalului, acesta poate fi recuperat din cuva de pompare, putand fi reconditionat prin distilare. Apele de spalare se trimit la canalizarea organica si de acolo la statia de epurare.
rezervoarele sunt dotate cu indicatoare de nivel; rezervoarele sunt izolate termic si dotate cu sistem de racire prin pulverizare de apa ; rezervoarele sunt prevazute cu perna de azot si dotate cu site kitto;
348
SC VIROMET SA
zona este protejata cu paratoneri;
n timpul funcionarii instalatiei, personalul de exploatare efetueaza orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul viznd integritatea, etaneitatea, modul de funcionare. Orice defeciune sau abatere de la funcionarea normala a instalatiei este imediat adusa la cunostinta sefului de tura si va fi trecuta n registrul de parametri si n raportul de lucru.
Se acioneaz pentru transvazarea coninutului de metilal din rezervorul avariat n cel de rezenv
Echipele de intervenie intern vor fi echipate corespunzator si vor utiliza mijloacele de intervenie din dotare.
349
SC VIROMET SA
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
Actiuni pe termen lung pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate conform punctului 9.3.2. din Planul de urgenta interna. DEPOZITARE FENOL - CPr RASINI
XV. RAMPA DESCARCARE CISTERNE FENOL
a. Locuri posibile de avarii: cisterna de fenol din Rampa si rezervoare de fenol din depozit - Sectia RASINI
b. Cauze posibile de producere a avariei : atac din aer , diversiune /sabotaj , cutremur de
350
SC VIROMET SA
pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie , neetanseitati, fuga cisternei, eroare de operare;
c. Tipul avariei posibile: evacuare de fenol datorita unor neetanseitati la cistene, traseul de vehiculare sau rezervoare,
d. Descrierea evenimentelor
Scurgeri de fenol la rampa si rezervoare Cauzele pot fi: deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de incarcare/descarcare, ruperea conexiuniir prin smulgere datorita neasigurarii cisternei sau a unor manevre gresite, deteriorarea garniturilor si a armaturilor, fisuri la cisterna datorita coroziunii, actiunea unor persoane neautorizate. Scurgerile minore prin neetanseitati la cuplare au o probabilitate medie, dar scurgerile majore au o probabilitate redusa. Pierderile de fenol sunt usor recuperabile datorita solidificarii acestuia la temperatura mediului ambiant. Recuperarea se face prin lopatare. Operatiunea prezinta pericol deosebit, stropirile pot genera rani foarte periculoase, din acest motiv personalul care actioneaza va fi strict monitorizat si echipat. In situatia contactului fenolului cu apa se genereaza ape fenolice. Zona in care se lucreaza cu fenol este strict indiguita, platformele indiguite sunt prevazute cu base de colectare a apelor fenolice. In base sunt pozate pompe submersibile cu pornire automata in functie de nivelul din basa. Apele fenolice astfel recuperate sunt pompate in rezervoare destinate acestui scop de unde sunt preluate in cisterne de cale ferata cu ajutorul carora sunt transportate la Statia de epurare, unde se descarca in rezervoare de unde se dozeaza la faza biologica de degradare. Cuva rezervoarelor de fenol are o suprafata de 75 m2 si un volum de 70 m3. Depozitul contine doua rezervoare verticale avand fiecare un volum de 25 m3 (D = 3,0 m, H = 3,5 m). Circuitele de vehiculare sunt de tip teava in teava, diametrul exterior este de 80 mm, teava interioara are 50 mm, in spatiul exterior circula abur de incalzire, prin teava interioara circula fenol lichid.
351
SC VIROMET SA
Accidentul 41,42
Nr. Crt.
Descrierea evenimentului
Substanta implicata
Scenariul accidental Dispersie in mediu
Zona 2 Zona cu leziuni ireversibile zona indiguita cu base de colectare Cuva rezervoare, cu suprafata de 2 75 m si volumul 3 de 70 m
Zona 3 Zona de atentie
41
Fenol
42
RAMPA DE DESCARCARE CISTERNE FENOL Avarierea cisternei, emisie de fenol, solidificare fenol DEPOZIT FENOL Avariere rezervor, emisie fenol, solidificare fenol
Fenol
Dispersie in mediu
Efectele accidentului Pierderile de fenol sunt usor recuperabile datorita solidificarii acestuia la temperatura mediului ambiant. Recuperarea se face prin lopatare. Operatiunea prezinta pericol deosebit, stropirile pot genera rani foarte periculoase, din acest motiv personalul care actioneaza va fi strict monitorizat si echipat. In situatia contactului fenolului cu apa se genereaza ape fenolice. Cuva rezervoarelor de fenol are o suprafata de 75 m2 si un volum de 70 m3. Efectele accidentelor sunt localizate strict in zona in care au avut loc scurgerile accidentale.
Efecte asupra mediului efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizri. Zona in care se lucreaza cu fenol este strict indiguita, platformele indiguite sunt prevazute cu base de colectare a apelor fenolice. In base sunt pozate pompe submersibile cu pornire automata in functie de nivelul din basa. Apele fenolice astfel recuperate sunt pompate in rezervoare destinate acestui scop de unde
352
SC VIROMET SA
sunt preluate in cisterne de cale ferata cu ajutorul carora sunt transportate la Statia de epurare, unde se descarca intr-unul din cele doua rezervoare de 50 m3 de unde se dozeaza la faza biologica de degradare.
Rezervoarele care contin fenol sunt amplasate in cuve de beton, cuvele sunt acoperite impotriva ploii cu structura metalica usoara.
Cuvele sunt prevazute cu base in care s-au montat pompe aspirante a caror pornire este actionata automat in functie de nivelul lichidului din base. Apele cu continut de fenol astfel pompate sunt expediate la rezervoarele de stocare a apelor fenolice, Cuvele rezervoarelor nu au conexiune la reteaua de canalizare; Parcul de rezervoare este protejat cu copertina,
Rezervoarele pentru stocarea fenolului sunt izolate termic si sunt prevazute cu serpentine exterioare de incalzire; Rezervoarele sunt prevazute cu indicatoare de nivel si cu aparatura de indicare a temperaturii;
Descrierea echipamentuli instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore
Se procedeaz la transvazarea fenolului rezidual n spatiul liber din rezervorul vecin . Se vor lua masuri pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica, se vor elimina toate sursele de aprindere ( suprafete incalzite cu energie termica, igri , aparate electrice etc.). Se acioneaz cu gaze inerte si praf asupra rezervorului pentru stingerea incendiului Acestea sunt asigurate de dotarea proprie cu extinctoare in caz de inceputuri de incendii sau de masinile de interventie a Formatiei private PSI VIROMET.
353
SC VIROMET SA
f. Descrierea echipamentului instalat n obiectiv pentru limitarea consecinelor accidentelor majore - mijloace de stingere a incendiilor, pulverizator cu ap, echipament de intervenie, echip de pompieri SC VIROMET SA dispune de un Serviciu privat pentru situatii de urgenta. Serviciul dispune de personal profesionist pentru interventii in caz de incendii sau accidente la instalatiile de pe platforma. Dotarea tehnica cuprinde:
Un autotractor TAF,
Un multicar tip ARO
Msuri imediate
354
SC VIROMET SA
8. PREVENIREA SI PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR 8.1. Instalatii pentru producerea metanolului
La exploatarea instalatiilor tehnologice de producere a alcoolului metilic (instalatia de cracare a gazului metan, sinteza metanolului, distilarea metanolului, depozite si statii de incarcare), se vor respecta cu strictete instructiunile de lucru a fiecarei instalatii, tinandu-se cont ca avariile sau accidentele tehnice pot duce la incendii si explozii cu pierderi umane si materiale. Factorii determinanti sunt urmatorii: existenta unor cantitati mari de gaz metan, gaz de cracare cu un procent mare de H2 , metanol brut si metanol pur; caracteristicile metanolului in ceea ce priveste autoaprindera si arderea acestuia, precum si formarea, in anumite conditii de amestecuri explozive cu aerul; utilizarea de presiuni si temperaturi ridicate; folosirea focului deschis in instalatia de cracare a gazului metan si la cazanul auxiliar Kellogg; pericolul potential de avarii sau de neetanseitati pe care-l prezinta instalatiile; descarcarile electrice atmosferice, precum si electricitatea statica care pot constitui surse de explozii sau incendii. Oprirea si repararea, precum si reviziile tehnice ale instalatiilor si depozitelor, se executa doar in baza planurilor de reparatii intocmite pentru instalatie de catre sefii de sectie si aprobate de catre conducerea societatii. Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor tehnologice incomplete, neverificate, nereparate total si neaprobate conform normativelor in vigoare in timpul opririi instalatiilor pentru revizie si reparatie. Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor tehnologice fara functionarea instalatiei de interblocare la parametrii functionali, a conductelor de abur pentru stins incendii, precum si fara intreg inventarul pentru stins incendiul de pe platforma instalatiei respective, inclusiv instalatiile de alarmare si anuntare a incendiului. La aparatele si utilajele tehnologice fierbinti, nu se folosesc stingatoare cu spuma, cu dioxid de carbon; se va folosi pulberi cu gaz inert. Este interzisa stingerea cu apa, abur sau cu spuma chimica la aparatele si instalatiile electrice. In aceste cazuri se vor utiliza numai stingatoare cu dioxid de carbon sau pulberi si CO 2.
352
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Inundarea cu abur a spatiilor de deasupra arzatoarelor se va utiliza pentru protectia arzatoarelor, conductelor si instalatiilor din partea superioara a cuptorului de cracare. In timpul functionarii instalatiilor, trebuie controlat daca nu sunt scapari de gaze, vapori sau produse inflamabile lichide prin diferite defectiuni (fisuri, pori, coroziuni) sau prin neetanseitati la imbinari. Se va interveni imediat pentru remedierea defectiunilor respective, la nevoie trecandu-se la oprirea instalatiei tehnologice, pentru prevenirea incendiilor si exploziilor. In instalatiile in care se pot produce accidental scapari de gaze, vapori sau lichide combustibile datorita neetanseitatilor, defectiunilor si avariilor diferite, sunt obligatorii urmatoarele masuri: pentru manipularea vanelor, a robinetelor se vor folosi numai carlige din material neferos; personalul muncitor de exploatare nu va folosi incaltaminte cu potcoava, cuie de fier, blacheuri pentru evitarea producerii scanteilor; instalatiile electrice vor fi de tip antiexploziv; ele vor respecta Normele departamentale I.D. 17/1973 M.I.Ch. pentru instalatiile electrice in mediu cu pericol de explozie si incendiu; este interzisa folosirea sculelor care pot produce scantei; lucrarile cu foc pe platforma instalatiilor in functiune sau oprite pentru revizie se vor face numai pe baza unui permis de lucru cu foc si numai dupa luarea tuturor masurilor prevazute in permisul de lucru. imbracaminte si echipament de protectie corespunzatoare. La opririle normale, la cele de avarie, ca si la cele pentru revizia generala se va respecta strict planul stabilit pentru aceste lucrari, precum si instructiunile de oprire respective, acordandu-se o mare atentie evacuarii gazelor la facla, verificarii si repunerii in buna stare de functionare a instalatiilor de interblocare si alarmare a depasirii parametrilor interblocati. Fiecare instalatie tehnologica principala sau auxiliara trebuie sa aiba regulament de fabricatie corelat permanent cu orice modificare in instalatie sau in tehnologie, instructiuni de lucru si instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor actualizate. De asemenea, toate utilajele vor avea cartea tehnica intocmita de institutul de proiectare de specialitate in conformitate cu normele ISCIR in vigoare. In timpul reparatiilor capitale, se vor executa controale si masuratori pentru verificarea subtierii peretilor tevilor din cuptoare si a peretilor utilajelor si conductelor din instalatii, retele de conducte etc.(control nedistructiv ultrasonic). Pentru lucrarile ce prezinta pericol de incendiu si care se executa permanent in ateliere mecanice, ateliere electrice, ateliere A.M.A. si laboratoare etc., se vor respecta instructiunile specifice lucrarii si locului unde se executa.
353
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Inainte de punerea in functiune a unei instalatii tehnologice sau auxiliare, se vor verifica in mod obligatoriu: starea armaturilor de siguranta; starea aparatelor de masura si control; stare aparatelor de interblocare; starea instalatiilor, utilajelor si aparatelor de stins incendiu de pe platforma instalatiei; nivelul de azot pur in vasul de stocaj si al azotului de serviciu; verificarea faclei si a traseelor spre facla; aprinderea flacarii de veghe de la facla.
Instalatii de reformare a gazului metan

Inainte de punerea in functiune a instalatiei de cracare, se vor verifica urmatoarele: starea armaturilor de siguranta; starea aparatelor de masura si control; starea aparatelor de interblocare; starea de functionare a dispozitivelor si aparatelor de stins incendiu pe platforma instalatiei; Pentru evitarea exploziilor, se va preveni formare de amestecuri explozive de gaz metan in amestec cu aerul in aparate, conducte etc., prin suflare cu azot. Aprinderea arzatoarelor la instalatia de reformare a gazului metan nu este permisa pana ce nu se asigura: existenta circulatiei de gaz inert prin tuburile de cracare (pentru protejarea hibrizilor); vacuum corespunzator in focar; analiza in focar. Pentru evitarea exploziilor ce pot fi provocate de hidrogen in amestec cu aerul (limita de explozie: 4,1 75 %), partea de recuperare a caldurii din gazul cracat va fi suflat si inertizat cu azot. Suflarea se va face prin purjare la facla instalatiei. La pornirea instalatiei, este interzisa suflarea cu aer a conductelor de gaz metan, a aparatelor, conductelor de gaz de sinteza etc. Toata instalatia de cracare va fi pusa sub perna de azot la pornire. La oprirea instalatiei, aparatele si conductele care lucreaza cu gaze combustibile vor fi golite de continut prin purjare cu azot inainte de a se permite patrunderea aerului in echipamentul respectiv. La opririle normale sau de avarie, se va urmari si verifica inchiderea hidrogenului de injectie la deoxigenator pentru inlaturarea fenomenului de explozie si incendiu. Se interzice suntarea sau scoaterea din functiune a instalatiei de interblocare (in afara perioadelor de pornire), conform prevederilor instructiunilor de lucru.
354
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE In caz de incendiu, echipele pentru stingerea incendiului din schimb vor interveni cu mijloacele locale din dotare pentru prima interventie si vor anunta formatia civila de pompieri a societarii. Se vor aplica intocmai instructiunile de lucru, prevederile din regulamentul de fabricatie si, dupa caz, masurile din planul de aparare stabilite pentru incendiu. Instalatii de compresie sinteza metanolului In instalatia de sinteza, se vehiculeaza si se prelucreaza mari cantitati de gaz de sinteza care este inflamabil si exploziv. Fabricarea gazului de sinteza se face in instalatia de cracare a gazului metan in prezenta vaporilor de apa la temperatura de 800 - 830C si la presiune de 18 atm. Pentru asigurarea securitatii instalatiei si personalului, se vor respecta parametrii de baza pentru fiecare utilaj sau circuit tehnologic: presiune, temperatura, compozitia gazului de sinteza conform regulamentului de fabricatie. Pentru functionarea in siguranta a Instalatiei se vor respecta urmatoarele : Lucrarile cu foc deschis sunt interzise in apropierea instalatiei de sinteza a metanolului. Nu se permite functionarea instalatiei cu neetanseitati pe linia gazului sau a metanolului. Scurgerile accidentale de metanol vor fi diluate cu apa, pana la un continut sub 10 % metanol. Circulatia autovehiculelor si a mijloacelor de transport intern ce nu sunt in constructie antiex sau care nu sunt prevazute cu dispozitive antiexplozive este interzisa in zona instalatiei de sinteza. La lucrarile de revizii si reparatii, se vor utiliza numai scule antiscantei. Instalatia va fi dotata cu aparate detectoare fixe si portative pentru gaze explozive. Se vor amplasa in interiorul instalatiei, inclusiv in instalatiile de compresie, detectoare fixe pentru controlul permanent al oxidului de carbon in aer care, la depasirea unei valori de 30mg/m3, declanseaza o alarma speciala optica si acustica in hala de compresie sinteza. Esaparile gazelor din instalatie se fac la cosurile de evacuare prevazute cu cap de ardere, sisteme de inchidere hidraulica sau site moleculare. Partea inferioara a scheletului metalic de sustinere a utilajelor principale va fi protejata cu beton refractar. Inainte de pornirea compresoarelor, se va verifica uleiul de ungere, etansare si comanda (dupa caz), in conformitate cu instructiunile de exploatare ale masinii. La introducerea gazului in compresor, se purjeaza intreg traseul pana la compresor, apoi si compresorul ca atare, pentru inlaturarea total a oxigenului, precum si a eventualului condens format. Toate aparatele de masura si control si dispozitivele de siguranta ale compresoarelor vor fi in perfecta stare de functionare. Se vor respecta cu strictete parametrii de lucru ai compresoarelor in conformitate cu instructiunile de functionare ale firmei furnizoare si cu regulamentul de fabricatie pentru fiecare tip de compresor (rotativ sau cu piston).
355
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Utilajele vor fi legate la pamant, iar circuitele tehnologice vor fi prevazute la imbinari cu punti echipotentiale pentru asigurarea continuitatii descarcarii electricitatii statice. Instalatiile de alarmare, dispozitivele de interblocare, utilajele si materialele pentru stingerea incendiilor vor fi mentinute in permanenta in stare de functionare normala. In caz de incendiu, echipa de prima interventie pentru stingerea incendiilor va interveni cu mijloacele din dotare si va anunta formatia civila de pompieri a societatii. Interventia va fi operata in conformitate cu regulamentul de fabricatie, instructiunile de lucru, instructiunile de prevenire incendii. Pentru prima interventie, se vor folosi cu precadere stingatoarele cu pulbere Florex si dioxid de carbon. Pentru prevenirea extinderii incendiului, se vor alarma conducerile instalatiilor vecine zonei incendiate, pentru a lua masuri de autoaparare impotriva incendiului. Instalatii de distilare a metanolului Operarea instalatiei de distilare se va face conform instructiunilor de lucru si a regulamentului de fabricatie. Toate utilajele vor fi legate la pamant; de asemenea, toate imbinarile vor fi prevazute cu punti echipotentiale. Utilajele care sunt sub control ISCIR vor fi verificate si exploatate in conformitate cu prevederile ISCIR. Nu este permisa punerea in functiune a instalatiei fara verificarea amanuntita a acesteia in ceea ce priveste: starea utilajelor tehnologice; starea aparatelor de masura si control; starea etansarilor; asigurarea pernei de azot. Interventiile, reparatiile capitale, reviziile se vor executa dupa un plan intocmit in acest scop. Interventia la coloana de distilare se va face numai dupa inertizarea totala cu azot si spalare. Deschiderea manlocurilor se va face de sus in jos. Este interzisa desfacerea legaturilor de scurgere a sticlelor de nivel de la aparatele sub presiune care contin produsi inflamabili La opririle accidentale sau la oprirea alimentarii coloanei de distilare, se va inchide aburul din blaza de distilare pentru evitarea suprapresiunii. In cazul opririi procesului tehnologic, pentru a se impiedica patrunderea aerului in coloana de distilare, se va asigura si mentine o presiune de azot. Nu se admit scurgeri necontrolate de metanol care pot genera incendii. In zona in care au avut loc scurgeri de metanol, alcooli superiori etc., se va spala energic cu apa din abundenta. Conditionare Ambalare Temperatura metanolului pur, la iesirea din instalatia de distilare nu va depasi 39C (datorita volatilitatii ridicate a acestuia).
356
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Pentru evitarea acumularii de sarcini electrostatice prin vehicularea metanolului prin conducte, motorul pompei, rezervoarele etc. trebuie sa fie legate la pamant, iar rezistenta totala a dispozitivului sa nu depaseasca 4 ohmi. Flansele vor fi prevazute cu punti echipotentiale pentru scurgerea electricitatii statice. Nu se vor intercala portiuni de conducte din plastic sau cauciuc. Nu se admite depozitarea temporara in sectii, in instalatii, in utilaje improvizate a metanolului, ci numai in depozite special amenajate in acest scop. Este interzisa agitarea sau omogenizarea in rezervoare (sau alte vase) a metanolului prin amestecare sau agitare cu aer, gaze, abur. Omogenizarea se face numai prin recirculare. Lucrarile cu foc deschis sau fumatul nu sunt permise decat numai pe baza unui permis de lucru cu foc si luarea masurilor necesare de prevenise. Depozitarea Expeditia Depozitarea: Rezervoarele pentru metanol, produs finit sau intermediar, sunt amplasate in interiorul unui dig betonat sau de pamant care asigura volumul de captare echivalent cu capacitatea celui mai mare rezervor pentru cazul unor avarii cu pierderi de metanol. Conductele de intrare si iesire metanol in rezervoare trec pe deasupra digului de imprejmuire, iar in cazul exceptional al trecerii prin dig, se asigura o etanseitate corespunzatoare. Pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice si a apelor de racire, se va prevedea o canalizare in interiorul depozitului, care sa fie prevazuta cu un camin exterior incintei indiguite la care sa existe posibilitatea izolarii prin vana, in cazul avarii rezervoarelor. Rezervoarele sunt dotate cu parasolar, supape de respiratie, gaz inert si sunt prevazute cu site retinatoare de flacari tip Kitto. Fiecare rezervor este prevazut cu conducte deversoare de spuma chimica rezistente la alcool, pentru cazul aparitiei incendiului, legate de o statie fixa de generare spuma aflata in exteriorul depozitului. Rezervoarele sunt dotate cu instalatii de apa pentru racire. Rezervoarele si conductele aferente sunt legate la o centura de impamantare cu o rezistenta de maximum 4 ohmi. Zona rezervoarelor este ingradita cu un gard de sarma si poarta inchisa, pentru a nu permite accesul persoanelor straine in depozit. In zona rezervoarelor, se mentine ordine si curtenie, fiind interzisa depozitarea materialelor. Se vor pastra in perfecta stare de functionare mijloacele din dotare, pentru stingerea incendiilor. Operarea in depozit se va face conform instructiunilor de lucru elaborate. Se vor respecta parametrii prevazuti in instructiunile de lucru elaborate si aprobate. Realizarea unei etanseitati corespunzatoare a instalatiei este obligatorie. Eventualele neetanseitati se vor remedia imediat. In cazul unor scapari periculoase, se va izola traseul, iar utilajul respectiv se va remedia. Rezervoarele golite pentru reviziei curtenie vor fi spalate cu apa si vor fi izolate H&S ECO CONSULT 2008 357
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE prin blindarea tuturor conductelor de legatura, inainte de inceperea lucrarilor. Lucrarile de reparatie si de curtenie interioara se vor incepe numai dupa ce, din analiza gazelor recoltate din aceste rezervoare, rezulta ca nu mai contin componenti combustibili, iar continutul de O2 este mai mare de 20%. La punerea in functiune a unui rezervor, se verifica obligatoriu existenta si functionalitatea aparatelor de masura si control. In cazul in care deversarea metanolului in rezervoare se face pe la partea superioara, capatul conductei de umplere trebuie prelungit pana la cel mult 0,5 m de la baza rezervorului. Luarea probelor se va face numai printr-o scurgere lina, prin stuturi special amenajate. Se interzice cu desavarsire transportul si manipularea metanolului in ambalaje din materiale plastice. Se interzice accesul muncitorilor pe rezervoare, in timpul omogenizarii prin pompare. Rezervoarele sunt protejate contra descarcarilor electrice atmosferice, conform normelor in vigoare. Pe timp de furtuna, nu se vor face reparatii la supapele de respiratie si nu se vor deschide capacele de la gurile de vizitare ale rezervoarelor. La executia lucrarilor de intretinere, se vor folosi numai scule antiex. Statiile de pompare aferente depozitelor sunt amplasate in exteriorul bazinului de captare metanol. Pompele folosite pentru vehicularea metanolului sunt prevazute cu presetupe cu etansare mecanica, care sa evite scurgerea metanolului la presetupe. Motoarele pompelor vor fi realizate in constructie antiex si legate la pamant. Pe fiecare rezervor, se vor aplica, prin vopsire, semnele avertizoare, cat si cantitatile de substante de stingere. Pe caile de acces la depozit si in jurul sau se vor planta panouri avertizoare si semne avertizoare conform normativelor in vigoare. Expeditia: Metanolul se transporta in: cisterne C.F., autocisterne, butoaie metalice si alte ambalaje omologate conform ADR. Liniile pe care sunt garate la rampa vagoanele cisterna pentru transportul metanolului vor fi destinate exclusiv acestui scop. Vagoanele defecte nu vor fi folosite pentru transportul metanolului. Inainte de a se incepe incarcarea vagoanelor cisterna, se vor verifica toate armaturile si existenta garniturilor la capace si robineti. Pe timpul incarcarii sau descarcarii vagoanelor cisterna de metanol, acestea vor fi supravegheate si nu se va permite stationarea cu racordurile legate. Pentru a se evita aparitia scanteilor la utilizarea cisternelor de metanol, se vor utiliza numai locomotive fara focare. Vagoanele cisterna pentru metanol vor fi folosite numai in acest scop. De asemenea, nu se vor utiliza alte cisterne pentru transportul metanolului. Transvazarea metanolului cu ajutorul aerului este strict interzisa. H&S ECO CONSULT 2008 358
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Pentru iluminat, semnalizare, manevrarea vagoanelor cisterna se vor folosi numai lampi electrice antiexplozive. Este interzisa folosirea focului deschis pentru incalzire, dezghetari etc. Se interzice lovirea vagoanelor cisterna cu corpuri care produc scantei. Se interzice manevrarea pe rampa de incarcare a vagoanelor cisterna cu saboti supraincalziti. Deschiderea capacelor cisternelor se va face fara lovirea sau frecarea acestora. Masurarea nivelului de lichid din vagoanelor cisterna se va efectua cu dispozitive omologate si construite din metale neferoase. Pe timp de furtuna sau descarcari electrice, este interzisa incarcarea metanolului in cisterna sau descarcarea acestuia. Golirea cisternelor se va face numai la locurile fixate prin instructiunile de lucru sau regulamentul de fabricatie. Sunt interzise lucrarile de remediere a defectiunilor la vagoane in timpul incarcarii acestora sau daca sunt pline. Se interzice a se efectua orice fel de lucrare la instalatia de iluminat electric, in timpul incarcarilor sau descarcarilor de metanol; aceasta se va realiza numai atunci cand rampa este libera. Racordarea furtunurilor flexibile atat la vagoanele cisterna, cat si la gurile de descarcare se va face complet etans. Scurgerile provenite de la furtunele si armaturile defecte ale vagoanelor cisterna se vor colecta si recupera in vase metalice in conformitate cu instructiunile de lucru. Constructiile metalice, conductele si utilajele de la rampa metanol prin care se vehiculeaza metanol si in care se poate produce electricitate statica vor fi legate la reteaua de pamantare. Este interzisa incarcarea pe sus sub forma de jet a metanolului in cisterne. Cand incarcarea se face pe sus, capatul incarcatorului (a furtunului) trebuie sa fie prelungit pana la cel mult 0.3 m de la baza vagonului cisterna. Este interzis a se utiliza furtune de incarcare cu pori sau alte neetanseitati, datorita pericolului electricitatii statice. De asemenea, nu se utilizeaza guri de incarcare confectionate din material care produce scantei sau material care se incarca cu potential electrostatic mare, In cazul circulatiei metanolului prin ele (mase plastice). Sinele de cale ferata, precum si cisternele aflate la rampele de incarcare vor fi legate la pamant. Toate legaturile la pamant vor fi verificate conform I.D. 17 si PRAM PE - 116/1973. Izolatia conductelor de abur la rampa de incarcare metanol va fi completa si acoperita cu tabla, pentru a se evita imbibarea materialului izolant cu metanol. Platforma statiei de incarcare va fi mentinuta continuu curata (prin spalare cu apa sau asternere de nisip). Terenul inconjurator va fi mentinut in permanenta deblocat de diverse materiale si curatat de iarba uscata si alte materiale combustibile. Este interzisa tamponarea vagoanelor cisterna incarcate pe rampa de metanol sau pe liniile de garare. Locomotivele Diesel vor avea dispozitive parascantei la toba de esapament. Cisternele trebuie marcate conform RID cu semnele avertizoare prevazute. H&S ECO CONSULT 2008 359
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Pe caile de acces la rampa de incarcare, sunt plantate semne avertizoare cu inscriptia Rampa incarcare metanol si semnele avertizoare. Introducerea si scoaterea cisternelor de metanol la rampa de incarcare se va face prin interpunere unui vagon tampon intre locomotiva si cisternele de metanol. Mijloace PSI cu care este dotata instalatia. Instalatia Metanol IV este prevazuta cu urmatoarele mijloace de stins incendii: hidranti interiori hidranti exteriori instalatie fixa generatoare de spuma instalatie de inabusire cu abur posibilitate de folosire a azotului in toata instalatia stingatoare portabile stingatoare transportabile tunuri TRAS 3000
Dotarea cu mijloace de stins incendii pe faze de fabricatie. Instalatia de reformare gaz metan (reformer): 3 stingatoare tip P 6 (se gasesc la cota +21 m); la partea superioara este dotat cu instalatie de inabusire cu abur; exista posibilitatea de a introduce azot pur in tuburi (1000 m3/h); este prinsa in schema de interblocare a instalatiei (blocare automata pe intrarea gazului si expandarea acestuia); Utilaje aer liber: 4 stingatoare tip P 6 (se gasesc la casa pompe); posibilitatea folosirii apei si aburului de proces la toate nivelurile; pe partea de rasarit a instalatiei se pot folosi 2 hidranti exteriori (ajutaj 70 mm); Cazan Kellogg: 1 stingator tip P 6; Casa pompe: 1 stingator tip P 6; Hala compresie: 8 stingatoare tip P 6; 2 stingatoare tip P 50; 4 hidranti interiori (ajutaj 50 mm); 2 hidranti exteriori; posibilitatea folosirii azotului pur (1000 m3/h);
360
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Ventilatoare (K 102 si K 103): 1 stingator tip P 6; Compresoare aer AMC: 1 stingator tip P 6; Sinteza: 3 stingatoare tip P 6; folosirea azotului pur (1000 m3/h); posibilitatea folosirii hidrantilor de la celelalte faze invecinate;
Presinteza: stingator tip P 6; folosirea azotului pur (1000 m3/h); posibilitatea folosirii hidrantilor de la celelalte faze invecinate; Distilare: 5 stingatoare tip P 6; 1 stingator tip P 50; 3 hidranti exteriori; posibilitatea folosirii azotului pur; Depozit intermediar de metanol: 2 stingatoare tip P 6; 1 stingator tip P 50; 4 hidranti exteriori; instalatie fixa generatoare de spuma (dotata cu 5000 kg praf); fiecare rezervor (V 505 A,B si V501) este prevazut cu racire exterioara (stropire) cu apa pentru perioadele calde; posibilitatea folosirii azotului; Rampa incarcare metanol: 3 stingatoare tip P 6; rampa este dotata cu guri de stropire cu apa, 5 bucati (cate una pentru fiecare gura de incarcare), existand posibilitatea racordarii masinilor de pompieri la colector pentru stingere cu spuma chimica; Demineralizare: 1 stingator tip P 6; 1 stingator tip G 6; 2 hidranti interiori (se folosesc si pentru grupurile sociale); Turn racire: 1 stingator tip P 6; H&S ECO CONSULT 2008 361
SC VIROMET SA
Tablou comanda si aparatura AMC: 1 stingator tip P 6; 3 stingatoare tip G 6; Camera relee, holuri si atelier AMA: 4 stingatoare tip G 6; Statie 6 kV / 0,4 kV si statie transformatori: 2 stingatoare tip P 6; 1 stingator tip G 6; 1 stingator tip P 50; Statie 0,4 kV demineralizare: 1 stingator tip G 6; Acumulatori: 1 stingator tip G 6; Atelier mecanic sectie: 2 stingatoare tip P 6; Magazie sectie: stingatoare tip P 6; Laborator Metanol III: 1 stingator tip P 6; 1 stingator tip G 6; Laborator Metanol IV: 1 stingator tip P 6; 1 stingator tip G 6; Organizarea PSI si sarcinile echipelor de prima interventie. Organizarea PSI si sarcinile echipelor de prima interventie sunt prezentate detaliat in Instructiunile de lucru, SSM, PSI si protectia mediului pentru fiecare faza de fabricatie si in Organizarea autoapararii impotriva incendiilor in instalatia Metanol IV. Principalele etape privind stingerea incendiilor sunt: 1. Anuntarea si alarmarea. Operatorul in sectorul caruia apare un incendiu anunta imediat seful de echipa de la tabloul central cracare, care la randul lui anunta dispeceratul ( tel. 1175 ), Serviciul pentru situatii de urgenta (la telefon 1010 sau 1212), si alarmeaza echipa de stingere a incendiilor de la Instalatia Metanol IV. 2. Succesiunea operatiilor tehnologice si manevrele necesare de executat in caz de incendiu, explozie sau calamitate naturala. H&S ECO CONSULT 2008 362
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE a) Se izoleaza alimentare cu gaz metan a instalatiei de la conducta principala (se inchid ventilele de intrarea gazului metan in sectie fata - PRC 101). b) Se izoleaza compresorul de sinteza inchizand vana 51 (situata in spatele casei pompelor de alimentare sistem termic). c) Se izoleaza alimentarea distilarii cu metanol brut, prin inchiderea ventilului de pe conducta de iesire a metanolului din V 402. d) Se verifica ventilele de pe scurgerile din cuva de retentie de la depozitul intermediar de metanol, ventile care trebuie sa fie inchise. 3. Interventiile specifice cu mijloacele de stins incendii din dotare. Operatiunile de stingere a incendiilor sunt coordonate de seful de sectie schimb, inginerul tehnolog de serviciu cu asistenta tehnica sau seful de tura. 8.2. Instalatii pentru producerea formaldehidei La exploatarea instalatiilor tehnologice de producere a formaldehidei se respecta cu strictete prevederile Instructiunilor de lucru , SSM. S.U., Protectia mediului . Instalatiile electrice sunt de tip antiexploziv ( specifice mediului cu pericol de explozie ) iar interventiile in instaltiile electrice se fac de catre personal autorizat ; motoarele utilajelor actionate electric sunt in constructie antiex. Instalatia dispune de iluminat de siguranta . Toate aparatele de masura si control sunt mentinute in perfecta stare de functionare . Instalatia este prevazuta cu paratoniere ; utilajele sunt legate la pamant iar circuitele tehnologice sunt prevazute la imbinari cu punti echipotentiale pentru asigurarea continuitatii descarcarii electricitatii statice ; Verificarile PRAM sunt efectuate de personal calificat , conform unor grafice . In timpul functionarii instalatiei se efectueaza controale ale echipamentelor de munca pentru depistarea scaparilor de vapori de metanol , vapori de formaldehida .Se intervine imediat pentru remedierea defectiunilor respective ( fisuri , pori , coroziuni, neetanseitati la imbinari) . Oprirea si repararea, precum si reviziile tehnice ale instalatiei se executa in baza Planurilor de reparatii. Personalul de exploatare si de interventie utilizeaza echipament de protectie corespunzator mediilor de lucru si unelte antiex (din material neferos). Lucrarile cu foc pe platforma instalatiilor in functiune sau oprite pentru revizie se executa numai pe baza Permisului de lucru cu foc si numai dupa luarea tuturor masurilor prevazute in permis. Instalatiile de Formol sunt sub incidenta prevederilor ISCIR .Toate recipientele sub presiune au cartea tehnica intocmita in conformitate cu normele ISCIR in vigoare iar verificarile se fac la scadenta de catre personal autorizat . Rezervoarele de metanol sunt amplasate in cuve betonate si sunt prevazute cu instalatii de apa pentru racire , depozitul de metanol fiind ingradit. Aldehida formica solutie este depozitata in 4 rezervoare din inox in cuva de retentie , racord la canalizarea organica si posibilitate de transvazare dintr-un rezervor in altul .
363
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Zonele in care sunt amplasate instalatiile pentru fabricarea formaldehidei sunt clasificate ca zone cu pericol de explozie si sunt semnalizate conform legislatiei in vigoare. Lucrarile din laboratoare , ateliere (mecanic , electric , AMA) se executa numai cu respectarea prevederilor Instructiunilor de lucru , SSM, S.U., Protectia mediului pentru locul de munca respectiv Toate caile de acces , evacuare si interventie sunt mentinute libere si curate Lucratorii (intreg personalul sectiei ) sunt instruiti periodic conform unor tematici privind Situatiile de urgenta, cu consemnarea instructajului in Fisa individuala de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta . Conform prevederilor Planului de urgenta interna are loc pregatirea practica prin simulari ale scenariilor posibile . Este interzis fumatul pe teritoriul S.C.VIROMET S..A .( sunt locuri special amenajate pentru fumat) . Se monitorizeaza factorii de mediu (inclusiv prezenta amestecurilor explozive) la locurile de munca de catre Laboratorul de Toxicologie al unitatii . Instalatiile electrice , dispozitivele de masura si control , dispozitivele de protectie fac obiectul unor controale regulate, conform unui program de mentenanta si control . Lucrarile de mentenanta si de reparatii ale aparatelor , utilajelor , conductelor , armaturilor sunt efectuate de personal specializat . Se asigura dotarea tehnico-materiala de instiintare , alarmare , interventie, protectie si salvare . Mijloace de stins incendii abur (ex. : in timpul descarcarilor electrice atmosferice se pot aprinde hidranti exteriori - stingerea incendiilor se face cu apa pulverizata stingatoare portabile cu praf si CO2
gazele reziduale in atmosfera , acestea se sting cu abur)
8.3 Instalatii pentru producerea rasinilor ureoformaldehidice ( urelit, adeziv E1 ) Pericolele ce pot sa apara la Instalatiile pentru producerea rasinilor ureoformaldehidice ( URELIT, Adeziv E 1 ) Inceputuri de incendii generate de functionarea necorespunzatoare a motoarelor de la actionarile electromecanice, Inceputuri de incendii generate de supraincalziri locale la utilajele in miscare; Incendii generate ca urmare a utilizarii neautorizate de surse de foc deschis
364
SC VIROMET SA Reguli de respectat :
In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire ; Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub semnatura in permisul de lucru cu foc, Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor ; Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces in instalatie ; 8.4 INSTALATII PRECONDENSAT UF 80 Pericolele ce pot sa apara la instalatiile UF 80 si UF70 : Inceputuri de incendii generate de functionarea necorespunzatoare a motoarelor de la actionarile electromecanice, Inceputuri de incendii generate de supraincalziri locale la utilajele in miscare; Incendii generate ca urmare a utilizarii neautorizate de surse de foc deschis Reguli de respectat : In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire ; Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub semnatura in permisul de lucru cu foc, Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor ; Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces ; Se vor respecta cu strictete limitele parametrilor de operare ( temperaturi, presiuni, etc. )
365
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Se vor asigura legaturi echipotentiale la imbinarile traseelor tehnologice, Se va mentine in permanenta starea de functionalitate a legaturilor la pamant. 8.5 INSTALATIA HEXAMETILENTETRAMINA La instalatia de producere a hexametilentetraminei, atat materiile prime cat si produsul finit prezinta pericol de incendiu. Praful uscat de hexametilentetramina cat si amoniacul gazos pot genera explozii cand sunt in contact cu aerul in anumite concentratii in prezenta unei surse incandenscente. Formaldehida este un gaz incolor cu miros specific iritant. Formaldehida in stare gazoasa nu se poate conserva din cauza usurintei cu care polimerizeaza. De aceea se utilizeaza in solutie apoasa. Are temperatura de autoinflamare 430 0C, temperatura de inflamabilitate de 54 0C si puterea calorifica de 4 100 kcal / kg. Vaporii de formaldehida formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiin 7% in volume iar limita superioara 73% in volume. Incendiile se sting cu gaze inerte, spuma chimica, apa pulverizata. Protectia se asigura cu costume aparate izolante. Amoniacul este un gaz combustibil, incolor cu miros specific, puternic. Temperatura de inflamabilitate 2 0C, temperatura de autoinflamare 650 0C. Formeaza cu aerul amestecuri explozive avand limita inferioara de 15% in volume si cea superioara de 26% in volume. In caz de incendiu se opreste in primul rand curgerea gazului. La stingerea incendiilor se utilizeaza apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume izolatoare. de protectie si
Hexametilentetramina se prezinta sub forma de cristale rombice care sublimeaza la 263 0C, la fierbere se descompune. Este o substanta combustibila, praful depus se aprinde cu usurinta, temperatura de autoaprindere este de 683 0C. La manipulare si depozitare se va evita formarea prafului. Se vor asigura masuri de
366
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE protectie fata de sursele termice de aprindere. Incendiile se sting cu apa pulverizata sau cu spuma chimica.
Reguli PSI
In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire ; Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub semnatura in permisul de lucru cu foc. Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor ; Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces in instalatie ;
8.6 APA AMONIACALA, DEPOZIT AMONIAC Amoniacul este un gaz combustibil, incolor cu miros specific, puternic. Temperatura de inflamabilitate 2 0C, temperatura de autoinflamare 650 0C. Formeaza cu aerul amestecuri explozive avand limita inferioara de 15% in volume si cea superioara de 26% in volume. In caz de incendiu se opreste in primul rand curgerea gazului. La stingerea incendiilor se utilizeaza apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume izolatoare.
Regului PSI : In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire ; Se interzice cu desavarsire fumatul,
367
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub semnatura in permisul de lucru cu foc, Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor ; Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces in instalatie ; Aparatura de masura si control se va mentine in stare permanenta de functionare, Se vor respecta cu strictete a limitelor parametrilor de operare ( temperaturi, presiuni, etc. ) Se vor asigura legaturi echipotentiale la imbinarile traseelor tehnologice,
8.7 Instalatie ESTER VI ( esteri metilici biocombustibili ) Substantele utilizate in aceasta instalatie : metanol, uleiuri vegetale,
biocombustibil sunt substante combustibile si deci pot genera incendii. In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire ; Se interzice cu desavarsire fumatul, Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub semnatura in permisul de lucru cu foc, Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor ; Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces in instalatie ; Aparatura de masura si control se va mentine in stare permanenta de functionare,
368
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Se vor respecta cu strictete limitele parametrilor de operare ( temperaturi, presiuni, etc. ) Se vor asigura legaturi echipotentiale la imbinarile traseelor tehnologice, Se interzice cu desavarsire incinta instalatiei ; utilizarea solventilor pentru degresari, spalari in
8.8 Instalatie METILAL Atat materiile prime care se vehiculeaza in aceasta instalatie : metaform ( amestec de alcool metilic si formaldehida ) cat si produsul finit : metilalul ( dimetoximetan ) sunt produse combustibile si pot genera incendii sau explozii.
Reguli de prevenire :
In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire ; Se interzice cu desavarsire fumatul, Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub semnatura in permisul de lucru cu foc, Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor ; Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces in instalatie ; Aparatura de masura si control se va mentine in stare permanenta de functionare, Respectarea cu strictete a limitelor parametrilor de operare (temperaturi, presiuni) Asigurarea de legaturi echipotentiale la imbinarile traseelor tehnologice,
369
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Interzicerea cu desavarsire a utilizarii solventilor pentru degresari, spalari in incinta instalatiei ; Echipamentele electrice utilizate vor corespunde zonarii de specialitatea instalatiei . Organizare generala VIROMET Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta al S.C.VIROMET S.A. intervine in cazul evenimentelor conform Planurilor de interventie . Are in dotare 3 autospeciale de lucru cu apa si spuma. Sectia de pompieri - Victoria participa la stingerea incendiilor la solicitarea conducerii unitatii . Organizarea PSI pe locurile de munca este efectuata conform legislatiei in vigoare , fiecare loc de munca avand afisat PLANUL DE EVACUARE . 9. SISTEMUL DE MANAGEMENT SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI IN VEDEREA PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE Politica de prevenire a accidentelor majore n cadrul organizaiei S.C. VIROMET S.A. exista o politic de prevenire a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase, autorizat de ctre top-managementul organizaiei. Scopul Politicii de prevenire a riscurilor majore i al Sistemului de management al securitii este de a implementa n cadrul ntreprinderii prevederile legale pentru a se preveni accidentele majore, iar, n cazul producerii vreunui accident major, de a reui, prin aciunile ntreprinse, minimalizarea impactul i a amplitudinii. Politica de prevenire a accidentelor majore este compatibil cu politica general din domeniul activitii organizaiei i cu politicile altor ramuri de management, ca de pild managementul calitii sau al mediului. Politica de prevenire a accidentelor majore este conceput pe baza principiului aciunii preventive i a conceptului de dezvoltare durabil astfel nct msurile tehnice de securitate, fezabile economic, s previn i s limiteze consecinele utilizrii substanelor periculoase asupra sntii populaiei i a mediului. S.C. VIROMET S.A. este contient de faptul c pe amplasamentul societii, prin producerea, depozitarea, manipularea i utilizarea n procesele tehnologice a substanelor periculoase prevzute n H.G. 804/2007, este posibil declanarea un accident major i i asum responsabilitatea lurii tuturor msurilor pentru controlul acestor pericole. n acest context, prin politica de prevenire a accidentelor majore, conducerea societii a stabilit urmtoarele obiective globale:
Sprijinirea i mbuntirea mecanismelor voluntare pentru identificarea, planificarea, implementarea i mbuntirea sistematic a activitilor viznd
Securitatea i sntatea n munc la nivelul organizaiei n vederea garantrii unui nalt nivel de protecie a personalului propriu, a comunitii locale i a mediului.
370
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Asigurarea cadrului organizatoric corespunztor i a personalului necesar. Implicarea personalului n toate aciunile care au drept scop mbuntirea securitii i sntii n munc.
S.C. VIROMET S.A. este contient de necesitatea mbuntirii continue a politicii de prevenire a accidentelor majore innd seama de presiunea societii civile asupra organizaiei de a reduce riscul de accidente i de necesitatea ndeplinirii responsabilitilor legale. mbuntirea planificat a performanei este unul din obiectivele politicii de securitate i este gestionat de sistemul de management al securitii. S.C. VIROMET S.A. este contient de necesitatea implementrii sistemului de management al securitii, s se conformeze acestuia i altor cerine la care organizaia subscrie ( politicile de grup, propriile standarde sau specificaii ale organizaiei sau coduri de bune practici la care organizaia subscrie). Politica de prevenire a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase este comunicat angajailor cu scopul de a contientiza personalul asupra obligaiilor individuale care le revin n domeniul securitii. Politica de prevenire a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase este disponibil prilor interesate (grupuri sau indivizi interesai sau afectai de performana de securitate a organizaiei). Politica de prevenire a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase este analizat periodic pentru a ne asigura c rmne relevant i adecvat organizaiei. Schimbarea este inevitabil, legislaia evolueaz, ateptrile societii civile cresc. Prin urmare, politica de prevenire a accidentelor majore i sistemul de management al organizaiei trebuie s fie analizate regulat pentru a se asigura c rmn n mod continuu adecvate i eficiente. Atingerea obiectivelor noastre se va realiza prin: Creterea securitii tehnice a instalaiilor prin mrirea fiabilitii i asigurarea securitii n exploatare a echipamentelor tehnice.
Crearea i realizarea efectiv a unui sistem de control pentru respectarea cerinelor securitii tehnice i monitorizarea proceselor din societate. Crearea condiiilor pentru funcionarea stabil i dezvoltarea societii prin asigurarea corespunztoare mpotriva riscurilor, prin eliminarea pierderilor neplanificate, cauzate de deficiene de producie i accidente industriale. Protejarea sntii i asigurarea securitii personalului societii, precum i a populaiei care locuiete n zona de activitate.
nfiinarea, dezvoltarea i consolidarea structurilor cu rol n implementarea prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase.
Asigurarea transparenei i informrii publice asupra politicii i aciunilor societii n acest domeniu.
Stabilirea responsabilitilor pe scar ierarhic. 371
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Instruirea i implicarea corespunztoare a personalului. n vederea realizrii obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase managementul S.C. VIROMET S.A. are obligaia s se asigure c sunt disponibile resurse pentru ntreinerea unui loc de munc sigur, inclusiv pentru asigurarea de echipamente, resurse umane, expertiz i instruire. 9.1. Organizare si personal Datele referitoare la personalul care deserveste unitatea ( actualizare 31 03 2008 ) sunt redate in tabelul urmator: Nr. SECTIE / SERVICIU TESA MAISTRI MUNCITORI TOTAL 1. Director general 1 1 3. Compartiment Legislativ 1 1 4. Serviciul Resurse Umane 8 8 5. Comp. Audit intern 1 1 6. Comp. Documente clasificate 1 1 7. S.I.P.P. 5 5 8. Serviciul PAGS 6 1 57 64 Total 23 1 57 81 9. Sef Depart. Calitate-Mediu 1 1 10. Birou Management Calitate 2 2 11. Serv. Monitorizarea Calitatii 4 17 21 12. Laborator metrologie 2 2 13. Birou Protectia Mediului 2 2 Total 11 17 28 14. Director Economic 1 1 15. Serv. Financiar 6 6 16. Birou Tehnol. Informatiei 3 3 17. Serv. Contabilitate 7 7 18. Serviciul Marketing - Vanzari 5 2 7 19. Serviciul Achizitii 5 2 7 20. Serviciul Transporturi 3 31 34 Total 30 35 65 21. Director Tehnic- Productie 1 1 22. Serviciul Tehnic-Productie 7 7 23. Sectia Cercetari 3 8 11 24. C.Pr. Metanol 9 9 86 104 25. C.Pr. Rasini 7 12 91 110 26. C.Pr. Mase Plastice 1 2 4 7 Total 28 23 189 240 27. Director MEA 1 1 28. Sectia Termoenergetica 7 10 46 63 29. Sectia Electro-AMA 2 3 27 32 30. C.Pr. Hidro 4 4 48 56
372
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Nr. SECTIE / SERVICIU TESA MAISTRI 31. Sectia M.R.V.M. 3 3 32. Sectia Control Instalatii 3 33. Serviciul MEA - Investitii 4 Total 24 20 Total angajati 116 44
MUNCITORI 26
147 445
TOTAL 32 3 4 191 605
Programul de functionare al cailor de intrare si iesire din amplasament: a) Cai intrare - iesire 2 porti de intrare si iesire pentru personal , una din aceste porti poarta comerciala este utilizata si pentru accesul si iesirea autovehiculelor proprii si ale beneficiarilor; 1 poarta intrare- iesire material rulant (Statie CFU) b) Program de functionare: - Accesul autovehiculelor beneficiarilor : intre orele 7,30 - 15,00 - Accesul personalului pentru schimburi: orele 7,00; 13,00 ;15,00; 19,00; 23,00 Controlul accesului si iesirilor din unitate este efectuat de catre personalul serviciului extern specializat de paza si contorl SC Watch & Catch cu care societatea are conract. c) Numarul de persoane pe schimburi de lucru este urmatorul : Numarul de persoane in schimbul I ( 7,0015,00; 8,00-16,00 ; 13,0019,00 ): 399 Numarul de persoane aflate pe amplasament in schimbul II ( 15, 00 23,00): 105 Numarul de persoane aflate pe amplasament in schimbul III ( 23,00 7,00): 101
8.2. Masuri pentru protectia a). Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor tehnologice cu instalatii, dispozitive si aparate de protectie colectiva: In acest sens : Conductele prin care circula fluide sub presiune sau care pot provoca arsuri (abur, acizi, baze) sunt prevazute cu aparatori de protectie la imbinari; Conductele prin care se vehiculeaza fluide fierbinti sunt izolate termic; Conductele prin care se vehiculeaza fluide inflamabile sunt prevazute cu punti echipotentiale la imbinarile prin flanse; Utilajele actionate electric sunt prevazute cu legatura la pamantare si este asigurata efectuarea verificarii periodice a prizelor de pamantare de catre sectia Electro; Toate organele in miscare ale masinilor si utilajelor sunt prevazute cu aparatori de protectie; Pompele cu care se vehiculeaza lichide inflamabile sunt de constructie antiexploziva, iar cele pentru lichide corosive sunt confectionate din materiale anticorosive specifice;
373
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Utilajele, aparatele si instalatiile sunt dotate cu aparatura de masura si control care sunt supuse verificarii periodice; Pe teritoriul societatii fumatul si focul deschis sunt interzise. Fumatul este permis numai in locurile special amenajate si marcate in acest sens; Instalatiile unde sunt posibile degajari accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf) sunt dotate cu sisteme de ventilatie sau de absorbtie locala; Pentru toate locurile de munca sunt intocmite si afisate instructiuni de lucru, protectia muncii, protectia mediului si PSI care cuprind modul de lucru corect si nepericulos de executare pentru fiecare operatie, manevra, manipulare, control, factorii de risc si masurile de prevenire etc., astfel incat sa se elimine pe cat posibil accidentele de munca si/ sau imbolnavirile profesionale; b). Protectia individuala se realizeaza prin folosirea echipamentului individual de protectie, care insumeaza totalitatea mijloacelor individuale de protectie pe care le poarta muncitorul in timpul lucrului. in acest sens, in conformitate cu legislatia in vigoare si in functie de factorii de risc de de la fiecare loc de munca s-a intocmit Normativul Intern de acordare a echipamentului de protectie si de lucru. In acest sens : Pentru operatii curente echipamentul este format din: casca de protectie, ochelari de protectie etansi, salopeta de lucru, manusi, cizme sau bocanci, masca contra gazelor cu cartus filtrant coresponzator. Pentru interventii in caz de avarii in cadrul societatii exista 6 aparate izolante autonome (cu aer comprimat), masti cu furtun de aductiune in fiecare sectie si costume izolante. Conducerea S.C.VIROMET S.A asigura pregatirea teoretica si practica a intregului personal al unitatii prin organizarea si participarea la cursuri de specialitate, de securitate si sanatate in munca si de protectie civila. In functie de particularitatile fiecarui sector de activitate mentionate in Fisa de evaluare a riscurilor , la fiecare loc de munca se acorda sortimentele de echipament individual de protectie specifice, care pot diminua sau elimina riscurile ( conf. HG 1048/2006 ) c). Pregatirea practica a personalului societatii se face prin simulari a unor posibile accidente. in acest sens se intocmeste anual un program care cuprinde scenarii pentru fiecare tip de eveniment in care sunt implicate substante periculoase, cu o frecventa de cel putin o data pe an. La aceste simulari participa toti angajatii societatii impreuna cu logistica din dotare si asistenta medicala. Simularile, care au la baza scenarii ale unor eventuale incidente care pot afecta teritoriul din afara amplasamentului, se fac in colaborare cu Celulele pentru situatii de urgenta ale riveranilor si cu fortele de interventie externe.
374
SC VIROMET SA
Structura de management al situatiilor de urgenta la SC Viromet SA

CELULA PENTRU SITUAII DE URGEN Presedinte CSU, Membrii CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORAR Sef COAT, Dispeceri, Membrii
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAII DE URGENTA
Sef Serviciu, Loctiitor, Sef tura
COMPARTIMENT DE PREVENIRE
FORMATIE DE INTERVENTIE, SALVARE SI PRIM AJUTOR
GRUPE DE INTERVENTIE
ECHIPE SPECIALIZATE
Sani
Trans
Evacu
Suport logistic
Cercetare
Stingerea incendiilor
Instiintare alarmare
Prote cie CRBN
Interventie tehnolog.
Suport logistic sanutar
Deblo care - salvare
Suport 375
SC VIROMET SA
Celula pentru situatii de urgenta colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii (Directorul general, loctiitorul acestuia, membrii specialisti) cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Celula pentru situatii de urgenta are urmatoarele atributiuni: organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in interiorul amplasamentului;
luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele necesare interventiei.
Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta este Directorul General al societatii. Centrul operativ cu activitate temporara colectiv de analiza si decizie compus din seful obiectivului (sectie, atelier, instalatie) cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu. Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns la urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului . Formatiunea este condusa de un comandant desemnat. Functia de Comandant al centrului operativ cu activitate temporara este temporara si se ocupa numai pe timpul situatiilor de urgenta.
Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici ( conform ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat isi indelineste atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Serviciul privat pentru situatii de urgenta cuprinde: - Compartimentul de prevenire format din Inspectorul de protecie civil si Cadrul tehnic cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Are atribuii in organizarea i desfasurarea activitatii specifice de prevenire a situaiilor de urgenta, participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora. - Formatie de interventie, salvare si prim ajutor format din :
374
SC VIROMET SA logistic sanitar
RAPORT DE SECURITATE grupe de interventie : stingerea incendiilor, suport logistic si suport
echipe specializate: pentru interventie tehnologica, cercetare, instiintare- alarmare, deblocare salvare, CRBN, evacuare, transmisiuni, sanitara si suport logistic
Grupa de stingere a incendiilor Membrii formatiunii de interventie pentru stingerea incendiilor vor fi pregatiti pentru a interveni pe amplasament in caz de incendii si/sau explozii sau incidente tehnice in care sunt implicate substante chimice periculoase. Pregatirea specifica pentru post: - sa urmeze cursuri de specialitate pentru interventii in caz de incendiu ( pompier profesionist ) ; - participa la exercitii de stingere a incendiilor si de raspuns in situatii de urgenta in care sunt implicate substante periculoase; - executa antrenament pentru manuirea corecta a tehnicii de interventie, a accesoriilor si echipamentului de protectie; - cunoaste semnalele de alarmare, locul de adapostire, locul de unde se ridica materialele pentru interventie. Responsabilitati - formatiunea de interventie pentru stingerea incendiilor poate actiona singura sau impreuna cu celelalte formatiuni de interventie pentru toate tipurile de urgenta care pot aparea pe amplasament. Relatii de subordonare Formatiunea de interventie pentru stingerea incendiilor se subordoneaza Sefului Serviciului privat pentru situatii de urgenta .
375
SC VIROMET SA Grupa suport logistic
Membrii grupei suport logistic vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta , asigurand suportul logistic necesar formatiunilor de interventie si personalului afectat. Pregatirea specifica participarea la exercitii de raspuns privind utilizarea dotarii;
- cunoaste semnalele de alarmare, locul de adunare a ranitilor, locul de unde se ridica materialele repartizate pentru interventie. Responsabilitati - realizarea periodica a inspectiilor si testelor echipamentelor din dotare; - raspunsul imediat la locul accidentului Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Sefului Serviciului privat pentru situatii de urgenta . Grupa suport logistic sanitar Membrii grupei suport logistic sanitar vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta , asigurand deplasarea autosanitarei de la locul accidentului la punctele de acordare a asistentei medicale calificate. Pregatirea specifica participarea la exercitii de raspuns privind utilizarea dotarii;
- cunoaste semnalele de alarmare, locul de adunare a ranitilor, locul de unde se preia asistentul medical si locurile unde vor fi dusi accidentatii in vederea acordarii asistentei meddicale calificate. H&S ECO CONSULT 2008 376
SC VIROMET SA Responsabilitati
- realizarea periodica a inspectiilor si testelor echipamentelor de raspuns la urgente ; - raspunsul imediat la locul accidentului Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Sefului Serviciului privat pentru situatii de urgenta . Echipa sanitara Membrii grupei sanitare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta care implica raniri, imbolnaviri sau moartea angajatiilor, vizitatorilor sau colaboratorilor aflati pe amplasament. Pregatirea specifica participarea la exercitii de raspuns la urgente medicale;
- executa antrenament pentru acordarea primului ajutor si folosirea echipamentului de protectie in conditii de contaminare cu substante chimice periculoase; - cunoaste semnalele de alarmare, locul de adunare a ranitilor, locul de unde se ridica materialele repartizate pentru acordarea primului ajutor.
Responsabilitati - realizarea periodica a inspectiilor si testelor echipamentelor de raspuns la urgente medicale; - raspunsul imediat la locul accidentului - acordarea primului ajutor medical si transportul ranitilor la punctele de adunare si evacuare; H&S ECO CONSULT 2008 377
SC VIROMET SA - instalarea contaminatilor; -
RAPORT DE SECURITATE punctelor de adunare, triaj si
evacuarea
ranitilor
si
participarea la aplicarea unor masuri de profilaxie si antiepidemice.
Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Comandantului Centrului operational cu activitate temporara infiintat. Echipa de decontaminare, protectie CRBN Membrii formatiunilor de decontaminare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta care implica contaminare cu substante chimice periculoase. Pregatirea specifica - participarea la exercitii de raspuns la urgente ce presupune decontaminarea; - executa antrenament pentru reabilitarea zonei in conditii de contaminare cu substante chimice periculoase; - cunoaste semnalele de alarmare repartizate pentru interventie. Responsabilitati raspunsul imediat la locul accidentului; participa la recoltarea probelor din sectorul contaminat; locul de unde se ridica materialele
- participa la actiunile de limitare si lichidare a focarului creat, executand la ordin decontaminarea aparaturii, mijloacelor de transport, interventie si protectie. Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Comandantului Centrului operational cu activitate temporara infiintat.
378
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Echipa pentru interventia tehnologica Membrii echipei pentru interventia tehnologica vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta pentru intervenii n instalaiile tehnologice . Pregatirea specifica - participarea la exercitii de oprire, securizare si inlaturare a urmarilor incidentelor tehnice la instalatiile calamitate (conform procedurilor dinainte stabilite) la diferite situatii de urgente ; cunoasterea modalitatilor de oprire a instalaiilor in conditii de siguranta; cunoaste semnalele de alarmare.
Responsabilitati - realizarea periodica a inspectiilor si testelor echipamentelor de izolare, inchidere a alimentarii cu gaze, subtante periculoase; - raspunsul imediat la locul accidentului; Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Comandantului centrului operational cu activitate temporala constituit la nivelul zonei de desfasurare a situatiei de urgenta declansata Echipa de cercetare Membrii echipei de cercetare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta care implica stabilirea gradului de contaminare, delimitarea zonei, numarul persoanelor afectate. Pregatirea specifica participarea la exercitii de simulare ; executa antrenament in aceasta directie; 379
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE - cunoaste semnalele de alarmare. Responsabilitati - executa cercetarea pentru stabilirea gradului de contaminare, delimitarea zonei afectate si estimarea numarului de persoane afectate; - delimiteaza, marcheaza si izoleaza perimetrul contaminat.
Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Comandantului centrului operational cu activitate temporala constituit la nivelul zonei de desfasurare a situatiei de urgenta declansata Echipa de instiintare alarmare Membrii echipei de instiintare - alarmare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde cerintelor de instiintare alarmare, in cazul situatiilor de urgenta.In cazul unei situatii de urgenta care constituie un subiect important de dezbatere pentru partile interesate se va numi un Coordonator al comunicatiilor , in special in cazul urgentelor de tip C. Pregatirea specifica participarea la exercitii de simulare ; cunoaste semnalele de alarmare.
Responsabilitati - rspunsul imediat la situatia de urgenta; va raspunde de comunicatiile cu: - autoritatile publice, cu mass-media, cu familiile potential afectate, cu alte parti interesate.
380
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE - va inregistra toate comunicatiile transmise, intretinand in permanenta circuitul informatiilor. Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Celulei pentru situatii de urgenta Echipa de evacuare Membrii echipei de evacuare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor care implica evacuarea angajatilor sau a altor persoane surprinse de accident. Pregatirea specifica participarea la exercitii de simulare ;
- cunoaste semnalele de alarmare, locul de adunare a ranitilor, locul de unde se ridica materialele repartizate pentru interventie; executa antranament pentru evacuarea persoanelor.
Responsabilitati - rspunsul imediat la situatia de urgenta; - evacuarea persoanelor, conform planurilor de evacuare. Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Comandantului centrului operational cu activitate temporala constituit la nivelul zonei de desfasurare a situatiei de urgenta declansata
381
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Echipa de transmisiuni Membrii echipei de transmisiuni vor fi disponibili pe amplasament pentru a asigura buna funcionare a sistemului de transmisiuni. Pregatirea specifica participarea la exercitii de simulare ;
- cunoaste semnalele de alarmare, aparatura din dotare, corecta manipulare a acesteia aparaturii. Responsabilitati - rspunsul imediat la situatia de urgenta; - instalarea in spatiul stabilit de dinainte , asigurarea legaturii permanente intre Celula de urgenta, dispecerat, Centrul operativ cu activitate temporara, Serviciul privat pentru situaii de urgenta. Relatii de subordonare Pe timpul interventiilor in situatii de urgenta se subordoneaza Comandantului centrului operational cu activitate temporala constituit la nivelul zonei de desfasurare a situatiei de urgenta declansata cunoaste locul de instalare a aparaturii, executa verificarea periodic a
9.2. Proceduri de identificare si de evaluare a pericolelor majore care decurg din operarea normala si anormala, precum si determinarea probabilitatii producerii si gravitatii acestora 9.2.1. Faza de functionare normala Desfurarea unui proces de fabricaie corespunztor se monitorizeaz prin msurri continue ai parametrilor i inspecii regulate efectuate de persoanele responsabile din ntreprindere (compartimentul prevenire). Abaterile de la desfurarea corespunztoare a procesului vor fi consemnate i analizate.
382
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE La intervale regulate, au loc discuii n care se abordeaz problemele curente privind sigurana. n plus, au loc regulat convorbiri i inspecii n unitile organizatorice respective. Pe lng subiectele de discuie generale, se au n vedere aici i chestiuni legate de protecia sntii, siguran, paza contra incendiilor i protecia mediului. Noile instruciuni de exploatare, respectiv cele modificate, sunt aduse la cunotin tuturor angajailor prin cursuri de colarizare i instructaje i pot fi oricnd consultate. La intervale neregulate, au loc, de mai multe ori pe an, controale interne efectuate de asociaiile profesionale de asigurri (asigurtori contra accidentelor), inspectoratul de munc, autoritatea de gospodrire a apelor, agenia de protecie a mediului. Garda de mediu, precum i de societi de asigurri de rspundere civil. Determinarea abaterilor de la funcionarea normal, respectiv a defeciunilor aprute n cadrul acesteia, precum i stabilirea tuturor msurilor necesare pentru revenirea la funcionarea normal i limitarea efectelor avariilor, sunt realizate n analiza pericolelor. n prezent la nivel de fabrica, au loc evalurile de riscuri la toate locurile de munca, dup sistemul existent . La nivel de fabrica exista implementata instruciunea Pregatirea pentru situatiile de urgenta ,care reglementeaz masurile tehnice, organizatorice, de securitate i protecia mediului. 9.2.2. Faza de functionare anormala Orice situatie de functionare in afara parametrilor de lucru stabiliti poare fi generatoare de situatii de urgenta. In acest caz se iau masurile stabilite prin regulamentele existente la nivelul fiecarei instalatii sau cele specificate in instructiunile afisate la locurile de munca si se instiinteaza seful ierarhic. Opririle instalatiilor sunt reglementate de aceleasi regulamente de functionare. In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie, sunt prevazute in Regulamentul de functionare a instalatiei, Instructiunile de lucru si Instructiunile SSM si PSI. Stabilirea pericolelor Pe baza documentelor de proiectare si incidentelor sau accidentelor petrecute de-a lungul anilor s-au stabilit, zonele cu pericolele probabile care au fost incluse in documentatiile de protectie civila existente pana la aparitia noilor reglementari legale. Sistemul de management adoptat de societate (management integrat calitatemediu-sntate si securitate ocupational, conform ISO 9001:2000, EN ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:2004) stabilete determinarea sistematic a pericolelor de accidente , n cazul funcionrii conforme i n cazul funcionrii neconforme, precum i estimarea probabilitii i gravitii unor astfel de accidente; determin pericolele specifice instalaiilor; analize de securitate; concepte de prevenire a accidentelor; identific, cerceteaz, evalueaz abaterile; H&S ECO CONSULT 2008 383
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE ia msuri de corectare, prevenire i control eficienei msurilor 9.3. Controlul operational Sistemele de control ale proceselor au fost prezentate pe larg la Cap. 4.2. Sisteme caracteristice de securitate. Prin controlul operaional se urmrete stabilirea i implementarea unei tehnici pentru investigarea accidentelor probabile, pe baza unei analize sistematice i n vederea realizrii testrii i verificrii unor planuri de protecie mpotriva pericolelor i de alarmare pentru a avea o reacie corespunztoare n caz de pericol. Se urmrete: - controlul obiectivelor, a sistemelor de siguran; - ntreinerea, inspecia echipamentelor; - supravegherea termenelor de realizare a lucrrilor de ntreinere planificate. Instruciunile de operare sunt realizate n conformitate cu prevederile legale, n special a legislaiei privind protecia muncii, substanele periculose, sigurana utilajelor. Instruciunile de operare reglementeaza: - domeniile de responsabilitate; - operarea n condiii normale; - manipularea substanelor i preparatelor periculoase; - identificarea accidentelor tehnice, tehnicile pentru identificarea cauzelor acestora, precum i domeniile de responsabilitate pentru eliminarea efectelor; - condiii de operare speciale, limitate n timp; - operare n timpul lucrrilor de ntreinere; - msuri n condiii de nefuncionare a instalaiei; comportamentul n cazul producerii de defeciuni i accidente, oprirea n caz de urgen, msuri de prim ajutor i eliminarea corespunztoare a deeurilor. Prin SSM se va asigura c instruciunile de operare: - se refer la toate informaiile relevante obinute n urma investigrii i evalurii pericolelor de accidente tehnice; - vor fi adaptate sau rennoite la orice modificare a proceselor sau a activitatilor; - vor fi verificate i actualizate periodic prin considerarea experienei din timpul operrii, chiar i fr existena unei modificri a proceselor sau a activitii; - conin n form clar pentru toi angajaii toate informaiile necesare pentru operarea n condiii de siguran a instalaiilor; - sunt accesibile tuturor salariailor. Prin SSM se asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajailor cu privire la instruciunile de operare: - nainte de intrarea n funciune a unor instalaii noi; - nainte de preluarea posturilor de ctre noii angajai; H&S ECO CONSULT 2008 384
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE - nainte de modificarea proceselor de operare; - nainte de nceperea utilizrii de noi substane; - nainte de opriri majore ale instalaiei sau de scoaterea ei din funciune; - n cazul unor activiti care prezint pericole deosebite; - dup accidente i evenimente soldate cu emisii; - nainte de intrarea n vigoare de noi prevederi legale; - n cazul modificrii instruciunilor de operare. 9.4. Managementul pentru modernizare Sistemul de SSM are n vedere stabilirea unor tehnici pentru planificarea modificrilor n cazul instalaiilor existente sau n vederea realizrii de noi instalaii: planificarea i modificarea instalaiilor cu respectarea securitii industriale; o analiz a securitii (concepte, rapoarte); obinerea autorizaiilor instalaiei.
In cazul unor modernizri sau schimbri ale unor procese sau faze tehnologice, sunt luate urmtoarele msuri: - sunt alocate responsabiliti pentru autorizare i iniiere a proiectrii; - sunt notificate autoritile competente pentru protecia mediului i autoritile de protecie civil, n conformitate cu prevederile legale prevzute i n H.G. 804/2007; - sunt identificate i documentate proiectele pentru noua instalaie sau noul proces; - sunt definite, documentate i implementate msurile de control pentru asigurarea siguranei i proteciei mediului; - sunt stabilite aciunile de verificare, revizuire i corectare post implementare. 9.5. Planul pentru situatii de urgenta interna Planul de urgen intern este integrat ntr-un sistem unitar de abordare a managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan sunt specifice, msurabile i pot fi realizate operativ. Se are n vedere i necesitatea de revizuire periodic (sau ori de cte ori este necesar), innd cont de: - progresul cunotinelor tehnice; - experiena acumulat ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe amplasament; - lecii nvate n perioada de implementare a planului de urgen; - schimbri semnificative pe amplasament; - comportamentul uman, ca rspuns la situaiile de criz.
385
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Planul pentru situaii de urgent are n vedere identificarea sistematic a consecinelor oricrui accident major care poate apare i conin: modul cum este organizat intervenia la o situaie de urgen; modul de furnizare a informaiilor, alarmarea; posibilele urgene ce pot apare n toate scenariile de accidente majore; modul de coordonare i comunicare n timpul unei intervenii la o situaie de urgen; asigurarea resurselor necesare de ctre operator, dac sistemele de intervenie proprie nu sunt suficiente; descrierea resurselor interne i externe care pot fi mobilizate de operator pentru a limita consecinele unui accident major pentru oameni i mediu; modul d asigurare cu personal suficient, ntr-o perioad de timp reyonabil, pentru a conduce i aciona n cadrul planului de urgent intern; asigurarea echipamentului necesar pentru intervenie, corespunztor scopului, disponibil n orice moment i n perfect stare de funcionare; asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare i prelevare de probe n momentul producerii unui accident major; modul de mobilizare a serviciilor de urgen medical necesare n cazul rspunsului la o situaie de urgen. 9.6. Monitorizarea performantei S.C. VIROMET S.A. a elaborat si implementat un sistem de management integrat calitate-mediu-sntate si securitate ocupational,conform ISO 9001:2000,EN ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:2004, prin care se urmreste atat satisfacerea asteptrilor si cerintelor clientilor , precum si controlul impactului propriilor activitti, produse si servicii , asupra mediului inconjurtor ,snttii si securittii angajatilor si comunittii. Societatea detine Certificate AEROQ Bucuresti, privind : Sistemul de Management de Mediului, conform ISO 14001, cu
certificat nr. 024 M/2003, valabil pana la 21.08.2009 Sistemul de Managemental Calitatii, conform ISO 9001/2000, cu certificat nr. 730 /2003, valabil pana la 21.08.2009 Sistemul de Management al Snttii si Securittii Ocupationale conform OHSAS 18001,cu certificat nr.056 S/2006 , valabil pan la 21.08.2009.
386
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Prin procedura - Pregatirea pentru situatiile de urgenta - sunt stabilite si evaluate amplasamentele unde exista riscul aparitiei accidentelor si probabilitatea poluarii factorilor de mediu. Pe parcursul anilor nu au avut loc incidente majore legate de mediu. La proiectarea instalatiilor s-au prevazut masuri de limitare a riscului declansarii unor avarii, respectiv masuri de functionare in siguranta a instalatiilor. Parte a sistemului de management al securitii, monitorizarea performantei, este constituit din monitorizarea permanent a eficienei conceptului de securitate, a sistemului de management al securitii i a msurilor de protecie. Rezultatele acestei monitorizri vor fi comparate cu obiectivele de securitate stabilite. Aceasta nseamn n special: - O monitorizare activ a atingerii planurilor i obiectivelor stabilite i a utilizrii preventive a msurilor de protecie i nu dup producerea accidentelor tehnice, a evenimentelor periculoase sau a altor evenimente relevante pentru securitate; - Reglementri privind stabilirea defeciunilor n cadrul sectorului de operare care pot prezenta pericole pentru binele general i pentru vecintate sau din investigarea crora pot rezulta informaii pentru creterea securitii la nivelul ntreprinderii, precum i pentru modalitile de comunicare cu operatorul i investigarea acestor incidente monitorizare reactiv. 9.7. Verificare si revizuire Audit i revizuire In afar de monitorizarea performanei operatorul trebuie s ntreprind verificri periodice ale conceptului de securitate i ale sistemului de management al securitii Rezultatele verificrii vor fi evaluate. Conceptul de securitate i sistemul de management al securitii vor fi mbuntite pe baza acestei evaluri. Auditul Auditul are ca scop s stabileasc dac organizarea, procesele i procedurile sunt realizate n conformitate cu definiia stabilit de conceptul pentru evitarea producerii accidentelor tehnice i cu SSM i dac n general respect prevederile legale venite din exterior ct i prevederile interne ale ntreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea modalitilor de mbuntire a componentelor SMS i implementarea acestor modificri. Operatorul va elabora i utiliza un plan de audit. Acest plan va fi verificat la anumite intervale de timp i trebuie sa cuprind urmtoarele puncte: - Zonele i activitile care vor trebui supuse auditului, - Frecvena realizrii auditului pentru sectorul respectiv, - Persoanele responsabile pentru fiecare audit,
387
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE - Resurse i personal necesare pentru realizarea fiecrui audit, prin considerarea cunotiielor de specialitate necesare, a independenei fa de ntreprindere i a suportului tehnic, - Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot conine formulare, liste, interviuri deschise ct i structurare, msuratori i observaii), - Modalitile de raportare ale rezultatelor auditului, - Modalitile de utilizare ulterioar (utilizarea auditului pentru mbuntirea SMS) - Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit. Auditul va fi realizat de auditori independeni, autorizati legal i care au fcut dovada experienei i competenei de realizare a auditului, societatea aloc toate resursele materiale i personalul necesar. Raportarea auditului se va face n scris i va conine procedurile, standardele i referinele utilizate, metodologia de lucru, investigaiile i msurtorile efectuate, concluzii i recomandri. Evaluare Rezultatele monitorizrii performanei i ale auditului vor fi evaluate de ctre conducerea ntreprinderii cu scopul de a stabili dac conceptul de securitate i SMS sunt concludente i eficiente. Evaluarea rezultatelor verificrii trebuie s ofere indicii privind necesitatea de a modifica sau nu conceptul de securitate i obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt punct de vedere evaluarea va determina repartiia resurselor pentru implementarea SSM i a modificrilor att la nivelul organizrii ct i la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor i a cadrului legislativ. Aceasta corespunde procesului continuu de mbuntire. Prin SSM se vor stabili urmtoarele: o Persoanele responsabile n cadrul conducerii ntreprinderii, o Termene limit, o Documentarea, inclusiv distribuirea raportului, o Urmrirea implementrii msurilor. Se recomand ca verificarea, evaluarea rezultatelor i hotrrea privind modificarea conceptului de securitate i al SSM s fie realizat la nivelul conducerii ntreprinderii i s fie consemnate. Adoptarea i implementarea procedurilor de evaluare sistematic periodic, a politicii de prevenire a accidentelor majore, precum i a oportunitii i eficienei sistemului de management al securitii; revizuirea documentat a performanei politicii i a sistemului de management al securitii, precum i actualizarea acestuia se fac de ctre conducerea societii prin analiza la cel mai nalt nivel.
388
SC VIROMET SA
10. EXPLICATII GENERALE REFERITOARE LA TEHNICA DE SECURITATE Toate normele generale de tehnica securitatii care sunt utilizate la SC Viromet SA sunt cuprinse in Planul de urgenta interna al unitatii. ORS Metanol Instalaiile care intr n componena ORS Metanol de la SC VIROMET SA sunt structuri de mare complexitate lucrnd la parametri extremi. Proiectarea acestora a impus asigurarea unor msuri de siguran ridicat avnd n vedere att lucrul cu substane care prezint caracteristici care pot produce evenimente deosebite: incendii, explozii, intoxicaii, etc, ct i msuri tehnice de asigurare a securitii pentru exploatarea instalaiilor n condiii extreme de temperatur, presiune, etc. Aceste condiii au impus utilizarea unor materiale de nalt calitate ct i utilizarea masiv de dispozitive de asigurare a siguranei n exploatare. Material, construcie, proiectare Instalaia pentru fabricarea metanolului a fost proiectata de Institutul de inginerie tehnologic i proiectri pentru industria chimic Bucureti (I.I.T.P.I.C.), n cooperare cu firma UHDE - R.F.G. Instalaia este compusa din utilaje amplasate pe shelete metalice sau n cladiri. Alegerea materialului de constructie s-a facut n functie de temperatura, presiunea i natura substanei vehiculate. Principalele materiale utilizate sunt : otel, otel aliat , otel placat cu polietilena, aluminiu, polipropilena, teflon. Utilajele care constitue pri de instalaie relevante pentru securitate sunt confectionate din oteluri aliate rezistente la actiunea coroziva a substanelor vehiculate, prcum i conditiilor de lucru : temperatura i presiune. Principalele materiale utilizate n confectionarea utilajelor sunt: oteluri aliate cu Ni, Mo, Cr, Ti care sunt rezistente la temperaturile i presiunile mari din instalatie. Utilajele de depozitare a metanoluli ( rezervoarele ) sunt confectionate din OL37K. Conductele din retelele de transport substane periculoase sunt realizate din materiale specifice naturii subtantei transportate. Conductele au diametre n functie de cerinta tehnologica. Grosimea conductelor este aleasa n functie de natura i presiunea de lucru a fluidelor vehiculate. Substanele corozive ( acizi , baze ) sunt vehiculate prin conducte rezistente la actiunea coroziva ( de exemplu: oteluri aliate, aluminiu, otel placat cu polimeri, mase plastice: polietilena, polipropilena, teflon, etc.).
389
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Conductele prin care circul abur sau condens sunt realizate din otel aliat (OLT-35K), Cuvele de retenie n care sunt amplasate rezervoarele cu substane periculoase sunt placate cu betoane speciale rezistente la actiune coroziva a acestora. Sheletele metalice ( stalpi, grinzi, invelis de tabla scari i platforme ) pe care sunt amplasate utilajele sunt realizate din Otel carbon aliat ( OL37-2k-2k) Cldirile sunt n general construite din caramida cu stalpi de rezistenta din beton armat i cu acoperisurile tip sarpata cu hidroizolatie. Cladirile au una sau mai multe ci de acces direct din aleele de circulatie . Instalatiile se incadreaza in gradul de uzura acceptat pentru siguranta instalatiei pana la reparatia urmatoare. Service i ntreinere a IRS Activitatea de ntreinere i de reparatii a IRS-urilor se realizeaza n conformitate cu normativele tehnice de reparatii i planului de control ISCIR a utilajelor , aparaturii de masura i control a echipamentelor de automatizare, a echipamentelor electrice,etc. Graficul de lucrri se ntocmete de ctre secia tehnologica n baza raportului Biroului Control Instalaii i a defeciunilor constatate pe parcursul perioadei de funcionare a utilajelor i echipamentelor de la ultima oprire generala. n urma analizelor, se stabilesc lucrrile care urmeaz a se efectua. Graficul de lucrri cuprinde: 1. toate utilajele scadente la reparaii planificate conform normativelor tehnice de reparaii i planului de control la scaden ISCIR; 2. utilajele dinamice care nu realizeaz parametrii funcionali conform proiectului sau crii tehnice a utilajului; 3. instalaiile mecanice sub presiune i instalaiile de ridicat scadente la revizia interna i proba de presiune conform planului de control ISCIR; 4. verificare supape de sigurana din instalatie conform listei ISCIR; 5. conductele sub presiune i estacadele de conducte din toata instalaia scadente la revizia interna i externa sau ncercarea la presiune conform prevederilor PD 178/82, C 15/84 i alte verificri distructive i nedistructive necesare conform C 29/93, C 36/82, CR 4/81, CR 6/82, CR 8/83. 6. lucrri de control, verificare i remediere a instalailor electrice i de automatizare n construcie antiexploziv; 7. lucrri privind controlul, verificarea i remedierea continuitii electrice a instalaiilor de punere la pmnt a utilajelor i traseelor de conducte, a centurilor de mpmntare, a instalaiilor de captare a electricitii atmosferice i a instalaiilor de paratrznete; 8. verificarea integritii i funcionalitii tuturor circuitelor de msura, automatizare, interblocare i semnalizare tehnologica i remediere a deficientelor; 9. verificarea metrologic a tuturor aparatelor de msura scadente ; 10. nlocuirea instalaiilor de msura i automatizare uzate fizic i moral; H&S ECO CONSULT 2008 390
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Acest control se face att de personalul de ntreinere al seciei cat i de ctre personalul altor sectoare cum ar fi: Secia AMA, Secia ntreinere, Secia Electro, Secia Hidro, Serviciul Control Instalaii Activitatea de ntreinere a aparatelor i echipamentelor de automatizare este prestata de formaia de ameciti ai seciei Metanol. Activitile mari de ntreinere i verificrile metrologice sunt efectuate n colaborare cu Secia Electo - AMA i cu Laboratorul Metrologic. ORS Formaldehida Instalaiile care intr n componena ORS Formaldehid de la SC VIROMET SA sunt structuri de mare complexitate lucrnd la parametri extremi. Proiectarea acestora a impus asigurarea unor msuri de siguran ridicat avand n vedere att lucrul cu substane ale cror caracteristici pot produce evenimente deosebite: incendii, explozii, intoxictii, etc, ct i msuri tehnice de asigurare a securitii pentru exploatarea instalaiilor n condiii extreme de temperatur, presiune, etc. Aceste condiii au impus utilizarea unor materiale de nalt calitate ct i utilizarea masiv de dispozitive de asigurare a siguranei n exploatare. Materiale de construcie, proiectare Instalaia pentru fabricarea formaldehidei a fost proiectat de Institutul De Inginerie Tehnologic i Proiectri Pentru Industria Chimic Bucureti (I.I.T.P.I.C.), n cooperare cu firma DE GUSSA Instalaia este compus din utilaje amplasate pe platforme metalice sau n cladiri. Alegerea materialului de constructie s-a facut in funcie de temperatura, presiunea i natura substanei vehiculate. Principalele materiale utilizate sunt: oel, oel aliat, oel placat cu polietilena sau PTFE , aluminiu, polipropilena, teflon. Utilajele care constituie prile de instalaie relevante pentru securitate sunt confecionate din oeluri aliate rezistente la aciunea coroziv a substanelor vehiculate, precum i condiiilor de lucru: temperatur i presiune. Principalele materiale utilizate n confectionarea utilajelor sunt: oeluri aliate cu Ni, Mo, Cr, Ti care sunt rezistente la mediul coroziv, temperaturile i presiunile din instalaie. Utilajele de depozitare (rezervoarele) sunt confecionate din: OL37K pentru oleum, R 52 pentru amoniac si apa amoniacala; oteluri inoxidabile ( V2A ) pentru formaldehida, metilal, VIMEL, acid azotic diluat; Conductele din retelele de transport substane periculoase sunt realizate din materiale specifice naturii substanei transportate. Conductele au diametre n funcie de cerinta tehnologic. Grosimea conductelor este aleasa n funcie de natura i presiunea de lucru a fluidelor vehiculate.
391
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Substanele corozive (acizi, baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la aciunea coroziv (de exemplu: oeluri aliate, aluminiu, otel inoxidabil, oel placat cu polimeri, mase plastice: polietilen, polipropilen, teflon, etc.); pentru amoniac oteluri cu rezilienta, etc. Conductele prin care circul abur sau condens sunt realizate din oel aliat (OLT-35K) Cuvele de retenie n care sunt amplasate rezervoarele sunt realizate din betoane si unde situatia impune din betoane placate cu materiale speciale rezistente la actiunea coroziva a acestora. Sheletele metalice (stlpi, grinzi, inveli din tabl scri i platforme) pe care sunt amplasate utilajele sunt realizate din oel carbon ( OL37-2k) Cladirile sunt n general construite din caramida cu stalpi de rezistenta din beton armat i cu acoperisurile tip sarpata cu hidroizolatie. Cladirile au una sau mai multe ci de acces direct din aleile de circulatie ale societatii. Caile de acces principale sunt utilizate ca i ci de salvare n caz de urgen. Concluzie : Instalaiile de producere a formaldehidei sunt constituite din utilaje construite din oeluri speciale, inoxidabile i rezistente la mediul agresiv n care se lucreaz. Aparatura de msur i control a instalaiilor este amplasat n camere de comand situate n afara instalaiei Circuitele i acionrile electrice sunt din construcie antiex Uzura instalaiilor este neglijabil. Toate utilajele, circuitele electrice i aparatura de msur i control sunt sub control permanent ISCIR, PRAM i al altor organisme abilitate, fiind controlate periodic i funcionnd doar sub certificare. Instalaiile se ncadreaza n gradul de uzur acceptat pentru sigurana n exploatare pn la reparaia urmtoare. Service i ntreinere a IRS Activitatea de ntreinere i de reparatii a IRS-urilor se realizeaza n conformitate cu normativele tehnice de reparaii i planului de control ISCIR a utilajelor , aparaturii de masura i control a echipamentelor de automatizare, a echipamentelor electrice,etc. Graficul de lucrri se ntocmete de ctre secia tehnologica n baza raportului Biroului Control Instalaii i a defeciunilor constatate pe parcursul perioadei de funcionare a utilajelor i echipamentelor de la ultima oprire general. n urma analizelor, se stabilesc lucrrile care urmeaz a se efectua n perioada de oprire. Graficul de lucrri cuprinde: toate utilajele scadente la reparaii planificate conform normativelor tehnice de reparaii i planului de control la scaden ISCIR; utilajele dinamice care nu realizeaz parametrii funcionali conform proiectului sau crii tehnice a utilajului; H&S ECO CONSULT 2008 392
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE instalaiile mecanice sub presiune i instalaiile de ridicat scadente la revizia interna i proba de presiune conform planului de control ISCIR; verificarea supapelor de sigurana din instalaie conform listei ISCIR; conductele sub presiune i estacadele de conducte din toata instalaia scadente la revizia interna i externa sau ncercarea la presiune conform prevederilor PD 178/82, C 15/84 i alte verificri distructive i nedistructive necesare conform C 29/93, C 36/82, CR 4/81, CR 6/82, CR 8/83. lucrri de control, verificare i remediere a instalailor electrice i de automatizare n construcie antiexploziv; lucrri privind controlul, verificarea i remedierea continuitii electrice a instalaiilor de punere la pmnt a utilajelor i traseelor de conducte, a centurilor de mpmntare, a instalaiilor de captare a electricitii atmosferice i a instalaiilor de paratrznete; verificarea integritii i funcionalitii tuturor circuitelor de msura, automatizare, interblocare i semnalizare tehnologica i remediere a deficientelor; verificarea metrologic a tuturor aparatelor de msura scadente ; nlocuirea instalaiilor de msura i automatizare uzate fizic i moral; Acest control se face att de personalul de ntreinere al seciei cat i de ctre personalul altor sectoare cum ar fi: Secia AMA, Secia ntreinere, Secia Electro, Secia Hidro, Serviciul Control Instalaii Activitatea de ntreinere a aparatelor i echipamentelor de automatizare este prestata de formaia de AMC-iti ai seciei Rasini precum si de personalul specializat al sectorului Electro - AMA. Activitile mari de ntreinere i verificrile metrologice sunt efectuate n colaborare cu Secia Electo - AMA i cu Laboratorul Metrologic. Alimentarea in caz de avarie: energie, apa, caldura, gaz, azot etc a. Energia electrica: In cazul producerii de avarii in instalatii, alimentarea cu energie electrica se intrerupe pentru toti consumatorii. Reluarea furnizarii energiei electrice este posibila numai dupa eliminarea urmariloe avariei si dupa o verificare temeinica a tuturor traseelor de alimentare. Este interzisa recuplarea alimentrarii cu energie electrica inainte de a se efectua toate verificarile PRAM pentru circuitele care se vor activa. b. Apa: In cazul producerii unor avarii in instalatii, apa reprezinta agentul principal utilizat pentru stingerea incendiilor, pentru diluarea si spalarea substantelor evacuate cu prilejul avariei. In situatia avarierii conductelor care asigura alimentarea cu apa se va proceda de urgenta la izolarea portiunii avariate si se va actiona prin alimentarea cu apa din H&S ECO CONSULT 2008 393
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE surse alternative. Pentru aceasta, reteaua de alimentare cu apa a SC VIROMET SA a fost realizata stil ,,inel ceea ce permite ca in cazul avariei pe un circuit sa se poata realiza cuplarea la alta ramura a traselor de alimentare cu apa. Reabilitarea portiunilor traseelor de apa avariate in cazul unor accidente reprezinta o prioritate absoluta. Asigurarea cu apa tehnologica in caz de avarii este de mare importanta mai ales in situatia cand racirile la anumite faze tehnologice sunt esentiale pentru a nu determina generarea altor avarii in instalatiile afectate. Pentru interventiile in caz de incendiu exista o retea densa de hidranti, retea care asigura o presiune permanenta de 4 6 barri. c. Abur: In principiu, in caz de avarie sursa de alimentare cu abur trebuie intrerupta determinand astfel racirea mediilor de reactie. Exista si exceptii: - la reactorul de sinteza a instalatiei Metanol IV in cazul opriri instalatiei racirea catalizatorului se realizeaza prin injectare de abur supaincalzit. Se asigura astfel si protejarea catalizatorului - la Metanol la faza de cracare, aburul se foloseste pentru inundare pentru stingerea incendiilor in cazul spargerii tevilor de cracare . Aburul se poate folosi si in alte situatii ca posibilitate de stingere a unor inceputuri de incendii. La fiecare instalatie in parte, in Instructiunile de operare sunt detailate posibilitatile de actionare cu abur in caz de incendii. d. Azotul: Este esentialla utilizarea azotului gazos de mare puritate la instalatia Metanol IV in cazul unor avarii care impune oprirea instalatiei. Mentionam ca azotul asigura mediul inert necesar conservarii catalizatorului de sinteza. Azotul reprezinta si agentul de inertizare a volumelor libere din rezervoarele de depozitare pentru metanol si metilal. In cazul unor avarii se va actiona cu prioritate pentru furnizarea azotului la aceste depozite. 11. MASURI DE PROTECTIE SI PENTRU CAZURI DE URGENTA IN VEDEREA LIMITARII EFECTELOR ACCIDENTELOR Sunt prezentate pe larg pentru fiecare tip de scenariu in Planul de urgenta interna. 12. EFECTUL DE DOMINO referinte bibliografice: Faisal I. Khan, S.A. Abbasi o evaluare a probabilitatiii imprejurarilor si pericolul potential al efectului domino intr-o zona aglomerata tipica industriei. Jurnal of Loss Prevention in procesele industriale H&S ECO CONSULT 2008 394
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE Accidentele proceselor specifice industriei chimice , care presupun explozii si /sau incendii pot aduce prejudicii reactoarelor din vecinatate, conductelor sau vaselor de stocare. Daca instalatiile afectate de accidentul primar contin substante periculoase avaria poate determina noi explozii /incendii/ emisii toxice. Acest tip de lant al accidentelor poate continua sa se propage afectand alte instalatii aflate la distanta mica si poate cauza noi accidente, perpetuand lantul. In domeniul proceselor industriei chimice acest lant poarta denumirea de efect domino. Efectul domino poate fi initiat de una sau mai multe evenimente: a) pool fire, flash fire, fire ball si jet fire; b) explozii: explozia norului de vapori in spatiu limitat (CVCE), explozia vaporilor din expansiunea unui lichi in fierbere (BLEVE), explozia norului de vapoti si explozia prafului; c) emisia toxica: instantanee sau continua, emisia de gaze toxice mai usoare decat aerul sau mai grele ca aerul. Procedura de analiza a efectului de domino (DEA) porneste de la evenimentul de initiere a efectului evenimentul primar, la locatia efectului secundar. DEA este realizata pe doua nivele. Primul nivel consta in trecerea in revista a tuturor proceselor industriale si identificarea unitatii care poate initia efectul domino. Pentru aceasta se tine seama de de diferite prejudicii raportate in literatura:de exemplu supresiunea de 0,7 atm poate distruge o unitate prin unda exploziei, incarcatura termica de 37 kW/m2 este suficienta pentru avarierea recipientelor, si fragmentele proiectate avand o viteza mai mare de 75 m/s are suficient potential pentru a penetra unitatea, cu conditia sa loveasca unitatea tinta. In cazul in care exita valori mai mari decat cele mentionate putem fi indreptatiti sa trecem la urmatorul pas. Nivelul al doilea detaliaza mai mult analiza, fiind condus catre verificarea existentei efectului domino, utilizand avariile potentiale ale evenimentului primar si caracteristicile unitatii secundare: - configuratia si constituientii materiali ai unitatii; - utilizarea substantelor chimice si conditiile de operare; - proprietatile fizice sichimice ale substantelor; - locatia unitatii, distanta fata de alte unitati; - datele meteorologice, in special directia vantului. Pornind de la aceste premize am luat in considerare ca efecte domino posibile: dispersiile toxice sau posibilele pericole de incendiu/explozie care depasesc limita amplasamentului SC VIROMET SA. In acest caz analiza se opreste la primul nivel, deoarece nu cunoastem la acest moment detalii despre instalatiile unitatilor invecinate; efecte de domino in interiorul amplasamentului dat de posibile incendii si explozii.
395
SC VIROMET SA
Accidente care depasesc limitele amplasamentului SC VIROMET SA

Nr. Crt. Substanta implicata Metanol
Descrierea evenimentului; obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata INSTALATIA DE IV.
DISTILARE METANOL METANOL
ERPG-3 : 5000 ppm 190m
ERPG 2: 1000 ppm 552m
ERPG 1: 200 ppm 1700m
Avarierea utilajului, eliberare continua de metanol din coloana de distilare , dispersia vaporilor eliberati Obiective, localitati afectate -cracare Metanol IV; turnuri racire Metanol IV, instalatie demineralizare + laborator; -cld. 6555: statie electrica; -statie transformare 110 kV; -birouri, vestiar, tablou comanda Metanol IV; -compresie Metanol IV; -laborator, vestiar, birouri Metanol III; -cladire poarta intrare principala; - cladire dispecerat
-Instalatie Metanol III -Cld. 5410 Laborator Central ( CTC, Sectia Cercetari ) -Statie interna CF, -Palat administrativ, -Statie reducere gaz metan ( SRM VIROMET ); -Depozit combustibil; -CET, Cld. Birouri serv. MEA, Serv. Control Instalatii; -Remiza SPSU -SC PIROCHIM SA Maxim: 120 persoane Maxim: 180 persoane
- VIROMET: Statie Epurare, Sectia Mase plastice, Palat Administrativ, NG 1000; Depozit amoniac, Sectia Rasini, Dispensar; Atelier Central; Magazii Centrale; Atelier AMA -TRANSCHIM; - SRM Victoria II; -SC PIROCHIM SA; -SC PUROLITE SRL; -SC SPAROMEX SA; -Sectia de Pompieri Victoria,
Maxim: 550 persoane
397
SC VIROMET SA
Nr. Crt. ERPG 1: 200 ppm 593 m
Descrierea evenimentului; obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata
Substanta implicata Metanol DEPOZIT INTERMEDIAR DE METANOL, METANOL IV
Zona 1 Zona cu risc de mortalitate ridicata ERPG-3 : 5000 ppm 65m
Zona 2 Zona cu leziuni ireversibile ERPG 2: 1000 ppm 196 m
Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii, dispersia vaporilor formati Obiective, localitati afectate Locatii: zona inst. Metanol IV, fazele: demineralizare, laborator, turnuri racire, rampa livrare metanol CF, depozit reactivi Locatii: Serviciul Privat de pompieri VIROMET, poarta principal de acces pentru angajati, Biroul SIPP, Statie interna CFU, Statia 110 kV
Locatii: Instalatiile , Laborator Central ( CTC, Cercetari,, SRM VIROMET, Dispensar, Depozit combustibil, Palat administrativ, locuinte 5 Cladiri, PUROLITE, PIROCHIM, Transchim
Maxim : 8 persoane
Maxim: 65 persoane,
Maxim 270 persoane
398
SC VIROMET SA
Zona 3 Zona de atentie ERPG 1: 200 ppm 5000 m
Nr. Crt. Substanta implicata

Metanol
14
DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie celor trei rezervoare de metanol (situatie catastrofala), un cutremur de mare amplitudine), eliberarea intregii cantitati de metanol lichid, dispersia toxica Obiective, localitati afectate -zone cu vegetatie -zone cu vegetatie forestiera, forestiera, Amplasamente: -sectorul depozitare / filtrare distributie apa - VIROMET; tehnologica / potabila, - PUROLITE -instalatia pilot a Sectiei - TRANSCHIM Cercetari; - SC PIROCHIM -Integral capacitatile de - SC SPAROMEX productie a Sectiei - Comunitatea Sumerna Rasini; - SRM II Victoria -Atelierul Central, -Garajul auto, -Instalatiile NG 1000, Oxigen, - Depozit amoniac, - Atelier AMA -Capacitati in conservare instalatii de producere schimbatori de ioni, nitroceluloze, rasini alchidice, bicarbonat de amoniu, cazi de baie. Maxim : 200 pers Maxim : 550 pers
Zona 1 Zona cu risc de mortalitate ridicata ERPG-3 : 5000 ppm 892 m
-zone cu vegetatie forestiera, -SC POLLUX SRL; -Zone rezidentiale Victoria; - Localitatea Vistisoara
Cca 8 000 persoane
399
SC VIROMET SA
Nr. Crt. Substanta implicata Amoniac
26
RAMPA AMONIAC- CPr RASINI
ERPG 1: 25 ppm 5300m
Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, dispersia toxica a norului format Obiective, localitati afectate In VIROMET: CPr Metanol, CPr Rasini, Depozit metanol R5000, Statie 110 kV, Garaj auto, Statie CFU, Magazia Centrala, Atelier Central, Filtre, decantoare apa industriala/potabila, Laborator Central, mStatie pilot Cercetari, zona 5 cladiri, Palat administrativ Exterior: SRM Victoria II, PIROCHIM, Comunitate SUMERNA VIROMET: Mase plastice, Statie epurare Exterior: PIROCHIM, SPAROMEX, POLLUX; PUROLITE; Pompieri Victoria, TRANSCHIM, Statie 20 kV
Exterior: Or. Victoria, Vistisoara, Ucea de Sus, Arpasu de Sus, Vistea de Sus,
Maxim: 500 persoane,
Cca 400 persoane
Cca 12500 locuitori
400
SC VIROMET SA
Zona 3 Zona de atentie ERPG 1: 25 ppm 1600m
30
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT - CPr RASINI
Avariere rezervor de amoniac lichefiat, dispersia norului format Obiective, localitati afectate Sector Edile, Rampa amoniac, Instalatie ESTERVI, Cazi de baie, cladiri in conservare ( Bicarbont,Copolimer II, Inst. Acid azotic,) etc, Integral CPr Rsini, CET; Atelier Central, Garaj auto; SRM VIROMET, Bobinaj,Magazia Centrala Statie combustibil, Atelier AMA, NG 1000, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ), Depozit Metanol R5000, Statie pilot Cercetari, Maxim: 225 persoane
In VIROMET:: CPr Metanol, Laborator Central, zona 5 cladiri, Palat Administrativ, Statie 110 kV, Garaj auto, Statie CFU, Filtre, decantoare apa industriala/potabila, Exterior: SRM Victoria II, PIROCHIM, Comunitatea SUMERNA; Maxim : 350 persoane
Maxim : 20 persoane
401
SC VIROMET SA
Zona 3 Zona de atentie ERPG 1: 25 ppm 8100 m
33
DEPOZIT AMONIAC LICHEFIAT -CPr RASINI
Situatie catastrofala. Explozia unui rezervor de amoniac, avarierea grava a celorlalte rezervoare, eliberarea intregii cantitati de amoniac din parcul de rezervoare , dispersia norului format Obiective, localitati afectate Integral VIROMET, Exterior: comunitate Sumerna; SRM II Victoria PIROCHIM, SPAROMEX, FLUOROPOLIMERI, POLLUX; PUROLITE; TRANSCHIM; Sectie Pompieri Victoria Statie 20 kV Cca 1000 persoane 10000 pers Exterior: Or. Victoria, Vistisoara
Exterior: Ucea de Sus, Corbi, Arpasu de Sus, Dragus.
9000 pers
402
SC VIROMET SA
Nr. Crt. Substanta implicata Formaldehida TEEL 1,2: 10 ppm 484 m
34
DEPOZIT DE FORMALDEHIDA , CPr RASINI
Zona 1 Zona cu risc de mortalitate ridicata TEEL-3 : 25 ppm 246 m
Avarierea unui rezervor
de formaldehida, eliberarea unei evaporarea
cantitati, formarea unei balti in
cuva
de
retentie,
baltii, dispersia norului toxic Integral CPr Rasini, Garaj auto, Statie pilot Cercetari INTERIOR :, Depozit/rampa oleum, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ), Atelier Central, Bobinaj, Sector Edile, NG 1000, Estervi, Cladiri in conservare : NC, Acid azotic, Acid sulfuric, DVB, Copolimer I EXTERIOR: PIROCHIM
Maxim: 120 pers;
Maxim: 100 persoane
403
SC VIROMET SA
Nr. Crt. Substanta implicata Metanol
Descrierea evenimentului; obiective, localitati afectate; personal, populatie afectata DE ERPG 1: 200 ppm 516 m
35
INSTALATIA
FORMALDEHIDA
Depasirea parametrilor de functionare a coloanei de distilare, deschiderea supapei de siguranta, evacuarea momentana a unei cantitati de vapori de metanol, dispersia toxica. Instalatii platforma CPr Rasini Statie pilot Cercetari, Garaj auto, Cladiri in conservare sector NC Interior VIROMET:, Cladiri in conservare sector NC, Atelier Central, Atel AMA, Magazia Centrala, Bobinaj, NG 1000, ESTERVI, depozit amoniac, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1; Exterior : PIROCHIM Maxim 30 persoane Maxim 70 persoane,
Maxim: 70 persoane
404
SC VIROMET SA
Nr. Crt. TEEL 1,2: 10 ppm 985 m
36
Substanta implicata FormalINSTALATIA DE FORMALDEHIDA dehida
Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, dispersia toxica Interior VIROMET: Integral CPr Rasini, Statie pilot Cercetari, Garaj auto, Cladiri in conservare sector NC, Atelier Central, Atel AMA, Bobinaj, NG 1000, ESTERVI, depozit amoniac, Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ) Interior VIROMET Magazia Centrala, Dispensar , Depozit metanol R 5000, Depozit oleum, depozit fenol, CPr Metanol Exterior : PIROCHIM
Maxim: 155 persoane
Maxim: 100 persoane
405
SC VIROMET SA
Nr. Crt. Substanta implicata Preconde nsat TEEL 1,2: 10 ppm 1800m
38 DEPOZIT
PRECONDENSAT UF - 80
Avarierea unui rezervor de Precondensat UF 80, eliberarea unei cantitati de produs, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica VIROMET: CPr Rasini, CPr Metanol, rampe metanol, Depozit R 5000, Depozit oleum, Ateliere Central, AMA, Edile, Garaj auto, CET, NG 1000, ESTERVI, Sector in conservare NC, Magazie Centrala, Depozit amoniac, EXTERN : PIROCHIM Maxim: 300 persoane VIROMET: Palat Administrattiv, Statie CFU; Zona 5 cladiri, Statie 110 kV, Poarta principala acces, Mase plastice, Statie epurare EXTERN : PIROCHIM, PUROLITE, SPAROMEX
Maxim 300 persoane
406
SC VIROMET SA RAPORT DE SECURITATE EFECTE DOMINO IN INTERIORUL AMPLASAMENTULUI 1. Evenimentul primar - Accidentul nr. 3: Instalatia de distilare metanol, METANOL IV, Depasirea parametrilor de functionare a unei coloane de distilare, deschiderea supapei de siguranta, evacuarea momentana a unei cantitati de vapori, explozia vaporilor eliberati (UVCE). Zona 1 - 0,55 bar : 30m; Zona 2 -0,24 bar: 45 m. Evenimentul secundar: posibila avariere a instalatiilor de cracare si compresie Metanol IV. Instalatiile lucreaza cu presiuni si temperaturi inalte, lucru care poate conduce la noi explozii. In general cantitatilede substante eliberate sunt mici, suflul exploziilor, fragmentele proiectate poate declansa avarierea grava a instalatiei si noi incendii si evacuari de metanol din utilajele avariate. Raza de actiune a unui scenar tip BLEVE (anexa 1)ar putea ajunge la : Zona 1 10 kW/m2 : 134 m; Zona 2-5 kW/m2: 194 m. Acest eveniment ar produce avarierea grava a instalatiei si pierderi importante de vieti omenesti. Interventia prompta si eficienta a Serviciului privat pentru situatii de urgenta si distanta dintre instalatii poate conduce la intreruperea lantului de evenimente. 2. Evenimentul primar - Accidentul nr. 29:Depozit amoniac lichefiat, Sectia Rasini, Avariere rezervor amoniac lichefiat, incendiul baltii de amoniac. Zona 1 10 kW/m2 : 22 m; Zona 2-5 kW/m2: 29 m. Evenimentul secundar: posibila avariere a celorlalte rezervoare de amoniac si dispersia toxica amoniacului prezent in depozit. Modelarea accidentului 33 arata posibilitatea unei situatii catastrofale cu o raza posibila de intindere de: Zona 1 ERPG3 -750ppm: 2600m ; Zona 2 ERPG 2 150 ppm: 4500 m, cu afectarea importanta a societatilor si localitatilor de pe raza de acctiune a norului toxic. Timpul n care norul toxic ajunge la un anumit punct critic poate fi estimat innd seama numai de viteza vntului, conform tabelului de mai jos:
Viteza vntului m/s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 15 20 Km/h 3,6 7,2 10,8 14,4 18 21,6 25,2 28,8 31,4 36 54 72 1 16'40'' 8'20'' 5'30'' 4'10'' 3'20'' 2'45'' 2'25'' 2' 1'50'' 1'40'' 1'5'' 50'' 2 33'20'' 16'40'' 11'3'' 8'20'' 6'40'' 5'30'' 4'45'' 4'10'' 3'40'' 3'20'' 2'10'' 1'40'' 3 50' 25' 16'40'' 12'30'' 10' 8'20'' 7'10'' 6' 5'30'' 5' 3'20'' 2'30'' 4 66'40'' 33'20'' 22'10'' 16'40'' 13'20'' 11'5'' 9'30'' 8'20'' 7'25'' 6'40'' 4'30'' 3'20'' 5 83'20'' 41'40'' 27'40'' 20'50'' 16'40'' 13'50'' 11'50'' 10'50'' 9'15'' 8'20'' 5'36'' 4'10''
Distanta (km) 6 100' 50' 33'20'' 25' 20' 16'40'' 14'20'' 12'30'' 11'6'' 10' 6'40'' 5' 7 116'40'' 58'20' 38'50'' 29'10'' 23' 18'30'' 16' 14' 13' 11' 7'41'' 5'50'' 8 133'20'' 66'40'' 44'25'' 33'20'' 26' 22'10 18' 16' 14' 13' 8'50'' 6'40'' 9 150' 73' 50' 37' 30' 25' 21' 18' 16' 15' 10' 7'30'' 10 166' 83' 55' 41' 33' 27' 23' 20' 18' 16' 11'5'' 8'20'' 12 200' 100' 66' 50' 45' 33' 28' 25' 22' 20' 13'20'' 10' 14 233' 116' 75' 58' 46' 38' 33' 29' 26' 23' 15'30'' 11'40'' 26 333' 166' 111' 83' 66' 55' 47' 41' 32' 33' 22'15'' 16'40''
407
SC VIROMET SA
Informaii necesare , care sa permita autoritatilor competente luarea de decizii privind amplasarea sau extinderea altor activitati in zona obiectivului existent Lucrarea Ghid pentru planificarea amenajarii teritoriale, Twining project RO/2002/IB/EN/02, mai 2004, Mr. Dr. Joachim Uth prezinta o clasificare a distanelor fata de instalatiile cuprinse in Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.Conform lucrarii amintite pentru produsele chimice organice, punctul 4.1 din Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, distanta recomandata de amplasare a altor obiective este de 1.500m. Scenariile prezentate au confirmat aceast distan minim necesar la amplasarea unui nou obiectiv in zona. Sistemul de management al sigurantei care a functionat pana in prezent a realizat performanta de a nu avea nici un accident major in perioada de 40 ani de functionare Masuri de imbunatatire - Asigurarea permanenta a fondurilor necesare pentru asigurarea dotarilor, instruirilor si auditurilor pentru siguranta. - Asigurarea, verificare bunei functionari a sistemelor de captare a scurgerilor de substante periculoase pentru ca un incendiu propagat pe reteaua de canalizare poate avea repercursiuni grave asupra intregului amplasament.
408

Raport de Securitate

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Securitate

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC VIROMET SA

22 22 22 23 26 29 36 43 57 57 65 73 87 87 95 107 107 131 131 131 176 177 177 186

DETERMINAREA PARTILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI RELEVANTE PENTRU SECURITATE (ORS)

5.1.Criteriile care au stat la baza selectarii ORS in cadrul Viromet SA

7. SCENARII DE ACCIDENTE H&S ECO CONSULT 2008

8. PREVENIREA SI PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR

9.SISTEMUL DE MANAGEMENT SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI IN VEDEREA PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

1. ZONA OBIECTIVULUI 1.1. Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla obiectivul

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

Suprafetele de terenuri detinute de SC VIROMET-SA,Victoria Jud.Brasov

Supraf ata retele (mp)

Suprafat a libera (mp)

Total suprafata (mp)

8.993 517 9510

1.733,4 674 686 17.237 2.845 23175,4

Suprafata retele (Sr) (mp)

Suprafata transport (St) (mp)

Suprafa ta libera (Sl) (mp)

Total suprafata (mp)

1. Cartisoara 2. Arpasu de Jos Total suprafata pe categorii de folosinta

Suprafetele de teren detinute de S.C. VIROMET-S.A. in jud.Brasov-Aductiuni

Suprafata retele (Sr) (mp)

Suprafata transp. (St) (mp)

Suprafata libera (Sl) (mp)

Total suprafata (mp)

H&S ECO CONSULT 2008

1.2. Pozitia geografica si topografica

H&S ECO CONSULT 2008

1.3. Constructia bunurilor din zona

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

Biserica ortodoxa ( 30 persoane ); Sumerna

H&S ECO CONSULT 2008

Amplasarea n zona a SC VICTORIA SA

H&S ECO CONSULT 2008

1.5. Instalatii invecinate care pot provoca accidente

Situare Est Est Nord Vest

1.9. Teritorii ecologice special ocrotite

H&S ECO CONSULT 2008

H&S ECO CONSULT 2008

2. DESCRIEREA GENERALA A OBIECTIVULUI Prezentarea generala a obiectivului

H&S ECO CONSULT 2008

SC VIROMET SA Activitati anexe:

Seria A238621 1126350

Activitatea principal 2414- fabricarea de produse chimice de baz

produse chimice organice si anorganice de baza

produse chimice organice si anorganice de baza Activitati IPPC:

Autorizatie Integrata de Mediu

H&S ECO CONSULT 2008

Autorizatie de Mediu 54/ 29.01 2007

SB 47 din 21.02.2007 292/30 10 2007