Nerespectarea clauzelor contractuale (termen) stipulate in contract.

Consecinte
Prin actiunea nregistrata la aceasta instanta sub nr. 432/331/20.02.2008, reclamantul P. E, a chemat n judecata pe prta D. E., solicitnd instantei ca prin hotarrea ce va pronunta sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 3000 lei reprezentnd dublul sumei primite de prta ca avans la antecontractul de vnzare-cumparare ncheiat la B.N.P.G. F. si aut.sub nr.2322/2.10.2006; penalitati n cuantum de 0,1 \% pe fiecare zi de ntrziere,incepind cu data de 15 noiembrie 2007, si pina la achitarea integrala a sumei; obligarea prtei sa-i plateasca cheltuielile efectuate cu ntocmirea actelor pentru terenul ce urma sa l cumpere de la prta cu act de vinzare-cumparare n forma autentica si nscrierea proprietatii n cartea funciara a dreptului de proprietate apartinind partii colitigante, cu cheltuieli de judecata. n drept, si-a ntemiat actiunea pe disp.art. 969 Cod civil, art. 1068 cod civil, art. 1066 cod civil,art. 1079 si urm.cod civil Analiznd actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele: La data de 02.10. 2006 ntre reclamant si prta s-a ncheiat antecontractul de vnzarecumparare nr. 2322/ 2.10. 2006 prin care prta s-a obligat sa vnda reclamantului terenul n suprafata de cca. 600 mp. situat n comuna Maneciu, sat Maneciu Pamnteni, Jud.Prahova. Pretul convenit de parti a fost n suma de 21.000 lei din care cumparatorul promitent a achitat un avans de 1500 lei la data autentificarii antecontractului. Partile s-au obligat sa ncheie contractul de vnzare-cumparare n forma autentica n maxim o luna de la autentificarea antecontractului. S-au stabilit ca si clauze contractuale ca " n cazul neperfectarii contractului din culpa vnzatorului, acesta va plati cumparatorului dublul sumei primite ca avans, prezentul act constituind titlul executoriu", iar " n cazul neperfectarii contractului din culpa cumparatorului, acesta va pierde suma platita drept avans". Din declaratiile martorilor audiati, respectiv, C. C., M C si M G L a rezultat ca reclamantul se face vinovat de nerespectarea termenului de o luna mentionat n antecontract pentru perfectarea contractului de vnzare-cumparare. Martorele C C si M C au fost de fata n ziua cnd prta mpreuna cu reclamantul au plecat la notariat n vederea ncheierii antecontractului de vnzare-cumparare.

Cu aceasta ocazie, prta i-a nmnat reclamantului toate actele n original, inclusiv cartea de identitate pentru ca acesta sa se ocupe de perfectarea actelor si suma de 350 RON. Totodata s-a stabilit acestuia un termen n care sa se finalizeze perfectarea actelor deoarece prta avea nevoie urgenta de bani, necesitnd o interventie chirurgicala datorita starii grave de sanatate. Martorele au relatat ca stiu de la prta ca reclamantul nu a respectat termenul stabilit, tergiversnd perfectarea actelor de vnzare-cumparare pe parcursul mai multor luni. Din declaratia martorului M G L, propus de reclamant, reiese ca acesta a mers mpreuna cu martorul abia dupa un an, respectiv octombrie 2007 la domiciliul prtei sa discute despre perfectarea actelor de vnzare-cumparare. De altfel, la interogatoriul ce i s-a luat de catre prta, reclamantul a recunoscut ca aceasta i-a nmnat toate actele ( titlul de proprietate, adeverinta de rol, carte de identitate) n original pentru a se ocupa de cadastru. Toate aceste probe dovedesc buna-credinta a prtei care si-a ndeplinit obligatiile pe care si le-a asumat, prednd reclamantului actele n original si suma de 350 Ron n vederea participarii la cheltuielile necesare ntocmirii schitei cadastrale. Din raspunsul dat la interogatoriu de catre prta a reiesit ca reclamantul nu s-a mai ocupat de actele cadastrale, acestea fiind ridicate de la topometrist tot de prta dupa 8 luni. Mai mult, avnd n vedere starea sanatatii precare a prtei care avea nevoie urgent de o interventie chirurgicala si un tratament costisitor, probeaza nca odata buna-credinta a acesteia cu privire la ncheierea contractului de vnzare-cumparare n forma autentica, n termenul de o luna stabilit n antecontract pentru a putea ncasa pretul convenit de parti. Potrivit art.969 cod civil conventiile legal facute, au putere de lege ntre partile contractante si potrivit art. 970 cod civil ele trebuie executate cu buna credinta si obliga la toate urmarile pe care echitatea, obiceiul sau legea le da obligatiei dupa natura sa.Instanta constata ca n cauza nu snt ndeplinite conditiile prev.de art. 1073 -1077 cod civil, clauzele contractuale stabilite n antecontractul de vnzare-cumparare nefiind respectate n speta dedusa judecatii. Deoarece n cauza s-a facut dovada ca reclamantul, respectiv promitentul-cumparator se face vinovat de nerespectarea termenului de o luna stabilit n antecontract, potrivit clauzei contractuale acesta urmeaza sa piarda suma platita drept avans. n consecinta, n raport de considerentele aratate n cele ce preced, instanta urmeaza sa respinga actiunea, ca nentemeiata.

judecator liliana aspasia negotei

Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea actiunii, aratand clauza inserata in antecontract este o clauza penala si nu una dezicere sau razgandire de

ca

Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/speta-121767-civil--rezolutiunecontract.html#ixzz2HDXmwQSr

Clauza penala Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate. Clauza penala prezinta pentru creditor avantajul ca acesta nu mai trebuie sa dovedeasca existenta si cuantumul prejudiciului, in cazul in care debitorul nu-si executa obligatiile conform prevederilor contractuale. In contractele economice, clauza penala are caracter obligatoriu; penalitatile sunt de regula, stabilite de lege, caz in care nu pot fi nici inlaturate si nici micsorate, dar partile sunt in drept sa le majoreze ori sa stabileasca penalitati pentru situatii neprevazute in lege. De asemenea, in contractele economice creditorul are dreptul si obligatia de a solicita despagubiri pana la repararea integrala a prejudiciului in cazul in care acesta nu este acoperit prin plata de penalitati.

Ce este clauza penal?

n diferite contracte se poate ntlni o anumit clauz prin care prile se oblig ca n cazul n care nu execut contractul s plateasc celeilalte pri o sum de bani drept despgubire. Aceasta este denumit clauz penal.

Aadar clauza penal este o convenie a prilor unui contract, prin care acestea evalueaz convenional despgubirile sau daunele-interese pentru acoperirea prejudiciului suferit de una din pri n caz de neexecutare a obligaiilor contractuale de ctre celalt parte. Clauza penal poate fi inclus de pri direct n contractul ncheiat sau poate fi cuprins ntr-un act separat, ns ntodeauna este necesar ca o astfel de clauz s fie stabilit anterior producerii prejudiciului. Conform Codului Civil, clauza penal const n obligaia debitorului (partea care nu i-a executat obligaia) de a presta creditorului (partea n favcoarea creia trebuia executata obligaia) o sum de bani sau o alt valoare patrimonial (evaluabil n bani), n cazul n care nu i execut obligaia contractual, o execut cu ntrziere sau necorespunzator. Prin fixarea anticipat a cuantumului prejudiciului de ctre pri prin stipularea unei clauze penale, prile contractante nu mai trebuie s se adreseze justiiei pentru ca aceasta s evalueze i stabileasc prejudiciul i nu mai sunt nevoite s probeze ntinderea acestui prejudiciu. Clauza penal are caracterul unui contract astfel nct trebuie s ndeplineasc toate condiiile de validitate ale unui contract i n acelai timp are fora obligatorie a unui contract. n aceste condiii, chiar dac una din pri se adreseaz instanei de judecat, aceasta nu are posibilitatea de a micora sau mri cuantumul clauzei penale i nici nu poate s verifice ntinderea prejudiciului suferit de partea respectiv. Ceea ce trebuie reinut este c legea interzice stabilirea unei clauze penale n contractele de mprumut, n cazul acestora fiind datorata, n caz de neexecutare sau executare cu ntarziere, dobnda legala aplicabila. n toate cazurile pentru a deveni aplicabil clauza penal, trebuie s fie ndeplinite condiiile legale pentru acordarea de despgubiri, respectiv condiiile rspunderii civile a prii care nu i-a executat corespunztor sau la termen obligaiile pe care i le-a asumat prin contract.

Clauza de dezicere
din Drept Civil Materiale juridice relevante: Articole Juridice Jurisprudenta Carti Juridice

Clauza prin care partile isi rezerva dreptul de a se razgandi si de a desfiinta unilateral conventia (de regula intr-un anumit termen sau in anumite conditii), cu singura consecinta a pierderii arvunei date ori a restituirii dublei celei primite, sau chiar independent de existenta vreunei clauze de arvuna ori a vreunei alte sanctiuni.

Clauza de dezicere. Caractere. Efectele ei asupra contractului

Dosar Nr. 812 (08.10.2009)
Clauza de dezicere. Caractere. Efectele ei asupra contractului C. civ., art. 969 Potrivit art. 969 C. civ., conventiile legal facute au putere de lege ntre partile contractante, iar n cazul n care partile au cuprins ntr-un antecontract de vnzarecumparare o clauza de dezicere, oricare dintre ele are posibilitatea de a-si retrage consimtamntul dat cu consecinta desfiintarii antecontractului. Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, Decizia civila nr. 812 din 8 octombrie 2009 Prin Decizia civila nr. 531/08.04.2009, Tribunalul Timis a respins apelul declarat de prta P.M. mpotriva Sentintei civile nr. 10548/09.09.2008 a Judecatoriei Timisoara. Astfel, Tribunalul a confirmat hotarrea primei instante, care a admis actiunea principala formulata de reclamantul P.O. si P.C., sens n care a dispus desfiintarea promisiunii unilaterale de vnzare-cumparare legalizata sub nr. 3748/12.04.2001 si radierea din C.F. a notarii n cartea funciara a acestei promisiuni. Solutia Tribunalului a fost mentinuta de catre instanta de recurs Curtea de Apel Timisoara care, prin Decizia civila nr. 812/08.10.2009, a respins recursul declarat de prta P.M. Pentru a pronunta aceasta hotarre, Curtea de Apel a avut n vedere argumentele ce succed. Prin promisiunea bilaterala de vnzare-cumparare, ncheiata la BNP Asociatia DanilaMaghiaru-Ciorca si legalizata sub nr. 3748/12.04.2001, reclamantii, n calitate de proprietari, au promis sa vnda prtilor imobilul nscris n CF ind. nr. 126288 Timisoara, dobndit de reclamanti prin cumparare n temeiul Legii nr. 112/1995, cu suma de 55.000 DM, din care la data ncheierii promisiunii s-a achitat suma de 5.000 DM, urmnd ca diferenta sa fie achitata de 01.08.2001. Prin acelasi act, avndu-se n vedere ca imobilul este grevat de interdictia de nstrainare pe o perioada de 10 ani de la data cumpararii, partile de comun acord au stabilit ca transmiterea proprietatii sa se efectueze prin ncheierea unui act autentic, dupa expirarea

termenului de la data cumpararii, intrarea n posesia de fapt a imobilului urmnd sa se faca de catre promitentii cumparatori de la data ncheierii promisiunii. De asemenea, prin aceeasi promisiune, partile de comun acord au stabilit ca, pentru ipoteza n care promitentii vnzatori se vor razgndi cu privire la ncheierea contractului de vnzare-cumparare, se naste obligatia acestora de a plati promitentilor cumparatori dublul pretului achitat, iar pentru ipoteza n care promitentii cumparatori se vor razgndi, efectul va fi pierderea de catre acestia din urma a avansului achitat. Prin Notificarea nr. 69/21.09.2007 emisa de B.E.J. Milici Gheorghe, prtii sunt notificati de catre reclamanti ca la data de 24.09.2007, ora 14,00 sa se prezinte la B.N.P. Topala Florin, pentru rezilierea promisiunii bilaterale de vnzare-cumparare ncheiate la data de 12.04.2001 ca urmare a revenirii vnzatorilor asupra intentiei de a vinde imobilul, urmnd sa achite cumparatorilor dublul pretului achitat, respectiv echivalentul n euro a sumei de 110.000 DM conform clauzei de dezicere contractuale. Cum prtii nu au dat curs notificarii, reclamantii au procedat la oferta reala de plata prev. de art. 586 590 Cod procedura civila, consemnnd suma datorata la CEC pe numele prtilor. Asadar, s-a constatat astfel, ca, prin promisiunea sinalagmatica de vnzare-cumparare partile au cuprins o clauza de dezicere, n temeiul careia s-a conferit ambelor parti contractante dreptul de a denunta (desfiinta) unilateral contractul pe care l-au ncheiat n schimbul unei sume de bani, denumita dezicere, achitata cocontractantului sau. Desfiintarea unilaterala a unui contract prin dezicere este un drept potestativ care si are izvorul n acordul initial de vointa al partilor, astfel nct nu mai depinde, n nici un fel, de vointa celeilalte parti contractante, aceasta neputnd mpiedica, n nici un mod desfiintarea contractului. Esenta clauzei de dezicere consta n faptul ca beneficiarul acesteia are la dispozitie un timp de reflectie pentru analizarea consecintelor contractului ncheiat, n final avnd dreptul de a-si retrage unilateral consimtamntul dat, desfiintnd astfel, contractul, ea neconstituind o exceptie de la principiul irevocabilitatii unilaterale a contractelor sinalagmatice, avndu-si originea chiar n vointa partilor, cu att mai mult cu ct aceasta a fost stipulata n mod neechivoc de catre parti n contract. Totodata, facultatea de dezicere este discretionara, putnd fi exercitata fara a fi necesara justificarea ei, ea neputnd fi privita nici ca o conditie suspensiva si nici ca o conditie rezolutorie, fiind parte integranta a consimtamntului, adica a unui element esential (de validitate) al contractului, fara de care acesta nu putea lua nastere n mod valabil. Desi prtii reclamanti reconventionali invoca executarea clauzelor anticipatorii ale promisiunii sinalagmatice de vnzare-cumparare (predarea lucrului promitentului cumparator, plata pretului) aratnd ca aceasta executare face ineficienta clauza de dezicere n mod abuziv, invocata cu rea-credinta de catre reclamanti, ambele instante

corect au constatat ca simpla executare a unor clauze anticipatorii stipulate n contract, iar nu a obligatiei principale (aceea de a parafa n fata notarului contractul promis) nu are forta necesara pentru a naste prezumtia de renuntare la clauza de dezicere, fiind unanim admis ca partile, chiar n prezenta clauzei de dezicere, pot stipula n tot sau n parte executarea obligatiilor contractate fara ca aceasta sa afecteze eficacitatea clauzei. Rezulta deci ca facultatea de dezicere priveste global si direct mai mult contractul(consimtamntul) nsusi, dect obligatiile beneficiarului, de unde mai rezulta ca simpla executare a unor clauze anticipatorii nu poate pune n discutie clauza de dezicere stipulata de parti, adica facultatea de asumare sau respingere a contractului promis. De asemenea este bine stabilit n dosar ca beneficiarul clauzei de dezicere are o alegere ntre posibilitatea de a executa contractul promis si posibilitatea de a denunta unilateral contractul cu obligatia dezicerii, astfel nct acesta nu este debitorul nici a unei obligatii alternative si nici a unei obligatii facultative, care sunt modalitati de executare a unor obligatii contractuale. n cazul exercitarii dezicerii nu se pune problema executarii contractului, ci problema desfiintarii acestuia.

Decizia nr. 5111 , SECIA CIVIL I DE PROPRIETATE INTELECTUAL

Actualizata la Institutie: NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE ss=MsoTitle>ROMNIA NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE SECIA CIVIL I DE PROPRIETATE INTELECTUAL

Decizia nr. 5111 Dosar nr. 12538/3/2005 edina public de la 21 iunie 2007 Asupra recursului de fa: Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin cererea nregistrat pe rolul Judectoriei sectorului 5 sub nr. 29 din 3 ianuarie 2005 reclamanta M.O. SRL a solicitat, n contradictoriu cu prta C.C.A., pronunarea unei hotrri prin care s se valideze promisiunea de vnzare-cumprare, hotrre care s in loc de act autentic de vnzare-cumprare cu privire la imobilul situat n Bucureti. n motivarea cererii reclamanta, a artat c la data de 22 decembrie 2003 ntre prta C.C.A., n calitate de promitent-vnztor i numiii M.O. i G.E.G., n calitate de promiteni-cumprtori, s-a ncheiat nscrisul intitulat promisiune bilateral de vnzarecumprare, autentificat de notarul public R.D. sub nr. 2927 din 22 decembrie 2003 avnd ca obiect imobilul din sector 3 preul convenit fiind de 350.000 dolari SUA, din care s-a pltit promitentei-vnztoare suma de 70.000 dolari SUA, urmnd ca diferena s fie achitat la data de 30 martie 2004. La aceast dat se ncheie un alt act intitulat promisiune bilateral de vnzarecumprare imobil, autentificat de notarul public M.V. sub nr. 501 din 30 martie 2004, pentru acelai imobil, dar ntre promitenta-vnztoare C.C.A. i S. C. M.O. SRL, n calitate de promitent-cumprtoare. Reclamanta precizeaz c ncheierea celei de a doua promisiuni de vnzarecumprare a constituit numai o extindere a termenului la care ar fi trebuit s se ncheie actul de vnzare-cumprare, motivat de faptul c promitenta-vnztoare urma s achiziioneze n baza art. 44 din Legea nr. 10/2001 apartamentele dobndite de fotii chiriai i s rezolve lipsurile dispozitivului sentinei civile nr. 7170 din 26 iunie 1998 prin care i s-a recunoscut calitatea de proprietar asupra imobilului, prile obligndu-se s ncheie actul la data de 1 iunie 2004. Ulterior, prile au hotrt s ncheie contractul de vnzare-cumprare la data de 23 decembrie 2004, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza atitudinii culpabile a prtei, creia, spune reclamanta, i se naintase o ofert de achiziionare a imobilului pentru un pre mult mai mare dect cel convenit cu reclamanta S. C. M.O. SRL i nu mai voia s dea curs promisiunii iniiale. Prta a formulat ntmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nentemeiat, artnd c la data de 23 decembrie 2004 a fost n imposibilitate obiectiv de a transmite prin vnzare-cumprare proprietatea asupra terenului i a construciei, actul neputnd fi ncheiat n form autentic din cauza lipsei terenului, iar cererea

reclamantei de a ncheia actul doar pe construcie este formal i nu reprezint voina contractual a prilor. La data de 31 ianuarie 2005 reclamanta a invocat excepia necompetenei materiale a judectoriei, avnd n vedere c valoarea imobilului n cauz depete suma de 1 miliard lei. Prin sentina civil nr. 2003 din 7 martie 2005 pronunat Judectoria sectorului 3 s-a admis excepia i s-a declinat competena de soluionare a cauzei n favoarea Tribunalului Bucureti. La aceast instan cauza a fost nregistrat sub nr. 1895 din 11 mai 2005. Prin sentina civil nr. 1395 din 30 noiembrie 2005 pronunat de Tribunalul Bucureti, secia a IV-a civil, aciunea a fost respins ca nentemeiat. Pentru a hotr astfel, tribunalul a reinut urmtoarele: ntre pri s-a ncheiat la data de 30 martie 2004 o promisiune bilateral de vnzare-cumprare prin care fiecare parte i asum drepturi i obligaii. Prin acelai act prile convin asupra unor clauze, respectiv la art. 4 alin. (6) potrivit cruia promitentavnztoare declar c, n cazul n care actul de vnzare-cumprare nu se va ncheia n forma autentic la data de 1 iunie 2004 din orice alte cauze imputabile acesteia, este de acord s restituie promitentului-cumprtor avansul primit i s achite acestuia suma de 70.000 dolari SUA cu titlu de daune conform art. 1298 C. civ. precum i cheltuielile; de asemeni, la art. 9 s-a prevzut c prile semnatare declar c sunt de acord ca n cazul n care oricare dintre ele nu se va prezenta la notarul public la termenul stabilit sau la notificarea celeilalte pri pentru ncheierea actului n forma autentic, partea interesat poate solicita instanei pronunarea unei hotrri care s in loc de act autentic de vnzare-cumprare. S-a mai reinut c la data de 24 mai 2004 prile au ncheiat primul act adiional la promisiunea de vnzare-cumprare prin care s-au modificat anumite clauze din actul iniial, respectiv clauza prevzut la art. 1 alin. (1) potrivit creia promitenta-vnztoare se oblig s nstrineze irevocabil ctre S.C. M.O. SRL dreptul de proprietate asupra imobilului pn la data de 2 iulie 2004, iar promitenta-cumprtoare declara c se oblig irevocabil s cumpere imobilul doar n integralitatea sa, respectiv pentru teren i construcie, inclusiv pentru apartamentele pe care promitenta-vnztoare se oblig s le achiziioneze. Clauzele prevzute n forma iniial prin art. 4 alin. (6) i art. 9 au rmas nemodificate. La data de 15 iulie 2004 ntre pri s-a ncheiat un al doilea act adiional potrivit cruia promitenta-vnztoare se obliga, irevocabil, s transmit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren i construcie pn la data de 23 decembrie 2004, iar

promitenta-cumprtoare se obliga s cumpere imobilul numai n integralitatea sa, respectiv teren i construcie. Potrivit art. 4 alin. (6) din acest act adiional promitenta-vnztoare declara c n cazul n care actul nu se va ncheia pentru tot imobilul, n form autentic pn la data de 23 decembrie 2004, din orice alte cauze imputabile acesteia, se oblig s restituie promitentului-cumprtor avansul primit i s-i achite suma de 70.000 dolari SUA, cu titlu de daune, conform art. 1298 C. civ. Instana de fond a reinut c aceast clauz prevzut la art. 4 alin. (6) are valoarea unei clauze de dezicere, astfel c vnztorul se poate desista de la ncheierea contractului de vnzare-cumprare n forma autentic, n acelai sens fiind i clauza prevzut la art. 9. Neautentificarea contractului de vnzare-cumprare la termenul stabilit, 1 iunie 2004, s-a datorat, a reinut instana, n principal neregulilor referitoare la teren i care sau descoperit dup ncheierea promisiunii bilaterale de vnzare-cumprare, iar pe parcursul litigiului reclamanta nu a invocat niciodat c prta ar avea vreo culp n acest sens. Potrivit ncheierii de certificare nr. 13784 din 23 decembrie 2004, prile s-au prezentat la sediul biroului notarial, promitenta-vnztoare susinnd c nu poate s perfecteze actul deoarece nu s-a lmurit situaia juridic a terenului, fiind respinse de instanele de judecat att cererea pentru rectificarea dispozitivului sentinei ct i contestaia. La acea dat, promitenta-cumprtoare a artat c insist s ncheie actul urmnd s se execute obligaiile n natur, limitat la partea din convenie ce se poate executa i care poate produce efecte, iar asupra terenului atunci cnd promitenta-vnztoare va avea toate actele necesare, preul urmnd s se defalce prin negociere. Instana a reinut c potrivit actelor ncheiate ntre pri, reclamanta a dorit s cumpere imobilul n ansamblul su, teren i construcie, iar n aceste acte nu s-a prevzut vreo clauz pentru o eventual negociere a preului sau referitoare doar la vnzarea construciei, astfel c apelarea prtei la clauza de dezicere nu poate fi considerat ca fiind exercitat prin abuz de drept. Reclamanta a declarat apel mpotriva sentinei pronunate n cauz, susinnd c aceasta este nelegal i netemeinic deoarece s-a fcut o interpretare greit a clauzelor promisiunii de vnzare-cumprare ncheiate ntre prile n litigiu, n sensul c a atribuit clauzei arvun efecte specifice unei clauze de dezicere, clauza de arvun avnd valoarea juridic a unei clauze penale i nu a unei clauze de dezicere. Apelanta a mai susinut c ntr-o convenie trebuie prevzut n mod expres facultatea uneia din pri de a se rzgndi i numai atunci se putea atribui acestei prevederi caracterul unei clauze de dezicere, ceea ce nu s-a stipulat n cauz, c instana

de fond a reinut n mod greit c promitenta-vnztoare s-a aflat n imposibilitatea obiectiv de a ncheia actul autentic, iar reclamanta a dorit cumprarea imobilului n integralitatea sa i nu numai construcia. Prin decizia civil nr. 559 din 23 noiembrie 2006 pronunat de Curtea de Apel Bucureti, secia a IV-a civil, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant. n motivarea acestei decizii s-a reinut, c la momentul ncheierii promisiunii de vnzare-cumprare, prile au cunoscut c actul ncheiat este o promisiune de vnzarecumprare i nu un antecontract de vnzare-cumprare i au stabilit clauza penal de sancionare a promitentei-vnztoare n cazul n care contractul n form autentic nu ar putea fi ncheiat din motive imputabile acesteia prin plata avansului i a sumei de 70.000 dolari SUA. S-a mai reinut c la momentul ncheierii promisiunii de vnzare-cumprare calitatea de proprietar a promitentei-vnztoare nu era cert i deci, apelanta-reclamant i-a asumat riscul ncheierii acestei promisiuni cunoscnd c aceasta nu deinea n proprietate, integral bunul ce fcea obiectul vnzrii i existnd eventualitatea ca situaia juridic a imobilului s nu poat fi clarificat. S-a concluzionat c executarea n natur a obligaiei nu este posibil deoarece situaia juridic a imobilului nu a fost clarificat, iar neautentificarea contractului de vnzare-cumprare s-a datorat n principal neregulilor referitoare la teren i nu s-a dovedit n mod indubitabil c vnztoarea se afl n culp. Reclamanta a declarat recurs mpotriva deciziei menionate, invocnd drept temei legal prevederile art. 304 pct. 7, 8 i 9 C. proc. civ. n dezvoltarea motivelor de recurs, se susin, n esen, urmtoarele: Motivarea instanei de apel este contradictorie i nu rspunde criticilor aduse sentinei prin motivele de apel, n sensul c, dei s-a reinut iniial c prile au reglementat o clauz penal, ulterior se revine i se susine c prile au convenit asupra unei clauze de dezicere. Se susine c n mod greit instana de apel a interpretat clauza de arvun ca fiind clauz de dezicere, ntruct aceasta are valoarea juridic a unei clauze penale i nu a unei clauze de dezicere, aceast concluzie desprinzndu-se i din interpretarea art. 1066, art. 1073-1078 coroborate cu prevederile art. 1298 C. civ. n acelai sens se mai susine c n convenie trebuie prevzut n mod expres facultatea oricrei pri de se rzgndi, sub anume sanciuni i numai atunci s-ar fi putut atribui unei asemenea prevederi caracterul unei clauze de dezicere, ori n spe contractul nu stipuleaz expres un astfel de drept al intimatei i cum obligaiile se execut n principiu n natur este exclus s se acorde clauzei de arvun valoarea juridic a unei clauze de dezicere.

Printr-un alt motiv de recurs se susine c instana de apel nu s-a pronunat asupra aprrilor reclamantei rezultate din probele administrate n sensul evidenierii inteniei prtei de a se desesiza de obligaia de a face nainte de termenul scadent, aceasta urmnd s ncheie o alt tranzacie cu un ter, pentru obinerea unui pre mai mare. Se mai susine c din probele administrate a rezultat c intimata prt a susinut c i-a manifestat intenia de a vinde mai nti construcia i apoi terenul, astfel c n mod greit s-a reinut ca temei al respingerii aciunii faptul c prile au convenit ncheierea tranzaciei pentru ntreg imobilul. Intimata prt a formulat ntmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant. Verificnd legalitatea deciziei recurate prin prisma criticilor formulate i avnd n vedere prevederile legale aplicabile nalta Curte constat c recursul declarat n cauz este nefondat, n sensul considerentelor ce succed. Este de principiu c interpretarea unei convenii trebuie s se fac n sensul voinei exprimate de prile contractante. Din actele ncheiate succesiv ntre pri i prezentate detaliat n hotrrile pronunate anterior n cauz, rezult c voina prilor a fost vnzarea-cumprarea imobilului situat n Bucureti, n integralitatea sa, respectiv terenul i construcia existent pe acesta. Pentru a nu exista nici un dubiu n acest sens, prin cele dou acte adiionale ncheiate la data de 24 mai 2004 i respectiv 15 iulie 2004 prile au prevzut expres acest lucru, promitenta-vnztoare obligndu-se s transmit dreptul de proprietate asupra ntregului imobil, compus din teren i construcie, iar promitenta-cumprtoare se obliga s cumpere imobilul numai n integralitatea sa, teren i construcie. Nici n actul iniial i nici n actele adiionale ntocmite ulterior nu s-a prevzut vreo clauz n legtur cu materializarea contractului de vnzare-cumprare numai cu privire la o parte din imobil, astfel c solicitarea ulterioar a reclamantei n acest sens ar nsemna o modificare a conveniei n ce privete elementele eseniale, obiect i eventual preul, modificare n afara voinei exprimate de pri, deci prin nclcarea principiului consensualitii conveniei de vnzare-cumprare. Actul ncheiat ntre pri cuprinde clauze precise, clare stipulate prin art. 4 alin. (6) i, respectiv art. 9. Astfel, la art. 4 alin. (6) s-a prevzut clauza potrivit creia promitenta-vnztoare declar c n cazul n care actul de vnzare-cumprare nu se va ncheia n form autentic la data stabilit din orice alte cauze imputabile ei, este de acord s restituie avansul primit i s achite promitentului-cumprtor suma de 70000 dolari SUA cu titlu de daune.

De asemeni, la art. 9 s-a prevzut c prile semnatare sunt de acord ca n cazul n care oricare dintre ele nu se va prezenta la notar la termenul stabilit sau la notificarea celeilalte pri pentru ncheierea actului n form autentic, partea interesat poate solicita instanei pronunarea unei hotrri care s in loc de act de vnzare-cumprare. Istoricul cauzei a demonstrat c aceste clauze nu au fost nclcate. Promitenta-vnztoare s-a prezentat la biroul notarului public la toate termenele fixate pentru ncheierea actului, ns materializarea lui nu s-a putut finaliza din cauze care nu pot fi imputate acesteia, respectiv neclarificarea situaiei juridice a imobilului n cauz. n aceast situaie, n cauz nu pot deveni incidente prevederile art. 1021 C. civ.; potrivit acestui text, partea n privina creia angajamentul nu s-a executat are alegerea s sileasc pe cealalt a executa convenia cnd este posibil, iar n spe executarea obligaiei asumat de promitenta-vnztoare nu este posibil, din motive obiective, iar nu din vina acesteia. Fa de cadrul procesual n cauz, fixat prin aciunea introductiv, de a se pronuna o hotrre care s in loc de act de vnzare-cumprare i prin care s se valideze promisiunea de vnzare-cumprare a imobilului i constatarea c o asemenea cerere nu poate fi primit pentru considerentele expuse, se poate spune c analizarea clauzei prevzut pin art. 4 alin. (6) i interpretarea acesteia n raport cu diferitele instituii juridice, anume: clauz penal, clauz de dezicere, excede cadrului procesual, att timp ct nici una din pri nu a cerut activarea respectivei clauze. Referitor la motivele de recurs invocate, nalta Curte reine c n cauz nu-i gsesc incidena prevederile art. 304, pct. 7, 8 i 9 C. proc. civ. Contrar susinerilor recurentei, instana a interpretat corect actul dedus judecii i nu a schimbat natura sau nelesul acestuia, iar hotrrea a fost dat cu aplicarea corect a legii. Hotrrea cuprinde motivele pe care se sprijin i nu se poate spune c acestea sunt contradictorii. Particularitatea speei i o atitudine deosebit de activ a prilor, a obligat instanele s procedeze la o analiz i interpretare detaliat a problemelor invocate, i de aici aparena unei motivri oarecum contradictorii. Concluzionnd asupra considerentelor expuse, ca analiz i rspuns la criticile invocate, dar n sensul i n limita cadrului procesual al speei, nalta Curte constat c recursul declarat n cauz este nefondat, urmnd a se dispune respingerea acestuia, n conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE

N NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M.O. SRL mpotriva deciziei nr. 559 din 23 noiembrie 2006 pronunat de Curtea de Apel Bucureti, secia a IV-a civil. Irevocabil. Pronunat n edin public, astzi 21 iunie 2007.

Clauza de dezicere ntr-un antecontract de vnzare cumprare. Inaplicabilitatea art. 1020 - 1021 Cod civil
Clauza de dezicere ntr-un antecontract de vnzare cumprare. Inaplicabilitatea art. 1020 - 1021 Cod civil Antecontractul de vnzare cumprare ncheiat de pri conine o clauz neechivoc de dezicere potrivit creia Prile stabilesc de comun c n cazul cnd vnztoarea se rzgndete asupra definitivrii contractului de vanzare cumprare va restitui dublu cumprtorilor suma primit ca avans, iar n cazul cnd cumprtorii renun la cumprarea imobilului care face obiectul prezentului contract, vor pierde avansul achitat. Momentul definitivrii" nu a fost stabilit de pri, nu rezult din celelalte clauze ale contractului, astfel c prile cocontractante pot oricnd s se rzgndeasc, aa cum au stabilit de comun acord. Ca urmeare a existenei acestei clauze de dezicere, prevederile art. 1020 i art. 1021 Cod civil (potrivit crora numai partea n privina creia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau s sileasc pe cealalt a executa convenia, cnd este posibil, sau s-i cear desfiinarea cu daune - interese) nu sunt aplicabile acestui antecontract. Aceast clauz de dezicere are valoarea unei clauze rezolutorii, iar invocarea ei pentru nerealizarea contractului este la ndemna oricrei pri, rezoluiunea conveniei rezultnd din dreptul prevzut prin antecontract de ctre pri n acest sens. n consecin, reclamanii nu mai puteau cere executarea silit atipic a antecontractului de vnzare cumprare, avnd n vedere c vnztoarea s-a rzgndit s mai vnd, aa cum putea, urmare clauzei de dezicere de comun acord inserat n antecontract de ctre pri., Aa fiind, instana a reinut c recursul este fondat i n temeiul art. 304 punctul 9 raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedur civil, a fost admis, decizia atacat a fost modificat n tot n sensul respingerii apelului i prstrii soluiei pronunate la fond.

Art. 1020 si 1021 din Codul civil. Invocarea clauzei rezolutorii Antecontract de vanzare-cumparare. Clauza de dezicere.

Data publicarii: 2003-06-01 Tematica: Civil Nota: 0

Art. 1020 si 1021 din Codul civil. Invocarea clauzei rezolutorii.

Conform prevederilor art. 1020 si 1021 din Codul civil, potrivit carora numai partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea cu daune interese, nu sunt aplicabile in conventiile in care partile, de comun acord, insereaza si o clauza de dezicere. Avand valoarea unei clauze rezolutorii invocarea acesteia pentru desfiintarea conventiei este la indemana oricarei parti, rezolutiunea conventiei rezultand din dreptul prevazut prin conventie de catre parti in acest sens, iar nu din neexecutarea de catre una dintre ele a obligatiilor contractuale asumate. Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, decizia nr.179 din 28 ianuarie 1993

sa obtina anularea antecontractului pe motivul clauzei pur potestative. Ideea daca acea clauza de dezicere
CAPITOLUL II Condiia Art. 1403 Condiia pur potestativ Obligaia contractat sub o condiie suspensiv ce depinde exclusiv de voina debitorului nu produce niciun efect. Citii mai mult: http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-1403-conditia-pur-potestativa-conditia

Dupa cum am vazut, actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. Din punct de vedere juridic, notiunea de modalitate desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite acte juridice.

Termenul, conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil. 2.1. Termenul Termenul este acel eveniment, viitor si sigur ca realizare, care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil, fie determina incetarea efectelor acestuia. Termenul poate fi indicat in mai multe feluri. Astfel, uneori se arata o data calendaristica (la data de 2 martie 2001), o perioada de timp (dupa doua luni) sau o imprejurare viitoare si sigura (de exemplu, inceper ea cursurilor pentru studenti). 2.1.1. Clasificari Termenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului, termenul poate fi dispus: - in favoarea debitorului. Acesta constituie regula; - in favoarea creditorului, de exemplu, in contractul de depozit; - in favoarea ambelor parti, de exemplu, termenul dintr-un contract de asigurare. De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului. Astfel, de exemplu, intr-un contract de imprumut fara dobanda, termenul la care suma trebuie restituita este dispus in beneficiul debitorului. Ca urmare, numai acesta poate r enunta la beneficiul termenului, platind inainte de implinirea acestuia. Creditorul nu poate pretinde plata inainte de implinirea termenului, deoarece acesta nu a fost stipulat in favoarea sa. Dar, daca imprumutul s-a acordat cu dobanda, termenul este stipulat in favo area ambelor parti, astfel incat nici una nu poate renunta la termen fara acordul celeilalte. b) Dupa izvorul sau, termenul poate fi: -termen legal, stabilit de lege. Astfel sunt, de exemplu, termenele d e prescriptie; -termen conventional sau voluntar, stabilit de partile actului juridic civil. Din aceasta categorie face parte majoritatea termenelor; - termen judiciar (de gratie), acordat de instanta debitorului. Intr adevar, potrivit Codului civil, instanta poate acorda debitorului, tinand cont de situatia patrimoniala a acestuia, un termen suplimentar pentru executarea obligatiei. Termenul de gratie amana executarea silita a obligatiei. c) In functie de masura in care momentul implinirii sale este cunoscut inca de la data incheierii actului juridic, distingem: -termen cert, cand momentul implinirii sale este cunoscut la data incheierii actului juridic (d e exemplu, o data calendaristica); - termen incert, a carui implinire nu este cunoscuta, ca data calendaristica, desi realizarea sa este sigura (de exemplu, moartea creditorului rentei viagere). d) Criteriul esential de clasificare consta in efectele pe care le produc; astfel, termenele pot fi suspensive sau extinctive: - termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile. De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma imprumutata; - termenul este extinctiv cand, la implinirea lui, se sting efectele actului juridic civil. Spre exemplu, intr-un contract de renta viagera debitorul se obliga sa plateasca periodic creditorului o suma de bani, pana la moartea acestuia din urma. Termenul contractual (moartea creditorului) este extinctiv.

2.1.2. Efectele termenului Efectele termenului sunt diferite, dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv. Asa cum am vazut, termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil, nu si existenta sa. Deci, dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa, afectate de termenul suspensiv, exista. Ca urmare: daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv), el va face o plata valabila. Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul termenului si, dupa cum am aratat, este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului; inainte de implinirea termenului suspensiv, titularul dreptului poate face acte de conservare; inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere de la debitor plata; termenul de prescriptie extinctiva, in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive, incepe sa curga de la data implinirii acestora. Spre exemplu, prescriptia extinctiva a dreptului creditorului de a-l actiona in judecata pe debitorul sau incepe sa curga la momentul in care obligatia a ajuns la scadenta si nu a fost executata. Spunem ca in acel moment obligatia a devenit exigibila; pana la implinirea termenului suspensiv, compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii recipro ce ale celor doua parti contractante) nu poate interveni, intrucat una din obligatii nu este exigibila. Prin exceptie, pe parcursul termenului de gratie compensatia este posibila. In ceea ce priveste termenul extinctiv, implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. De exemplu, implinirea termenului contractului de inchiriere marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul inchiriat si a obligatiei de a asigura folosinta linistita a acestuia. 2.2. Conditia Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil. 2.2.1. Clasificari Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor, a realizarii sau nerealizarii evenimentului, conditia poate fi: cazuala, mixta si potestativa. Potrivit Codului civil, Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului. Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus, care inseamna intamplare) este independenta de vointa partilor. Constituie conditii cazuale: daca voi supravietui fratelui meu, daca va ploua, daca voi avea nepoti etc.

Conditia mixta este aceea care, conform Codului civil, depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane (determinate). Un exemplu de conditie mixta este: iti vand masina, daca tatal meu imi va cumpara alta. Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau, in exprimarea Codului civil, aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment, pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla sau poate sa-l impiedice. Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla. Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate. Daca ma voi casatori sau daca ma voi angaja la societatea comerciala Y -; sunt exemple de conditii potestative simple. Ind eplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor, d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste, respectiv care il angajeaza). Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt, ca regula, valabile. Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti. Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. In acest sens, Codul civil prevede: Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga. Intr-adev ar, in asemenea cazuri nu avem de-a face cu ex teriorizarea unei vointe juridice: iti voi vinde apartamentul, daca voi dori. Cel care a formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt, sa se an gajeze din punct de vedere juridic. Dimpotriva, daca indeplinirea conditiei depinde de vointa creditorului, angajamentul este valabil: iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l cumperi. cazuala Conditie mixta Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare, conditia poate fi pozitiva si negativa. Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur, in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment. Spre ex emplu, iti donez autoturismul daca vei reusi la examenul de admitere la facultate este un angajament afectat de o conditie pozitiva. Dimpotriva, un exemplu de conditie negativa este: iti donez autoturismul daca in urmatorul an nu mi se va naste un fiu. Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. Astfel, daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce.

Dimpotriva, daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen, conditia negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului, chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. Daca nu s-a prevazut nici un termen, conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. c) Conditiile se clasifica, d e asemen ea, in conditii posibile, respectiv imposibile, ca si in conditii licite si morale, respectiv conditii ilicite si imorale. Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile, imorale sau ilicite este nul absolut. Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile, ilicite sau imorale, se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie: - Conditia suspensiva este cea care, pana la realizarea ei, suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor. Codul civil prevede ca: Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului . Astfel, de exemplu, este o obligatie conditionala (efect al unui act juridic afectat de modalitate - conditie suspensiva) promisiunea: iti vand apartamentul, daca voi fi transf erat in alta localitate. - Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa. Potrivit Codului civil, Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert. Spre exemplu, un act juridic afectat de o conditie rezolutorie este: iti vand schiurile mele, dar daca va ninge pana la sfarsitul lunii, vanzarea se desfiinteaza. Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit, in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. Observam ca, in cazul conditiei suspensive, actul juridic si efectele sale nu exista; abia implinirea conditiei, daca se va petrece, va conduce la nasterea acestor efecte. Dimpotriva, in cazul conditiei rezolutorii, obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul ar fi pur si simplu. Dar implinirea conditiei, daca se va produce, va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte, in mod retroactiv, ca si cum intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv. 2.2.2. Efectele conditiei Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt: I. Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil, spre deosebire de termen, care numai amana executarea;

II. Conditia produce efecte retroactive. In analiza efectelor conditiei, ca modalitate a actului juridic, distingem: - intre conditia suspensiva si cea rezolutorie ; - intre perioada anterioara implinirii conditiei si perioada ulterioara implinirii conditiei. a) Pana la implinirea conditiei suspensive efectele actului juridic sunt suspendate in existenta lor. Sa analizam aceste efecte pe un exemplu concret: X se angajeaza sa ii plateasca lui Y suma de 1.000.000 lei daca acesta din urma se va casatori. Pana la implinirea conditiei (casatoria lui Y): creditorul nu poate cere executarea obligatiei, deoarece debitorul inca nu-i datoreaza nimic. Y nu ii poate pretinde plata sumei, cat timp nu s-a casatorit; daca debitorul totusi plateste, el poate cere restituirea prestatiei, pentru ca a facut o plata nedatorata. Plata facuta de X fara ca Y sa se fi casatorit nu este valabila; creditorul (Y) poate sa solicite si sa obtina garantii pentru creanta sa (ipoteca, gaj etc.); prescriptia extinctiva nu incepe sa curga, dreptul la actiune nefiind nascut, X nu poate fi actionat in judecata pentru neplata sumei, cat timp Y nu s-a casatorit; compensatia nu poate opera. Daca si Y ii datora 1.000.000 lei lui X, in cadrul unui alt raport juridic obligational, aceasta din urma datorie, daca este exigibila, trebuie indeplinita, fara sa se poata invoca reciprocitatea obligatiilor. Daca conditia suspensiva s-a implinit, actul juridic este considerat retroactiv, ca a fost un act pur si simplu. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. Astfel, plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei, desi pana acum nevalabila, se transforma in plata valabila. Ca urmare, daca X a platit, desi Y nu se casatorise, nu va putea pretinde restituirea platii dupa ce acesta din urma s-a casatorit. De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista insa unele exceptii: - prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei. Intr-adev ar, desi teoretic vom considera actul ca fiind nascut ca act pur si simplu, iar datoria lui X ca nascuta inca de la incheierea sa, in concret termenul in care Y il poate actiona in judecata pe X nu curge decat din clipa in care Y s-a casatorit; - fructele culese de instrainator raman ale sale, cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv. Asadar, daca b anii fusesera depusi la o banca, dobanzile (fructe civile) pe care X le-a p erceput pana sa intervina casatoria lui Y raman proprietatea lui X. In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita, partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. Asadar, intre altele: -prestatiile executate trebuie sa fie restituite; - garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate. Spre exemplu, dreptul de gaj constituit de Y asupra unui bun mobil al lui X, ca garantie a platii de catre acesta a sumei datorate, in cazul indeplinirii conditiei, se stinge

o data cu neindeplinirea conditiei. b) In ceea ce priveste conditia rezolutorie, pana la implinire ea nu produce nici un efect; actul juridic civil se comporta ca un act pur si simplu. Deci, cine datoreaza sub conditie rezolutorie, datoreaza pur si simplu. Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea, retroactiva, a actului. Ca atare, partile isi vor restitui una alteia prestatiile primite. Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate. Spre exemplu, daca bunul vandut sub conditie rezolutorie piere inainte de implinirea conditiei, pieirea va fi suportata de catre cumparator, chiar daca ulterior conditia se implineste. Astfel, sa analizam ipoteza unui contract de vanzare a unei case, in care se prevede u rmatoarea conditie rezolutorie: prezenta vanzare se desfiinteaza daca vanzatorului i se va naste un copil in termen de un an de la inch eierea contractului. Daca inainte de implinirea unui an de la incheierea contractului are loc un cutremur, in urma caruia casa este daramata, cumparatorul, ca proprietar al bunului, va suporta riscul acestei pieiri, in sensul ca nu va avea dreptul la restituirea pretului vandut. Ulterior, chiar daca se va implini conditia, iar vanzatorului i se va naste un copil mai inainte de implinirea unui an de la incheierea contractului, acesta nu va putea redeveni proprietar al bunului. In consecinta, prin exceptie de la regula retroactivitatii efectelor indeplinirii conditiei rezolutorii, prestatiile reciproce nu se restituie. Vanzatorul nu va trebui sa restituie pretul casei, desi conditia rezolutorie s-a indeplinit. De asemenea, tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii, nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor, chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit. Sa luam exemplul unui contract de vanzare a unui teren in care s-ar prevedea urmatoarea conditie rezolutorie: prezenta vanzar e se va desfiinta retroactiv daca se va adopta o noua lege a arendei. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei, cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul, nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei. In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat, suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic. 2.2.3. Comparatie intre termen si conditie Atat termenul, cat si conditia, sunt modalitati ale actului juridic care constau in evenimente viitoare. Intre acestea exista insa o serie de deosebiri: - implinirea termenului este intotdeauna sigura. Chiar si in cazul termenului incert, ceea ce nu se cunoaste este momentul implinirii lui, dar faptul ca se va implini este neindoios (spre exemplu, cand va ploua prima data in anul viitor). In cazul conditiei, implinirea este nesigura; - termenul afecteaza numai executarea actului juridic, in timp ce conditia afecteaza insasi existenta acestuia; - implinirea termenului produce efecte pentru viitor, in timp ce, in principiu, implinirea sau neimplinirea conditiei produce efecte retroactive. 2.3. Sarcina Sarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului, in actele cu titlu gratuit

(liberalitati). In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii, dar ex ista unele aplicatii ale acesteia, cum ar fi dispozitiile potrivit carora: donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, sau: cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca. 2.3.1. Clasificari si efecte In doctrina se fac mai multe clasificari ale sarcinii. Astfel, din punctul de vedere al persoanei beneficiarului, sarcina poate fi: - in favoarea dispunatorului. Spre ex emplu, X ii doneaza lui Y autoturismul, cu sarcina pentru donatar de a plati impozitul restant pe ultimii doi ani; - in favoarea gratificatului. X il desemneaza pe Y, prin testament, beneficiar al intregii sale averi, cu sarcina pentru Y de a termina facultatea ; - in favoarea unei terte persoane. X ii lasa lui Y, prin testament, un apartament, cu sarcina de a-i permite lui Z sa locuiasca in acesta pana la sfarsitul vietii sale. Din punctul de vedere al valabilitatii lor, sarcinile pot fi: imposibile (care nu pot fi indeplinite), ilicite (care contravin dispozitiilor legale), imorale (care incalca bunele moravuri) sau, dimpotriva, sarcini posibile, licite si morale. Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine; ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic. In caz de neindeplinire a sarcinii, dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre: - revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii, cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului; - actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de a face, care nu se poate executa silit). 2.3.2. Comparatie intre conditie si sarcina Dupa cum am vazut, sarcina poate afecta numai acte juridice incheiate cu titlu gratuit, in timp ce conditia poate afecta si acte juridice incheiate cu titlu oneros; Conditia afecteaza insasi existenta actului juridic, in timp ce sarcina afecteaza numai eficacitatea acestuia; Neindeplinirea sarcinii este o atitudine culpabila din partea gratificatului, astfel incat revocarea liberalitatii apare ca o sanctiune, in timp ce desfiintarea retroactiva a actului in cazul indeplinirii conditiei rezolutorii nu are caracter de sanctiune; Sarcina presupune intotdeauna un demers constient din partea gratificatului, in timp ce conditia depinde, intr-o masura mai mica sau mai mare, de intamplare; Conditia opereaza de drept, in timp ce revocarea pentru neexecutarea sarcinii depinde de vointa dispunatorului si trebuie ceruta instantei de judecata. De altfel, dispunatorul ar putea opta pentru a nu revoca actul juridic, chiar daca sarcina nu a fost ex ecutata.

Intrebari si teste Care dintre parti poate renunta la beneficiul termenului in cazul unui contract de: depozit gratuit, depozit remunerat, mand at gratuit, locatiune, renta viagera? Explicati raspunsul in cazul fiecaruia dintre contractele enumerate. X ii datoreaza lui Y 100.000 lei, iar Y ii datoreaza lui X 200.000 lei. Datoria lui X devine exigibila la data de 1 martie 2001, iar datoria lui Y devine exigibila la data de 15 martie 2001. La data de 1 martie 2001, constatand ca X nu si-a executat obligatia, Y il da in judecata. Judecatorul, tinand cont de situatia patrimoniala a lui X, ii acorda acestuia un termen de gratie de o luna. a) Termenul de gratie are caracter suspensiv sau extinctiv? b) Are dreptul X sa plateasca inainte de 1 aprilie 2001? Plata efectuata este valabila? c) Definiti notiunea de exigibilitate. d) La data de 15 martie 2001 poate op era compensatia? Care vor fi efectele acesteia? e) Se poate prevala X de termenul de gratie de care beneficiaza pentru a refuza compensatia? f) Precizati cat se datoreaza si cui la data 1 aprilie 2001. X intentioneaza sa plece pentru a lucra in strainatate. La data de 2 februarie 2001 el isi vinde apartamentul lui Y, cu mentiunea ca vanzarea se v a desfiinta daca X nu va obtine viza de sedere si permisul de munca in tara resp ectiva in termen de sase luni de la data incheierii contractului de vanzare. a) Suntem in prezenta unui act juridic pur si simplu sau afectat de modalitati? b) Precizati cine este proprietar al apartamentului la data de 2 martie 2001. c) Analizati consecintele produse asupra actului juridic ca urmare a obtinerii de catre X a vizei de sedere si permisului de munca la data de 15 iunie 2001, respectiv la data de 15 august 2001. d) Analizati consecintele produse asupra actului juridic ca urmare a primirii de catre X a unui raspuns definitiv negativ la cererea de eliberar e a vizei, inainte de implinirea a sase luni de la data incheierii contractului. e) In intervalul 15 februarie - 15 iunie 2001, Y a inchiriat apartamentul unui tert. Precizati daca un asemenea contract este legal. Exista vreo imprejurare in care Y ar putea fi obligat sa-i restituie lui X chiria perceputa in acest interval? Comentati caracterul unilater al sau sinalagmatic al contractului de donatie cu sarcina. Angajamentul juridic: iti donez masina cand iti vei lua carnetul de conducere este un act juridic: a) pur si simplu; b) afectat de un termen suspensiv; c) afectat de un termen extinctiv; d) afectat de o conditie suspensiva; e) afectat de o conditie rezolutorie; f) afectat de o sarcina. Bibliografie CANTACUZINO, M. Elemente de drept civil, Editura Cartea Romaneasca, 1921, p. 105 -; 108; HAMANGIU, C. Tratat de drept civil roman, vol. I, Bucur esti, ROSETTI BALANESCU, I. BAICOIANU, Al. Editura ALL, 1996, p. 96 - 103; BOROI, G. Drept civil. Teoria generala, Bucuresti, Editura ALL, 1997, p. 140 -; 153;

BELEIU, Gh. Drept civil roman. Introducere in dreptul civil roman. Subiectele dreptului civil roman, Bucu resti, Casa de Editura si Presa Sansa S.R.L., 1994, p. 154 -; 178; VOICA, I. Capitolul IV -; Actul juridic civil, sectiunea 3, p. 146 -155, in Drept civil, vol.I, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2000, coordonator -; R. Dimitriu; MURESAN, M. Drept civil. Partea generala, Cluj -; Napoca, Editura Cordial Lex, 1994, p. 155 -; 174; UNGUREANU, O. Manual de Drept civil. Partea generala, Bucuresti, Editura ALL -; BECK, 1999, p. 134 -; 148; COJOCARU, A. Drept civil. Partea generala, Bucu resti, Editura Lumina Lex, 2000, p. 232 -250.

Desfiintarea contractelor
Contractele reprezint o garanie a prilor pentru ndeplinirea obligaiilor corelative la termen i n bune condiii. Ce se ntampl, n schimb, atunci cnd partea contractant nui mai ndeplinete obligaiile asumate ? Putei s terminai contractul cu daune minime pentru dvs.? i dac da, n ce modalitate? Unor astfel de ntrebri le rspund cel mai des clauzele contractuale agreate de pri, i mai precis modalitile de desfiinare stabilite. Rezilierea i rezoluiunea sunt dou prghii legale ce v ofer posibilitatea de a nceta contractul i a minimaliza daunele suferite. Din pcate, n practic, acest dou noiuni sunt foarte des confundate. Pentru a le nelege foarte bine trebuie s tii c diferena dintre ele este doar de tipul de contract la care se poate aplica fiecare. Rezoluiunea se aplic doar n contractele ce presupun o singura executare, iar rezilierea se aplic celor cu executare succesiv. Rezoluiunea este o sanciune a neexecutrii culpabile a contractului , constnd n desfiinarea acestuia retroactiv i repunerea prilor n situaia avut anterior ncheierii. Ea se aplic contractelor sinalagmatice, adic celor ce prevd drepturi i obligaii reciproce ale prilor, ce au ca obiect o singur prestaie/operaiune. De exemplu contractul de vanzare-cumprare este un contract supus rezoluiunii. Rezilierea este i ea tot o sanciune a neexecutrii culpabile a obligaiilor contractuale asumate, dar ea se aplic contractelor cu executare succesiv, adic acelor contracte ce

presupun prestri succesive, ealonate. Din aceast cauz rezilierea produce efecte numai pentru viitor, i nu pentru trecut. Un contract ce poate fi supus rezilierii este contractul de nchiriere. Rezoluiunea i rezilierea sunt guvernate de aceleai regului i principii. De aceea, pentru a face prezentarea ce va urma mai uoar, vom face referire numai la rezoluiune, nelegnd totui c aceleai reguli se aplic i rezilierii. Rezoluiunea poate fi judiciar sau convenional. Este judiciar atunci cnd o solicitai n instan i convenional, atunci cnd exist clauze contractuale exprese ce o reglementeaz. Aciunea n rezoluiune a contractului poate fi intentat numai de partea ce i-a ndeplinit la termen i n bune condiii obligaiile contractuale asumate sau care declara c este gata s i le ndeplineasc. Pentru a se admite o astfel de aciunea trebuie:

ca una dintre pri s nu-i fi executat obligaiile asumate; neexecutarea s fie imputabil prii ce nu a ndeplinit-o; partea n culp s fi fost pus n intrziere, n modalitile prevzute de lege.

Dac instana de judecat va constata c sunt ndeplinite toate aceste condiii va pronuna rezoluiunea contractului. n msura n care partea n culp este interesat de meninerea contractului, aceasta poate executa, pe parcursul procesului, obligaiile asumate. De asemenea, instana de judecat poate s aprecieze asupra neexecutrii i, n funcie de circumstane, poate acorda prii n culp un termen de graie pentru a-i ndeplini obligaiile asumate prin contract. De cele mai multe ori prile stabilesc prin contracte anumite clauze privind rezoluiunea contractului pentru neexecutare. Aceste clauze sunt perfect valabile i ele se ntlnesc sub denumirea de pacte comisorii. Dup modul n care sunt redactate, ele produc efecte mai mult sau mai puin drastice i se clasific n 4 categorii: 1. Pact comisoriu de gradul 1, cnd prile stabilesc ca n caz de neexecutare contractul se desfiineaz. Aceasta este forma cea mai uoar i n acest caz trebuie reluate toate formalitile prevzute pentru rezoluiunea judiciar. 2. Pact comisoriu de gradul 2, cnd prile stabilesc ca n caz de neexecutare, cealalt parte este n drept s considere contractul ca desfiinat. n acest caz rezoluiunea opereaz pe baza declaraiei unilaterale de rezoluiune a prii ndpretite. 3. Pactul comisoriu de gradul 3, cnd prile stabilesc ca n caz de neexecutare contractul se consider rezolvit de plin drept. n aceast form se consider c instana de judecat, dac se apeleaz la ea, nu mai poate s acorde termen de graie sau s aprecieze asupra oprtunitii pronunrii rezoluiunii. 4. Pactul comisoriu de gradul 4, cnd prile stabilesc ca n caz de neexecutare contractul se consider desfiinat de drept, fr a mai fi necesar punerea n ntrziere i fr orice alt formalitate prealabil.Aceasta este cea mai drastic form de desfiinare a

contractului i are drept efect desfiinarea necondiionat a contractului de ndat ce a expirat termenul de executare. nscrierea pactelor comisorii n contracte, cu excepia celui de gradul 1, nu mai fac necesar intervenia instanei. Dac totui se apeleaz la ea, instana va putea face numai verificrile pe care clauzele convenionale le permit. Cu toate acestea, trebuie s tii c exist situaii n care partea ce i-a executat obligaia nu este interesat de desfiinarea contractului i atunci ea poate cere instanei obligarea prii n culp s-i execute obligaiile asumate.

Pactul comisoriu sau rezoluiunea convenional

Comentarii 0 Pactul comisoriu este o clauz expres introdus ntr-un contract sau ntr-o convenie accesorie a acestuia prin care prile stipuleaz rezoluiunea de plin drept a contractului n cazul n care una dintre ele nu-i execut culpabil obligaia asumat. Pactul comisoriu reprezint o derogare de la prevederile art. 1021 i urmrete s reduc sau s nlture total rolul instanei de judecat la desfiinarea contractelor. Clauzele comisorii pot fi introduse n orice fel de contract i sunt clasificate, n funcie de intensitatea efectelor pe care le produc, n patru grade:

Pactul comisoriu de gradul I

Exemplu: "n cazul n care una dintre pri nu execut contractul, acesta se desfiineaz." Introducerea unei astfel de clauze poate avea utilitate numai n contractul pentru care rezoluiunea este neprevzut de lege sau este reglementat limitativ (ex: contractul de rent viager). Pentru toate celelalte contracte includerea unui asemenea pact este inutil avnd n vedere c potrivit art. 1020 Cod civil, aceasta este subneleas. n orice caz, o asemenea cauz va da curs tuturor regulilor prevzute pentru rezoluiunea judiciar, cu posibilitile de apreciere recunoscute instanei judectoreti, inclusiv posibilitatea de acordare a termenului de graie (fapt posibil numai in cazul pactului comisoriu de gradul I).

Pactul comisoriu de gradul II

Exemplu: "Dac o parte nu-i execut obligaia, cealalt parte este n drept s considere contractul desfiinat" Aceast clauz comisorie se interpreteaz n sensul c dac partea ndreptit declar unilateral rezoluiunea, este suficient pentru ca ea s opereze. Debitorul i va putea executa obligaia pn n momentul punerii sale n ntrziere. ntr-un asemnea caz, instana sesizat va putea constata c debitorul i-a executat obligaia nainte declarrii rezoluiunii de ctre creditor. De asemenea, instana este competent s constate c rezoluiunea nu a avut loc, dar nu poate acorda un termen de gratie.

Pactul comisoriu de gradul III

Exemplu: "Dac o parte nu-i execut obligaia asumat n contract, acesta se consider rezolvit de plin drept." n acest caz, instana de judecat nu poate acorda termen de graie debitorului i nu se poate pronuna referitor la oportunitatea rezoluiunii. De asemenea, creditorul trebuie s l pun n ntrziere pe debitor pentru ca rezoluiunea s opereze de plin drept. Prin urmare, dac instana constat c debitorul i-a executat obligaiile, chiar i tardiv, dar nainte de punerea sa n ntrziere, nu va pronuna rezoluiunea contractului. Excepie fac contractele comerciale unde debitorul este pus de drept in ntrziere, sau n cazul contractelor civile n care legea prevede expres i ca excepie punerea n ntrziere de drept a debitorului).

Pactul comisoru de gradul IV

Exemplu: "n caz de neexecutare, contractul se consider desfiinat de drept, fr a mai fi necesar punerea n ntrziere i vreo alt formalitate prealabil". Acest tip de pact este cel mai eficient dpdv. al efectelor. Astfel, contractul se desfiineaz de plin drept din clipa in care a expirat termenul de executare, fr ca obligai s fi fost adus la indeplinire. Desfiinarea are loc fr ca debitorul s fie pus n ntrziere de ctre creditor. Mai multe detalii: pactul comisoriu de gradul 4. Alte precizri n toate cazurile, este ndreptit s aplice rezoluiunea doar creditorul care i-a executat sau care se declar gata s execute obligaia. Numai n cazul pactului comisoriu de gradul I este necesar intervenia instanei. n cazul n care se apeleaz totui la instan, aceasta poate face doar verificrile permise de pactele comisorii.

Efectele rezoluiunii contractelor

Efectul esenial al rezoluiunii judiciare sau convenionale este acelai, respectiv, desfiinarea retroactiv a contractului. Astfel, prile trebuie repuse n situaia anterioara ncheierii contractului, restituindu-i una alteia tot ceea ce i-au prestat n temeiul contractului desfiinat. Deci prile sunt inute, ori de cte ori este posibil, s restituie una alteia tot ce au prestat n temeiul contractului desfiinat. Detalii: efectele rezolutiunii contractului.

Antecontract de vanzare-cumparare. Obligatii corelative. Sanctiuni specifice pentru neexecutarea obligatiilor Inalta Curte de Casatie si JustitieData: 06-10-2004

Decizia nr. 5457 din 6 octombrie 2004, Sectia civila si de proprietate intelectuala, Inalta Curte de Casatie si Justitie Este nefondata actiunea, pentru obligarea promitentului vanzator (parat) de a restitui promitentului cumparator (reclamant), dublul arvunei platite, pentru nerespectarea obligatiei paratului de a perfecta contractul autentic de vanzare-cumparare, conform obligatiilor prevazute intr-un antecontract, in cazul in care, la randul sau, promitentul cumparator nu si-a respectat obligatiile de a face platile asumate. Pentru a fi valabila plata prin consemnare la CEC a sumei convenite, consemnarea trebuia facuta pe numele si la dispozitia promitentului vanzatorului iar nu pe numele promitentului cumparatorului. La 20 aprilie 2004, reclamantul D.S. a solicitat instantei, in contradictoriu cu parata M.F., sa se constate ca intre parti a intervenit un antecontract de vanzare-cumparare avand ca obiect un imobil din Timisoara, si sa se dispuna obligarea paratei la restituirea sumei de 40.000 de marci germane, reprezentand dublul avansului achitat, conform clauzei penale convenite, inserata in antecontract. In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca, in baza antecontractului incheiat intre parti la 27 noiembrie 2000, a achitat paratei un avans in cuantum de 20.000 de marci germane, aceasta obligandu-se, la randul sau, sa restituie dublul sumei primite, in cazul in care renunta la instrainarea imobilului. Ulterior, parata a refuzat incheierea actului autentic.

Tribunalul Timis, prin sentinta civila nr. 368 din 15 iunie 2001, a respins actiunea, solutie mentinuta de Curtea de Apel Timisoara care, prin decizia civila nr. 137 din 8 noiembrie 2001, a respins ca nefondat apelul reclamantului. Instantele au retinut, in esenta, ca, pentru a opera clauza penala convenita de parti, era necesar ca reclamantul sa faca dovada culpei paratei in neexecutarea obligatiei asumata prin conventie, culpa nedovedita, in conditiile in care reclamantul nu si-a indeplinit propriile obligatii stipulate prin antecontract. Recursul declarat de reclamant este nefondat. Prin antecontractul autentificat sub nr. 603 din 27 noiembrie 2000, partile au convenit asupra instrainarii unui imobil situat in Timisoara, (constructie si teren de 400 mp pentru pretul de 180.000 de marci germane. Din suma de 50.000 de marci germane, reprezentand avansul stipulat, reclamantul a achitat promitentei vanzatoare 20.000 de marci germane, la data incheierii conventiei, urmand ca restul arvunei, de 30.000 de marci germane, sa fie platita pana la data de 15 ianuarie 2001. Prin aceeasi conventie, partile s-au obligat ca, in maximum 3 luni, sa incheie actul autentic, data la care urma a se achita si restul pretului de 130.000 de marci germane. Pentru eventualitatea in care partile urmau a se razgandi cu privire la intocmirea actului autentic, in conventie a fost inserata o clauza penala potrivit careia, promitenta vanzatoare urma sa achite cumparatorului dublul arvunei, respectiv 100.000 de marci germane, iar acesta din urma sa piarda suma achitata. Reclamantul nu si-a respectat obligatia inserata in antecontract, de a achita cea de a 2 a rata a avansului, pana la data de 15 ianuarie 2001, situatie in care in mod corect au retinut instantele ca parata ii poate opune acestuia exceptia de neexecutare a contractului. Caracteristica esentiala a contractelor sinalagmatice o constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiilor ce revin partilor, imprejurarea ca fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a obligatiei corelative, implicand simultaneitatea de executare a acestor obligatii, deci posibilitatea de invocare a exceptiei de neexecutare, in cazul in care simultaneitatea nu este respectata. Ca atare, "exceptio non adimpleti contractus" este o sanctiune specifica a faptului ca partea care pretinde executarea obligatiei nu intelege sa-si indeplineasca propriile indatoriri contractuale, pe care si le-a asumat. In cauza, reclamantul a notificat-o pe parata, la 21 decembrie 2000, pentru a se prezenta la 15 ianuarie 2001 la cabinetul avocatului sau in vederea incasarii sumei de

30.000 de marci germane, reprezentand a doua parte a arvunei, in notificare mentionandu-se, insa, ca in cazul neprezentarii promitentei vanzatoare, suma va fi consemnata la CEC pe numele acesteia. In loc sa-si respecte aceasta obligatie, reclamantul a inteles sa o notifice din nou pe parata, la 1 februarie 2001, pentru a se prezenta la biroul notarului public, in vederea achitarii diferentei de pret si incheierii contractului in forma autentica. Mai mult, reclamantul a consemnat la BCR, sucursala Timis suma de 30.000 de marci germane, reprezentand a doua parte a avansului, pe numele sau, iar nu pe numele si la dispozitia paratei. Or, numai oferta reala, urmata de consemnatiune, pe numele paratei, il putea elibera pe reclamant de obligatia asumata prin antecontract. In considerarea celor ce preced, recursul a fost respins. Sursa materialului si autoarea textului: Inalta Curte de Casatie si Justitie, scj.ro