Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Marketing

AMBALAREA MRFURILOR

Student: Vlad Paula Specializarea: Marketing Anul I, Zi

Arad 2012

1.Ambalarea

Din punct de vedere etimologic ambalare provine din prefixul "en" si cuvntul "balla" (fr: emballage) cu sensul de a strnge n balot. Definitiile date conceptului de ambalare sunt, ca si n cazul calitatii, numeroase. 1.1. Ambalaje In Romnia ambalajul este definit conform STAS 5845/1-86 si Ordonanta Guvernului 39/1995, dupa cum urmeaza: " un sistem fizico - chimic cu functii complexe, destinat sa asigure protectia temporara a produselor din punct de vedere fizic, chimic si biologic n scopul mentinerii calitatii si integritatii acestuia n deul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii - pna la consumator sau pna la expirarea termenului de garantie" Conform literaturii de specialitate [101, 102] clasificarea ambalajelor se face dupa mai multe criterii, din care prezentam cteva n continuare: v dupa materialele constituente - ambalaje hrtie si carton, sticla, metal, materiale plastice, ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn si mpletituri, materiale textile, materiale complexe, n componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat); dupa sistemul de confectionare - ambalaje fixe, demontabile, pliabile; dupa tip - plicuri, sacose, tavi, stelaje, borcane, butelii, bidoane, damigene, canistre; dupa destinatie - ambalaje de transport, de desfacere, de prezentare; dupa specificul produsului ambalat - ambalaje pentru produse alimentare, pentru produse nealimentare, ambalaje pentru produse periculoase, ambalaje individuale sau colective; dupa gradul de rigiditate - ambalaje rigide, semirigide, suple; dupa durata de utilizare si tipul circulatiei - ambalaje recuperabile (reciclabile, refolosibile), ambalaje nerecuperabile.

v v v v v v

Pe ntregul circuit strabatut de produs - de la producator, distribuitor, retea comerciala, pna la consumator - importanta ambalajului este evidentiata de functiile acestuia: conservarea si protectia proprietatilor produselor mpotriva factorilor fizici, chimici, biologici: facilitarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport a produselor; promovarea produselor prin crearea unei atitudini pozitive fata de produs, informarea sau chiar schimbarea mentalitatii consumatorului.

Se observa faptul ca trebuie studiat, n strnsa corelatie,produsul si ambalajul ca un sistem, ca un tot. In acelasi timp ambalajul trebuie tratat ca o parte distincta care de multe ori este determinant n adoptarea deciziei de achizitionare a produsului.Examinarea

sistemului produs-om, produs-echipament si produs-ambient este deosebit de utila, mai ales, n cazul produselor noi. Analiza functiilor produsului (functii obiective, subiective si auxiliare) este utila n realizarea ambalajului potrivit. Ambalajul asigura conservarea calitatii initiale a produsului n toate etapele circuitului tehnic Functia de conservare si de protectie a marfurilor consta n protejarea de influenta mediului extern. Aceasta presupune corelarea temperaturii mediului cu cea prescrisa n standarde, protectia la actiunea luminii, a factorilor mecanici si chimici. Protectia mpotriva factorilor biologici consta n mentinerea calitatii igienice si microbiologice. ........ Functia de transport, manipulare, depozitare presupune adaptarea ambalajului la normele de transport si la conditiile de ncarcare-descarcare, optimizarea raportului volum/greutate. Activitatile de acest tip trebuie optimizate. Trebuie realizata dimensionarea corespunzatoare a produselor si ambalajelor, sa se asigure ambalajul optim de pastrare, manipulare si transport pe ntreg circuitul tehnico-economic. Dimensionarea ambalajelor trebuie subordonata folosirii judicioase a spatiilor de depozitare si a capacitatii mijloacelor de transport. In alegerea ambalajului optim trebuie sa se urmareasca faptul ca prin reunirea ambalajelor sa se formeze o stiva compacta, stabila prin care sa se ocupe ct mai rational volumul. Cerinta a fost impusa de extinderea paletizarii si containerizarii care presupun dimensionarea rationala a produselor si ambalajelor. Asigurarea conditiilor de pastrare a produselor urmareste, de asemenea, mentinerea integritatii calitative a produselor n functie de conditiile de mediu. Pentru cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor este important de realizat rationalizarea operatiunilor de manipulare, mecanizarea acestora, amenajarea depozitelor a rampelor de ncarcare-descarcare si a mijloacelor de transport. Alegerea variantei optime de manipulare presupune luarea n considerare a cerintelor de ordin constructiv (care trebuie sa asigure protectia produselor pe ntregul circuit), de ordin dimensional (dimensiunile trebuie sa corespunda prescriptiilor internationale si conditiilor de transport si manipulare), privind fixarea sau ancorarea produselor n mijlocul de transport si cerinte privind returnarea ambalajelor (se prefera ambalaje se se pot micsora prin pliere). Functia de promovare a vnzarilor este data de modul n care se prezinta produsul folosind n acest scop eticheta, marca de fabrica sau de comert, alaturi de elementele estetice precum si volumul si precizia informatiilor prin care comunica cu clientii. Textul, culoarea, imaginea trebuie armonizate cu forma ambalajului si cu materialul de ambalare.

2. Metode de ambalare
Exista numeroase tehnici si metode de ambalare si aceasta se realizeaza tinnd cont de anumite cerinte de calitate: masa, volum propriu reduse; fara toxicitate; fara miros, gust; rezistenta mecanica ridicata;

impermeabilitate fata de gaze, praf, grasimi; compatibilitate fata de produsul ambalat.

Ambalajele sunt specifice fiecarui produs, consumatorul fiind avertizat n ceea ce priveste modul de utilizare, manevrare si transport al ambalajului, prin simboluri grafice specifice si prin simboluri ce se refera la protectia mediului nconjurator. Consumatorul este n acest fel, n masura sa stie ca se afla n prezenta unor produse toxice, radioactive sau corozive, ca produsul este fragil, ca acesta nu trebuie amplasat lnga surse de caldura sau expus radiatiilor ultraviolete deoarece exista pericol de degradare. Alegerea unui anumit tip de ambalare depinde de caracteristicile produselor ce urmeaza a fi ambalate, de functiile ambalajului, de proprietatile materialului din care se face ambalajul.Aceasta poate fi: colectiva si portionata; tip aerosol; n folii contractibile (tip blister si alveolara); aseptica; n vid; n atmosfera modificata (controlata).

Alegerea unui tip de ambalare si a materialului din care va fi confectionat ambalajul trebuie facuta n asa fel nct interactiunea cu produsul sa fie minima si sa nu duca la degradarea lui. In cadrul Uniunii Europene se utilizeaza pentru ambalaje materiale celulozice (45%), sticla (30%), materiale plastice (13%), materiale metalice (12%) [103]. Pentru realizarea ambalajelor care sa permita ambalarea n vid, n gaz inert etc se utilizeaza materialele complexe (pe baza de aluminiu, hrtie si carton si pe baza de materiale plastice) sau a celor de tip "bariera" dar acestea prezinta inconvenientul unei reciclari dificile.

3.Relatia ambalaj - mediu nconjurator

Marcajele existente pentru protectia consumatorilor dar si a mediului indica faptul ca ambalajul este reciclabil, reutilizabil, recuperabil. Realizarea ambalajelor nu mai trebuie sa fie o problema pentru mediul nconjurator si pentru consumator. La nivelul UE se prevede: promovarea ambalajelor standard care pot fi reutilizate; limitarea volumului si masei ambalajelor; eliminarea discriminarilor dintre ambalajele noi si ambalaje reciclabile.

Impactul serios asupra mediului si necesitatea diminuarii poluarii a condus la utilizarea unor materiale de ambalaj de tipul: "lasting ware" - ambalaje cu durata de utilizare prelungita; "earthedibile" - ambalaje biodegradabile, nepoluante; "extremely easy to recicle" - usurinta n reciclare [4].

Simbolul grafic folosit n mod frecvent, este bucla lui Mbius.

Fig 20 - Simboluri pentru protectia mediului nconjurator si a consumatorului Sistemul de codificare aplicat pentru materialele plastice este de un real folos pentru cunoasterea materiei prime din care este constituit ambalajul n vederea realizarii cu usurinta a reciclarii acestuia. Codificarea consta ntr-o sageata nchisa ce prezinta n centru un numar si abrevierea pentru tipul de material considerat (1 PETE - polietilentereftalat, 2 HDPE - poletilena de nalta densitate, 3 V - vinil, 4 LDPE - polietilena de joasa densitate, 5 PP - polipropilena, 6PS polistiren, 7 OTHER - alte materiale plastice, inclusiv materiale stratificate).

Fig. 21 - Codificarea specifica materialelor plastice In alegerea materialului de ambalare trebuie avut n vedere efectul acestuia asupra mediului nconjurator ceea ce presupune introducerea n circuit a unor ambalaje ct mai putin poluante si reducerea ponderii celor nerecuperabile.

Ambalarea marfurilor trebuie tratata cu seriozitate att de catre expeditor ct si de catre caraus pentru a se asigua o protectie eficienta. De aceea la constatarea deficientei se examineaza cu atentie starea ambalajului deorece este posibil ca acesta sa fi cauzat pierderile sau degradarile. Ambalaje realizate din materiale neadecvate pentru un anume tip de marfuri poate provoca

aparitia unui exces de umiditate si pot duce la mucegairea si putrezirea produselor. Starea ambalajului da informatii privind conditiile de transport. Daca conditiile de transport au fost insalubre, ambalajul poate fi murdar sau chiar deteriorat ceea ce poate contribui la pierderi cantitative de produs.

BIBLIOGRAFIE

1. Merceologie, Conf.univ.dr.Roxana SARBU, Biblioteca Digitala ASE 2. Manual Merceologie alimentara, Neicu Bologa, s.a., Ed. Universitara, Buc., 2008

3. Merceologie,Manual pentru clasa a XII-a, licee economice, PCURARIU Gheorghe, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1999 4. Internet- www.regielive.ro