1.

Definirea sanatatii-sanatatea mentala si fizica: Sanatatea poate fi definita ca o stare de optim din punct de vedere fizic,psihic,emotional si al relatiilor cu mediul social.Definirea termenului a suferit numeroase modificari si este permanent succeptibila de adaptare la particularitatile unui individ sau al societatii.Sanatatea fizica presupune absenta unor boli sau afectiuni si capacitatea de a efectua activitati fizice conforme cu varsta , si a gradului de antrenament. Sanatatea presupune existenta unei normalitati a statutului fizic al individului strans legat de varsta,gradul de implicare in activitati fizice. Definirea aspectului fizic al sanatatii tine cont in principal de caracteristicile aparatului locomotor a carui integritate este esentiala pentru dezvoltarea organismului si evolutia de-a lungul intregii vieti. Sanatatea psihica si emotionala:Conceptul traduce existenta unui context psihologic considerat normal conform cu notiunile contemporane de dezvoltare psihologica a individului. -In general sanatatea este privita din punct de vedere al stabilirii unor relatii normale in societate in anumite situatii de tip conflict,stari de stres emotional sau solicitari externe. -Reactiile individuale fiind foarte variate si interpretarea lor dificila in care este necesara existenta unui consult psihologic in scopul consilierii managementului unor situatii externe sau identificarii unor afectiuni propriu-zise. -Relatia cu mediul extern reprezinta o conditie esentiala a dezvoltarii organismului uman prin receptia,prelucrarea si analiza schimburilor motorii (reflex conditionat) in timp perceptia stilurilor este urmata de elaborarea reactiei mai complexe si dezvoltarea proceselor psihice si intelectuale specifice fiintei umane.Alterarea cu mediul inconjurator duce la diminuarea sau absenta relatiilor corespunzatoare avand ca rezultat efecte multiple:deficite de alimentatie,deplasare,aparare.-Lipsa reactiilor adecvate daltonismul.-Absenta reactiilor comportamentale adecvate. 2.Definirea sanatatii-Etape de dezvoltare a copilului: Sanatatea poate fi definita ca o stare de optim din punct de vedere fizic,psihic,emotional si al relatiilor cu mediul social.Definirea termenului a suferit numeroase modificari si este permanent succeptibila de adaptare la particularitatile unui individ sau al societatii. Etape de dezvoltare a copilului -Nou nascutul si sugarul-Activitatea motorie si initial absenta limitata la activitati reflexe(miscari simple de flexie extensie) care ulterior se dezvolta in paralel cu maturizarea neuro musculara,la trei luni tine capul ridicat,la 7-8 luni sta in picioare sprijinit,la 12-14 luni merge singur. -La copilul mic prescolar- se produce cresterea gradului de independenta in paralel cu achizitia de noi deprinderi motorii in jurul varstei de 3-4 ani,copilul este capabil de activitati motorii complexe: Mersul pe tricicleta,jocul cu mingea ,urcarea si coborarea treptelor,jocuri care presupun sarituri intr-un picior sau in ambele. -Copilul scolar activitatile motorii sunt complexe din punct de vedere sportiv cat si al implicarii in activitati de invatare,scris sau artistice.

3. Definirea sanatatii- depistarea afectiunilor specifice varstei tinere (scolioze, etc.);Sanatatea poate fi definita ca o stare de optim din punct de vedere fizic,psihic,emotional si al relatiilor cu mediul social.Definirea termenului a suferit numeroase modificari si este permanent succeptibila de adaptare la particularitatile unui individ sau al societatii. -Pe masura cresterii,notiunea de sanatate fizica nu mai include elemente de achizitie neuro musculara si se refera la posibilitatea efectuarii de activitati motorii conforme cu varsta si tipul de activitate. -Devin actuale din acest moment elementele de, limitare a sanatatii fizice prin mai multe mecanisme : -Traumatismele care reduc sau chiar anuleaza unele miscari atat prin efectul direct (cu fracturi,entorse,amputatii) -Deformari structurale cu aparitia specifica varstei si evolutie progresiva.(Cifoza,scolioza) -Afectiuni degenerative cu debut in cursul vietii legat de suprasolicitari si care au o evolutie(artroze,poliartrita).

4. Fiziopatologia inecului-Inecul sau submersia este traumatismul acut cardiorespirator produs prin invadarea cailor respiratorii de catre apa.Accidentul propriu zis se produce prin oboseala excesiva sau necunoasterea miscarilor de inot.Ca prin moment se produce deschiderea reflexa a glotei urmata de bradipnee,bradicardie,inghitirea unei mari cantitati de apa duce la distensie gastrica,limitarea suplimentara a miscarilor toracice,urmeaza inundarea tractului respirator si afectarea globala cardiorespiratorie cu stop respirator si apoi stop cardiac. O serie de fenomene simultane cu imersia propriu zisa pot agrava accidentul cum ar fi: -Imersia in apa rece cu vasoconstrictie periferica generalizata si un flux masiv de sange catre pompa cardiaca. -Barotrauma-prin contuzie toracica produsa in cazul sariturii de la inaltime sau a defectarii unui aparat de respiratie. -Fiziopatologia inecului depinde si de tipul de apa,temperatura si localizare. -Apa dulce ajunsa in caile respiratorii spala surfactantul pulmonar determina hipapxie acuta. -Apa sarata are efect contrar de atragere a apei in tractul respirator in vederea egalizarii presiunilor osmotice,edem pulmonar acut si hipobolemie circulatorie cu prabusirea debitului cardiac. -Apa rece produce hipotermie asociata care temporar protejeaza creierul si permite mentinerea debitului cardiac si renal prin vasoconstrictie periferica. -Apa de bazin clorurata este mai toxica din punct de vedere clinic .

Severitatea inecului depinde de toti acesti factori la care se adauga o serie de elemente care tin de antecedentele subiectului cu eventuale traumatisme ,timpul scurs pana la efectuarea primului ajutor sau pana la sosirea unui echipaj de salvare specializat. 5. Primul ajutor in caz de inec-Contine elemente ale protocolului ABC:Extragerea subiectului din mediul acvatic,pozitionarea pe spate cu usoara extensie cervicala,deblocarea cailor aeriene,realizarea de miscari respiratorii(gura la gura).Evacuarea manuala prin presiune a distensiei gastrice care este factorul restrictiv al ventilatiei sau apel de urgenta 112. Hipotermia este definita ca scaderea temperaturii centrale a corpului sub 35 grade,subiectii sunt de obicei supusi la actiunea indelungata a frigului de obicei in mediul umed sau sunt intoxicati cu medicamente care afecteaza reglarea temperaturii.Orice tensiune prelungita la timp poate fi considerata chiar si in absenta unor modificari cutanate digeraturi.Se clasifica in 4 grade in raport cu variatia temperaturii:Gradul 1-35-32 grade,Gradul 2-32-28 grade,Gradul 3 28-25 grade si Gradul 4 sub 25 grade.Simtomatologia debuteaza cu manifestatii neurologice,tulburari de vorbire confuzie ,tulburari de sensibilitate,sau mobilitate periferica dupa care,apar modificari respiratorii si cardiologice.Riscul major ar hipotermiei este producerea tulburarilor de ritm cardiac(fibrilatie ventriculara) care sunt fatale.Chiar si in absenta acestora in hipotermia sub 25C apare decesul prin multiple afectari organice.Primul ajutor extragerea subiectului din mediul rece ,scoaterea hainelor reci si ude,invelirea in paturi si administrade de oxigen.Incalzirea subiectului se face diferit in raport temperatura centrala:Incalzirea progresiva (paturi,perna electrica progresiva de 0,5C/h este varianta preferata dar dureaza mult si mentine subiectul expus la resturi).Incalzirea rapida in apa fierbinte,38-40C care are dezavantajul ca periferia se incalzeste mai repede decat circulatia centrala ,vasodilatatie periferica cu scaderea tensiunii arteriale,nu se administreaza alcool pacientului deoarece vasodilatatie periferica indusa de etanol,duce la prabusirea tensiunii arteriale. -Hipertermia-Presupune cresterea temperaturii centrale peste 38,5 Grade,posibil prin efort fizic indelungat,in mediul cald si uscat.Intr-o prima faza organismul raspunde prin cresterea eliminarilor de caldura(vaso dilatatie periferica si sudaratie excesiva),dar depasirea mecanismelor compensatorii poate duce la situatia de hipopirexie,tesutul nervos si muscular,sufera fenomene de degradare cu posibile consecinte severe:Leziuni cerebrale ireversibile,rabdomioliza,posibila insuficienta renala acuta prin blocarea tubilor renali,cu produsi de excretie din tesutul muscular.Sportivii care fac efort excesiv in mediul uscat si firebinte sunt expusi la hipertenisune mai ales daca rehidratarea se face cu apa simpla,simtomele initiale sunt reprezentante de crape musculare localizate prodominant la membrele inferioare daca situatia nu este recunoscuta sau tratata,pot aparea manifestari respiratorii cardiace sau chiar neurologice.Primul ajutor-extragerea subiectului din mediul fierbinte,rehidratarea orala corecta,200ml/kg,corp/h ori 2-3 ore. 6. Fiziopatologia si clinica arsurilor:Arsurile,reprezinta efectul actiunii exagerate a caldurii asupra unor zone cutanate sau intregului organism,pot fi produse de diversi agenti fizici sau chimici,lichide fierbinti,flacara,obiecte incandescente,resoul,radiatii.Clasificarea se face in functie de gradul de afectare pe suprafata cutanata si subcutanata .Gradul 1- eritemul cutanat se vindeca integral cu sau fara tratament.Gradul 2-afecteaza in profunzime pielea dar respecta potentialul de regenerare spontana sau

prin grefa gradul 3.Gradul 4-escara-leziuni profunde cutanate de muschi si de os.Gravitatea arsurilor permite incadrarea in trei clase: A-arsuri grave(Gradul 2-peste 25% suprafata corporala sau gradul 3 peste 10% din suprafata corporala) B-Arsuri medii(grad 2-10-25% suprafata corporala sau gradul 3 intre 10-2%)C-Arsuri usoare(Gradul 2 sub 10%,si arsuri de gradul 1).Exista o serie de factori asociati arsurii propriu zise care cresc gravitatea indiferent de tipul arsurii:varste extreme sub 1 an si peste 70 ani.Localizari particulare(mana,fata,perineu)Arsura cailor respiratorii (intr-un mediu inchis). Evaluarea suprafetelor arse fata+gat=9%,trunchi=18%,membre superioare 9%fiecare,membre inferioare=18%fiecare,perineu=1%. 7. Primul ajutor in caz de arsuriPrimul ajutor-arsurile de gradul 1 se vindeca integrat fara spitalizare in 810 zile fara tratament local,calmarea durerilor,aplicarea de pansament steril,aplicarea de unguent,arsurile de gradul 2-3 se vindeca partial prin aceleasi metode dar majoritatea necesita internare sau supraveghere medicala. 8. Fiziopatologia si clinica degeraturilor-Digeraturile reprezinta efectul nociv al frigului asupra extremitatilor corpului si au ca substrat producerea de leziuni tisulare prin inghetarea apei in tesuturi.Ca factori favorizati,incaltaminte neadecvata,umezeala,tulburari vasculare periferice adaugate.Clasificarea se face in 4 grade.Gradul 1-Discrete modificari de culoare si sensibilitate cutanata.Gradul 4-necroza tisulara instalata progresiv. 9. Primul ajutor in caz de degeraturi.Extragerea din mediul nociv,incalzirea progresiva a extermitatilor,reincalzirea progresiva(combaterea durerii) se va evita aplicarea de caldura excesiva local precum si efortul fizic. 10. Primul ajutor in caz de varsaturi si diaree.Sunt manifestari digestive frecvente,cu importanta practica variabila.Simpla infectie virala pana la toxiinfectii alimentare severe sau TCC.Evaluarea se face pe criterii simple cum ar fi:-aspectul,cantitatea,frecventa,simptome de insotire(paleditate,puls,stare de inconstienta)tratament reechilibrarea hidrica(ceai,apa,solutii electrolitice),adresarea spitalului in cazuri suspecte. 12. Intoxicatia cu alcool.Intoxicatia cu alcool etilic.Este intalnita frecvent datorita consumului social excesiv de alcool.Efectele clinice depind de nivelul alcoolemiei.Faza 1 (intre 0,5-1,5%mil)faza de excitatie datorata inhibitiei de catre alcool a unor centricorticali inhibatori=>excitatatie unor centrii subcorticali cu manifestari specifice(agitatie,logoree).Faza a 2-a (1,5-2,5%mil)apar manifestatii digestive cu greturi si varsaturi datorita constrictiei acute alcoolice,la varste mici poate aparea coma.Faza a 3 a(peste 2,5%coma alcoolica).Alcoolul produce initial si vasodilatatie periferica care poate agrava leziuni cutanate in conditii de frig.Tratament-Restrictie totala de alcool,scoaterea din mediu si plasarea intr-un mediu linistit,asigurarea cailor aeriene.Intoxicatia cu alcool metilic produce efecte neurologice si digestive fara sa prezinte starea ebrioasa al alcoolului etilic.Riscul major il reprezinta acidoza metabolica severa si leziuni oculare ireversibile(nervul optic).Tratamentul se face de urgenta in mediul spitalicesc,combaterea acidozei si administrarea de alcool etilic.

13.Intoxicatia cu cafea.In cantitati mari ce determina fenomene digestive(greturi) neurologice (cefalee)si cardiovasculare(dureri toracice si posibile tulburari de ritmextrasistole).Tratamentrenuntarea la consum. 14. Traumatismele cranio- cerebrale (TCC) - definitie, fiziopatologie, clasificare;Se produc frecvent in activitati sportive de contact,dar majoritatea sunt de severitate mica si nu pun probleme vitale.Se pot produce prin contact direct intre participanti sau un corp dur sau prin mecanism direct decelerare.Caderile cu impact craniocerebral pot fi de asemenea implicate,la copii TCC apar mai frecvent decat la adult din doua motive: -volumul mai mare al extremitatii cefalice si lipsa reflexelor de aparare -manifestarea clinica depinde de nivelul de impact respectiv cutia craniana sau substante cerebrale. 1.La nivelul craniului se pot produce leziuni diverse dintre care plagile,hematoamele si fracturile sunt cele mai semnificative. A-plagile scalpului sangereaza abundent si necesita pansament ,compresie de urgenta.Au evolutie buna pentru ca riscul de infectie este mic.Atitudinea practica este de repaus,pansament compresiv din trusa de prim ajutor sau improvizat , si transportat urgent la spital pentru evaluare sutura. B-fracturile sunt urmarea unui traumatism direct mai rar ,se produc prin contra lovitura,local se observa durere si tumefiere la care se pot adauga fenomene neurologice,varsaturi,cefalee.O forma particulara sunt fracturile de baza de craniu care au manifestari specifice: -Echimoze ,tumefieri si dureri retroauriculare ,rinoree(curge ceva pe nas),oriloree. Fracturile de craniu sunt urgente neurochirurgicale si trebuie investigate la spital mai ales daca se insotesc de fenomene neurologice. C-Hematoamele-sangerari in tesuturi superficiale fara exteriorizare la piele pot avea profunzime variabila de la hematom epicranian,mergand la cefal-hematom sau hematoame intracraniene.Orice traumatism aparent superficial se poate asocia cu leziuni cerebrale sau de coloana cervicala,este obligatorie utilizarea protocolului ABC si imobilizarea cervicalei. 2.Leziunile cerebrale-reprezinta efectul traumatismului aupra cortexului cu ambele mecanisme (direct,indirect)pot sa nu fie insotite de leziuni externe.Se pot manifesta dupa ore,zile sau saptamani de la traumatismul initial(interval liber) A-Comotia cerebrala-este o leziune acuta de scurta durata si reversibila in totalitate,se manifesta prin scurta pierdere de constiinta(sub 5minute) si sau alte simtome (varsaturi,cefalee)prezinta amnezie post traumatica. B-Contuzia cerebrala-este o leziune mai severa care implica simtome de lunga durata mai accentuate si cu recuperare completa

3.Hematoame intracerebrale respectiv sangerare intracraniana prin rupturi vasculare.Toate aceste variante sunt urgente medicale si necesita prezentarea urgenta la spital 15. TCC- notiuni de prim- ajutor;

18. Hemoragia externa- definitie, fiziopatologie, clinica.Definitie:Pierderea de sange din sistemul vascular rezultata de obicei prin intreruperea continuitatii unui vas de sange arterial sau venos.In practica sportiva este consecinta unui traumatism in zonele expuse ale corpului a membrelor superioare si inferioare .De obicei cu energie cinetica mare sau rezultand din contactul cu alte persoane sau obiecte se pot produce hemoragii prin sectionarea unui vas periferic de calibru mare,fie ca incident izolat fie ca parte a unui politraumatism cu multiple interesari cutanate,musculare,osoase pot rezulta hemoragii si prin mecanisme nontraumatice tulburari de coagulare,foarte rare in practica sportiva. Clasificare: In functie de localizare (arteriale si venoase),hemoragie(difuza,capilara) gravitatea hemoragiei(usoara,medie,severa).Hemoragia usoara nu determina simtome generale sistematice fara implicatii vitale(tahicardia) si apare setea .Hemoragia grava sunt cele prognostic vital soc hemoragic,tulburari cardiace respiratorii neurologice si deces .Contextul traumatic ,hemoragii izolate in cadrul unui politraumatism prezentarea clinica.Evidentierea sediului hemoragiei:simtome locale(durerea) si simptome generale(anxietatea) 19. Hemoragia externa- notiuni de prim- ajutor;1-izolarea subiectului cu scoaterea din zona de impact sau traumatism 2-evaluarea severitatii hemoragiei si a eventualelor leziuni accentuate . 3-ralizarea masurilor de prim ajutor daca este nevoie,masuri locale punerea in repaus a extremitatilor afectate,aplicarea unui pansament local,cu sau fara dezinfectie ,la nevoie realizarea unui pansament compresiv de tip GAROU.Garoul se pune deasupra leziunii,un garou se tine 2ore maxim. 20. Resuscitarea cardio- respiratorie- definire, scop, circumstante de realizare.Termenul se refera la o serie de manevre care au scop mentinerea functiilor vitale,respectiv circulatorie si respiratorie din momentul producerii unui accident de natura traumatica si pana la incredintarea persoanei afectate unui echipaj specializat (ambulanta,elicopter,camera de garda).Functiile vitale au ca scop asigurarea circulatiei sangvine la tesuturile periferice unde livreaza oxigen necesar pentru metabolismul celular si preiau produsi de catabollism.Afectarea oricarui din cele doua functii are ca rezultat aparitia hipoxiei respectiv aport insuficient de oxigent,acesta are in final ca rezultat alterarea grava a activitatii cardiace(stop cardiac si decesul). 21. Resuscitarea cardio- respiratorie- definirea termenului ABC.Manevrele de resuscitare au fost standardizate si prin programe de educatie sanitara au devenit valabile atat echipajelor medicale cu pregarire specifica cat si a persoanelor civile instruite medical,secventa de manevre simplificate pentru uz general este descrisa prin termenul generic ABC(A-airway.B-breating.C-circulation).Acesta secventa descrie nu numai ordinea evaularii subiectul traumei ci si inter dependenta unor procese

morfofunctionale care asigura viata.Termenul defineste obligatia salvatorului de a evalua permeabilitatea cailor respiratorii inainte oricarui alte manevre . Posibile cauze de obstructie aeriana: -limba la pacientul inconstient,corpi straini,sange,sau lichid gastric. Manevre de verificare(ridicarea fruntii), Manevre speciale-presupune verificarea miscarilor respiratorii prin semne directe si indirecte. -Manevre directe-prezenta respiratiei se poate vedea (palpa) si asculta -Manevre indirecte-prespune evaluarea efectului periferic al respiratiei (pulsul capilar sau cianoza) Prezenta miscarilor respiratorii nu exclude tulburari de ventilatie dupa cum urmeaza -frecventa ventilatiei normale 12-20,12-25 -pot exista respiratii abolice sau zgomote respiratorii anormale. 22. Suicidul- definire, caracteristici generale, implicatii Reprezinta tentativa voluntara de intrerupere vietii de obicei prin mijloace violente.Are frecventa crescuta la adolescenti si tineri,datorita unor situatii conflectuale intrafamiliale sau cu cercul apropiat de prieteni.Exista diferenta intre cele doua sexe barbati si femei,in alegerea modalitatii de implinire a tentativei de suicid.Barbatii mai frecvent la mijloace violente incluzand utilizarea armelor de foc sau a celor albe.Femeile recurc mai frecvent la modalitati mai spectaculoase care nu se sondeaza intotdeauna cu deces.Ca modalitati practice pot fi mentionate:- ingestia voluntara de substante medicamentoase (tranchilizante, sedative)se poate asocia consumul voluntar de alcool.-utilizarea armelor albe cu provocare de leziuni vasculare,-expunerea voluntara la actiunea unui mobil in miscare(tren sau masina),caderea voluntara de la inaltime. In general fetele au mai multe tentative de suicid si lipsa unui tratament adecvat reusesc sa le efectueze,baietii au mai putine tentative procesul de reusita este mai mare dar incidenta in populatie este mai mica.Ca factori favorizanti la varsta tanara se mentioneaza de obicei anomalii sau stari morbide psihiatrice,schimbarea domiciliului sau a mediului exteriori cu probleme extreme de adaptare.Prezenta unor experiente psihice violente la o persoana in crestere si la bila psihica.Preventia existenta unei tentative anterioare nereusite este un mare factor de risc si necesita supraveghere familiala si la nevoie de specialitate psihiatrica. Prezenta unor tulburari de comportament cu ideatie suicidara exprimata verbal sau scris trebuie de asemenea investigata familiar. 23. Suicidul- notiuni de prim- ajutor.Atitudinea practica va depinde de realizarea practica a tentativei.Se va da prioritate sustinerii functiilor vitale la un subiect tanar,cu stare de constienta alterata,sau leziuni care ii pun viata in pericol,

ex: -realizarea hemostazei de urgenta(garou) in caz de leziuni vasculare periferice, -realizarea protocolului ABC la un subiect inconstient cu elemente evidente,de ingestie voluntara, -imobilizarea coloanei cervicale si a extremitatilor la un subiect cazut de la inaltime, -scoaterea subiectului de sub actiunea nociva a unui agent traumatic mecanic,electric sau chimic. -se va pastra pe cat posibil obiectele care sugereaza mecanismul suiciderii, -pacientul nu va fi abandonat nici un moment evitand astfel riscul unei noi tentative de suicid. -se va apela de urgenta serviciul 112, pt asistenta de specialitate.