Sunteți pe pagina 1din 38

III

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECE~TI

Iam?lichos ~i Xenofon d' Ef Achdleus Tatios ~i I In ~s - L?ngos - Heliodor reg e a I T i r u I u i s tOr I a ] u I A pol] 0 n ius' /{rece~ti _ Organiz;e~tru~~lura PIincipalelor roman~ r mlJ oace or de expresie.

. CD TOA TE Ise pot . lutla ppimeLor romane ' re co~stata decorun variate in evo~tr~oburi ~i teX'turi mal~ sic::r~ cuno~eute, 'e.l'e uzirteaza ,to'tu~i Jontatea produetii,lQr 'roman p t~' m<l:l fu~ctl()naIe dedit iIlla~:n. ~i ur~a,~oare, maroMe ~~ lerotIce ?m .se.co.Ide aI II-lea lnea retoncli al'tifieiQase' .a~ mal subhllIat, de inrlumenul poate fi evidentiaJt c~.ce e~ e-a doua sOifist<ici. enoF a~a-zirse1or romane ,sofistice. lar ~l ,de prezeilitarea subiectului Romanul Babiloniaca . t 'h" . f~st u!1uI din cele mai Ulitl~ ~a.n:bII~~OS,pare sa fi blza!?'ttJ.rn uda, ar rfi avut S ,~eu~avl~dlc~tllie .j,exiconului ~lUIu~I11U ne-au parvenit dedt ' cart!.. Dm textul romal~sotllt. de un comeniariu a oteva c~bte l~i un rezumat b~zantm Fotios in Biblioth~ m~eID' re~llZate de patriarhul r~zu~ta ca autoruI ar fi f~~ s~ .bab~Im~ormatiiIe lui Fotios bmd1t 0 educatie greaca . I ~lan, care ar fi doSoaimo.s Achemenides re}l cIarAe '~l .trailt in timpuI lui ar , 6,e 'a rmenlel . I roman A ntonmus Piu,s (138-161 )' ~ ~l a It,nparaJtuIui tate a secoluIui aI II-I F ~.n. , adlca 1'll pnma jumanizaJt s~u re:tor greoo-sf~~~~' ~ ()Jtb~~' 10). Babilonian 'helJeh cupluIUl babiJoniam RhA'da'ne' s~m .IC os a narat aventuriIe I b' v s- InonlS Int t a am lcata. Din rezumatul I . F' . r-o .s ruetura iI1ltens Ul 0;105 reles,e ca tinaruI Rhodanes ~i frurr.oasa Sl'n . cl v OllIS e C'Unnd v vt " numarate ItribuIatii pentru' a sc v casaJ~r~tl, mfrunUi nebyIonuIui Garmos Cl;pade urmanrea regeIui Ba, , care 0 VOla f v pent~u el. Hiiiltuiti de .soldaO' ,pe, .er~eca~?area femeie bolnavesc, le~inct ~i 't . I re~eIul, ,tmeru soti se lmsm oonslderatl morti de urmaritori \ii

ca

iC: Pi

~9

U'.

deci Iasati pe dmp. Acuzati succesiv .de omueidere, furt, ajung- Inltr-o insula a Afrodi,tei. Slnt Iuati drept altii ~i antrenatiln nm compilicatii care prilejuiesc g-elozla Si'l1onidei ; apoi tln)ia'a femeie ajunge sotia regelui Siriei ~i Ga'rmOSil nume~te pe Rhodanes ,comandant :al trupelor ,tI'imi"e lmpotriva sirienilor, cu intentia de a-I ucide. Dar Rhodanes lnvi,ng'e In lupta, 0 reg-as'eI~te'Pe Sinonis '~i ,devine reg-Ie al BabyIonului. Aprecierille direote ~i numeroasele citate ale bizantinilor ate5'ta faima de care se bucura acest roman. Fotios II consi,dera pe IamblichOiS inferior lui HdiodoI', dar superior Iui AchiUeus Tatios. IambIichos dezvollta Iffiotiv:ul geIoziei, convel'1tind personajul Sinonis lntr-un simbol viu al acestei aprig-e pasiuni. 3 De asemenea, el 'extinde wnsiderabiI quiproquo-uI, prezent ,la Chariton ,doar IlntI'-o fOI'ma embrionara. Istoria romanuluierotic g-rec Efesiaca .sau Aventurile Anthiei ~iale lui Abrocomes (Ta KU't"Av&iav Kai 'A~POK6~l1v) ilustreaza un moment destul de important. Romanul pare sa fi fost redactat de lun anume X,enofon, considerat de lexiconuI Suda ca pfO'venitdin cetaka microasiatica ,a Efcsului. 4 Analiza a{enil:a a textului a reliefat ca iJ'omanul trehui'e sa fi fOSlt.aldi:tuilt 'un1tre domnia lui Hadrian (117138 e.n.) ~i dis'truge:r:ea ItempluIui zeitei Artemis din Efes, inoendiat de goti ill arml 263 em. Intr-a!devar Xeno,fon se refera la anumite magistraturi, tnfiintate de Hadrian, ~i nu mentioneaza 'distrugerea acestui ,oelebru templu. 5 RomanuI se compune din cinci ca:rti. 6 Frumosul efesian Abrocomes, cape- I dispre~uia pe Eros, este condamnat de zeu sa 'se indragosteasca de knthia. 'f.inerii lncep sa se iubea&ca ; parintii li casaitoresc ~i li 'brimit lntr-o calatorie pe mare. In drum spre Egipt, sint atacati de pirati ~i Iuati ca sclavi, In 'Pof'ida disperarii, 'lacrimiIoI' vansate, lnoercarilor Ide sinucidere. La Tir, Manto, fiica piratului Apsirtos, se lnddigoste$'te de khrocomes, 'daI' acesta 0 resping-e. Manto se casatore~te eu un allot barbat ~i '0 uncr,edinteaza pe Anthia ca nevasta unui capI'ar, care lnsa ii ,eruta castitaJ1:ea. Dupa un aIt naufrag-iu, Anthia ajung-eln mlinile unoI' t~lhari, de la care 0 saIveaza magistratuJ. PeriIaos. Acesta 'se undragoste~te de ,tl."1arafemeie ~i ocel'e in casatorie. Intre limp,

PRINOIPALELE ROMANE EROTICE GR,ECE$TI

I 41

Ab~?comes, fugit Ide 1a s>tapin, intilnqte pe unrul din tilhar11 ca~e :~ captur.asera pe An:thia ,~i, dupa ce lliScuLtapoves,tea .vletn aceSitma, .afla ~tiri despre ,soti,a sa. Tredndpe a~t yah.er, Xenof?n rela" ave?turile Anlthi.ei,care: ca sa evite casat~.rla cu. Penl~os, mg;hlte un Isomlllfer, VIndl1lt drept otr~va. qa ~l C~1l.1ro~e, :se}rez'e~te in mormint, ,este captura~~de 1ll~'t5hotl ~l vunlduta. I?tre timp Abrocomes ajung,e.in Eglpt, dupa un nou naufragm, 'este aC'.lzat de omrucidere clar scapa '~e ILa mo~rte numai salvat de apele Nilului: care-l P9ar~a :pe valunle Isale. GuV'ernatorul 11 'eIibereaza ~i el pl~aca ,sa-~l caute nevasta in Halia, .ajunsa intr-un Jupa~ar, 1ll.orru;;~lT.are:nt. ASi ~thia i~iapara castitMea, simulmd epllepsla,~l. e cumparata de loMul tl1har, prieten al lui Abrocomes. In msula Rodos, unde 0 dusese aces,ta se Intilne~e,. ~upa noi coincidente pabronate de zei, c~ Abrocomes ~l lI1Jtr-un happy-end, de care beneficiaza ~i prietenii l?r, se int-orc impreuna la Elks. tn acest mod se sting sufenntel.e l~r, care fuses~ra '!1~rate :pe mai fiuIte paEere, in functle ~l de avenltunle pnetenilor ~i slujitorilm.

. M.ult ~ai simplu, mai elevat, mai 'limpede este construit ~l scns ulllcul roman paSitoral al ,antiohitatii, cODisider3Jtindeob$te ca eel mai Ibun produs groec al genului romanesc. E:ste yorba de Irounanul lui LongOis (Aventurile lui) Dafnis jZ Chloe (Tn Ka'tn LlacpVIV Kat XMTjV). A.n:l ~el~v,a~ dej.a .ca !",ef'eri~tele 1a 'drahmele gasite de D~flllS ZadaJ11110eSC .on~e l.ncercari ~e da-tare 'tardiva a oper~l. ~O'manul trebUla .sa fl ost sons de un Iscriitor 'Original' dm Insula Lesbos, ale direi moravur,i, naitura, Itraditii sint profrundcunoscUite de ,autor. Numele Jui este laJtin aJstf.el indit . el 3:1' fi. pUitut apartine fami'liei Pompei,Jor 'Longii, mentl'ooatl aCl m .secolul al III-lea e.n.7 Pr'obabil ea Lonos, r~ma:nci~r grec, ~~r d~ lorigin.e ron:ana, ~i-a 'scris opera III ann sau III decenule CInd .scnau ~l Xenofon din Efes Iamblichos, Aplileius. ' In acest opusculin paltru earti, Longus utilizeaza numde ,eroului unui foal1te raspindit mit pas>toral, ,de origine

beotico-eoliana, dar freev~llltat ,~i indr~g~t prin :X'~denta Sicilia. 8 Tolhl~i 11'0manClerul nlJ.1a eX'IylOaltalt :Ill'1tulcare 1U ea anecdotiea~i senlSUri difer,~te Isau i-;a trans:f'ormalt total. aV Actiunea Ise desfa~oara. in jUliul. celtatii ~yti1~~ din Lesbos ~i se prezinta sub forma unet JPov:e~t~.lstor~slte de r~mandeTo Cidbanul Lamon descopera un baletel III fa~e, pa't pe dmp oi 11 duce la nevasta .sa :MYl1tal.e; ultenor, rasIo '( f . b d tV' C' d astorul Dry,ais descoper.a ? "etIta ~ .an 'Olll3: ~l ~a... m ~ ~ei doi copii 'ltffiplinesc elllclisprezece ~l 'l1espeet!":, trelspI,e~ece < ani, parintii adOlptivi :ii deprind sa pasto.:,e3JSCa,la. iQrdln~l lui EI'os, dar un incident, 'provo.cat de ca~~rea 11mDafm~ Intr_ogroapa-capcana iPen'tro lUpl, ,sltrecoa~a III 'suHetu~ fetel dragostea pentI'u Dafnis. lubirea Cel?T dOl a~olesc.e~tl. evo.:;lueaza simplu, Ipur, id,~lic, bazata pe 19noranta .en)ltIca totala ~i dep~,~te aocidentde dramatice . .AJs~fel afms are ~n ICO;?: n flEd ,eu ni~te tiner,i din Methymne I~l armata ,acestet cvetatl initiaza represalii, 0 capitureaza pe Ohl<oe, .dar, s'oma;a de zeul Pan, 0 dibereaza, dupa Joarte sC~:lJ1t t.rmp. Dup~ trecerea iernii, Dafnis Iii Oh:loe i~~ reiau pasto~~~ul. I?af3'lsest~ initiat in tainele draglOsteide ~aJranca L.ykallllo~, .1ill.Sa ~l~,: C L~.n-.on care era sclaN Ipnm~'te 'V'l'zlba 1f,31ffilibel rann1']e pUira. ''''AU'' , l' staplnului sau Dionysorfanes~i n3lr,eazal~tona t:naru oUlpas' tor. Dionysofanes reounoa:~e in Dafms 'U3' JlU pecare-~ abandonase dndva '~i-l ia Ila oI131~ im;preuna c~ q.h1<oe.Cc~ doi tineri parasese rvremelnic conditia Ipa;tora;!a III ,se muta in Mytilene, unde Chloeeste 'recunOscllta de ba~nn~l Megaklesca 0 fiiea, albandonata cindva de el. Daf.n~s .lil.~~llo: l~i eelebreaza nunta 1a ~ara in aceeru;;i atmo~fe:a l~lhca !~ "pastreaza.... obiceiuri pastOlre~ti pina Ila 3JdlllCl ba'trinetl
A

v"

v'

'v

(Longos, 4,39).

Simplitatea, densitat,ea, simetr~ile compozi,ti\onale !din Dafnis ~i Chloe nu se VOl' m~i ,,:ocunoa~te lin ,r{)lIIlanele uJ1.t:rioare. Etiopicele sau Ethwpzca (A18to1ttKa), ro:m3JnUll...J1 lU ail 1 . H-" d apare ,ca mult llIlal coml'~ex zece cartl I . Ul 'OlIO or, :ne . . structur.at, dominat de ponofU!rde genulUl.
v

. S:im Ichiar .din .a5e~tiunile ro~ancierului, ca ,e'l 'era "'irian dl?.Emessa, flU ~l l.m Theo~oslOs, descendent 311unei famI1~l, de. saoerdotl al c~H~l~l ~oare:lui (Hdiodor, 10,41). al p<ut~n c~ar :s,~.p'rezmta msa !probJ.ema datarii. Socrate ('l'r: ISltona iBlseno'l, 5,22,51) amill1te~lte/11'nanUiffie HeliOldor epls'c~p }n ,?ra~ul thessalian Tl'ikka, pagin I()re~tinat,.care fls,~ns~n b,nerete 0 p~veSite de iubire, intitu'1ata Etiopicele. FotIO:. ~l Nrcefor Calhs!OIS corobol'eaza acea&ta informatie. Totu9l. ~x'eg.eza mvo~erna a ohservaJt rnn roman limplicatiile teolO'!?lel sQl.are, f~ra sens in:tr-o epodi tirZJi,e,iar infil'llenta v exel'ntata de !I~ihodor asupra lui AohiNeus Tatios infirma o daJt~Te 1andlva. ~otodata este indoie1nic .ca a functionat un epls~opa;t la Tnkka in primele seoole ale erei noastre. Ron:anClerul ~-a ~OiSt,proha:bil, lliciodata episcop cre~tin. \J E.rwlll R.ohde ~l ,altl ceroetaJtori, 'bizuindu-se pe valentele neopltaBorel~e~Ie ro;nanului I~i pe velstigiile ,cuilitului solar, dateaza E~zoplce~e 111~ecolul al II-Ilea, dnd dinas>tia 'romana a. SeVl~nlor a mcurapt resusci'tanea conoeptiilor lui Apollomos ,dm Tyana, a protej at 'pe sirieni ~i a [nCUral'at ,rultde sIlo N' opmam ca romanul trebui,e sa fi fost scris . o .are. .01 chla5in :tll~~pul domniei primilor Severi, adica in iprimele dou~ decenn ale ,s'ecolului al III-Iea, sau l.a .sfir~itul secolu!m a~ ~I-l.ea e.n. (perioada de max~ma illfluentaa credi,tu1m ~poh.hc ~l '; conceptiilor rdigioase Isiriene). . Actmnea l11cepe brUiscindelta Ni'lului. Ni~te <til,hari aJU'11gpe urmele unui macel de ,nei.nteles ~i iau ,cu ei un c~J:lu de t.ineri ~a:niti. !n birlogul .ha<iducilor. ,~giprt:eni, tmara Chandeea l~l evoca 0 parte dm -nenoroClf1'le preceden!te ~i atenianul Cneman, anat In taJbara >tilharil'OT isi pove~t~~te 01?art~. din 'tribulatii, caci {tusese ,exiJat din Aiten'a d~toE~ta ~a~tnatllior. mamei Vli,trege Demainete, care, respl1l!Sade tmar, ,aranlase Uinfals aJtentat al 'lui Cnemoolmp,?tEiva tat~lui sau. ~doua zi, Itiilharul Thyamis vrea sa se cas~o:reas~a cu 'C:h~andeea. !,ata s~ preface ca accepta, \spre aG1~bga t1'I~P,J1 l~tr-adev~r. taJbara lui Thy-amis cs1te distnusa vde altl hlhan. Ne~enclltul cuplu~i t~narul atenian . pleaca de pe :l.ocu'~,~u:pte!.CneTon ajunge separaJt intr-un sat rmde trebull\a sa-l 1D!t~lneascape ceilalti doi tineri in 'a inlooul 1101' gase~te un baltrln, care-i cauta Isi el. Ba'tr1n~l

a;

nUffiea Calasiris din Memf.is ~i, de fapt,era tatal lui Thy a'11lli Reflllg,iat Ja rDelfi, af,1,asede la 'preobul Charides s. antecedentele Oharideei, descopelli,ta ,de acest sacerdot \intr~o calatorie in Egipt ~i cres.outa de dIn Greci~. t.ntr-~ pro~ceslune Charideea ~i Theagenes se cunoscUisera '1/1se mdragostise~a ulliul de aMul. Calasiris i-a spri.iin.i~ in sec!et ~i <l: af.la:t toata :taina fecioarei. Charideea er,a fuca DegrIm Ehoplel, dar se nascuse alba, deoarece mama ei wntemplas~ un t~blou car,e 'Oinfatil~a pe Andromeda; temind'u-se sa n~..he invinuita de aduHer, regina Persinai~i abar~Aonase fnca, dupa ce 'Ii .lasase semne d,e recunoa~ere. galasm~ l-~ l~el~t pe Charides ~i.a fU.g'it}n Eg~p~ imp;.e~na c~ C~l dOl mdragostiti. Pe vo.:a:r,e, e.1 caz,:sera m muml~ plfatll~r, care. ~e masacrasera 'lutre el, dupa ce ,debarcasera m deLta. Ca1.<lJSlnS ~i Charideea Iii regasesc pe Thyamis '~i.~hea.genes :l~ Memfis, unde Thyami:s devine preot al .zeltel ~SlS, dupa, ~oa~tea lui CCIllasiris. Apoi Theagenes~1 Chaf,ldeea pleaca dlO MemEs ~i ,cad Intr-o arnibus<cada a eniopienilor, care luptau irn.potriva persanilor <lin Egi,pt: Dupa ~i,~torie, Hydaspe, regele Etiopiei, 1i ,d.u~e \P'~ ce.i do\ 1?:godnlcI ~r: Mer?e, capitala sa, pentI'u a-I Jertfl zel~or taml .iS~le. Insa, 1nal,?te de a fi ucisa Charicleea marturlse~te 'ongmea sa, ara'ta semnele ,~i c~vinge, cu a.i~to~ul gym.nogofi,~tului etio:pian Sivsimithres, care ocreswse mamtea lUl Chancles. ~a :l~ul s~.u, Theagenes r,ealizeaza dt~va ~apte. d~ b}avura m .1ocu.fIlle sportive, care cdebrau vICtona etlO'plana, este crutat 111 se dlsato,re~te cu Charideea. Achilleus Tatios s-a inspirat evident din vmodelul cons~ tru~t de Hcliodor. De aceea forma actuala a romanulUl Aventurile LeukipfJei ~i ale lui Cleit~f~n (T~ 1J.1'~ AEUKln:n:TlV Kui KA-f;t1'O<p&V1'U), divizat i.nopt cartl, s.e s~,tueaza in descendent a Etiopicelor. Lexiconul Suda :epr~zmta autorul ca pe un alexandrincre;;tinat ~i ~evem~ eplscop. Exegeza moderna ~pr.esiaza ~c~ste date bIOgrafIce .{;a ~ruot al unei legemde, faunta Idupa tIparele - COD'tes-tablle ele ~l ale vietii lui Heliodor. .' ., . Un papirus ne prezinta Aventunle Leukzppel ~l ale lUl Cleitofon ca redaotate ~ivcunoscut-ein ;secolul al IV-lea e.n. Mai gray pare faptul ca un alt paplfUiS, de data -aceasta
A

din secal1;ll al }I-lea e.n., reliefeaza cunoa~terea I'lubiectului romanu;lm. tnsa. cum Achilleus Ta:tios ,trebuie 5a-l fi cunoscut pe Hehodor, mise pare pel1tin:eDlta.supOlZitia ca romanul a c'omportat dectiv doua faze ,de redadtare: una realizata in seco~uJ al II-lea e.n., in fond primul InucIeu, ilIlodelat poote ?upa formula romanesd a Jui Oh a'ni,t n, ~i 0 aHa realizata o l~ secolul .. l I~I-lea a e.n. de Aiahilleus TiaHos ilnSiU~i. Uipa d ~lparele 11mHehodor. 11 A6bfel s-,ar exp1i ca tIlIlparte ~i uOelle ma.dvertente ca plasarea AlexanJdriei heUenistice intr-un Eg~pt ,apar,ent pensan. 12 Gricum ar fi, osteneala ~ui AchiUeus Tatio~ a prilejuit 0 unificar,e destul de solida, tncit diferentele dmtre c~le~ouaredaotari 'nusting:heresc leotura -5iopusculul se prezmta ca '0 naratie coerelJlta. Romaoul ne arata cum adolescelJlvul Cleitafon se indragoste~te l~ Tir de veri~o~ra sa, Leukippe, N~fugiata din Bi~ant. ~le1tofor:, desc.?pera :0. Leukippe ingaduitoare ~i este mc~raJa;t de varu} :sau Clem1aJs; Insa este 'surprins de Panthe1a, maffiJi fete1, pe c1lIld,inoerca Isa se ,strecoare in iatac~l tine.rei .fecioar~. Olleito[on, salavul ,sau Satyros, Cleinias ~1 Leuk1ppe ,fug dIn ,or~~ ~i se ImJbarca la Beirut pe 0 nava m drum spre Alexandna. Pe bord, ei se apropie de Menclaos, ~ar~ Ie pove:'t~$te cu~, din neaLentie, ,i~i omorise prietenul mtIm la '0 vmatoare ~1,fusese exilat. Se iscainsa 0 furtuna,~,ca:r~ di$tmge corabia '~.i-i arunca pe tarmul Egiptului. ~e~part* de Men.eJla?s, Cl<:IniasA.~i. atyros, cei Idoi logodS mCl pornesc 'pe N1,l ~l oa!d m mllilllIe taralJlilor-haiduci din d~lta. Cleitofo? eSit~ sca,p~t de solidatii persani, dar Leuk1ppeeste sacnf1ca!ta decatre tr1hari, chiar in rfata trupelor persane. T'O'cmai dnd voia sa se 'sinucida, Cleitofon desco~era ca~uciderea ~eukippei, de fapt vie :~i neatinsa, fu.se-se slmulat~ .~u .0 sab1,e de rteabru de Menelaos ~i de Satyros. Logo:dm~ll aJulIlg la A~'exan~dria, unde Leukippe este rapi1a d~ p1rat1, ca:-e 0 rdec~p1~eaza; Cleitofon sufera 'cumplit, insa pma ~a urma accep'ta ,sa se msoare cu vaduva Melite. Sotii pleaca la Efes, uncLesalveaza 0 iSclava din chinuriJe unui intendent : Clei,tofon afrla Ip.rintr-o scrisoare ca fata este chiar Leukippe, intrudt, pentru a scapa de urmaritori piratii decapi~a~era an locul ei 0 aHa femeie. Bmsc aJ)~re ,~i sotul Mehte1, Thersandros, care nu murise nki .el, a~a cum se
l

zvonis-e. Lui Cldtofon i rse llnsC'en"eJaZa. pr?ces, ~e.d~iar un condamnat la moaI1te, 'insa ibort:ul \lllche1e cu bme, caCI ~~ne ,se doela Bizaint tatal Leukippei. B~trinul i~i reounoa,~'te Ifllc.a refugiata in Itemplul z.eitei Artemis ~i 11'ellibereaza pe Cleltofon. . De~i Fotios critica stilul 'lui A~hineus !ab?s, 'pe care-~ consider a prea ef.emil1at, Aventurzle Leukzppez ~z ale Cleitofon constituie, din muJlte pun?te de vedere, unul. dlTItre ,cele mai rell'~ite romane gf'ece~t1. A~a cum yom eV1d~ntia mai .ios, aoest roman e:lGceleazapri~ digr~si1;ln!~i de&cr~tii de.e;ante, 'reI.evanJe ventr~ formatla ~S~.f1shca aaJUtorului, pl1i,oeput sa 'puna 0 surdl~a .acumularll d.e s,cene l11lelodramatice, sa puncteze nara~la cu un anum1t umor. ell 0 ~scu;si,ta. eta~are amuzalta. d . . Romanul numi1t lstoria lui Apollonius, rege al Tzrulw (Historia Apollonii regis Tyri) ni s-a pMtra!t 'inrtr-o versiune laJtina alcatuita dupa un ,original grec pi'el1dut. Nu cunoa~: tern ~umele autlorulUli. He1'lenismele 1ingv1Sitice, mo~ale ~l cu1tur,ale revela pr,ezenta aces'tui ,original g.~e.c. Indlferel:t dud a fOist intocmilta rt:almacirea laitina 13, ongInalul trebUle sa fi fost redactat'in secdlele al III-lea - .a!l I~-lea e:n., de unde ~i monote~SIIIlu:lfilrozofic al romanc1erul:ll. ,~non~m. Autorul necuno,sCUlt J1ecurg,e "ii el la lID artIflclU b~ne consacrat, :c1'll'd ,aifirma c~ Ilaorigine~ naratiei sale :se ~fla ~ i,storie ,exaota a unei vieti <Teale,scnse .de Apollonms .n~SU~1 in doua exemplare (1st. lui Ap0J!a:z-zus, 51). ~a olr~gmea triJbu~atiilor wi Alpioo,loniruse aifla mcestUl~ 1m Anh<Y~'Us.; s rege al Antiohiei. Vii<duv, acesta es<te cupnns de o.lpatIma vi,olenta pentru 'frumoasa sa fiica, pe ~are 0 n~Olnste~te. Pentru alnndepanta petitorii, A:ntio~us [1 'pup~ sadezlege enig.me dif,icile~i apoi Iii Idecap~teaz~. De~l tI~arul ~poUonius, print al Tirului, ideilegase ,emgma, .AntlO'~l;ls .u ~ontesta v,ictor.ia ~i-,l mmii<re~te pentJru a-l uClde. Ha1tmt ~1 ~e prieteni, care sperau A lincas~ze pr.etul pus pe ca1?ul sau s~ decwtre Antiohus, <tInarul rpnnt rfuge pe. mare. ~.1un~ l.a CYl'ene, ApoUonius se <distinge la ,intrecen1~ ?'p0rtIve ~1 se disatore~te cu f.iica lui Arhistraltus, r~ge.1e CeJt~~ll. ar~ cUr1,n~ D el aHa ca An'tiohus ~i fiica sa aU plent 10','1* de trClisnet ~1 pleaca sa ocupe tronul Antiohiei, care-i revenea de dr,ept.

!uz

46 /

EUGEN CIZEK -

EVOLUTIA ROMANULUI ANTlC

l~ ti~pul ca,1atoriei, tInara,sa d ~IC,:sImilal' mol'tii, Co: ciu Ull. so Ie ~a : mh-un so~n 'Iettar_ ~I,aJlUnge pe plaja Ef:suI~ UiI1~~ OObO:l~ tal,azunle mal'ii pe vlata sub aparenta mortii o~ . d u~nItI~au medIc recunoa~te Intne t' A yl VIll eca prmtesa 'Imppdllonius ajunge 1 T, , "/)' ~ ~n gn~ a unoI' prieteni ~i pleaca t dn .ars, ac~ 'I~Ila5a fetita 1ll Eg1pt, Ulnde ramine onret d ' m ,urerart de pIel'dereasotiei . ~e paIsnreze . T' , se nUlmea fata cre"'te L,oa"t f r~ ce anI. .11'511, cum '1or ~, ' v l' "e rumOaJSa 'TWov O<Ctlli Vl rIa tuAd' m 'd' t 01'.1 sai. Soti.a tutol'.elui 0 da ' ' t''' faita este furata de 1 't . d un~I ,scl~v ,s-o omoare, dar t 1 .1 aces a e lll$te plr a t' , A d ~-un , up anal' ,din MytiI.en A" T ' . I ~I VIll uta Inmta:tea fascinind pe tine . e, bel, ar,sla I~1 consel'va virgidin Egipt Apoillonius' aJrl~ lasme. ,oa~'~e frurnoase. Intol's Ah" ,a UJe a rpnetenII sa,' . 1 illI lllrea, ca Tarsia a mur'lt Zd b' ' 1, care ,sImu au 1 pe mare pina ]'1 M}"tiilene .. d 'TO Itd!def~TUrere,navigheaza In cinstea Iui Nep,tun z,,'1 un~ e.,.se hesa~ura 0 sal'batoare ' t~t" vme ,sa viziteze ,vasul maru~. A ena"'or as, rege I ceuu ' t t a u, . e o chearna pe Tar'5ia care ,in~~ar~a}n~yorba cu rnarinarii ~i goras eu ni~te ghicilt~l'i Recun ca sa-I amuze rpe Athenanagoras ,se casatore~te' cu T o~~te:,edas<: dedan~eaza, A'theIn timp ce Apolloni:us ram arSla {>I hevme rege 11Tirului, v L' mat de un angelus Apo'il me morral' 11A n t'Willei. I'ndru' Ef " omus mero-ein tern 1 I D' , . eS~I-~I poy;esrt~te rperipef'l h' '" .. p u Ianel dm survine _ incandescent' II e G Iar rnaru 'Preotese, Indata ~ . am epune - a dorua caOI marea preoteasa este ch' t'.1' , r'ec~noa~tere, ArpoMonirusmerg.e sa~'pedepsealarvlso 1111~~ ApollolllUS, Apoi , ~ . '. ~I ,sa recornpenseze e ce' " l'sca pe iSotu sperJun d'In T Irs ~ ~elor 11d,ivinita1Je (~eus) Ic~e-',aJuta~era'A In P?fida referindinilor (1st. lui Apolloniu r~ ~mi~r~me m cuhse1e yi.cisitugeru~ tr.i~is de aceasta (i6ide:n 21 ; 22)~I 1a 'Incre~m ~I se IllScrie ~n tradi i ' ~ A ~ ~'?manul. nu este ne~,ti heHenice Cu1tel ~ At a p<ilgma .~ :lIte-ratuni romamonOiteisrnese~tiaI ca~ep~~me ~i1~ 'epOCH ajunsesera 11un ditionali, ca Neptu~ul din M;~1e~e~a celebrarea zeirlor .il'aA A '" A

cJ

,A

~.."

48~:~)

Prin urmar'e , de'" 'st ruc t ura romanesca evo1u ~l ~ d sImp.lu 11cornplex,invaI1iantele .r 1 e~za ' e 11 , C.}~eee romane~tI Ise men-

tin, cu 0 co~stanta IP()lte~tata.. ~'cei1a:~i~up1u de Itine:i logodniCl sau sotl Itraverseaza un 'Iihnerar SlDTUOS, onentat pe darr tipare iSJtabi}e,unde ise multipliea coincidentele, curse'1e perfide intinse dealti 'Indragostiti, artacurile tilhare~rti, naufragiile, rnorti'le faillse, dovitllta Ide sinurcidere, a{;~stenta pr-i.ef:enilor sau a z.eilor, penforrnantelle sportive ~i mili,tare, Tecunoa~terile etc. 0 functie srernnificaitiva rev,ine marii ~i apelor in gene,ral. Majoritatea rilJpiri'loJ." ori atacuri.Ior se desfa~oara pe Mediterana, 'Pe Ni'l, sau pe tarrnurile 1'01'. Naratia continua sa seoI1ganizeze pe sertare,IThsa obiectiv, 11nivelul preeminentei ,CO'mun~earii evenimente1or, In afara react~ilor, par.ticiparii materiale ,~i interioare a 1'0mancioerulTUi,care 0 .co:nltemp1a diIl'tr-o operspectiva eminamente frontala. &pQl1'loniusdin Tir ,~i Cl'eitofon, de~i pretind a~'i povesti vi Ita, flU intervin de loc in narCltie, care pierde orice a1uraautohiografica. Utiliza'rea unui tip, ,c'hiar mai palid, de Ich-Erziihlung, nu ,dlmilne .fara incidente asupra formulei 'Cornpozitiona1e a romanului 'scris ,de Aohilleus Tatios. Dar lea nuimp.lid parti,ciparea afectiva rea:1a a ,naratoru1ui ]a ev'enirnenlteJ.e re1atate, Icare ,a:stfel nu devinevenirnente .autenltic trai,te de el. Longos alfirma ea ,aflase Ipovcstirea de 11cunQisdttori,~rrsa nu ace~tia 0 n ar,ead, ci lrnsu~i ,autorul. E1 nu apar,e dedit in introducere, unde relabeaza lea a 0nat iIn ,insula Le.shos ~i a iafi1at a.()olo Ipove",tjrea infati~ata in continuare. Long-os n'll intervine in ,corpu1 naratiei dedt prin CttevacollllenJtarii de inspiratie sofiS/tica. Totodata, melodrama se densifica ~i se propaga 11moclu1 ce1 mai serios, Glurnele sint inexistente sau a!par foade rar, ca 11 Heliodor sau Ja Achtlleus Tatios. 0 anurnita senina,tate se strecoara numai in Dafnis $i Chloe~i mai ales In Aventurile Leukippei $i ale llli Cleitofon, a~acurn am mentionat mai ISurS, Crteodata, ~i ilndeosebiln pr,imcle doua carti, Achilleus Tatios camemp1a larnUZ3ltinltriga naralta. In pofida frecventei accentelor tragice, reI pare a persifla !deta~at iubirea cama1a a cdor doi Ibineri, 'cu un ,suns in:teligent, parca pe mmele Iui Petroniu ; poa:tedin aceasta prlcina aventurile nu se mai precipiJtaspre ,accelerarea comp'licatii1or funambule~ti, oa incddlal'be rOlillane. De :aHmi[1iteri, caI1tea a doua se inoheie pe lterna comparatiei impudice, oS'tent3ltiv'cornice,

48 /

EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECE$TI

149

intre tipurilede dragoste 'praoticate de aJDitid. In carte-a a treia, filonul pi,car,esc linoepe sase Ipi-arda '~i Achilleus Tatio>~ revine '1a investi'gamea ,sofiJsJbrCaita vi'fltua:Ii,tatilor dr,amatice a incorporate in scene de naufragiu, Illloarte falsa, Irapire, batalie, proces 'e'te. Este interesanta in aJoest sens ~i 'S'ohimbarea brusca a atitudvnii cuplui'ui ; de unde la Sidon cei doi adolescenti aspirau spre 0 iuIYire foaI'te concreta, ,acum, de~i pot 'rea:liza foarte u~'or 0 asemenea 'aJspiratie, se !clecid spre relatii dt mai cas'te, in a'~teptarea unei casil!torii llnca Indepartate. 14 Totu~i mutatii mai impontante se POltsemnalain evolutia de Ta 'primele romane la ode numite soflistice "ii chiar in peripluil aeesitora din urma. Cum am remarcat $i lin capitolu:l precedent, contextul iSitoric pierde Itr~ptaJt din pregnanta ~i autenticitalte. Personajele inceteaza ,a mai punta nume autentic .istorice, rdevin mani:fest fictiv,e. Desligur autorii 'continua .sa simuleze autenticitaJbea ~i 'sa precizeze ,cu minutie numde versonajeJ.or, cariera}.or ~i alte demente adiacente. Asdel, Xenofon din Efes elucideaza illllimelte'orcu;;uluiin care se des.fa~oara actiunea, v,iata lui Albrocomes, numele paJrintilo'r Anthiei, conditiille exaote in oare se inttllnesc ,tinenii, virsta ~i chiar asp-ectul lor fizic. ADithia, 'b'londa cu oohi negri, pre:figureaza de alltfd idea!lu:l de frumusete al lui Gerard de Nerval! (Xenofon ,din Efes, 1, 1-2). P.eregrinihile ,emilor Iromane~.ti nu se desfa~oara intr-un peisaj fantastic, ci 1n mediul famiJli-ar dbiJturiIor al Mediteranei, prin ex,celenta ,in Asia Mica, GI'ecia, Fenicia, Sicilia "ii in mod dbligatoriu iln Egipt. Actiunea romanelor conti'lma sa lSe si,tueze indeob~te in timpu1I domvnatiei persane a Egioptului, intocmai ca In AventUTile lui ChaiTeas $i ale CalliToei. RapoI1turile dintre persani l~i egipteni ,siut ,destul de hine cunOiscute de Tomancieri. Sint ilustrate reactiile taranilor din ,delta Ni'lului, nn permanenta revoHa, niciodata s'UPl1~ide Ipel1sani, constrin~i la haiducie de .impilarea straina (Heliodor, 1,1-6; 30-33). Helliodor consemneaza tirania persa;n,ilor ; Ar,saoe afirma, de a!ltfel !impede, ca 'ei inteleg sa lconduca Egip1ml dupa bunul lor plac ~i ignora slfaturile preotilor indigeni (Heliodor,

5,3 ; 5 ; 9). Tot Heliodo[' oonsemneaza cuHul Nilului (idem, 9,9), euriozitati oa putruil 'car,e malsoara apele fluviului la Syene, ,cadrranele solare (idem, 9,22). Ca1a:siris vorbe"ite competen1t despre Ni'l1?i reval'lsarille s,a:le: "...eJ.cre~:te1'e ,timp de v<lJra, nu, cum a:u creL'JUtunii, \pentru ca vinnul de la nord-est ar urona apele Salle, tCi,ca ,urmare a unei alte <l!Ctiuni mtf'epllinse ,de aoest vmt. Norii, lin preajma .solstitiului de vara, hmpi~i ~i minati, ,de 'la miazanoapte spre miazazi, Sf:: ingramadesc in zona tierbinte, unde avintU'l Ie e6 te taiat de dildura ,exagerata; iQ<ata umezeala, care se adunase cu :Jncet-ul sise condensase acolo, se eV'Cl\pora da ~i na~ter,e la ploi bo,gate, 'ceingroa~a Nilul, care nu mai dore~te isa ramina un fluviu ob:i~[luit ~i reJse,din a!l'biasa, intinzinodu-sle'Pe~te Eg,tpt prec.um iQ mare ~i G'lligra~indogoarde in timpul revansarii. De aceea apa Ni1uluies'te a:bi,tde dulce la baut, ~i ,atlt de p1acUital,dnd este atinsa, inltruolt nu mai poate fiatit de :calda ea la inceputul cursuJ:ui sau, dar pare dlJ.duta. Din <lJcea&ta Jricina, Nilu1 e.ste sing-umI fluviu care p nu Iseoate aburi, {apt car,e ar ,tI1eIYui se pI10duca daca, d sa s-ar revarsa in urma to}>iirii zapoezilor, a~a cum au ,alfirmat anumiti ,invatati veSititi din Grecia" (He1liodor, 2,28). 'Pro!fes'Q<rul Grimal l!1oteaza ea HeliQ<dor cUDoa~te bine '5i, probabil direot, Egiptul .merid;'onal ~i E'tiopia. 15 E'l 'lauda caliHitiJle morale~i intdectual,e ,ailediopie:rnilor,descrie ora~ul Meros (Hel1iodor, 10, 1 ; 4 ; 5; 10).16 $i A,dhil~leusTatios figmeaza pregnant pe haiducii ddtei 'ca 'aparaJtQlrii nealtirnarii Egiptului, cunoal~te Si descl1ie elefantii (A!chilleus Tatios, 4,13 ; 4). Dar, de~i f.enician, Ckitofon se cO'rIlIPor,ta ca UJD grec autentic. Nu Dumai ca el mentioneaza Alexandria in Egiiptul persan guve:rnat de un sabrap (Adhilleus Ta:tios, 4,] 1), cidescrie insula Faros, cf'eatie a ,epocii heUenistice (idem, 5,6). larin ['omanul aventurilor tui APO'llOniiUS din Tir ,situationarea ilStorica ,es'be aooO:lut oonventionala, fjind popuIata de rega:te :care n-'au ,exiSitat niciodata sau care n-au putut ,'icontem:porane. TiHurile conduca.torilor politici, ora"ide, pcisaj de, moravurilesintin chip manifest rezultattil unor oombinatii artificioase, din care rezulta un context inchis fata de evenimentde real'e, adecvat numai demonstrarii
l

intrigii.

so /

EUGEN OIZEK -

EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC


PRINCIPALELE ROMANE EROTlCE GRECESTl / 51

Ln sehimh, 'toti romancierii proieateaza In roman anumite realitati soci.a1e ~i moravuri aile epoeii .lor. Societatea care se sehiveaza in roman nu ,este '~n esenta sa Ifactiee, a~a cum a.fjnma dndv,a Alexis Ghassang. 17 NaufragilHe ~i dHator,iile pe mare, ,rapirile ~irecuno~terile surveneau ~i ,In realitatea primdor ,seeole ale erei noastre. Xen()lfc)ll ,din Efe.s, Heliodol', AchiHeus Tatios sug'er,eaza 'eu suficienta pertinenta viata intensa a eetatilor greco-orientale din ,epoca 'lor, ea ~i relatiiIe d~n easele familiilor lnstarilte, albili1tati!letinerilor stapini :~i aile sdavilorfide1i, iin lU'pta ,eu rigorile impuse de parintii severi. 18 In Dafnis ~i Chloese l'emarca raporturile dintre sc1av,ii epocii ~i statpinii Ilor. Sc1avi ca Lamon nu mai luereaza ,in ,cete ca pe vr,emea lui Spartacus, ci pe pareele Incredintate ,famihei lOT. Situatia coa-espu11lde uneia din ce1e mai pregnanbe realitati aile secolelor II-V 'e.n. Relatiile acestor 'sclavi-tarani cu micii proprietal1i sau .arenda~i Eberi din veeinatake nu sint marcate de conditia lor servila : fi~nteaza dimpot-riva sO'lidari~aJtea straveche a celor ce detin aeeea~i staT,e materi.a:la ~i care Itraiesc la .fel. Totodata, acela~i Toman li,lustreaza unul din fenomenele pregnante ale epocii, oligan1tropia, eriza demogranica ~i premisele ei. Bogata~ii nu VOl' sa alba: multi copi,i spre a nu-~i diviza averea. Di'onysofanes, dupa 'tr,ei eopii, ~i..,l albandonase pe al pabrulea (Longos, 4,24), j,ar Megakles chiar pe unicU'l, dnd i~i sim:t~se amenintata aJverea (idem, 4,35). To,todata romanul aventurilor lui Apol1onius din Tir compor,ta motivuI one,s,titatii eelor .saraci ~i umili. Singurii care-I asista pe Apollonius, tradat de prieteni'i sai bogati, sint saraeii. HeHanieus llil:previne de Iprimejdia ,care-I ameninta, de~i Apollonius rduzClJse initial sa raspunda salutului adre.sat Ide un om atrt de modest. HelIanicUis respinge ~i cei 100 Italanti de aur,echivalentul 'oferit de ApoJlonius al pretului fixat de Antidhus pe eapul Iui (1st. lui Apollonius, 8). Cu alte cuvinte, ~i in Iprincip,alele romane eroticegrec~ti se suprapun mai multe tipuri de civilizatie. Din nou ~i chiar in masma mai mare dedt In cde precedente, este yorba numai de evociiri fragmentare ale tipurilor reale de existentai,storieo-Isociala - uneori 'chiar amestecate - ~i nu de cons-

truetii complere. In .aceasta a doua faza ,a romanului gr-ee se profileaza :c~tarea 'a trei ,tipuni ,de civilizatie - ,eel oriental-persan, localizat 'In Eg,iptullsubjugait, Icellgr'eco-helilenistie ~i cd greco-poman - ateslThrrd amplificarea, complicarea structurii literare ~i dm acest punot de v,edere. Impresia de neverididtate pe cape 0 au Ulnii dtitori nezuJta, dupa parerea noaSitra, nu din materia evenimentelor, rapini, m~inatii, iuhiri pasionale, surprize unambuJe~ti, ei din aeuml1'larea 'lor ex'traordinara, manifesta ~n special la IamlYliahos ~i la He!liodor. Can'titatea extraViaganta a unoI' asemenea 'eveni'mente apasa asupra :wnstructiei ,ramanelor ~i pare anormalain limid:ele de timp a1trihui1kactiunii. R~stamari'le totaJle :in corrdiiia unoI' eroi (ea Thyamis din Etiopicele) par itotu~i rneaJ~teptatre. Impresia de artificialeste eonferi,ta~i de frecventa coineiden~elor mai numeroa:se dedt In romaneIe secolle!lor 1. Mai pmden1t consbruita in aeeasta privinta, intri,ga ,din Dafnis ~i Chloe este mai veridica, In ciucla altmosf'erei idilice oare invaluie rapoI"ul1'riIe'dintre personaje. De asemenea, Longos altesta 0 eunoastere desavir~ita a na'turii, a vietii ~i mi~carii anlima~ellor. Sint surprinse pe viu 'illi~ciiriJle'si obieeiurile caJpl1dor, tapillO'l",oilor, boilor - indusiv feIul Jor de a anota - .clar 'si ale dinilor, Ilupilor (Longos, 1,2; 5; 11 ; 12; 22 ; 30 e1c.) In aeest med-iu natural, 'seducator ,schitalt, se desfa~oara muncile oamenilor, pertinent ~i migalos illustrate (Loiligos, 2,2 ; 3,4 etc.). Implicat-iile problematicii rfiJozo,fi/ce~i r-eli~6oase se Inmult-esc In rapoflt cu ro:rnaneile anberioare. AsHe! se muiltiplica l'ocurile co:mune ale f:ilo'wfliei epocii, uzitat.e de 1nti sofi~tii. Reluind 0 veche teza stoica, A!broeomes, dev,enit sclav, afirma ca numai eorpul ,apartine sitapIuului, caei sufiletul este libel' (X'enafon ,din Efes, 2,4). In acee~i sferii de mediltatie sJ!:oica,dar si 'neopibagoreicii de uz comun, s'e situeaza diverse reHeetii din Etiopicele. Calasiris exalta binefaceril,e cunoa~terii 'destinului. Nimeni nU-II tpoalte evi,ta, dar iintr-o nenorocire numai neprevazutal este ans:paimintator. Ceea ee secuno~te poate fi mai 'l1~or SllportClJt,d~i esbe ineludabil (Heliodor, 2,24). Calasir-issi Theag-enes refleeteaza me1ancol'ici ,asll.lJpraim.tabilitatii ,conditiei umane (Heliodor, 4,9 ~i 5,4; 6). In aeela~i context trebuie inte-

52 /

EUGEN CIZEK -

EVOLUfIA ROMANULUI ANTIC

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECESTI

I 53

leasa ~i pledoaria aUitorului Pen!tru casltjtate. TobocLaJtaromanele lui Xenofon ,din Efes, Achilileus Tabios ~i mM eu seama He:liodor, poarla marea pIidbl1em!atieiiIJ.1eligioase. eile M neopilf:agoreice I\>i:Il!eopbtoniciene ,se grefeaza pe aderenta manifes'ta la eJ.1edinte:Ieisiaoe ~i Isdlare. Anthia i~i eanserva eastiJtaltea numai ,eu Isprijinul ~eilor ,egipbeni, mai alles Isis ~i Apis (X,enoon diill Flfes, 3,3; 5,4 l~'i 13). Heliodor este un adept aJ.1dent al ~elilui ,solar ,din Emessa, echi'Valent eu tracLitionalruilApollo. 19 Aeeasta pobentare a e:lementeltor re1igioalse ~i a optiunii retorieo-,sofistiee a autorilor n-a dlJmas fara niei 0 eansecinta asupm .struoturii de acl1nerme a romanelor. A venturile fara numar ale 'er,oiloT nu ISLutnumai ,eectUilIsen<timentelor de dragoSJI:e,~i al proi,ect,iitor acestora, d, eel putin nn aeoc~i mwsura, ~i al joeuQui Gl:pricios al soalJ.1tei,al destinullui, numilt TuX'll sau Fortuna. In oomparatie au romalnde secolellor I, ponderea desltinuilui ,Slpon~~te,coilisiderahil. In araooseurile complieatte ale tribulatiilor personajellior romane~ti, destin'lll tmpline$te 0' fu:netie ideiterminaJnta. Aoeasta funetie spol'e$te an iJmporltainta if.a He1iodor I~i la A:ehilleus Tatios, ehiar J.n eompanatie eu Xenooon diln Efes. Toamai interventia .majora a tdestinu!lui ~n resollturile esentiale ale romandor marcheaza, mai rpregnailit ea oricare alta 'CompJicatre noua, ampliJfriearea s:truoturii romalne~ti a seeolelor II ~i urma.toal'ele 'in eomparatie eu ol'ganizaroea mai simpla l'elevata de analiza primelor manifestari ak genl\1lui. P,robabil ea aoeasta aug.mentare a functi'ei ,soantei Tasfringe influimta 's;pori:ta a rdol'ieii asupr,a culturii I~imentalitatii oameni'lm. Retorii disGl1tau mult ,despre jocul destinUilui. Itineraml Isinuosall 'lui Aibroeomes ~i al Anthiei idepinde in mare ma.sura de contenciosul ,intre zei, eei gre,ce~!ti ea Eros, nefavoraJbili aOT,~i eei egiptel11i,Nihil, Isis, kpis eare-i a,sista. Ulte~i:or Tyohe (Soarta) se coIllst~f:rui,e stmctura intrigii lin ca 0 .forta Iffiotriloe,manifest aurtonoma :ea repr,ezinta marele arlti'zan <ilItribulatiillor liIlltilmpin<ite eroi. TheaJg,enles rdiede feaza ea So,al'ta guverneaza ,aventurile salle ,~i aile Charideei. Ty.che aJee sa intervina pirati ,sau ,tllltharoi i Ie brans~ forma existentaintr-o tragedie: "Plina dnd va trehui sa fugim de iJYUterea cLe&tilnuluioar,e ne 'Urmare~te IprebUJt'i:n-

dem? Sa ne indlilnam Jill fata soattei ;~i ,s-o !a.sam sa ne !:irasea aeO/lo unde poH~te, cad V'om ,ev~ta 0' 'goana fara tel, 0 existenta rataeitoare ~i injurii1e ve~nieeaJ1e zeilor.Nu observi ea, ldupa fuga n01astra, soarlta a adus piratii, iar .dupa pnimejdiile marii, me-a cople~~t au primejdiile ]nca mai eUlffipl~te ale ,parmnltu:lui ~i lindata, dwpa ltflhari, eu ra:lJhoiurl?..' Ea ne-aaJrata:tliJmanul ostenelilor nOa5\bre,fuga ~i '1iber:tatea, ea aeum sa ]mpinga impotr~va lItO astra ,peoeiee ne vor ueide. Se razboie~te cu noi, deoar,ece Iii 'Place sa ne transforme viata intr-o tragedie" (Helioc1or, 5,6). Marea furtuna care a1taea va5ul fenician, aeum ooupat de pirati, este 'Pn~einuilta de 0 hatarure a SoaIitei (Heliodor, 5,27). In pilin duel Ilnltre 1lhyamis ~i Peiosiris, demonul !Sau I>oartta1-1 aduee pe Calasiris (Heliodor, 7,6) ~i ullterior Idestinul urmare~te pe eei doi tineri prin mijlocirea femeilnr An;aee ili Cybele (idem, 7,12). La rindui sau, Cldtofoo rclalteaza ca tatal sau dorea Isa-1 1]Il50Meeu CailJligolne,dar preeizeaza ca Moiroele, zeitele :soaritei, smt mai puternice Idecit omul. Nimeni nu este mai tare deci:t destl,nul. "Oind aveam nouaslPrezeoe ani, spune Cleiltoon,... Tyche a ineeputaotiunea ei" (Aehi'Ueus Ta:tios, 1,3). Eslte dar di fUillotia atribuita Tyehei nu eorespunde doar unei subtile aIIlJPlifiealfin~toriee a narati'ei, unde abunda, oum am aratalt, l'Oleurile eOlffiune <ile iilowfiei. Ea reverberieaza ,oonv:ingeri profunde. Intriga niloi nueste de eoneeput, niei n-ar Ji putut sa s,e ,stroctureze !In romanele sofistiee Ifara contritbutia c1e,srtinului, sursa a muHipliearii aveilitudlor, mortiv fundalmentaa al aetiunili., TO'tu~i niei unua din a!ce~il:i omaneieri nu dezbate in r pwfunzime problemaitiea Taporturilor dintre om ~i destin. Visele, oracolele, ,ghicitorile dd1:f1n.c1esei ele 0 pondere ~ S'podta, in congruenta eu portentarea funqiei dest'inului, deoareee apar lea refllexe ale fortei faimoasei Tyahe.Pr,in intermediul llor, Ise poate decoda s,ensul roisterins ail dir,ectiilO'r ldestinului, ise poate 'reorienta itinerariul erouluri, se Testabiile~lteordinea indispensahila aetiunii umane. P,ersonajele nu 'in~eleg tdtdeauna semnifieatia ~or ~i de ,a!eeea ac~ta ordine se regase~te mai g,reu. Totu~i Ifina!lt:tl optimist '0 instaJleaza definitiv punlind ,eapat ttl1turor peripetiilor haotice. Thyamis intuiel\>te Irau semniJficatiavisului sau (Heliodor,

54 /

EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC

1,18 .~ar 1LnteJeptuI Cwlasir'hs evidentiaza difimltatea interpretaru 'tutur~'r se:nnelor premonitorii : indeob~te de nu se m!eleg ,decit. an vc1~pa vdnd s~ implinesc (idem, 2,36). EI se PJIcepe tot~I sa talmacea'sca mesajel1e Tychei ~i <lJlezeilor ( .e~odor'02,26.; 3,.11 ~e!c). Oharliloles a fo.st avel,tizat de plel1 erea hanc1eeJ, caCI 1ll vis un vu~tur i-a smuls-o i a dus-o .d~~arte (Heli~do.r, 4,11). Reg-de ~i regina Etiopiei ~,int aJnun~~tI I? Is~mn .ca-~l VOl' regasi fivca, dar inteleg- tirzill s~met~~fllcatI(Ha vI~,suIU1, .cape lngiiduie Sncheierea f,ericit~ a penp'0*" 11or , e !Odor" 9 25 , 10,. 2) N .~ .. v lumal Ilnte1eptu gymnoso I?Ll. mtU1s~ra subsrtanta acestor semne (Heliodor 104) Uneom ~mesa)ul supr~aJtundului slllrvine in circumst~nte iu~ gubre, m pIma scena ,de necroman'Cie . 0 batrinav tempo ' 1 v t I~l Invle . .. rar 1\1,ca~u pe mnipul de Iupta~i acesta rofete te t~tvll'torul.' lnc1~SIV~oa1"tea mamci Ilui (Heliodo'f, 1,14-1~) S1 aJveIlltu:-r1e OIelltoifon smt preoedate de un vis. In acest 1m m~d, destlllul. s~ar r,evda o<lJmen~lornu pentru a-i :a'ut ~ evI'te nenoroCInle cAt nit 1 f '1' J a sa. (Achill T' ' a, pe ru a v e Aa~I,Iita slllporta~'ea lor . eus atJOs, 1,3). Intr-adevar, mirmte de a 'pJeca spre Insula Faros, l~go~r:i.cii Ilrut1ITI1pina preves,tiri nefavorabiJe ~,r v ~u pat opr! Vllzlta 10[" funesta (AchiHeus Taitios 5 3)' ~ta 'a1t~,avertvs~e:nteile ~int I1ntelese. Cleito,fon~i Le~kipp~ pastreaza Ilogodna lor pura la inidemmIl1visuril"'" t' . d Artemis 1 d'v . . V" r~m}ose, e . ,care e r,ecoman a sa ramI.na virgini (Achilleus Tahos, 2,2~). '~n .p[eaI.abi} Pantheia intrase spe'fiata in ca~ ~era LeuklpJ?el .~I IJ11pI:dI'case \1nirea fecio~ei cu CI,eitofon, m. urma ~'?UI VIS ~ve!1bzator: 1 Ise ,aratase un tllihar care-i spmteca fuca (AchI,IIJeus Tatios 2 23) Tot, . ~I ' ~ v v ,. un 11' aJuta e Dvaf'ms sa gaseascav :cele itrei' mii ,de drahme VIIS,s-o "pep ~i t easca pe Chloe (Longos 327) E 1 d f' . . d' D f' . Ch ". 1"osrezo va ,e mlbv Intr.iga 111 a ms ~z loe, oOimandind fin vis lui Dionysofanes banthetul unde Chlo~ va. 'i recunoscU!ta (Longos, 4,34)~ t '1n a1emenea J?asaJe, vlse!re determina direct cursul avenl U:I,'(},D a.cela~I mod actioneaza ~i g-hicitmile ,din Istoria Ul p~ ortzus, rege val Tirului. De~legarea lor de catre A'poUonm~ de;:lan~.eaza de ,fapt 'towta ,intriga (1st. lui Apollomus, 4/, Iar '1'nSU~I nuntul aLtoI' O1hici.toride c:::,t T . e determ v Lt' v, w re ar81i:t a 1 . A~ m1Ia u( .bi1r:tlllstanta recuno~terea I? ei drept hidi a d UI "'>Jpo'onms z ern, 42-43).
A A A ' ' ,

l,

It

Fir~te I1n5ad dragostea ~i cOffiplicatiile eisubzista 'ca faetO'ri determinanti ai iIlltrigii, DragosteaSitimulleaza combativ~ta!tea ,tiner-e1or cupluri~i Ie ,determina sa a~tep:te izbinda inala. Aivelltura Iui OIei!tofon 'cOl1is,tituie totu~i in primul rind 0 poveste de draJgoste. Oleitofon marturi.se~te 1'0mancieruluica e1 este un exemplu al suferinvelor impuse de Amor. Romancierul S:I f'Oaga sa ia loc oi;i8a ipoves1teasca "Vreau sa ascult povesltir,ea ,ta ; 10CUlIeste Ifermedttor ~i s,e , p()ltrive~'te bine unci 'Pove,~ti de dragos,t'e" (AohiUoeus TaJtios, 1,2). La Longos, caruia ii Ilipse$te fervoarea i,siaca sau 50lara,dr,agostea prezideaza il1triga 'tot a!t.ilt de aulboritar ca ~i , in romanul .Jui Chaniton. In lintroducer.e, ramancierul i~i dedid naratia z,eului Elfos. "Intr-aJdevar nimeni n-a sdipat ~i llU va ,sdlpa vreddata de idrago.ste, dta vreme va fi frumuseteln lume ~i 'ochi care s-o vada", ,afinma Lonrgos. Cartea intli se Sncheie cu imaginea incal1tatorie a Ipasltomlui Dafnis, infrico~a!t de puteri,l'e dragostei. "Il durea inimaca mincata de 'otravud. Rasuflarea ii ,elra clnd iputemica, ca ~i cum n UiJimarea cineva, oind slaba ca a unui drumet v,enirt de depante. Taran ,binar, neprioepu't inca in vide~ugurile dragostei, i Ise 'parea scwldatul Hloei mai de temut 'decIJt marea, iar Isufletul lui, ca se gase~te In miini'le hotilor" (Longos, 1:32). Descoperir,ea misterelo'r iubirii, dep~irea ignoran~ei mecani,smelor ei, hranqte permanoo't, of era Isubstanta fabulatiei. T,oa!te tiparele se recunosc cu UI~urinta, caci Chiloe era alba, infl,or.iltoare ~i blonda,iar Dafnis brunet ~i suplu, Intoamai caeroii superp1"oductiilor rsecolului nos,tJru (Longos, 1,13 ; 16 ; 17). I'IlItr-adevar, Sntoate romanele 'sofis.tice - utiEzate ca motive fundamenta:le - dragoSitea ~i destiillul creeaza structura de adirrcime. Dragostea ,~i Tyohe intra in conflict 'Violent una cu alta ~i mentin justi.ioanea pe,ripetiilor. In ce prive~te ponderea rIoI',numai dozajul 'difera, caoi iuibi'fea poate Iasa ilITIlpr,esia este mai impOlianta dedt Tyche la Xeno.ca fon din Ef.es ~i la ILongos ~i inferioara acesteia la Heliodol' ~i AchiUeus 'f,atios. Dar asetmeneaaprecieri, intemeiate pe analize farmaoeutice, nu pot evita nicioda1ta contes'tatiile. Esential apare numai ,faptulI d mQltivatia ,fuilidamentaia

se amplifidi In raport cu prima faza a r>Omanului g>rec, Intrudt Ift~leva dihotomia ol'ganizatrii ,de proolUinzimea intri,gii. De fapt, 'iJndifepent de canti,tatea implicatiilor ideO'logice n:~ligiaase, filo7Jofice etc., romanele ,greoB~,ti din secolele al II-lea {ii al III-,lea e.n. ramill toa:te pove~ti de aventuri ~i de iubitre. Aces!t:eimplicatii se integroaza onganic multipilicarii perupel;iilor ~i nu re1]~'esc,sa confere infr,asbructura particulara I'Omanel.or so'Cia:le, religioase sau fi'lo,zofice, literatudi care se intreaba .dramatic asupra conditiei umane. CuHul virtutii, dihotomia "maiIliheista" a oamenilor, a acte10r - bune J~i rele - se sU'bordoneaz~ permanent intrigii romanului de av,enturi. Nici un romaiIl grec nu 'lncorporeaza o simbolistica auteiliticli, nu se converte{ibe in parabola. Valoar,ea intr,inseca a aneodotioii este manifest suibLiniata In Dafnis ~i Chloe: "penrtru Itotioamenii va .i 0 comoara plina de farmec; bolnavUll l~i va gilisi vindecarea, cel 'lnhistart, mLnglierea, cine a Ifosrt: 'l'lldragosrtit o data l,~iva aminti iara~i, iar eel care n-a iubi,t Inca, va linvata. bltr-adevar, nimeni n-a .sca:pat ~i nu va sdipa vreooaita ,de 'dragoste, cJ!ta 'Vreme va 'i fl"Umusel;e in '1ume I\>iodhi .care .s-o vada. lar noua, ajuta-ne zedl sa pubem sorie povestea ,cu sufletul lini~tif' (Longos, iifl'troducene). InteresiUl pentru scenografia aenturi.lor ramlne deosebit de preg;nant M1suoc,esi'Ulneade si,tuatii, ,in supraipunerea de crize ce Isurvin fara pauza In dezvo1tanea tramei. Nu l'mpa[1t~im apinia Ilui Bruno Lavagnini in Dafnis ~i Chloe s-ar realiza 1m aoeasta privinta '0 Iffiutatie fundamenrtala, s-ar oonstitui ~n aoest roman 0 drama iIllterioara, Ica peripetiile s-ar transfera in sUifiletul eroilor, supU\li astfel unei analize psihologice patrunzilitoare. 20 Observatia 'I1eacti.ei umane este mai acurta dealt 1munele romane grec~,ti erotice, dar 11ngenere investigatia f'enomenelorapar,e mai peptinenta 1a Longos ca la multi alti mmancieri ; am Isemnalat ~i mai sus revelarea incanta:torie a dtmurHor naturii, a vietii ani~alel?r, a impu1surilor f.iziologioe. Totu~i - am spune chiar IntentIOnal - Longo.s n-a acordat .mai multa impol'tanta. ca altiianalizei psihologioe, mil~carii ,~imotivatilei int'erioare. In fond, eroii Ilui AahiHeus Tatios atpar mai <complex .stl"Uduratio Se vorbe~te de 0 eVlolutie a prota'goni~tilor lui Longos,

ca

ca

dar aceas'ta nu modifica zonele profu~de ~l~ 5araeterul~i ~i traduce mai ales Intr-o c~OOre hlOpslhlca, ~aralda cu :~urgerea ,anotimpudlor. tnsa -in .opo~itie cu ~e1.IrO~or, ca::e spore~te frenetic succesiunea \perrpetlll~r e.xotI~e. tl \';urpI~zelor melodramati'ce, Longos mode:eaza, slmpl.lfIca en~rg~c scenografia. In locul peiisajelor exo!Ice, aventunlor multIph,: carte, 'peregr.inarilor pe ~rii ,ge.ogr~fl~e vasbe, Longos prefer a decorulsimplual unUl ,spatlU 111l~vtat,. 'cor.nPl~t~t d~ar ~e frullllUsetile stfficilor, animaleU.or ob~'~nU1lte~ mtng-~l V?lt naIacest chip autorul av,enburJ'lor 1m Dafms ~,l <::h1?e ve. l n , .... d fl t a tinde nu spre '0 ilnflati.e a .d:.amel Ul'tenoare, ~l ~pr~ ~.: a ~ cadndui abiectiv al 'tnbulatnlor. 1m apt subzLsta nvAaln pnmejdiiO~i ~iprlesiunilefortellor ,ex>~~r.ne,v ~~cunoscute 10 ~fle~labil eroilor, ca :piratii,du~mann ,cetatl! n~tale. I?ar mc.dentele ,generate de interventiile lIar se ?tIng- .lUte,:cnzele as~fellprilejuite se r,ezolva blind. Persona.l~le maleflce ca D~lcon, Gnathon, Lampis se convertesc !n rI~~. aoceler~t la bhndete, ajungahiar sa ajute cuplul ; mamlclI. exbw:;l.1,precu~ methymenii, oedeaza mUl.t prea Iepede. Totl aoe~ba ne .~pal ca nev,erosimil de huni, ~a .cum 11m alte r,omane, omo19g-.1~ lor se reliefau ca nevlerosimill Ide dii. Insa Longos alcatUle~!te un roman erotilc de :faotura .specifica, un ron:Cl:npastoraL .I~ ambianta conventional ,~i traditional Itran~afIrle a poves~ml pastorale, intriJga nici. nu lpU't~a evoluva II!?,. mod .. Alhe= alt tipul a fost ,de&Copent ,de totl cer;cetato~ln. l.a. TeooI'lt. In tr-un anumit :sens, Longos este chiar mal .ldlhc dedit Teocrit, caci el suponta ~i presiunea a1b?r ch~~~, ca cde ~le liIteraturii bucolice, care pe urmele '1m V~r.glhu, <::alpurmus Siculus ~i a!ltii ,desig.ur binecunoscuti U>Dm romanCler cu nu~ me latin, pot~nteaza vocatia idilica, 'edulwrarea dntecultu pretiJlis p-aisboI'al.1 ' .. v . Prin urmare, aserti:unea 1m Erwm Rohde, .ca htera!ura romanesd greaca se mentine departeA ,~e l~ontl'D~tu} psiho. 1OglC bogat al romanului modern 22,. '1~1'pastr,eaza. m mare . 1 . . 1 Ie masudi. validitatea. TraiiI"ile erolilor, Lne USIY~~ mal a es .ce pendinte de raporturile Ilor erotice, VOl' sa .flle conc~ml<tent elevate ~i ardente, ,dar in Jon~ ~~ar Iconve~tlonale, tnbuta:-e unui patetism violent, l~sa aI'hflCla~, .organlzat ~e .:'~ numa~ li:mitalt ,de tipare. Emo1;llle per.sona]'ellor se expnma m com

58 /

EUGEN CIZEK -

EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

port~ri simpl~st vti~i~aJte.Ex~.1tarea ~iI1tuoasa, suerintde provocat~ ,de despartln, lbucuniIe regaJsi,rii sint ilustrate de c1t~va t~p~l'e 'c.ar~ guverneaza I1ezistentelle ,demne, lamentarile $1 lacnm~le ~lromd ,de rfericil'e. In. aceasta: rprivinta nu }ntervin mut~tii import ante fata de pn.mele romane. vOtU$1 este oent ca toaJbe oODistatari'le ~,e mal sus sin:t va<laJ?ilenumai exceptis excipiendis ~i chiar mtr-o pl'oport'~'e mal mare ,decit lin romanele 'sec01el'Or 1. ~sHel 'lU E.feswcc:, :pe linga ~cenele $i ~esturae de un paJtetIsm e~fatIc.'. SO!I,stIcat, manIfest ,grandI1ocvent, se 'intilrnesc u.n~le vIbratn gIrnga$e, 'eIno,tionante. Trairea recent casato~~tlIor este delkat~" a'nduio$w~oare : 't~miditatea, "ll$inea, pasI~nea .seaa~esteca 'in condmta Anthiei ~i a llui Abrocomes (Xenofon ,dID Efes, 1,9). InrdUibital, chiar $i lintr-un asemenea. moment Ise evi'dentiaza pri'ntre sarutar~le dulci" profuzlUne dev 1acrimi -\>idiaJlog sentimental. Ardent~l'e in' terne consu?1a ,devorant, exag'eralt, 'trll'purile logodnicilor (Xenofon '~JfD. Efes, 1,~). Toa'te 'hairile sint rebor:ic acuzate pl~sa.te la }l~I!a ex~reslei disponibilitatilor. Sperantde -\>in: i dOlelI1e pannt~'lo: vI?leDI!, amplificat I~ugerate, ,~nsotesc plec~re~ 5e.lor '~o~ tI~e~lsotl (Xenofon dID Efes, 1,10). Pe vas, fl~ehtatde ~I Jura~IDt'e~e .'de 'IeaHtate, apoi disperarea neag~a, cople$es'c ,~allIfesltaln:I: lor (Xenofom din Efes, I,ll : 1.:>,14). Urmeaza 0 cas'cada de asal1tUJrias,upra 'casttVt.. : f d I ll I a n ~J I e 1tat. . reClp1'OOe. pere~hll protagoni~tilor; a kbrocomes este Sohcltat ,succeSIV Ide 'Plratul Oor,imbos (Xenofon din Efes, 1,14), ,de fr:umoasa Manto (idem 2 1 . 5) d f' . K (d ' " , e emela . ~l1'? z .em,..3,12) .. Desigur An~hia atrage ind ~i mai multe mIm.I : pIratll Eux~nros (Xenofon ,din Efes 1 15) ~i Apsrt ~ens,~atul lui Manito (idem, 2,11), magi~tr~tU'1 cilicia~ pOes~ r~laos (zdem, 2,13~, Psammis (idem, 3,11), Ibanditul Anchilaos (zde::z, v3,5), .Anftnomos (idem, 5,2), Pdlydos (idem 54) Erollrasp~nd cu ? ~raV'~Ira casta $i ,emfatica, propunind~-$i de nenumara:te ,on .sInucIderea, 'dar renuntind mereu I ' tul fatal. a ge:sv '

,Cu t~ate 3a -\>i d d.omi?a emfaza, sugerarea sentimentea l~r se 1mbogat~e,. devJfDemtmcltva mai coml>Jexa in Etiopzcele. Destul de mteresanta e~te figurarea acelui coup de
A

/oudre, 'oare tdeclaIll$,eazadra~ostt:ea 'Pr()ltagoni~tilor. Ei se Intillrnescla proc,esiune, 1?irarnJinincremeniti ;apoi, l~,t, ChariJdeea rnIl!tirnde torta ~i to't lent 'Dheageneso apuca .spa-e a alprinde aJItarul. Oohii lorse pr.ivesc iooelung, ca ~i cum s-.ar fi cautat inltr-o veche amill'}tire ; sutid blim, se inro~esc 'llllStuiti ,de pasiune (HeHodor, 3,5) ,,~i indata paJtima, eel putin a~a cred, pwtrunmnd pana ,in amDlcuJlinimii, i-a facut sa paleasca ; 'lntr-un rWSltimpsoupt, au luat an.r1oooi mii ~e .infat~$ari diferite :$i au Ischimba:t culoarea ~l obrazul va~Ind aJstfel fdl.minitaril<e sll'fletul<ui Ilor" (Heliodor, 3,5). Deslgur, in continuare ei Isuf'erapsihic ~i fizic l,a limita unor v10lente interi.oare irncred~bile (Heli,odor, 3,7; 10; 19; 4,4; 6-7,8 cOc.) ; lID general bucurii1e, .durerile, gel~zia Ifa~ Tavagii incomparab~le an exi,sbenta tuturor p~nsonaJeJror. (zder:;, 5,11 ; 6,8 ~i 9; 7,9; 8-9; 10,16 etc.). Hdl'OIdor starme apasat $i asupra psiihologiilof 'cdleotitV'e,asupra It:airi,l~r ,grupurilor ~i mul1imilor exageml!t ,sugerate, dar mal pertment deoilt ~n romanull 'lui Ohadton. Gtwm asbfel uluirea haiducilor egipteni, care looDitempla peisajul ~~gmati<cei lupte .de la tarmull marii (Heliodor, 1,1-4) Isau ,frumusetea cupl1ulUla~us in swla~uil.lor; vazlnd prada tnJlbd~ugata '$i cercetind frumUisetea ~eiasca a feci-oarei, aedeau ca tovar~ii lor priidaserili vrerm s,andtuar sm Itemple pline de aur ~i li~i spuneau 'cu nairvita:te ca ,ac~'tia ,rilJpisera ~i preOitearsa'sau ca Iluasera cu ei 0 statuie lrDsuf,l<etiltaidem, 1,7). Multimea etio( pienHor deplora soaIita oar,e ,amerrinta Ipe Chari'Cleea (Heliodor, 10,9), iar reCU'no~terea susdta sU()cesiv ag~tatie, stupef actie, inolntare, ~iroa~e Ide laJcri.mi amestecate ou ,illsete de 1!l1'U1ltumire (idem, 10,15-17 ; 38). Romancierul pare con~rtient,de mellodramatismul naratiei sale ~i aJdesea ;perSlOnajde declarii di. ,in:timpllari'le lor par similare unar :soene de teatru, procum Nausicles dnd IsuPVLne iIlea~teptata Imbilnire qal~s~ris-CharioI.eea (BeHOIdor, 5. 11), iar HyidaSipe, l1~gele EhOlpleI, protesteaza, dUipa ce Oharidleea ,dec:larase d este fiiea sa, $i afirma d Itotul sea:mwna .a Iteatru (idem, 10, 12). Tdliril'e pelisonajdor Iui L'Ongos ,sint mai naive, wsa mai simple ~i iSupuse unei ,observatii de acuitaJte sporita. Er:oii lui Long,os 'evita vir:tultea feroce a cellar modelati de HehodOL Fideli,tatea crup[ul:ui nu ,este de lac iP'Uriltana, caci Chloe

PRINCIPALELE

ROMANE

EROTlCE

GRECE~Tl

I 61

nu refiuza lui DorcQn un sarut (Longos, 1,30), i,ar Dafnis se initiaza in tainelle idragQstei lITI!Preuna cu femeia Lykainion: scena este d.escrisa cu real~sm I'}iumor (idem, 1,1819). El nu 'tine, ca a1ti' erai, 1a neprihanirea sa, dareste adevarat ca nid nu-i cunoa~te semniIfi.catia. 23 In Dafnis ~i Chloe purita!tea nu rezul'ta din exaJtare viIituoasa, tradusa intr-o wpa,rare deBberata, {enma a caJStitatii, ci din n~tjinta, candoarea ,er01lor, ca ~idin silffipHtatea gesturilor. Desigur comportamellibuil mdodramatic nu lips~te ,din substanta 1'0manul'ui. OfuJ:d0 za~te pe Ohloe, ~ntoraiIlldu-;se ,din Itaba<ra sOOdatillor metJhymnerri, DafniIs 1,e~iIna: ".De pe un ,loc lnalt, Danis, zar.ind Iturmele ~i pe Hl'Oe, str.iga 'tare: 0, nimfelor ; 0, Pan! Se wbo,d spre dmpie, :se stJrnnse-n brate cu Hloe ~i dizu le~ina't. Abia putura 15a-l aduca in fire sarutarile ~i i'ffibditi~arile caIde aile fe<tei" (Longos, 2,30). k~a cum am adiltat mai SUlS, rotagoni~ii lui AchiUeus p Tatios apar uneori chiar mai complex, mai nuant3Jt structurati. Reactiile mileziene, foar:te realiste, s'U'cced acceselor de virtute exaltata. Oeitofon se lasa roravan ciOimagit de un biet cetatean, rrnai batrIn dedt el, Thersallidros, sotul Mel:iJtei~i nu apare niciodalta ca un viteaz.TOItodata formatia sofisltica determina pe romancier spre descri'Ptii subtile, alambicate, elegante. Dragostea brusca aic~ioneaza asupra lui Cleitofon ca orana, mai pwfunda dedt cea pridnuita de sagea:ta, .trednd prin ochi ~i pa1Jrun21md in adincul sufletului, ~i camponta admiratie, Istupoare, ,teama, ,timiditate, neru~inar'e (Achilleus T3Jtios, 1,4). Nu lipsesc lJIici unde observatii acute. N abura, constata aultonrl, vrea ca bolik corpului~i ale sufletului ,sa J-ie mai dureroase noaptea decit in titmpul zilei, .sa-~i descopere atunci 0 inltensitat.e nona: "Natura face lI1ltc-adevar Itoate bolile ~i mai ales ranile 1JrupuJ.uimai dureroase nn timpul noptii ; in 'vreme ce noi ne od.illmim, de capata 0 intensita:k noua ~i ne spores'c sUJferinta, deoarece, dnd corpul &e odihne~te, platg,a afla mijloacele \Sa ISpor,easca boala D!oastca. Tot 3J~a~i dlinile sufletului, dnd trUIPu:1ramine nemi~ca>t, devin cu mult mai dureroase" (Achil:leus Tail: os, 1,6). Se a:daugoa remarci judii cioase privind Hnerele fete, uniJrea animalelJ..or I;>.i lantelor p (idem, 1,9 ; 16-18).

. I' Apollonius rege al Tirului, se anul Istona U2 ' t ' .1 ro~, n an3Jlize ~i etaHiri ,de .sentrmente, evoca e l.n rehefe.aza . a;lte f f subtil dar cu 'Un sUl1pl'Uis e .brut~hd at:el~l ,spmt ~o IS liC ' . m'lgavl,-.spasiunea monstruoasa a I tf 1 se 'esone I d v" , v. . . tate. A ~ e ni ta 1v nJtrica intre patima <1;1U~l.lle, tr~u;nr lui A~t1o~US,"<up. aUesturiJor,stupefactia fetei 'plng~l~e, ful pfIl.me1, v'101,;nta go f d' tat3:1ui' tradusa nn l{)recautn lScare contraste~zacu 'pe~ L 1f-2) 1~ alte capitole, cmzimea cusite. (I st .. ~uz Al~o~o~.z~~~iS perfidia -celor doi tarsieni, tidmach1a'Ve.11ca I\ll n l' .' a . care VOl'sa-l piarda ;pentru lo~ia ,prieteni,lor pr,o'tagon~SltU:lu~31st intentional cu devatia a lncasa recompensa -aJ'e m cAo 11 . s Tars'l'a , Athenagov ca pOltOlllU, morala a unoI' per,~o'11 v midi deschidere spre desras, Hell":,n~cus ~ .11'UStrea~.j: anilio 'atO'logice. Evident insa ~ crierea stanlor ~~1mpuisUll 0 rp5 1 Psuprafata nu pa:trunde ca aceasta IdeSloh~derese men l-?e. aD' ,tlel p'revalenta ra, . el aJsemenea tra1n. e a: m m~ster e unoI' t' ea patosului monocdlor ex, ., ~o''''t J'oman op 1un v t mme1l1 In a""", elodramatizat. Dupa 1ll'ces" trem, inseltat. ,d'e un a1hsod}lit .. m da (1st. lui Apolloniu5, fiica lui AntlochusVlrea sa se etS1a~UCrlepede abandonat. Fiica de 'v " ) 2. Es te :msa un' gest1 ' v oiper ~dip tl"ebuie cautat Itn h ome. reg-elui di,~ Cyrene, aJ -:arul am 'stal1ltaneu de ApeHonius, rica Nauslcaa, se ti~ddrag:o~tet~tep:~tl'11d 1'01dramatic (lst. un dupa ce-l a';lde ICinuEllI, 1Iliell ;~l lui Apollonzus, 17). d'" fV v reu~i sa lntrupeze caraotere, In asemenea con 1tn, ~ra a. rficate ahiar I?iin aceste personajde ramrn. sohe~'tce.~ ~ea:liz~aza au tenacitate. romane. Monoton~a pSI 0 ogrc lenta reocupata ,de ,pastraCha'ricleea e ,tot .tLmpu~m~n?va;.t Al p'u~ne ch'lar "i Ipe Thea. v" A masllra 'ln01 1 v rea 'Pnr~'t3;tll m vCli~a ' eota (Helliodor, 4,18-19). Ea va genes sa Jure ca 0 v~ _~esPf . 'tne ,de 0 ing'enuiJtaJte feroce, . . rue , , 1illJsp1ra OCli personaJ ecole' ,em1n pmdu l' 1ll I'--abura ' umv,er't t e ed " de-a A 1"",', car~ Be VOIl'~u.oc a ise~sta c3Jsta fedoara, Demainete, mama sala. In opoz.Itte ,ou ac 1 . Thisbe per,sana Arsace se vitrega a 1m ~nemon.' s,caV\~fice Univ~rsul lui Heliodor vadesc impud:,ce, veg01st~, ma t d~ vedere moral, anticulat e~te intr-adev.3!r ,s~ra~ d~n JPunl~ ~i,t de affiJb~guiltati ~,i zone "e oa un f~dd amoPe opozit,ia slmpla . blue-r,rou, ,1p v 'r d ca The3Jgenes alPa.' . de umbra, 24 OrU\\H,'a , ,C. 1 ., s se confilguI1eiaJZa sumal rez desvul de vag cOo1llturat, a: aSJ,n .

rn;~

PRINCIP ALELE ROMANE 62 / EUGEN CIZEK EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

EROTICE

GRECESTl

I 63

gestiv. Fi~ura acestui batr' " 1 este cu adevar.at emotionantT', ~nte ept! bun ~i foarte abiI, Etiopicele se mod 1 Car~otenzanea lPers'onajelor 'in . e ,eaza nu numal ,ca din . h' actmne, ci ~i ca :dineeta Her d :. anuca, sc ltata 'in spune _ asupra aspede'lo l~ ~r staru~e. - piotural am caliltatilor morale' el la d r ex ~.~lO'7re...' f'lZ:C~, ,dar ,~iasUIPra ca moderatia .' .. u a :?emlJ oot msu~mle lui Hydaspe M'Il " Ju~tltla, bhndete,a (Heiliodor 10 1 . 3) on, ,traducatorul . ' , ~l J . alpensonaje feminin francez f' a 1 Et'wincelor, oooerva d . unele 1 Cybele, Ansace apa; cr~i iIIl~e Ice, cum stnt Demainete, tid. lI11SaaceI.a;i filolog t onba.e c~ 'talent, ou 'v~rva autenre Ule :sa recunoasca ~ "t exceSlva, Ipaloarea .seal'bada l' On 2~ 'vI nalvl a:tea tern afirma ca ' . 1 a Ul emon. In genere puevolutia lor n'l1~~rs~~~r~e~z~u ~n~, 't~~te imobile, fixe, dar a pUitut Thyamis sa se transr' u lIlive,eg~m de fd cum de 'insa :Iacom I~i crud, 1l1ltr-un ~rme 'total dl:n banditul viteaz, alter-CaIasiI1is. IIn slchimb p Ieot vener~blI, ones,t, veritabil Longos sint mai 'conving~t~~~ ~6'Personal'e secundare ale Iui AiutomI Istoriei lui Ap II .' .. duie~tesa atribuie emo 0: \omus, rege al Tlrulul, se stracaIiJta~i. Mai fidel ~Iihet~~t~',~r s,al~o ga,maJ?ai laI'ga de manCler, el sugereaza muMivakr;:enc demt ~n~are aIt roApoUoni'lls nu numai ,10' 1' , ta protagom~\tllor, a unui (Ist. lui Apollonius 13)' la ~\ Ililtd~Il~ dar ~i bun spolr1tiv 16) A. 1 " exceileilit I01l11taret~. t , ('b'd . .n!po Ionius este regel d ..,,1 ao or 1 1 em virtuos, muIti,compdeilit e' ,esavlNr~ltal~anti:chita~ii, [rumo",' t It' ' VI:eaz. umal Inora 1 ,. r ' n I emelUl unui par,aIeIism manife " ' '?U 11, lps~te. nu numai prin casti,tat.e C'Mt st ~l Ta;r~la. se remarca tatea iIlltelectuaIa ta!leIllt~I~ ~' '~PUJ?uset~, Cl "il prin abilitnra (I~t. ,..lui Apollonius, ~~~o;~c) I~Tmuz~caI, eruJitia s~luIenta ramlne indeob~te ext' OtU~l aceaSJta plunvaIt' v enoara. . n ' oate romanele .slilitimpresionamlt . h' . t!rce ide~i,t 'ode aIle 'Pwtag,oni, ,ei'l" f e ,~~c lal: mal. auteI}nooowowi'le :lor eWlii p' " ~' or,l~~flIle iplnetemlor. In dezinteresa;t iCa,ild'fl'e"c:amCltpa se pOdtbl,zui ;pe Isprjj.inuIl'o,r 1 f " ,es e val' b a C 1 .. 'Ie de Cleinia~, MeneIaoiS -etc. . e I a: aSlns, Nausidles,
v v v v v v v ,. v

b;inde~te totu~i un plus ,de complex.itate,atestat ~i [n reteaua resorturiI'or interioare, IUnJdefunctia detenminania a dootinul apar,e 1'D generall 'consi:derabil pOitentata. ,Pe de a!lta ui parte, ,disparitia pensonajelor istorice ,din romanele erotice amplilfica autonamia hctiunii. Inf.luenta viziunii 'r,eltorice rnarcheaza de asemenea mai accentuat ,constructia intrigii, a personajdor etc. 0 anum~ta ironi'e, .0 ,oar,ecare deta~are de congl'omera:tul avooturilor circula in unele ,romane, ca Dafnis ~i Chloe ~i Aventurile Leukippei ~i ale lui Cleitofon. Mar.eJe meri,t al a:ceSJtor l1'omancieri este ca nu ~i-au pierdut curopatul. Intr-.adeva.r, ei au l1'tiJliz.atexperienta retorilor ~i au ,~tiut ,sa se descurcein mul~titudinea perilpetiilor ~i sa . .struotureze coerent na;ratia. Numai romanul ,liV'ooturilo,r lui A:pollon~us Ise prezinta :mai descusut, mai Iprost organizat, conSitruit ca 0 suitili Ide avenlturi miraculoase, nelegate intre de printr-'o intima neces~taJte. 27 Astf.eI, iCilisatorialui Apollonius inoheie lun pr~m :episod, el tin:su~i,0l1ganizat ca un 11'0man 'in 'Doman; nu Elps~te niiCi happy-end-rUl, ,clJci Apol1oni'lls i~i gas~te [,ericir,ea ,iar \dU>?iIIlanii mor iin :ohip CUIlllsai pl.it (1st. lui Apollonius, 23-24). Si'IlIbem :pa:rca rtntr-'UIIlserial m'odern, ca:C'itoomai ,aceasta pedepsi1:e a 'l:ui Al11t~ohusva desohildJe iall doi,IeaepisO'd. De {apt na'Ulfralgi'ul1ui dilll pr,imul episod ~i luore:spuIl!de>0 a:l,ta nenwOIcire ,survenitta pe mare ~i anume fa;1sa IIDOall1te sotiei 'lui Apol.loniiUlS, are genereaza a c noi peripetii, ~D'tocmai ca acel na:ufrajgiu(lst. lui Apollonius,Indeob~te~,j Iromanele ,secolelor al II.Jlea ~i al Ill-lea e.n. 25). incep cuprecizarea ,daJtclor ,pl"elliminare, in stil de basm, ca 'in Efesiaca ("era la Ef.es un tbilirbat... Li:cO\Illedes", Xenofoo din Efes, 1,1) sau in Aventurile Leukippei ~i ale lui Cleitofon .,,&lilt f,enidlan de llleam; Ti'rul 'e ipa:bria mea; ma numesc Gleiltof.on. Parintele meu e HippiGlJs, iar unohiul meu Sostrato.s, rfrate v~tne:gICU 'talta. Mamele era'll :una din Bizant, cealalta, adka a taltalui meu, Idin Tir. .. Tatal meu a \trait la Tir. Mama a mur,~t pe dud ,eram copil ~i tatM meu s-a recasatol"it ,cu IQ alta femeie, de la care mi-adat 0 sora vitrega, Calligone ; taJta voi,a sa ne dsatoreasca" ..., Achil1leus

In 'canoluzle romamcieri' 11 e.n. ramIn fiideii tilpa:pelor ~iseco ~ orIaI II-lea ~i 311 III-lea sorii ~or, poncifurilor inv,ari~b~: ~~eor '~rIe,:teR\detpr.edecee genu Ul. ornanul do-

PRINCIPALELE
O'

ROMANE

EROTlCE

GRECESTl

/ 65

'T.atios, 1,3), 10 aeeasta pl'ivinta, numai HeliodOir rupe eu traditia, El pmiecteaza !brUISedtiltoml ~n mijl,oeuJ aqiu!1ii ~i a:bia ulterior ,~igraduall limpeze~te oniginile ~i imcputurile intrigii. Aeest exordium ex abrupto eSIte fertil rrn efecte $i altesta caJJ.,~taVill.'e 'COilIlpozitiooale aile 'romanului, 28 lata ehiar texJtul lui Hdiodor: "ZorDle ineepeau sa i1mbealsea ~i soarde mingiia eu razele Isale V'irtful cola.nelor: ni~te oameni, inarmati ea tilharii, sta1eau Ila pbda pe inaltimile de la gurile NillUilui, In~ltimi e.are domina ambueatura lui Herakles. Ei se O!prilseraIputin pe:ntru a Iseurta eu 'privirea marea care 1.i se l!01tindea J.a pidoare; apoi, dupa ee-'~i plimbasera pmviriJ.e pe va:luri I~i deoareoe nu descoperisera nici 0 prada, ineepura sa ,cereete1Je tapmul eel mai apropiat. ~i iata ee era aoolo: 0 eorahie negrustorea.sea aneorata, fara nici un om la tbor'ld,dar eu toata inlCare~tura ei... Tarmul era acoperiJt Ide tmpurile unor oameni mOI1ti de-a binelea sau nrnnai pe jumaJtate ; mll,dUilarele Ilor, calde inea, arll,tau ell, Ilupta abia se Inoheiase ... Tmharii priveau toate aeestea din virful COillinei,IlJsa nu pri,celpeau Intelesul lor; erau viel time, dar !OIU vedea niei un ,hiruitor ; era 0 izbinda evise denta ~i deplina, dar prada Ise afla neatinsa... De~i ,nu 1;jti3.u ee se petreeltse, mlharii nu chj,bzuiau dedt la folosul lor ~i la prada, Ih'lo~t eonsidemndu-'se bimitori,se :~i napustira" (Heliodor, 1,1). Tehniea povestir.ii pe septare se mentine in ,toate romanele eonsemnate. In uneile romaine ale secolelor al II-lea $i al III-lea 'em.se tincLe sprecombinarea abila a modelului de compozitie erea:t Ide Antonios Diogenes eu eel initia1 de Ohariton, daea nu ,de Romanul lui Ninos, ,adiea, de imbinarea in~idirii pe mai multe paliere eu ,incadrarea unor povestiri enuntate de 'emi. Desigur in~irarea ramine proeedeul prevalent al romanelor greee~ti. 29 Printre rezilstentele !Sale la asalturille Soartei, eroul li~i faure~te ,fabula, dar nu el eauta av,enturi,le, ci ele 11 urm~rese. Desfa~urarea peripetiilor Be structureaza pe paliere. In Efesiaca fabula ,se diferentiaza pe doua sau ,ehiar Itrei paliere, al Anthiei, al Iui Abrocomes, al Iui Hippotoos (tilharul care ,se Lmp'rietene~te cu Abl'Ocomes), care se intilnese abia in final, dupa ce se apropiasedi, se :inveeinasera de mai :muJ.te o,ri pe ,parcursul

X f n din Efes ~neorporeaza lin intr,iact~un11.!Qoodalta .eno ,? all J.ui Hippotoos (Xenofon dln ga narat1a unQr penpe t 11 e . ,
v

Efes ,3'~-d2)l' au Hel.iodor s-a .australt ca un t~hll1~l3!ndl~La nIl u ,s ',., b'l rchestreze lseuslt, po 1savl,~it 'al, eompout1e1, apal 1 ,";:e~te ~i malieuseama de fonic, intnga, reteldel \ e. eVte!~l.1Aeeasta virtuozitate eon30 ~" . a te nara 11, a antei sale.e H I'10d or es t e nara:~ll IIItegr<lite rd' Hi sti:tuie de .fapt l~s,~~lrea ca ~~ el uziteaza fertil prGcedura maestrul pov,eshrJ.l,:pe sentar , tOO pe trunohiUil pove.stirii-:I v.. . seraTll unor nara'~l1 , ' It ine(l,U1rarll, m "hl F1l realizeaza eompoz1tla IfiU oadru, Rahmener;,a ung.~. 'Tohiar de ca:tre Xenof on .:din ' mai ,complex, deOlt 9lhan~:0: contnibuie la ducidarea hreEfeso Toema1 narat~l e er _,j.1 lu~ Cnemon sau Cala. t' ., poveshrea aveUlc/llI1[or' d l,?f, m ng~lo 0ca vervtaibile nUiVele.dar e.?nSlns aU~l va~oar~ III sllle~." . dru Asemenea naratll se teaza ~i impheatllile ,'P0ve ~rll-e! . figurarea peripetiilor Sie 1nter\Secteaza eu ,-:I' 5conmtrerup ~n~OO'l, . uilJterior. JO'Cltllpen~peotivelor, ~rez.entulUl .~1501'1 r,?au f romanUilui 0 arhiteetomea vatlllUltatea tLmP'UilUl'b.;~n ract'10neze restrictiv asupra mono~ . v bT capaJ 1[a sa a . . 'b na.ta, ma: 1 a, C intrerupe .pr,ezenltarea tn utoniei plSlhologl'ee. ' nemOlIl 1~1 Ithriu in jurul per"I (H r d l' 19-17) 0 rela mal 1 latll or e 10 0, , . '. 01 impontant 'In trecutu sonajului Thi:,be, care JIll~a~efIll ~za eu cel,e ale perechii sau; aventUJ!'C~art~~e:e l~n~~:l~~~ chip, poves6rea lui Cail~Theagooes, . du-5oe<JUpleearea din siris se desfa:~o~Ha'Pe dale, mtrelrurn mai ',os (idem, 5,17). De'1fi (Heliodor, 5,1) pentru a.se r~ta jare apar TheaEa eontribuie la ducidarea sltuatll or, 1'~ . elerrnenite care v genes ~i Charideeainl EguJ?}:d~r ~:=:~t~l~~ 'egiptean. Herdeva nUJffia:i estinu: Slpee1 1e . ea~sel all sentarelGr lIlad ~ d d Al I,10.or suger eaJza deOl un 3J ,evarac d' .outate (oercetatorul italian ceste ra:hve eu 0 reaJ1a JU 1e1 . 1 ltemanteAngelini c<liEfiea tehniea aoeasta drept ~~r ~ot:data mullor 3t, simplifioind 1I1ltrucitv~ proeedura) ; d p.e %nO'a av,en. . v . de evemmenlte, Isugenn, ,., ttphca comun1C<lirea . Oh . 1 .' altele ale lui Cnemon, turile lui Theag~~es ~,1 ~no 'Ch3J~~c1es lIji chiar Hydaspe, Thyamis-~ebo:S?,r1S, nfC.a1as1rs,v veritabila Inuvel~ eroiea 32. ale ,carui V1ctorn co 19ureaza 0

cl

an

A'

'

:u:

'

,A

v'

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECE$TI


v

67

Pe deaMa parbe, iln inlteriorul unor pov,estiri .'lint ineastrate altele, ,caoea a lui Ohanias lin naratia ,lui Cnemon. Astlel aventurile lui Onennon, ,care Ie nar,eaza pe amindoua devin mai olare. Ac'hiUeus Tatio.s ,renunta :la divizarea a:otiu:nii pe paliere, dar practica inserar-ea unor pwestiJri enulIlta;te de personaje:le secundare. Specifid Ie site autonomi,zarea integrala a aJoes'tor naratii, c01lJstituite manif'est ca veritabile nuvele de dragoste. RelevanteS'inlt an aceSit ,sens povestiriJle de 'dragoste efehica !depanate ,de Gleinias (A,dhilleus Tatio'S, 1,7-8) ~i de Menelaos (idem, 1,34) 33. La Longos palierele nu se -despart .a'Pr,oape de ~oc, caci eroiJi actioneaza reuniti, ins a 'ei, ~i mai aLes Danis, povefJtescadesea mid leg'ende ~i naratii de a1t tip, iooeob~te autonome, [uncti()IlJind ca mid digresiuni ; astfd Dafnis Sjpune pove~tik guguJ~tiucuilui (Longos, 1,27), nimfei EdlO (idem, 3,23), Lamon nareaza hasmul naiului (idem, 2,34) e1Jc. Ramiiiicarea comunicarii 'de evenimen:te imag.inare se realizeaza ~i prin .sciJndarea fluxrullui narativ pe episoade delimitate semantitc. Longoslmparlte timpul actiunii eroi'lor sai pe .secvente, Is,elParabede mutatia -auotimpudlor, ilmtraJ1:a :in raze ~icuvinte semIllific<litive. InJtri,ga ~ncepe de fapt prin reuniJrea celor ,doi !tineri Ia rpruscubuloilor ~i ,capre!lor, evenimentele anterioare echivaHnd au un ver~tabil preambul. RomanciJerul 'precizea:za ,delimi<tar,ea bemporaila: "era pe Ia s,fir~iJtul primaverii, dud Horile 't'oate ~mbobO'ceau; ~icele de pnin paduri, ~i cele din ~,ivezi, ;~i .cite IC!.'esC munte" Ia (Longos, 1,9). MOaJrltea Iui Doreon ~i atacul nereU!~it al ltilharilor ancheie prima mal1eseoventa a intrigii ~i anceputul urmatoarei ,este marcat inacelaJ~i mod ca mai sus : "era amm Itoamna lin Itoi ~i se apro:pia culesul vi~lor" (Longo'S, 2,1). Tranzi,t1a ,spre 0 noua sectiune -se r,ealizeazain aeel1a~i fel: "Asbfel, il"az\boiUll intne metihimi1eni, care lncepuse in d chip nea~tepttat, In celIe din IUil'ma inceta. Dar veniiarna pentru Dafnis '~i Hlloe, mult mai aspra deaLt ra2Jboiul" (Longos, 3,3). Identic se efeotueaza ,diJf,erentierea Icelei de a patra secvente, cea a r-e<:unoa~terii ,celor doi ,tine!.'i: "V ara fiind pe duca ~i toamna arpropiin:d'll-,se, Lamon pregatea starpinului 0 locuinta" (Longos, 4,1). Se observa lesne ca aceasta

d r Ita comunicarea ev,enimenteJ.or ,CQlI"esrnaniera de a ' e .Im~ .. um..1 e patru carti. de Qn linii man d!ivlzl . iP . bl Anumiti fi10pun . antumentare pOSJII a. ~ . Nu este ~mgu~a com~ sa deslUl~eaJ~ca ,douasp:.ezec~ pa:tl Itnnara: l.ooi germam au lOoer~<]t, tt ,e p'e 0 struatura f cons' I'm f . a:le naratlel, Icare ar I. 1 t"unii). 2 a) ,despre Da IfilS; PUlao.;. Ri~uil ,de 5uccesiune aI 1. introducere (locul ~i tlU:: b) despre. C?~lo~; 3. ai,;n'l:)l1. r.e~m;. deznodamlOit. 34 .' acestor IdlVlzl,um.s-ar mceltIm pr lui orO'anizar-ea IpnnCilPrin urmare moddar~~ romandevi~ ~ai bOigate, mai alelor procedee comI?,ozltlon~le,. 'enului. Cre~\bede asefunction ale ~i iJlus.treaza .mat~I~~~~v~area naratiei, descr~pmeneacompet.en~a auto;llo~ . Aproape fie,car,e ge~tes~ntlal mOiOQllog?l. mal clar tiei , ,dialogu~m 1$1 este insot~t 'd e un mOIlOIlog bot d '. "1 ,, , al protagom~'ul. -Ql~ Pn lexcelenta se l.shng In t hrada relbon-ca. n . I pu 't rea CO'nsh~Ul'~a. 0 v H r d i AchiHeus TahD's. n v e aceasta pnvlOta e' 10' ;or ~Cl .dleea Ise gra.be~te sa mononoptii$i in tabalra ItQlha.nlor; . 1ar,\,t .. ApoUo zise ea, tu . vltr,eglell .soar el. " '.. It logheze t~ISt asupl"ci.g;el~~i'le noastre$i nu con:slder~ ~Ut pedeps~h pre a cru ' ' am ,fost despartl I e mitoare razbunar-ea :ta, .cu <toate t~a ~~da nenumaratelor prifamilie, rapiti de plratl, arur:,ca I Pturat1_ Ide daita aoeaJSta v doua oara -cap ,~ . mej dii ,ale roaru, a. . IV t pe .seama unor mcercar~ de tilharii pamintulUl -:- ~I a~a I 't te -acestea ? Daca VQ.l oi mai aanare. C~nd ve~ con:er:1 cu f?aplIVaout. dar dara. voi C tul IIDI va I' , muri -nepmgan,ta, S ~T~I. . ,toare eu oare am Ifost tQltfi Hisata ~n voia ,:nel ,ru$lhnlIIn]051 otr;angUll 0 va lua inatata de T. ,eagenes, t d,eauna :es~~o M ' JPii&trat nepniJha.nita'.'?i ma VOl PI s, Ea a intea in]unel. I -am" (H r d 1 8). La Pindu sa:u astfel pana la mo.ar1te .... e helO .0rc'end':lulJ.agar.u:lu'i1:il1han'00 . d e:J. 'atV 'ce za;r~' llfi! i- ,IOU se Idecide la SIIIlUTheagenes, I a. moaI1ta lor, 0 ,cre~e pe Chanole~io a dram$atic. Monolo,?;'ul se muIcidere inamte doe a 1mo~ g P' a reac~ie Id,e dragoste anu 1m Longos. nm ~ blt t tiplica ~I an rom '~ . 10 ,lin insa de senS1 I I' a : a Chloei. ded~~eaza un ~~~) fat intr-o situatie lSimil~ra naiva, gmg~a ~L~ngos:. ' , ri'Iltr-un mOIl()llog: "Ce ml-O Dafnis riposteaza slmulib::Hlt~ Buzele ei .glint mai fragede fi facut, o.a:~, .sarwt . d~ice ca fagurul de miere ; dar, ca trandaf1TlQ ~I.gma ~:lt t decit acul albinei. Adesea totu~i, iSaru:tul el e mal an epai or I
v b
I .

'v

PRINCIP ALELE ROMANE EUGEN CIZEK EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

EROTlCE

GRECESTI

I 69

am . .. m t at lezll, adesea am ,sa.rurtaJt vt 1 ., , . de ~or.con. Sarutarea asta e al,tfel .c~ ~ U~~l ~lvV1t;eJuJ.daruit ma ,lml tresare sufletul ' t' Iml ,~ale ra:suflarea, iniv 'v ' , ml se 'ope~te t t . s~m~ lara~i, 0, hillluinta Meste tV ~l, 'r; ~1, ,vreau s-o carel nume nu~tiu sa 1 mS~a , 0 ,sufennta cmdata al t d vV - 'SlPun, a f haut HI i ' m~l'~' ,e, e a ma 'saruta ? C Id ' . oe vreo otravii pnvlghetorile iar n":l"ul urn e n-<l; mur.vt ea ? Cum clnta '" ' u; meu a amutlt' C b leZll, ~l eu stau locului , C ' Uim se 'lJ enguiesc i~pletesc cununi! Top~ra~ir sie d~sfba:~fL,?r~Le,~i le~ ,nu mai ms se ooile~te' SV ' ~ ~ zamJ vIa Itnloresc, lar Daf. ?" v' a aJunga ,oare Dorc ' ,.c mme,' (Longos, 1,18). on mal Illrumos ca
A

sa

Sl Lamon ,raS\pUinrde~a jafull 'ald'" no1Qg interior ;p11n :de " i '(L gl mu 5aJe IPrinltr-un mono'logiheaza d~reras I rol:;e , ??,gOIS, 4,8) ,; ItO! \siJmetric modanodta modif v "p d?on~tll, cUnd cr'ed 'ca s-au piendut I l<Cam ,con Itiei JOir s 'all ('d ' , ,oc e tern, 4,27 ~i 28), E~te ~nsa !i,nteresGliI1'tca' Gnath filS, rostit ,dooi ca odecl ,on aUi ,e 'n.;on~l,ogul iui Dafoonsecinta, .\salvSnd-ope Chl~~~ de -\i'coala, ~l actioneaza in

O'rupuri ,s<cul)p'turale, picturi, inte'IiVentii all,e ar1tei umane in s ~rnarea, in aju&'tarea naturii. Ohiar 1[1 introldJucene, Longo dedlara ca IprimuJ1 sau cOI1'tac~ eu ~ntlmPHirile nara'te de el I-a co,n\S'tittll~tIC01lltemJplarea re\prezentadlor 10ir 'SculiPturale. Mai jos, Longos delSicrie chipuri['e soulipltate a:le nimfellor diln p~tera rOOV'ootaita de Dryas, unde a fo&t Ide&CQtperit ~i rpruncuJ1 \mai ~lIiZiJu nUlffii\t Oh'loe: "Pe alcOilo era a p~tera a nimfdor, <0 IstlJ:lca mare, scolbita \pe dinauntru, iar pe IdinafaJra raltllnda. Ohiar ,chipurile nimlfelor erau cioplite in piaha, \descd1lt;e,cu brateile goaile IPI:na la Ulffieri, .eu parul despletit pe spate, awnd 00 dngatoare peste ~o1duri $i .pr,i'viJrea ,sunuzaJtoar,e, DUlPa Itnitreaga ,lor '1DJfliJti~are, ,!>areau datll'tui,uoar,e IPrinse-n }dC" ,~LollJgos, 1,4), 1n templull lui itCe DionysolS din j.j'v,ax1a \lui Lamon ex~sif:au Ipicturi lIlli,tooOig , pe scu~t \(J.escr~&e(idem, 4,3). Ohiar ~i HdlioldOlr fi:gureaza aten1t graViUra Ide \pe Glimetilstulldat de Calasi'ril8 lui Nausicles In 'Siohimbull Charideei (HelEolC1or, 4,14), Achil~eus Ta!tiolS !ffien~ioneaJZa ~i ,ell Ojpere Ide ar:ta !pe llll1iga fJ.uwii, gradini, .ora~'e, tn ,gellere se poate 'afirnna tea !pe urmel.e ,artei rafinaJte a s()f~~ttlor, ,ac~ti Iromancieri ~i tn special Heliodor, Longoo ~i Ach~bleUis Tati'Os ex.pl1\oalreaJZaabill ;~i mulilbivalent 'disponibilitati'le di'g're:siullJilor Icar:e \completeaza il?i amplifica retoric, dteodrart:a ,abiar Ipeldant, expuonerea Isu!bie'ctului, I'll privint sUibtilitatii elocutiei, orgal1lizarii mij\loacelar aUXiia liare, ei GlIffiplifi'Cll. mul1't resursele descopel'itede precunsorii l,or, fa,ra a se abaJte sUib.sltantj'aJl de Ila organizaTealfun:damentalla adons1lmrctiei Tomanullui, ~a teum 0 ~ntellesesera ace~tia, InventaTul !tiparruor manevraite de ei aQ)are, neinldoieiln~c, ,ca mai bogat. Cu 1Jotii, dar mai mult dedlt oeilalti, area HetEoidor ~i Aoh~1Ileus Tatioo au acuzaJt Inttrebuint co~nciJdentelor ~i sunpriJze1011', julY-entia ISt~tUaitiilor nea~1:eptate, 'care sa 'ramilfioe nar,ati.a, 8-0 bca .imposibil de prevmu!t. 1n f,ellllliiacoota, elpidta!tea qperei d~1J~ga an lSU:hsltan,ta ~i \tensi'une, cad Ise ISUigera U!Ileori un a!devar.a:t suspense. Utilizarea '~mpreIV~zihi\lull;ui caJiJvant 'S'd1Yliniaza \cu deosehita ola1iitalte prrmoIidiJall~'tatea mven~iei, a narati1ei ~n rO'manUil

, ,~de~l vocatii ,rerorice cond . ~lel dIS'CUI1sulri'lor.DiaI.og1Ullrpers ' , ?Cl spr-e pOitentarea funcl'~ dis'CUI1SUfoi :lndilad!rate Th a:~aJle ~r ,IS!:trv3!l:Slforma adesea nde,ea p'ri~~r-un ,di.scur~ (H~lid~~ sohnta cGlis~boria cu Cha'?U rMI!hl sal printr-o culVllntar d' 1,~~-~9) ~l ~~cepe Jupta rar Oharideea lurea e rUD"' ee ImJ,a'l1 at~ne (tdem, 1,29), a care se disculpa (ide~ 8 ~'em~'ls :ostmdo tirad'a ~n apar ~i ol,ntr-'un if:unni'r ' 't n 1 aim,s ~t Chloe discu, I\'mrile ,. .paJSI ora eplsod rOlffiane~1 eVlident I11lJte" t' neounOlSCU!t altor banilor ,rezida de allbf~ ~ ll1l ide ia Teacnilt. 'Intrecerea cio1 I . , 1:11 an e Qlcvenrt;a,lor (Lo 1 15 n s\plirl'tul aIitei rafinate a f' 'I ngos" -17), lelor a!1 II-'lea ~i ,al III-li. sol }~\tt OT, roman'cieriiseconatura, Longos Ie tnan-I ,ea vep, l~mul,tesc descriiPtiile de '1' ' ' :.wrma ltIl 'mlci ~i '" t~\t me ide 'cul'O'are d .' Iy, I1JnCl'n' ,oare rpas<11 teJlUTI iP~ 'lV ' , 'e\SenaJte ,cu 0 VI t 't CGliI a, car,e ~Thsa ~f:i,elSa mirrn I .', r UOZlate remarb Asemenea, mi1ci pa t-~' eze ~lpontanellta:tea proasjpart:a 35 .. " 1 s cuUJrl aroar 51 in Et' p' 1 ' ulJmrrn oolo~lll'iifermecaJb d" v ~o tee e, unde in8,14), De a!hf-n ,rO'1ffi aOna'Cr~ dnatma egl:piteana (Helioldor ..e 0, " l'ern ' ,e ,c v ' mul,tumeau cu evocarea ~... " are ne ocupam nu se , 'I izatia umana n<1llunl 'pure genume, neatinse de ' CIVI in ",t 1 ,', " ' , SpIn u unUl roma t' 1 ,lor atJ1t Len' . n l'SIill exa tat. In d tgresmnile , ongos t ~l AchllJeus Tatios descri'll
A

9)

70 /

EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC


PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECESTI / 71

gree. Aohi!llleus Tatiols i-a depw~i!t pe toti ceila:lrti nn aceasrta privinta, nu numai pri.n eXJtravaganta surpnizelor, _ an niei un aIt roman pfOIta,gonista nu tnvie atit de mirarculos, precum L'eukippe inviaUi, dupa ,ce este aJparent ima'celarita la un a~a-zis sacnificiu ~i .decapitatii1de pirati _ d ~iiPrin umorul eu 'care trateaza aselffienea aovi:turi de 'teatru, redarte Ide ,e! eu.un SU11is ironic albia iiehi~at. In 'Slohimb, nu se lPoalte afirma nimic nou despre ,introducerea proceseJor imaginare. In toate rromande, 'Crizel i'lllJporta'll'te componta Iproeese Ln!fre pellsonaje. Adlilleus e Ta!t,io,s 'excogite.aza chiar doua pro.oese pEne .de :pledoarii foarte fide:le ,traditiilor (Achilleus Tatios, 7,7-12 ~i 8,7-11). fUll'ctie imlpoI1tantain reg1lementarea rapolitur,ilOir dintr,e personaje Irevine 'S'crilSorrillor tfiretive, ,pe care ~i Ie tri'rni,t ace$/tia. De ~bicei mma:ncierii Ie insera :in !text ~i Ie rejpwduc ,in sfil idiredt, deci Ica idoCllImente aurtentice. Plr,oCeldeull :ingaiduie rezoll'v,aI1ea muliitor .si'tuatii ~i es:tc de efect, ca'ci impresioneaza, intriga rcititoruL Sosirea Leukippei este precedaJta de 0 Iserisoare, ,care 0 anunta ,~i 0 Iffiotiveaza, ~i anume de misiva aJdrresata ide SOlStratos lui HiiPpias, rfra1tele sau ~i taltal lui Cleitcxfron (AichriIlrleus Tatios, 1,3) : Leukippe, aju11lSa ,schwa ~i sallv,aJta de Melite, an:un:ta printr-oep,isltuda pe Clei:tolfon rea a sUlpralV'ietuil/: (idem, 5,18), rla 'Calr,e fOlSltuJl ei 10igodnic raspunde {i!drem, 5,20). Ja.ta 't,extulacestei utltimeepilSrtUlle: ",SalUlt, rO ,sltapma mea LeubplPe. Sint nefrericit &n mijloeul fericirii mde, fiirndd observ din scrisoarea ta ca tu e~ti departe de mine, ,de~i lLll aparenta ne aBlil!m foaJ.ite ,a/Pi1'aatpe, unu!l ide a1'tllll. Dad vrei Isa a$'tepti dezvaluirea adevarului I$i sa nu macondamni Snainte de a-l ,cunoa~te, vei aHa ca I$i euslnt virg,in, a:~a cum ~ti $i tu, de 'exilSita eu aJd,evarat 0 fedO'r,ie a :baribaltill-or. naif daea. ai J:ucepu:t sa ma urw~.ti, Snaiwte ca eu sa ma Ipot <lipara, jrur !pe zeii care 'te-au rSa>lrva:t,ea. 6ntr-un ,timrp foarte S!curt , ma voi a,para rin .fata ta Ipentru lucruriJle caire mi Ie rt>. pro~'ezi. " ur,ez sa Ifii Isana:toasa, i:ubi1to, -$i .sa ,ie iporti bille . Iti cu ,m'llne.

Co loiri:t11'1retofi,c all :SitiuliU'i 'se irralduce intr-o procedura 1 deS/tu'1 ,de var,ialta 36. Romancierii aCllza, 'aJrniplificare;tork ductnl Eniar all iiffiCligisticii lor. iDilfect sau :prin intermediu~

personajellor, ei comenteaza actiuuea, g.I.OiS,eaza fa:pte:le, ex.3Jg,ereaza ,selffinilircatiile lor. Frulmuset'ea ,cUlphlilui Theagenes-C~arideea e~~tioneaza 'pe. ,oll.hari, dei, o~serva He,:liodor, slilllp'la alparntle .a noh/letel ~l a rfmffiiusetll poa:te sa sUipuna ohiar fir,ea unui ,tilhar i$i a unui 'sirl:ba'tic (Heliador, 1,4), iar Onemorn exolama ca If["eibuie .sa fii de oteJl sau de fier penrtru a nu fi impr,csiona't de a:ven1turi[e ~i ,drago~tea ceIor ,doi (idem, 4,4). Gum CaIasiris soser~,te ,ohiar rtn dilPa duelullui rdinltre ThYalmis ~i Petoisiris, Heliador observa ca miil.e de precauti,i luate Ipentru a e.vita aCeist siPectacol fUS,flSera inurtNe, Ideoar-ece desrtinllli 1'1 'invins,es,e ~i-tloondamnase sa vada 'oeea ce zeii 'Prezil5era de muHa vrerne (He!l,iordor, 7,6). lar 'GOiIllpar.atiiI.e romancierillor islnt de 0 pregnanta ,~i de 0 'eleganta desilJvI~ita. 37 Scriitura .rormancieriJlor secoJe1or 'al II-lea ~iaJI IlI-Jea e.rn. Ta,mlne ,~i ea fidela Ipr,ecursori'lor, dar comporta 0 manifesta rafinare. Textura llingvistica a romanului este ~lefuita cu acuralteta, :ornata 'au 0 minutie exceptionaJla. In cazUlI Efesiacelor rafinarea ellO'cutiei inve.~mlnrteaza forma mimarii ,simplitatii, .spontaneita~ii i:ngenue : constructiile paratactirce primeaza in raportcu ,eele hipotacfLce. 38 . .simiJlar~~i aJlcil!tuiel~te ISitruC'tura~i Longos, care ,ofera mesajului il1tentiornal rsilIIliP'lu,idilie, un COld sti%stie congruent, adica simulilnd spontaneitatea, orches'tdnd echilibrul, SJugestia pregnanta, 'contralpunctul. Simetriei compozi,tionale (des,cqperipea prunGitlor, Idestinul lor, mono!logurile, abandonarea efemera a conidiitiei /pastorale, t,oa:te ,simetric figJura!te) Ii corespunJd,e :simetria pedecta ~n Istruetura hazei. Pe unmele :Iui Gongias, ,fOImancieruJ1 ,CO'lWtruie~'te Fraze pe gmpe riJnmice 'de dte rdoi lSaiU[r,el 'termeni. Se Icauta de .bpt preJtutirudeni pedo,rmanta r.etorica. Un iJntrreg anSJenaleste articulat 'cu is<C'usinta: paraleli,sme, antiteze, Time interi oare, efecte de paranormasie v,i~lnd mu~i,calizar,ea frazeL Totordata, lexicu:l ,este ,presarat ,eu tenmeni JlTl)prumutati poeziei eoliene $i ioniene. S-ar spune d Longos 'penduleaza surprinziiltoT In!tre un olasiei'sm genui'11 ~i un harochi.sJP atent orchestrat. 39. In .schilll1b, Hdliodor prefera alambicarea manifesta, pa'lelta ,asltentaJtiv pOllicwma. SrimelJriile g,alle s'lnt mullt mai aaboI1ios aldl:tuite, sintezaes1te 'relativ difireila.
6 E'/olutia romanului antic c. 716

Partile nara't~ve ~i descrilpitilve ap.ar s'cri:se oarecuiffi mai stYbru, dar monooOigu'l'i1le liri1ce ~i dils:CUlisuri;le slnt rooactate acuzat emifa!bic; aibunJda ex,dlama:tii'le ~i in1:er<~gatiiqe deolarrnatorii. Helioldor jOillgileaza :cuali'teratiile, anibitezele, sellitentel1e, reldunldantele Ide ItOa:te ,categoriile. VocahularUl1 abunda <in lfaritati, In ternneni de formatie reoenta lllsa ~i I'D alttii veohi, Incarcati ,de al UlZii care .conf'era se.nsuri:lor 0 supra,' ata 1,aJbi'la, va:I.ente mullti:ple, abi1i\tate sa osciileze amplu Iln:bre 'tarlmull \poeziei ,sugeSlbive~icdl al prozei. ASltJfdl Helioid:QIf lPare a 'OlPta rpen!tru un asianils'ffi ffiOiderat, ca, Ide aJ.<tJfdl,~i Achilileus Taltiols. ,In 'textura ling'Vistica a ramanului av,enuurilor perechii <Leuki:ppe...,OleitOifon afectarea se inrteTIiSiJfi'ca,anti,tezelle 1S1n1t ; Imai ,aCUZait cautate 40, .prolix,itatea digresilllnilor ~i anallizelor aJpare servita de un yocahular ~OItentait ,ooloraJt, Ide 0 i:magistid !pedanta. To1u~i. In .generall, frazei ilui A,ohimeus Taitios fiiu-i !lipse$te :dinamilsmull, 'VilvaJc~baJtea autenltica. $i pentm a;pogeull romanului Ig,rec de rcLr<ligosltePropuuem I o schema, oI1ganiza1a pe rubriciIe utiEzate In capitolul precedent:
Rubrica Continut Intensitate

Personaje1e

Rune ~1 ma:lefice, pI as ate In mal sit:UJatii me!lddramatice numeroaJse, lIIlai nlllantaJteca in treout, dar ,rama'Se In afara lIIli!~car.iJlor psihice I[)wf'1.lnlde. Obiecti'Va, reaJlizata 'Pe s-er:tare 1. In :paJ.i,ere diferhe 2. pTin :lnca:drar;ea U?O~ po: vestir.i iln naratla pnnclpala compo- De.'>criJpti,i d.e natura o$i OIPere Ide aJTIta, ,d!i,aJ1~, monolJog, procese If.ictiv~, d<iISC'1.lr~ri; Isurprize mul'bLple, .scnSOrI If,;:c(i;ve

Naratia

AHe pmcede:e ziti-onale

Moti'Vati'e tala.

fundamen-

Tyohe

+ dragostea

Ti'Puri de ,civi:lizatie. 1. OrienltaJl-!perlSan ci.tate ~i nu integral 2. Helile.nisitk re.'>tituite. 3. G.r.ec 0 - r()lJIlan Invariantele tematice C~HaJtorii lPe 'mare, nau:fragii, rl3.piri, ge1:ozii, morti ~l Sl~ nucideri faLse, iI'ecunoaJ~ter i, coinci:dente, 'fwsturnan Aventurile

D~vgur 0 asemenea 5chema IUU poa:te m3lsura nici ,variati~le parti'cUllare fiecarui 'f'OIffian ~i ni~i valerutele. c,~plexe alte ,dezvdlrt:a:rii d.iacr.onice ,a IgooUJIUl. Pentfiu. a uldlca tolt~i IpatitialanUiIIli:te mlllta:tii II?' r,<liport .cu !pNmelk mane, a:nailiza'!:'e 1n <:aJPirto1ul an!ten'or, aJmcon:semn.at Ila l~care :ruJbrid s:porull ,de mteniSiibaJte ~i .de ,c~:plexl'taite prIn undle ~e[Il[J.e dlemenltare: asbfel altesta ,au~u:rne~ta\e~ pr,egnantei i1ar d'imin'llarea ei. Duibhllrea lUl mdlc~ o <:r~tere 'mai int~sa. O~iidedlm ,ca :din ,exp.unere ,ea SI din modelul" .sugerat de nai, a r,ez11ltat ,ooIIllPbcarea tr,eptata ; organizarii romanel1'Of grec~ti.

,:-0-

Esenta

intr,i:

11

1 Nu ~tim sigur dad. rezumatul est.e ~omp'let, a~a cum pare, sau partial, cum ar rezulta din confruntarea mdlcatnlor: d. MARINESCUHlMU. op. cit., p. 224. LA It t 2 Cum presupune Renzo Nuti: d. CATA,!?EL , romanzo c assico, p. 253 (NUTI). Numele este, de fapt, sman.

104 /

EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC

pra sensulu.i . . aceste' I s oCletoIntr-un uria< b . atl mecanism ' mecallism literal' care surprmde tend' . dintele esentializate ale soc'eat:~.t. pe omologia dintre axe!e lui <imttele 4 R. HANSLIK . 1 a,ll. ' en1 t. Roman Stuttgart, 1965 p. din Lexikon del' alien Welt ZOo. I
5

'

26t2 .

'

unCl

" ugus~o ROST Genio" It; Rw!sta d! /tlologia AGNI, ist rltz!one c aSS1({/,genw S" VII, 1999 r <!a: e di . glecol ~ romano nella "oes' ~I urm. N. 6 G LUKAC . - , pp, 30" 7 S'I' ::;, 0/1, Clt., p, 21. cavIa ca atare intras . . succed,aneu,. dar In ansambJu s;ci~~a Impas ~I colonatul se impunea c a de~IJCn~lU1 abia In secolul al III-I tea IOmana va cunoa~te 0 prima fal~a nze! .. ea e.n. ., e economlco-soClale" I't' a f ectat prof une! lumea g 'pi po I Ice ale secolului I I e create t' reaca e de altO t .. n. n-au nica a a eno; mentine In r~manul grec ~i ~ar ~ pre.stig~ul tipare!or r mpenu UI roman intra I f upa ce jumatatea helle ItJC~, efervescenta ilustrata e er~escenta re!igioasa, moral a AchIJIAtlEa~~s (vezi l!1ai sus ~~p.erIihm romanele lui Helioddr
v 'v

Enigmele Satyriconului - Subiectul ~i arhetipurile rnmanului _ Structura universului lu Petroniu - Tipologia personajelor _ Procedeele compozitionale - Umorul lui Petroniu - Limba Satyriconului.

;e.

P~i

P "S, o.p. at., p. 4. entru Lukacs 0/1 c't . credem Ins a ca num~i U1;ii Id:' tp 5~, tOtl eroii romane~ti cauta N' ca de p'ldoa cel. ai romanului latin. el se dezvolt a su b semnul cautarii, m re . 01 II 1 d Cu.plul I'oman ic!eali1Jtic-rom . , ar a~c:ptat ~i de alti cercetatori an 5atll'1C es,te sugerat de ROHDE noast~~ m. acveea~i categorie, In fu~ct?ndarea aut?rilo~ citati In fraz~ se On~~za ~a LA V~GNINI, 0/). e1So0 vocatle ffilleziana comuna, . IscUtlC an,pla a probleme' '..' ctro.ducere I~ Caritone cli A/rod' I. se 1 dIJefeaza la A. CALDERINI athroe, Tormo 1913, pp. 29 ~i u:~~' Le avventure di Cherea e di
10
V

eii

c~t.

PRIMUL roman latin .este eunoseut sub nume1e de Satyricon ~i este ,atrihuit Iui :Pebroni.u. Dar aeest rO'ffian din eare un Ini s-au pastrat dedt ,fr,agmentar 141 de eapitole, dqi legat prin numeroase fire de epooa in care a Iuat na~tel"e. constituie 0 insula ide literatura .antiretorica intr-un moment istor-ie dominat de lretorica ~i nu moralizeaza nieiocLata ostentativ lintr-o v,reme mnd moralismul emf.atie era Ia moda. Or, a,eeasta Slubuat:iepore:~be lffiuJ..teleetni\~me oal1e JflOonjoara s existenta Satyriconului. Controverse intense se desfa~oara in jurul autorului ~i datei, dimensiunilor .reale ~i ehiar titl.ului romanului. Filologii ,au ,risipit nenumaraite argumente pentru a inia cadr.a Satyriconul ,lntr-un moment sau albul din evolut Irrnperiului f'oman, inseeolul I ~i chiar 'in veacurile II ~i III e.n. Totu~i majoritatea eercetatO'rilor coosidera romanul m redactat ~i leditat in timpul domniei lui Nero. Considera aeeasta ipoteza ea foarte solida. 11ntr-adevar in Satyricon nu .apar nume de personaje eunoseute ~n ari,a i.storiei dupa 68 e.n., i.ar aIuziiIe la :rmparati ~i alte personalitati din prima jumatate a secolului nU trebui.e sa surprinda la un romaneier care Ie eunosc>use direct, daca nu .admitcm ea el ~i-a scris opera la V1lrsta de 15-20 de ani. Mai mult dedt at1t, a'utorul SatYl'iconului se refera la 'Persona.ie~i <obieeiuri speci'fiee epoeii neroniene. Astfel, printre altele, el se refera la un dntaret cunoscut numai in epoea lui N era, un anume Meneer.ates: libertul Trimalehio fredaneaza In baie

106 / EUGEN CIZEK -

EVOLUT!A ROMANULUI ANTIC b " P /1!'n:ga aceasta, Taoi~ nu-l moo.epitebul Ide "an ~tl'U. t ''lls ea autor al Satyricotioneaza p.e fostul eoop su . e rOOI f'l' putut scrie roman'll!. . d . n al,t etromus ar 1 l't nulUI : ~CI U Ie circula foarte frecvent ~i izv~are e 1 e'i'l1tr-adevar. nume mentlOnealZav mal , m ul,t.e personaJe eu vace~t . 1 . f rare ~1 e~ngr~ lc.e, 1 1 . N ro.3 Cu mtiva ani In urma, s-a J1'ume chlar In ,tImpu Ul . e nvin atoare ca a'lltorul Satysustin'llt <:'11 argu~entepfotarte. co NiO'~r consul {:hiar ,In anul . l' ar fl TItus e ramus 0' . 1) rlconu III ., 'd vreia lloi Ii .atribUlm roman'll : C 62 e.n. (deCl m 'mentlOna t ': t r- 0 'lnscriptie , ar fi acel.a~1 . . perlOl~ a 1,D 4 Acest pel son?, J, d T :t c'll nUJmele 'lntrucitva altera:t. . eu ~.1 pomemt . e1 . acl ~'uscitat aHe nec1umeriri. Manusc.n1 1t1'lll roma~u Ul a.. t acest tin'll sau propun chlar sele indica dif,ente g,rafn pen ru P troniu direct ca autor .de e un .a1tul, care l-ar prezdenta vp 'a scrl"ltorului antic Manus e 5 T' --,' d ama' e mar t un ," sa.tIre. . 111m se. m 20) ca ~i de termina:tia greaca Vlctorm'lls Wetr~mu, frag S . " CUV'Intul ar reprezenta a tit1u}.ui,. pref.era m for1av t reg'ulile dec1inarii gre1 un g'enetIv plura, ~ ' . d'- 1 ,ca UtI', sa yncus ( - a . - urn) , TJtJ1ul complet ce~t,i - ~l 'llnUl. a: .Je~ IV .carte .d; ,satire" .sa'll "carte de ar fi deo satyn~on ~Ibe: - "bstantivizat comporta, probaamestecuri.", caCI adJecu.1tIV'lult' atma care a Insemnat initial su bil, 0 aluzle la termen a m s

o ari.e a acestui citared (Pebroniu, 73), mentionat ~i de Un alt a'lltor (Suetoniu, Nero, 30). De asemenea, sclavii toanna la 0 masa apa racita Iin zapada, aqua niuata (Petroni'll, 31). Dar Pliniu cel Batnin declara foarte limpede ca aceasti\ aqua niuata a fost inventata de Nero ~i ca ea nu se cuno~tealnainte de domnia acestui cezar (Pliniu, N at. Hist. 31,3, $i Suetoniu, Nero, 47).1 De asemenea Satyriconul respira atmosfera pilJrticulara epocii lui Nero, pune iin discutie uneIe probleme li,terare care 0 pasionau, utilizeaza ea sistern de referinta mOTaVIurile specifice domniei acestui IU1parat. Epooa lui Nero reprezinta cea mai tensionata ~i mai bogata in semnificatii secventa a secolului. Eliminarea reziduuri'lor de viata ~i .stnudura .soeiala mai veche, evolutia sinuoasa a economiei, ,afirmarea ostentativa ,a unui absolutism imperial oarecum utopic, necrutator eu vechile forte sociale, confera un dramatism intens ~i foarte complex exisotentei oamenilor. Totodata, momentul Nero marcheaza un pisc in dezvoltar,ea literelor ~i filozQfiei. Noi ne-,am straduit Insa sa demons tram romanul it fost redactat Inanii 61-63 e.n., pebaza polemicii ~ndreptate impotriva poemului Pharsalia al lui Lucan, akatui,t In aces-ti ani, a refleetiilor pe marginea unordiscutii .cu privire Ja conditia solavilor, Ifoarte <liprinse .In perioada in cauza, a 'llnor aluzii disimulate la Per.sius, 'poet mort 'J,n62 e.n. etc. 2 Numele ~i personalitatea lautorulruiau suscitat polemici mai complexe. il'nbr-adevar, unele mar~urii antice ~i aproape toate manuscrisele care au conservat ttxtul iJncomplet al romanului indica dr.ept autor pe Petronius Ar;biter. Tacit mentioneaza un Petroni us avorit al .1ui Nero, inainte de a fi obligat de cezar sa se sinucida. Acest Caius sau Titus Petroni us, fost consul, era CUlloseut pentru inte1ig ta ~i en ratinament'lll sa'll epicureic ~i de aceea supranUiInit elegantiae arbiter (Tacit, Anale, 16,16-18; cf. ~i Pliniu, Nat, Hist., 37,8). De aci s-ar putea lesne deduce Satyriconul a fast scris tocmai de personajul amintit de Tacit. In realitate sit'uatia esbe mult mai complieata. Cercetatorii rrnoderni noteaza d unele izvoareantice ~i cei care ill evul mediu au copiat manuscrisele Satyriconului .au pu~ut ei In~i~i sa se lase ln~e1ati de stral'llci:rea ma:rturiei 1'lli Tacit ~i sa adauge

fP

~?:;~~~.

ca

"amestec : .. d b v Ie Satyriconulul ne mfolrmeaz~ Una dm copnle e azaa . unoscute noua ar provent ca fragment~le !,eproduse ?e ~a ~le~ece aI,e romanului. Anudin cartiJe cmClsprezece ~lv!/I~lsd~rt' dar al~I'l' 0 considera . . d 't easta mIca lie '~ miti fIlolog.1 a ac 1m dimedsiunile Teale ale Satyefect'lll unel con 'llZll, nCI., ere lilter3!Te vdluminoase, riconului era'll c~le. ale caci noi n'll posedam in dadi nu ale unUl rom~;o UVIU, ... 1 . Petroniu. prezen t d eCl 0 modesta .parte a scnerll 't 'Ill

"

T .. o

Ujr?p

ca

, b' se intr-o scena desfa~urata TeX'tul comerv.at. ~ncepe ru 1 di 'cutii aprib.ge. Prima la 0 ~coala de retonca, u~de. au .oc d tv In ceea ce ni s-a p~rte a~cest~,r {:onve~s~~~l e:~~ef:~[ual ~agabond Enwlpius pastrat, .11 aflam pe tm . care reproba ruperea retode ocazle in postura de student

108 /

EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC

ricii de via1a, artificialitatea temel . . '1 I . culturii care se departeaza d .. ~'b'UUl, decadenta e ,ma~l1 .c aSlSI. Pwfesorul .Aga~emnon ii da dreptate 'da ~I l?rete~tiile parintilor, car~ ,:ncr.lId~n:aza /?ustul PUb~lCu1ui cat]] solIde, gradual dectuata Imple lca realIzarea unel edu-

0\ ~~

In Encolpius' tonul' 'd o~~tele na,r.atiei se modifidi brusc. continuare care na~lreCOO} aza aC~l'U1nea I' b 1uga dm ~coala ,a prietenuJ.ui ~i col . I ?m~nu 'Ul,, () serva descopera l.a u~a unui I egu u~ sau Ascyltos: II celor doi colegi continua u~an~ar'l I.~ c~ntmuare, ave.nturiJe cearta pentru Giton micul fee a~.l stJ ex.travagant. Ei se oearca sa v~nda Intr~o . v avont al 1m Encolpius, Infory~l.a 0 orgie de Qua~.~fl\~ ~ m~nta. funata,. sln~bMti eu pet1l1e acestor cap't If' preore,asa zeulm IPnillp. Peri.A 1 0 e au ost Diumlte d v .. erm venturile lui Encolpe CeQTetatOrIlmod U ZltS, '. rmeaza apoi episotdul .',' 1 . 7 nmalchionis, adica Banchet~117C~p,j . al l ro~anulm, Gena Ul Un sdav al retoruliUi A amemn :.m'!a ~h!o e (cap. 26-78). 1 A~cylto~ ~i Giton la ospftul dat Ib mVlta Enco~piU'l, chlO. Enmul contact ou e .ogatul lIbert Tnmal . aceSLJasurvemt ch' " . u I'UI ~l anume la ba' e t ' . vIal' .malntea ospatpius v1ede un ba:tdnl ~h~sle ts~rdPnnz~tor vde bW'lesc : Encol. ' silent [mbracat cu mmgea printre copii dar h v '.~ care se Joaca pocnin'd din degete En~olp' c eamav sdavll trufa~, numai crie casa gazdei saie ob' ,lUs'lnar.eazaapoi banchetul, des.. f ' IcelUn eel ,eXJtravagaiIlt . .d' 1 e ;,nes~nl1, elurile de mlncare d' 1 ' v . ~In lCOe, m tlIll;pul cinei etc. Bucatel~ /vters~ e mtJmplar~ ce au loc l11tncarea simboli~eaza d' 'c/l1nptlJn,e .de 'surpnz'e. Uneori un sclav T aie taie (G zo Iacu ; lalteon ,T:rimalchio strrga ' arpe carpe) ce nume I dt ~i sarcina sel;' l' e ;.' ea ~ce r~'Prez,enta at};t masa, Diver$i meseni libe~uill!, ~mUi~. ~ tale portiile la s ~ovestesc Iln.tlmplarr-i ~ers()n~le ~u c tOtll, mcep c03-versatii, 1Jbert~1 Halbmnas, prieben cu T;im~ hI?are.., pompa ,sose$~e releva cum ,a faeut car' e v . C 10. Gazda se Imbata viata. Profi,tlcr1Jdde gVl} .ra $1 1$1 face funeraliile -indi l~ /-. .a a:gla, oa,re provQlcas h' .. ven~lJa pompierilor, Encol ius' : ..' e ~~ 'Iar I~l mberA treia Earte a . Pl' $1 pnetenn sal fug la han . romanU'll! a fost ' v A . 'umolplts. 'ntr-adevar En I' ,numlta venturile lui E care-l luase cu el ~i pe C? PluGs.se despa,:te de Ascyltos. mlCU ItQn, parase~te ~co,ala lu!
c '

Agamemnon ~i se imprietene~te cu batdnul poet ratacitor Eumolpus, maniac al versilficarii. Ulterior 11 regase~te ~i pe Giton. Pentru a scapa de mmarirea 1ui Ascyltos, se limbarca toti ,trei, Encol'Pius, Eumo1pUis ,~i GiltOillIpe un vas. unde, <:Lupa crunta r1l!fuiala cu Lichas ~i Tryphaena, vechii 0 lor du!?mani ,afl,ati intlmplator pe coralbie, naufragiaza. Seapati de la moarte, aj'ung ,in or~ul Crotona din sU'dul Italiei, unde exploateaza lacomi,a numero~ilor "'inatori de testamente. Eumolpus se da drept mare bogata~ ,f~ra .copii, nedeci,s ,cui sa-$i laJs.eavutiile, ~iceilaW t'fec drept Isdavii sai : astfel Encolpius ia numele de Polyaenos. In aceasta oalitate, el e~ueaza comic :intr-o aventura cu JrumO'asa malt-wana. Circe. Romanul seintrerUtpe cu staJbilirea testamentului fictiv al lui EUimolpUis,car,e-"1i lasa averea celor dispu~i sa-i manince c.adavrul. Unii vinatori de testamente declara ca accepta clauza. In aceasta suita de avent-uri se po:lte lesne recunoa~,te amprenta unoI' episoade-cli~ee .ale ,romanului grec: eaUitorii pe ornare mancate de furtuni, ~ntllniri neprevazute, recunoa~teri, scene de gelozie, dispute I,ntre hoti, A~a cum r.emarca ~d~nioara, E~ile Thomas, numai atacul piratilor lIpsqte dm cokctla bparelor romane$ti.7 Nu este absent nici jocul capricios ,al destinului, oprimant pentru Encolpius ~i Giton. Caci cei doi semnifica, evident la modul persiflant, cupl'lll oentral din romanul grec - baiatul frumos ca Ap.oUo, faLa iUolntato,are ca Venus. 8 De aceea uniicercetatori i-au calificat dr,ept antieroi, socotinc1u-i intentional ,contr<J;pu~ieroilor serrrtimenbali ,an rO'manrului he.tlen. Rega.sim, d,e asemenea transfigura'ta, parodic, chiar ~i divinitatea of ens at a ~i domica de dizbunar,e din romanul l!rec. ' <.a nu mal este Eros,ci 'Priap, 0 divinitate inferioara, mai E popull3.ra ~i mai licentioasa. Intentia de a parodia, de a contesta comic industria romanului g,rec serios, apalle ca 0 evid,enta. Petroniu pornqte de la modelul grec, dar totoda~a il ~i per.sifleaza, oS-a pus de multa vreme problema eXlstentel UDiUlIl'oman parodic grec, anterior Satyriconului ~i deci mult mai vechi ~i mai acid dedt opusculul lui Pseudo-Lucian. Lansata: de R. Heinze, aceasta ipoteza autrune~te 'Inea adeziunea lui R. Helm ~i tenteaza antr-un fel
0

0:;

0,

'v

A'L

,A'

pe Quintin<> Cataudella~ ~are se Intreaba asupra validita.tii sale. 9 Oar nu avem mCI un fel de v,esti,giu de existenta a um~l asemenea ro~an. Pe ~e alta parte, convertirea in p.aroJdle se. efect~eaza. 113' Satyncon cu un talent ~i 0 capaCItate de ~nventle umca, cane exclude copia con~tiincioasa. .Tot atJt d~ pregnapta este ~i prezenta satird menippee olatll~e. P~tr.~~u. este .smgurul roouancier antic cane a recurs la dJ.spomhlhtatJ1e acestui gen literar de mare succes ilushat de V,arro, ~Ia.ecem.as ~,i Seneca. 10 Genul lSe a~a .pe am~l~an;tul pI:ozel ~I .al versurilor in acela~i text, pe compozlt~a mtentl:onal dezordona:ta, Ipe <ffiuHipli'carea parodii101:~I ~ verve~ s,atirice. !Petroniu trimite manifest la Varro prm uZltar,ea 'tJparuluicoonpozitional cel mai vizibil - amestecul .de :'ersuri ~i pwza - prin parodierea stilurilor altor g~nun, ~I !a Sene~a, autorul satirei Apokolokyntosis, prin r'lsul ahun-aent,. pnJ.l ar'ta.. ~urilesca a naratiei, .prin umorul p.opular, uneon c~lar tnvJ.al, prin utilizarea proverbelor, c.lta~elor. :Eterogemt~tea, fo,rma descusuta a compozitiei satJr-el .memppee ca ~l combmatia versuri-proza au .putut fi ~olos.J'te cu 'l11ult stlJCces de Pehoniu penhu a obtine efecte me~lte, pentru a potenta complexi,tatea sbructurii romane~b.

. T?todata P~tronj.u a recurs ~i la sugestiile traditiei mll~zlene, care-I ofere~ .moddul umorului patrunzator ~i PU~lI~!,~ar ,al. observatlel laoute a .realitatii cotidiene ~i ,al sa!Jr:z~~'ll d~zmv:olte a un or moravuri. Motiv,e 'ca cel al trada:I.I e:whce ~I.cel al pierderii virilitatii atesta de asemenea flhatlJa C'UmJ1.eziende. Cel putin doua din nuvelele Inc~str~te de ~~manci:r un povestirea sa slnt incontestaJbil mlle~lene: Bazat'1.!ldzn P~rgam ~i Matroana din Efes (Petr.omu, 85-87 .~I respectJv 111-112). S-au recunoscut in aceste . nuvele hparele nuvelisticii mileziene ca Ich-Erzahlunr" Impli catii Ie. tubirii ef~bic:, ~ire!enia pedagogilor, 10cahzarea 1?:eograJfJ<:a, panta fm,ala acuta ~i ironica. 11 . ~ercC'ta~oll"ul francez ~~l Vey~e v a ,Pus im lumina ~i uhhzarea hpa.relor P?vestmIou de calatone. Ca ~i Apuleius, auto~ul vSatynconuluz .a exploatat tehnica acestor povestiri. Pe h~ga prezentJa, autob.i~gr,~fi~i fictive, ,Paul Veyne at rage atentLa asupra stupefactlel vadlte de Encolprus fat a de cele

va-zute in casa lui Trim~lc~io,. d~seifDind .~uEpriza c.alatorului falta de ineditul pelsaJulUJ Ignor~t. pma. ,:tu~CI de e~ Fieeare loc din ,roman are {) v;aloare flzlOnomlca, I'11Carn~azva o cali tate moraUi sau un prodigiu : Croton a apare, de pJlda, ea 0 capitaUi a eupiditatii. 12 .' " Pe linga resursele comedllior propnu-zlse, Petronm a uz.itat 'cu isousinta mijloace. ~le ?Itell~n~l?r ~i mimillor 13, s::pecii de gen ,c<>micpopu,lar ~l Itahe. ~l alcl abunda~ pa~odllle, I caci se persiHau lPilna'la grot~~cul acuzat 'PersonaJ~. dlI: ep?pee ,~i,din tragedie. Indis-cutnle purtate~e m~senJJ 1~1Tnmalchio '3Ipar ~i ele~,ente tribu~ar,e. 'pove~t!lor t~~pulU1,. und~ se l'lU'binau mi'tOllogla Ipopulara ~l ce~ savanta. ~e Clteaza astfer! Povestea Sibilei inchisii. in stzclii. "(Pe!romu,. 48). 14 Se pare, ide asemenea, ea Petron~u s-a mspI.ratdl? marelesau a:ntecesor, 'Poetu1 Horatn~. S-'~u de~CQlP~ntan.alogii intre osatira horatiana (II,8) ~I ospatu1 1m Tn~al.chlO. Acest ultim persoillaj aminte~te i~tnu.d,t,:av ~.e N~sldl.e~~ Rufus care mil1lleaza aristocratu1 hn, mVlta hteratl: ,d~I ~~ par,azi:ti sau bufoni, se ,ostene~te sa-~i impr,esioneze J11vJtatll etc. 15 . . Nu trebuie dedus din aceasta evocare a arhetJpunlor r~cunoscute 'in structur.a Satyriconului ca fOI?anul se const!tuie ca IUn mozaic de ,reminiscente eterochte, de elemente mostenite din diverse genuri sau opere, clemente. asamblate mai mult sau illlai putin mecanie. Chiar lin m~1 ma.re masura dedt Apuleius, Petroniu a iin~orporat. org~mc arhetipul ,in ,sUlbistantaope rei 'sa~e, ,a ~'eahza:~ 0 s~~t~za profund originala. El a imprumuta~ '1iIltentlOn~l~l ia ~IJmls dest~1 ~e clar la uncle surse, tocmal pentpu ca s-a d!stantat pal OdIC de izvoal'e. VizDunea sa este profund noua a~a cum este noua ~i substantJa roman~lui, un~~, c';lm semnala. p;"ofesoru! Pierre Grimal, ,pentru pnma oara IIllh~tera!u.ra latma .ab.un~~ aventurile un or personaje ce nu ,apartm mCI legendel ~I mCI istoriei. 16 Periplul acestor antieroi este asbfel dirij atinc'it sa de? putinva observarii .acute .,a realit~tilor v\il~tllmpi~a!e.Un ~~ntabil roman de moravun se desfa~oara m paglmle SatY'lco-

112 /

EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC

nului. I~naceasta privinta, diferenta f v grece~tI ,este imensa Pet' ata de anbecedentele iasca 0 anumita sce'nogrraOf~uu nu se ~nul~ume~te sa eonstrud , v . . Ie a ecvat v." , Cl releva mtel~gent satiric ' amlI~cal ~I personaJelor ale mediului colinda't de etxperNI.ente sOClale ~i morale '~ "1 ' aces ea uma P , 1 ' gJl.. arheologice ambiante ne oEera e 1 ompeLU ~I vestitabe pentru neconstituirea mod 1 . 'Un m.at<:,nal de aeeea~i secolu1ui I e.n Deosebit 'd ' d' u. Ul de. vIata ,al Tomanilar ,,' Ie JU ICLOase se p r m v apreClen ale profesorului P'lerre Gnmal . a: urmatoapelev 'l PICtU t' , ." ra sa Inca a moravun or pr,evaleaza ata d ~~ente; astfel se evidentiaza lim to ate ceJelalte compolIteral' grec se transo.m v " }?c, e madul I.n care un gen I' a m mJlm romane ~ 'b'b v un rea 15m acuzat cane este eu t OtIt :.,.. I se 1m I a de . nic," d17 Printre .meand'rele IlIara'leI,u ses ag',t ro.manului hellet' ram f , .' ' ne e personaje grote f . I a . TenetIc 0 galec~tegori i sociale sp~ci,fi~el,. c~~f. I1u.st~eaza vtI~a?aturile unoI' v~cleni, ~i totu~i pro~ti ~i" ~f tt~r:1 Imbog~tItl, cumplit de leduali declasati _ c . t 1J~. a ua I" punga~1 de Nnd, intea Ie orJl VeTO"Isa t" d mabroane desfI1lnate "I' preot ese 1 Vb', u poe tII ecrepiti, v '1I! nce ' xenetl etc, Toti ace~tia m' v, ' cu~ ezane ~I proi? A~co1i, tav,erne, lin han~~nai ~t?l'~a~,eh~ $i noI1~r i~bogatiti, $~ ,m pmacoteci. Astfel se co ~ t't ~UtI, m pa.I,cun ~legantc cltItorului un uria~ me . ns I ~Ie sub OChll f,a9cmati ai decripteaza lent un' can~sm sacral, ale carui mistere se ' mecamsm omolog da .d ' rea,1 I ntr-adeva,r .fantezia f, <' v r nu 1 lentIc celui pleaca de la dOieumenta i e ,erve~cent~ a romaneierului sociale _ oferl'nd eu t a exceptlOnala as'Upra realitatii , m am spus v t ... ' cetatorului modern _ d ' mar U~ll mestimabile cer, .ar 0 eX3.g.erea~a 0 't' v cu 0 vlftuozitate 'uluito.3Ife' A stf 1 1m roman se L, canca f'unzeazav , . ,e ~ un anumlt tIp de civiliZiatie t' con Igureaza prin trimiteri la unele ,rea1ita~~~:/u~t comp:,et ~i nu sugerat Este tocmai un tip de . 'I' . once, ca m romanul grec. . v ,CIVI Izatle roma v $1 strainii insetati d.e 1'0' . spre care aspira . . mamzar.e Pe dna ltv mu n-a fost ,ath un analist e't ... b e a a parte, Petrocapacitate de penetr,atie .a' ~i .un 00 .senna,tor, El n-a avut Balzac ~ia construit fapt l' s,telrulUt. SOCIal, reliefata de dedt ca un rezulta.t 18 Cuslot,ela n::1aIdegrabaca un dat , d eob~te neoesara struot u a e cuv I. e,v e 1 n-a considJerat . nt m Ulalll mareolm sau mecanism social
V

investi.garea orilginii 1f.eIl!OIillendor Itncol1porate naratiei. Exista inlSa 3n aceas1ta prhninta Idoua ex'ceptii remareaibi,k : Ji.gurareaascensiunii libertilor ~i tratJarea situatiei din ~eolile de retorica. Cariera liiber-tilQlI'~i sistem'lll 'ei de ref,erinte ,slnt migalos eereetate de lautor. Unii dintre ace~ti fo\'ti solavi se nmbugateau ~i se desprindea:u de masa celorlal,ti, rama~i saNlici. Tocmai ace~ti nouveaux riches capteaza atentia scriitorului. Unul dintl'e liberti a lneeput prin a cara lemne ~n spinare ~i a sfrir~it putred de bogat (Petroniu, 37). Altii 'slnt antreprenQlri de pompe funebre (Petroniu, 38), negustori de haine (idem, 45) S3JU ,eandue .ateliere, unde se ciople~te marmura (idem, 53), p.etroni'll evidentiaza ca lihertii nu constituiau 0 categorie sociala staibila. Fiii lor deveneau ()Iameni rii Jiberi,cu .dr,epturi depline ~i se asimilau div.erselor ca,t,ego de oameni 1iberi. 19 Lihertii 'ln~i~i se stradui,es,e lSa-,~ivalorizeze mult prea Zlgomotos propria eonditie. 'oBinu se sfiesc sa-$i dezvaluie ori:ginea servila, declara ca nu conteaza na~terea, ci numai banul~i capacitatea de a reu~i ~n viata. Pe de aHa parte, l~bertii apadi cu vehementa excesiva pe Trimalchiode i,roniile olamenilor nascuti liheri (Petroniu, 57-58), Totodata Trimalchio insu~i etalleaza un lux ,strident ~i se ostene$te s.a-~i d~tige prietenia aristoaa:tilor de viata. Toti libertioi li idisp'l'etuies,c pe intel-eduaJli, dar VOl' sa para cultivati, Flecaresc peste masura ~i spun nenumar.ate ineptii, Este clar ca peei toti 'Ii apasa s'tatutul lor social, ii anima dor,inta de a pa,rveni In straturile superioa,re, deoarece 1n s~nea lor ~~i considera conditia drept 0 ttara l'U~inoasa. Eloeventa este In acest sens eariera lui Trimalchio, Din tinar scl:av pletos, :adus din Asia, el ajunge .succesiv ~ntendent, lati<fundiar, apoi eomerciant ~i in sf1r~it l,atifundiarcamatar, fascinat de propria sa bogatie ~i de patima aristocratizarii autentiee. Toti libertii de la masa lui Trimal'dhio sint vanito~i, egoi~ti, meschini, stap1niti de setea inavutirii, avizi de concmenta aoerba. Printre meseni se af]a de altfel un libert care saradse din prieina acestei concurente, Personajul Hermeros remarea lin legatura eu acesta: "A avut milionul sau

o~

.V,"

d,e sesterti, dar a incurcat-o diu. Si-a ipotecat pina ~i parul. ~l, pe Hercule, nu din vina lui: !IlU gase~tiom mai bun ~a el ! Dar I-au dus la sapa de lemn ticalo~ii de liberti, di I-Cll~luat ~otul. D~" ~a, oala f~er,be prost dac~ fi~~be peI.1tr~ mal multI toV\ara~1 (Pebwll\Iu, 38). Petromu II prezmta nuanvat, complex, caci sugereaza singura dimensiune umana a .ac~st.or parveniti moostruo~i ~i ,anume dragostea paterna. 1 '}~l lUbesc profund copiii ~i dores'c ca acq,tia sa nu cunoasca umilirile ~i tribulatiile lor. Unal din coliber1ii lui ~rim:alc3io evoca duios existenta, crc~terea, preocupaTile ftulm sau, pe ,car,e-l numq,te "pu~tiul men", cicaro melts (P'CtroniJu, 46). Totodata Petroniu consemneaza lucid transformarea 'continua ;a 'siotuatiei I~i >caile de a:seensiune ale ace~to.l: liberti. ~l 'cr,ee~a un personaj aflat laineeputul canem pareursa de Tnma1chio, un sclav ~iret, aflat in pragul eli>berarii, un Trimalchio virtual. yorba de un capadocian numit Massa, mascarici abil, craTe poza in ,recitator,dar amesteca versuri ,din .a:tellane in -textul Eneidei, In s'ehimb, se priceJ?ea ca 'll.imeni altUlI ,sa iJrnite vizitiii ~i seconda toate ,afiacenle amoroase sordide ale staplnului sau (Petroniu, 68-69). De asemenea, Petroniu 'lncearca sa stabileasca nu numai aspectul moml ~i intelelotual al educatiei dob'indite an ~coli - educa,tie de:oastruoasa, caci pwfesorii erau daca nu incompetenti, in orice iCaz amorali, vero~i - Ici I~i cauzele, ~i of era chiar unele remedii. , In,schimb.' romancierul ~nfegistreaza mai putin dinamic sltuatla sclavllor, supu~i cruzimilor stapinilor ~i chiar ~efilor lor ,tot de conditiesefvilll: - ca ~i staltutul oamenilor liberi cu 0 stal"e modesta, @m'Pin~i'adesea spTe lumea interlopa. Petrooiu linregistreaza nu numai decadenta maTcata a credint,elo,r ~i riturilor traditionale (Petroniu, 44) sufocate de ascenSlunea eu1Jtelor import ate din Orient,ci ~i rezistenta unOI' 'suI;lerstitii ~i zeitati minore de interes local (idem, 17), Concomlitent d 'alude ladeoadenta manifesta a unoI' ora~e din sudul Italiei ,(Petroniu, 44-45; 116) sau la proliferarea poetilor profesioni~ti ~i a premiilor Iiterare (idem, 83). Moravurile ca ~i ,realitatile apartin atit Romei dt ~i Italiei meridionale hellenizate.

In a.cee~i 'teilmica .caricaturala, Pdron~u atri?~~e un~r intdivizi ~i iChiar unoI' categorii sociale 0 sene de VIm cardInale. AstJfel romancierul se ,refera la pasiunea matroanelor pentru sclavii fnumo~i (Petroni'll, 126), dar ~i la vinarea te:tamentelor .celibatarilor (idem, 116 I~i umn.), la coruptla care bintuia in lumea magi!Stratilor ~i judecatorilor (idem, 14-15, 44), dar ~i iln 'I"i.ndurile clerului marunt (id~~, 136-137). I'll legaturacu tribulatiile .prilejui>te de 0 tumca,. Ascyltos declara: "Cred ca 'e mai bine sa cumparal? >t:;m!ca. de~i ea este a noastra ~i am Tecunoscut-o. mal sanatos sa ne recapatam comoara ICU cev,a bani, dedt sa ne infundam intr-un proces andoidnic.
Legile ee pot sa fadJ. atuneea c'ind regele-i doar banul Omul sarae neavlnd sorti de izblnda de loe l Chiar ~i aeei ee-~i due viata eu traista de cinic pe umar Vlnd adevaruri ades tot pe arginti sunatori. ~i judeeata de-acuma e numai 0 publidi marfa, Judele - un eavaler - Llrgu-ncheiat aproblnd.

Pr~n intermediul hanohetului oferit de Trimalchio, 1'0mancierul sugereaza efortul grotesc al .famili.ilor fr~nta~e din ltalia ~i 'chiar din provincii de a mlma vlata Ta\fmata. de lux exopbitant dusa de :aristocratia din Rama. E~ecul acestei imi:tatii e~t,e insistent subliniat. Totu~i ,noiastazi distingem mai ,gpeu din ,lectura ra.manului c~ea, ceoera efectiv g.rotesc, prost mimat, rizibil, de ac~le oblc~lUn ,care ~ar astazi hizare, 'insa ,care erau de fa,pt hl'llle wp1late '~l nu Sl'llt deci persiJflate de .autor: multe aluzii nu mai slint acum recog-noscibile. 20 . , . .. Problema aluzulor satmce pohtr,ce pare ~l mal comphcata. Emile Thomas remarca rezerv,a excesiva a lui Petroni'u iill1priMemele ,pol,ihce ~Iisublinia. c~el a evitat tocmai perwanele pe care Ie frecventa, .ad~ca cele. de la .~U1:tea. imperiala: s-ar crede ca pentru el nu a eXlstat mCI lmperi'll, nici curte, nici :ilmpa.r,at. 1 Preocupa't de contextul so: 2 cial ~i .de .moravuri, din motive pe care l~ v?m p:~zen.ta mal jos, Petroniu ll1-a exprimat 1nroman .oPYl'~'ll'1 'pahtrce !m'portante. ,Primejdia unoI' asemenea OptlUlll mtr-un reglm net


autor.itar, ca ~i Ipreca~'itatea faJCtorului politic in ra,port eu finalitrutile struetural,e ale romanului, deSicurajau ~i ele. Totu~i ll'oicredem d. ,se ,pot decela in Satyricon 0 'serie de aluzii Ia personaje poli1ice. Este yorba de aluzii bine primite l,a cUl'tea lui Nero, unde influenta romancierului era inca fOGinbe uternicii. As,tJfd oonsiide)1~mca se pot desp lu~i in ,compo'rrtamentu'1 lui Trimalchio simillith.lJdinirelevante cu obiceiuri ale lui Pallas, lilbert atotputernic la curtea lui Claudiu ~i favorit al :lmparatesei Agrippina. Ca ~i Pallas, Trimalehio 'I~i Ichema sdav,ii pocnind din .degete (Petroniu, 27), ~i facuse cari'era ca amant al sta.pinei sale (idem, 75). lar I~n pasiunea Circei pentru sdavi s-ar tputea, eventuaL discerne aluzii satirice i1ndrt:<ptate 'impatriva Messalinei ~i chi,ara Ag.rippinei. 22 Nicaieri nu apar 'i'llSa adevarate i'dei poEtice. Prin mijloc.irea personajdor sale burlqti, Petroniu exprima lIllult mai dar propl1ia sa Oipticaasupra cultturii ,epocii. ,In capitolele initiale ~i :rn altele, dacuza delca:denta fenomenului cultural, ,inovatiiIe .realivate ~n arta eposului de ca;tr,e Lucan (petroniu, U8) ~i 'a:dmira traditia dasidi. In practica, romancierul nu se va ilus'tra ca un dasicizant ortodox,~i i~i v,a construi tex:tura lingvistica ~;n fl.lJnctie de cOilioeperea limJbii c1asicilorca un tot cri,staliz,(lIt.Cercetatorii lIlloderni au semnalat,de 'altfel, cunoa~terea p.rofunda a operei lui V:er,giliu, atesta:ta de citarea ~i parddierea versurilor mantovanului 23, men~ionat:e de Hoi lIllai j-os. S-Ia disoutat mult daca ,Petroniu a !fast sau nu un moralist caml.lJfl.at.Desi~ur el a repudiat mo.ralizarea, homeliile severe !dar nucredem ca s-a vrut un amoral. RJisul des tins, saVl1fOSse aJfla ,pe primul planal intentiilor .sale, .insa .el nu contesta fara drept de apel 'tola:te valorile ~i nici nu atesta indHerenia globala fata de de. l.ndoielile asupra valorilor consacrat'e, 'tensiunea prdblematicai~i fac drum Iin naratia sa, ,dar ele ,semnifica dezbaterea unei anumite etici, care se refuza organic ostenttatiei. Muttatia brusca a conduitei ~i sentimentelor matroanei din Efes se ,co.nfi,gmeaza cu 0 ironiece abia disimuleaza mihnirea. ne altifel ,Petroniu exagereaza ~n rau,acuza ,dimensiunile sordide ale fapl1:elor. Finalitatea primordiala a romanului pare a fi ilntr-adevar fresca moravurilor ~i a unOI' date sociale condU'der:te, i~vlHuite in ~arja cariaaturii ~i a parodiei, tnsa deslu~l~ea m slllbtext a unei structur.i de ,adJincime .condw::e la .~eslzare~ filozofiei, e1ticii car,e IgJuverneaza o~gamz~rea mtent~llor ma! u~or perceptrbile. Sau 'altf~l spus, lntentla de .f,resc~ ~e a.f1a ~~-lna;d~~cimile ,ro~a:1UIUl,. dar ea nu se motlveaza Jin sme . Cl sub ~ncrdenta unel fllozofu. . De altfel nu este ~J1 ,cauza numai subtextul. Caplto~ul 132 contine olteva versuri .,cel~~r,s, ~~,U'ntate ,de Encolplus lutr-un conLeX't car,e nlU Ie Jushflca ~l mtr-o asemenea m~niera uncit se poaLe desoifr.a in cuprinsul lor 0 dedarat1e prog;amatica, 'Unica itliLerv,entie directa a ~utorului 'in derularea romanului. lata LeX'tulaCCostor ersun : v
Oare de ce ne priviti voi, Catoni, cu !runte posacii ? Sorierea mea COtudaJm.nlnd,simp<lii cum aHa n~a fast? Farmecul vesel al vorbei curate suride 1ntr-1nsa .Faptele unui popor spuse 1n candid limbaj ! Cine nu ~tie, iubind, sa se-nfrupte din darul Venerii? Cine ne poat<> opri sa huzurim In pat cald ? Ne-ai poruncit-o, savant Epicur, adevarului tata; fnvat5Jtura-ti 11:e-aspus : viata nu are alt I,el !

Delci Pettroniul~i prodama romanul "oper~ de .?oU~ simplitate" (,in textul latin al v,ersurilor nouae szmp~zcztatlS opus), expusa Qntr-un Embaj pu:. ~ceas~a pentr~ c~ el ar practica ca nimeni altul ohslervat1a smcera a realitatll tdrep't obiectiv Ide prima importanta 24, 'Empreupa' cu ilmstrarea ~icentiosului ~i a desfatar.ii dedaJ1~ate prmtr-l.lJ? ms sugeslt~v: Aceste finalitati siint ansa a:firmate 'Lmpotnv.a .conceptl~.l stoi'ce despre ,exi'Stenta - adoptalte de CaJtO~1 de urm~~ll sai filozofici - ~i 'in temeiul a'deziunii fervente la doctnna lui Epicur. De alltfel, 'I~ ah .)?asaj,. romanderul a:tr.ibuie poetului Eumolpus nQ!tatla "c~ E,plcur era n~gre~lt. u~n om divin" (Petroniu, 104 : ...Epzcurum esse homznem dzuznumJ. De altminteri, filologii .au semnala~ ILn. o~an .unele. ve~r tigii de ontolo~ie ~i.de ~tica e~ic~reica. 2J Atrt~dm~a l~npI~ oasa a romanClerulUl fata de ZCl m se pa;re mamfesta. Chl~l ~i ,respectul pentru Priap pare formal, lmpus d~ ~~nVeJ1tla gelliului, mo~tenita din ramanul grec. In de!fl.mhv cum
v

putea fi 'sincedi stima fata de 0 divinitate rizibila, S'tructural ,impudica,a~a oum era P,riap? .Astfel, 6n spirit materialist, acela~i Eumolpus respinge ideea 'transmigrarii sufletelor ~i dezvoltarii 'c~clice a 'llniversului. Totodata d deriva din optica materialista preconizarea trairii integrale a prez~ntului concret: ",eu am trait totdeauna ~i in orioe loc, Cil ~l cum mi-a~ petrece cea 'din urma zidintr-o viata care n-ar mai reveni ,niciodaita" (Petroni'll, 99: ego sic semper et ubique uixi, ul ullimam quamque lucem tanquam nOIl redituram consurnerem). Chiar aceasta fraza defi'ne~te, dupa parerea noastra, un stil de existenta. IInsa ilntreg romanul semnifica trairea directa,concrda, 5n viziunea imanentista. Locul omului se ana printre llUcrurile ~i relatiile care-l determina, cu toate misterde ~i ambiguitatile lor reprobabile ~i reprob.ate de Petroniu. Viziunea interioara a contingentelor externe trebuie sa tina se,ama 'de posibilitatile autentice ale efortului uman, definite :in peisaj ~ii1n pasiuni concrete. Intreharik asupra conditiei umane 'I~igasesc raspuJ1S numai in acest mediu. Desigur, aoest raspuns nu se obtine fara dificulditi ~i ,intreg romanul implica tensiune rprob'lematica. Stilul de viata carnal ~i totodata umoristic poate duce la un anumit e~ec. Nu ~tim astazi cum se sfilqea Satyriconul, dar chiar ,dad Encolpius ,t~i regasea un anUJIllitechilibru final. itinerariul ,sau se desfa~oara 'Intr-un mediu aproape damnat ~i e~te presarat de nenumarate qecuri. Nu este yorba de capriciile Tychei din romanele grece~ti, ci de eseeul car,e se ar:umuleaza, care conduce la degrada,rea potentata a personajului, lin pofida ,sau poat,e 'chiar tocm~i din pricina modului de viata ales de acesta. Placerile lui Encolrpius e~ueaza ,si 'chiar experienta lui Trimakhio semnificao ratare pe Iplan uman, in pofida satisfa'otiilor g-ro"Jolane dobindite de antierou. Chi-ar faptul ca toate personajde se 'convertesc Iin antieroi Hustreaza pesimismul autorului. AeeSite experiente nu sint I~nsaIfoark tragice pentnu ca romancierul nu Ie regreta. Dimpotriva Petroniu se distreaza in contullor, diJci d se opre~tein pragul tragicului, 11 refuza si adopta deliciile risului. Si ~n fond, epicureii pareau

adesea a crede ca placerea se gase~te 'In trecut, 1n amintirea echilibrului si delectarii. Es'te de alt~el singura atitudine valida, caci valorile majore, consacrate S'Lnrt'imdoielnice. Ar trebui sa ne intoarcem la de, dar decadenta Ie-a facut sa paleasca prea, mult pentru a putea fi efectiv recuperate. Iar Petroniu nU zare~te noiJe valori promovate I1nperioada de ardente mutatii pe care 0 traia. De aci sentimentul unei anumi'te 1nstrainari a pratagonistului. Tristet,eaca~i dezba<terile suscitate de problemele ,epocii nu se pot neutraliza dedit pr1n ds ~i prin mentinerea stilului Ide IViata adeovat acestuia, In ciUida e~ecurilor. Un asemenea ,stil de viata, Ibazat Ipe ,aventura integrala izvoJ"llta din placere, constituie oricum 0 realitat<:' palpabila, vie, Icare lipse~te valor,ilor limbratisate de tri~tij ~i inutillii Oa1:oni. Poate d mod'eratia 'in plikeri recomandata de lns'l1~iEpicur, ar oiferi liinanul mult .cautat, dar cel putin in pasajele conservate din roman, autorul nu pare sa-l Intrevada. Petroniu critid numai lipsa de masura a lui Trimakhio, a~a Icum vom v.edea mai jos. In aibs'enta acestui liman, existenta dedicata hai,rii plenare, incandescente a desfatarilor carnale ~i aconten1platiei umoristice, 1C0nstituie primaevidenta, substanta contextului imanoot; caci Epiour reoomandas'e, iar Petroniu sUibscri,s,eseiSfatului sau, eV1t3rea sistematka a 'tral1'Slcertdentului, a Idescoperirii sensurilor enig-meiexistentei, mis,terelor Isodale, In afara structurii lor. Ins>trainarea ,relativa prilejuita de deteriorarea valorilo.r traditionale ,flU se poate fnil11adedt prin constructia stilul'lli de viata imanerttist, epicureic. De aceea :noi consideram ca inf'rastructura romanului rezida .nu Intr-o conventional a si nebuloasa raZJbunare a lui Pri<lJp, cum mai ,aJfirma indatiti ,ceroeta-tori 26, ci 'tocmai In cautarea acestui wd de ,existenta, pe masura cunoa~terij lumii materiale, a placerilor sim,ple, 'chiar daJca Ul'mate df' ronsecinte SiUparatoare, a r1'SUlui captivant. Personajele llli Pelroniu ~i mai ales Encolpius colinda frenetic lumea, i~i cauta un slil de viata, se desfata ~i sufera tocmai pentru cif urmarese - ~i eu aprobarea autorului - trairea intensa, imanentista a clipei de fata. Aceasta traire este reeomandala de Pelroniu nu in virtulea unei indiferente non~alante, slra-

ina oricarei reflectii de profunzime, ci tocmai ca 0 filozot.:e autentica, tulburaior ~i dramatic adoptata, inainte de a- ~i ariita suprafata exterioara deliberat surizatoare. \ Cons'ecintel1e 'acesteiinfrastructuri filoZOlfi'ce rezida deci In ~mp~oarea aco.rdata !u,crurilor, conditiei sociale ~i raportunlor Interuma'11e, ca ~I an dezbater,ea problemelor pe tonul persiflarii - de~i de &nchid :tensiunej,n ,structura lor Uiuntrica - sa,u ~n tinuta antj,retor~ca a romanului, semnalata de mai mul,ti 'ceI1cetatori. 27 Nu Inumaica retorica a subminat vechile vvalori,darea l~i ,piel'de orice functionalitate Intr-o structura consacrata faptelor, pentru ca Petroniu Ie C011sidera uni.culdat social valabil. Din filozofia petroniana descinde ~i figurarea actiunii romanului ca ,prezenta imediata a personajelor, ca traire dir,elcti'i. Fresca moravurilor se constituie prin ~i pentru ele. p.ersonajde smt cele care 0 descriu, '0 carioaturizeaza ~i 0 traiesc, caci ele iinsde I~i cautil un ,stil de viaJta. S-ar parea ca romanci'erul se Incurca Ink-un cerc oamenii vor sa traias.ca datele imediate ~i de fapt ei Ie ~i traiesc - dar vOic<litia e realitate imediat trad ita a actiunii obliga la 0 asemenea aparent~ confuzie. Penlru a putea mentine universului sau canacterul de dat fenomenal, Petroniu ,s-a simtit silit saelimine comentariul ostentativ, careaJr fi fost r,eceptat ca 0 fortaextema, abstracta. I;tl'treaga intriga se constituie ca ,experienta a lui Encolpius, sltuat permanent ~ntre traireanoastra ,a conflictului ~i cea a lui Petroniu. Romamiel'Ui1 a Iluat rdistanta il'onid fata de pef's(maje prin qnsa~i desfa~urarea actelor saw,qite de ele, aproape totdeauna definitorii pentru psihologia ~i desti,nu] lor, ,~i ,~i-a Ilimitat 'riguros interventia la stridul ne,oesar elucidarii optiunii filoZOIficeepicuf'eice. I.nsa~i tehnica ,racursiului rde,pinde nu numai de compunerea '11aratiei In forma auto~iog~afica, ci ~i de sele<:,tia 'faptelor Itntreprinse de personaJele msele, care nu cauta ohLar totul, ci numai ceM ae releva codullor existential.

Am evidentiat ca personajde SatY1"lconului observa reali~i'ij:ile ~i ca totodata de slint definite Ide Ipropria lor condUlta. ne asemenea ele se caracterizeaza ~i prin notatiile

enuntate de narator cu p~lvlfe vla coml?ortameritul exte~io.r sau la calitatea lor morala. tnsa, tocmal pentru a Ie defm.l, g-esturile~i moibiluriIe interne trehu~e ,sa ~,ievnuantaJte, muiJltI.~ val,ente. Cautilnd indilSlcl'et un cad ,de vIata, de nu pot fI simple mostre de ,moravuri SaiUmijloace de a declan~,: mecanic ilaritatea. La aceste exigente structurale s-a adaugat ~i marel.e taloent ,al lui Petroniu. O.ricum,. aproal?e .toate perso.najele lui Petr~niu au spontanelt'a;t~ ~I ,~dlnCl~Ill, wmplexitate, 'Intrucit Slut supuse prog,reslel ~slhologlce. Ele ;n~ puteau fi ,In ni!ci un ca'Z imu.ahiIe. Tocm~l pen!rl! a se de1Dl in act ~i 'm mi,~cape, Petronm a fost oblIg,atsa Ignore exortatiile 'esteticii clasicizante rderi.toare la :fixitat.ea .caracte- relor. Per,sonajele pdroniene, ,de~l caractenzate ~l pnn unele constante sint mohile, vii, ,reactioneaza. variat \1'n raport CLI situatiile ''In care s!j.nt ang,renate. Intr-un ,fel se comporta Encolpius ca eJ,ev al ~colii lui Agamemnon ~i comentator malitios al banohetului of'erit de TrimaI.ohio, ~i In alt '~o~ Poly<lieno,s, sclavul ghinionist, care de fapt nu reprezmta dedi travestiul aceluia~i Bncolpi'Us. ,Intr-adevar naratoI1ul este una dintrc cele mai i.nteresante individualitwti din Satyricon. EI nu se afla la marginea intrigii, In 'POS'tura povesti'tO'ru1ui conventional, ci c~iar in cCintrul d. Encolpius nu repr,ezi,nta. un David CopperfIeld avant la lettl'e, ci un precursor al lui Huck Finn. Ex.perientele traite ill definesc I'll aceea~i masura ca ~i personajele tre.ptat oun'Oscut,ede el. Enwlpius apare ca un v,eritaJbil personaj picaresc, car,e 'tr.aversase nenumarane, meserii. Apare succesiv ca student, aventurier fara. ti,nta. ,~i pseudosclav; insa. din aluzii,le la unde .fraglme'll'te'Pierdute sau la 'experiente exterioare romanul'Ui, rezllllta ca. el fusese ~i preot al Cyb-elei, deci ceqetor, hot marunt ~i chiar uciga~, gladiator dc. Romanul lui Petroniu contine clemente de Bildungsroman, de roman ail .uceniciei unui carac-ter. Caci, aJ~a,cum am aratalt mai gUS,Satyriconul g'ohiteaza 'istorkul degringdlaclei &0dale ,~i a'l capicita.~ii .de rezistenta. moral'a. a lui Encolpius. EI nu se prezinta initial mai hun, mai virtuos, dar ca disci pol al lui Agamemnon, Encolpius heneficiaza oricum de 0 conditie sociala mai putin d.eplorabila. ca ulterior. Orgoliul ~!

inven~ivitatea sa ajung sa 's,e destrame printree~'ecuril ~~ces!ve, care ,culmipeaza cy :tnf,ningeri el'otice oatastrofale~ zeioi zel'te excl ,Mna v el evarate angoase mceparfsa-l apese ,,'(, v v v . 11' . , ce .r~~ e sa tral.e~tI ~n ara legii : a~tepti mereu pedeapsa cu.vemt~ (PetronlU,. 125). Nu credem ,totu~i ca pra;bu~irea 1m s"-sa]reduce 1'a pIer~lerea tfortei virik, a~a cum s-aopinat. - ~ar el :am'ine fIdel 6tilului sau initial de existenta m~:euv cauta~ ~l me:e!'1 redescoperit pe acela~i sistem de re~ fellDta. E.go~n.:ul CII~IC i se diJnte~te ~i ,regretaqecurile ll'U dar nu ~I fara?d~gl.le sau p'u'Tlga~iile comise. Ramlne de ~s~menea la~ ~I hP.slt de scrupule. Nuantat structurat 11 1U. ,e~te. t.OtU~1 pe GI ton cu 0 duio~ie reala ,~i ra:rn:ine ieal pr!e.t~lel c~ E:rmolpus. 1m acela~i .timp ,se manifesta ca spmt. lDventIv,. mtehger:t, ~ultivat, dotat cu un gust real. ~. Dm aceea~1 .categ~ne tlpologica fac parte ~i prietenii sal, Ascyhos, 1Glton .sr Eumolous Chiar nllmele 11 I usA' 'I t' v v. . v .r. I Ieaz~,..caci e'~ com~o~ta ~aluzll la l~elatiie lor sexuale ~i la O.CUpil;~l1 par~zl~il:re. 2 ratl se poar,ta ca ni,~te ,escf.Oci intel~~entl da: hPSltl .d~ sc.rupule, ipocriti ~i egoi~ti. ContradictlJ]e}lU hps.esc mCI dm caracterele lor: Eumolpus actioneaza uneOTl .ca un n""ghl'ob In ,specia 1 SU lullunrea mab'~.r. . . . '" I, me: de a. v:ersIfrca, al,tadata s'e releva plin de l1esunse ~i nascoc~~t7 C1n~c :~:I'U1~e .'tru~uri, cape nu tree nici prin mintot tea. pnet:mlor sal vmal bn~n. Eumolpus iube~te in tens pHl.cenle, viata u~oara darol artele EXI'St A v ~I d'f 'ere-nte a msa . I mtre ~~col;plUs ~i El1'molpus. Daca cd dintli este 'lndeosebi un ghml?mst, Eu~olpus se aWi mai aproape de favorurile nAoroculu~.E~coIP~~s ~este totdealUna lucid, Eumolpus numai ~md or sltuatle CI?tIC~ill obliga sa excogiteze tr~ucurj salva,oar~. n fond chlar l~esp.omabilitatea, neghiobia sa, 'H apar-a pe umovlpus. de l~v~tunle soal'tei, functioneaza macar ca o plat?~.a. pSIhol~?lca; '~a il prezerva de analiza amara a co,?dltlel sale, ~I ~~?tme. :ohilibml Jauntfi,c ~i neutralizea.za pu5erea ,ahe~c:.rlJ. Pma ~i metromania pe1'manenta :c;JOneaz~ dca un iffil]loc de aparare. Aceasta ,ire'sponsabi,lise _va e~te un ha1' I~alutar, un cadou al norocului sau ! 1 0r;t apare ~a 1lr;t copil pe1'vers ~i videan, ~n eiuda a arentel sale blmdetl : este insa frumos, cu parul me~te~!git
A
V

'(

G'~

frezat. Ascyltos s,e compol'Hi ca un alter-Encolpius, insa mai ,no1'ocoS,mai int1'eprinzator ~i mai crud. Oarecum inrudite moralice~te se reliefeaza pe1'sonaje secundare, p1'ecum ,slnt preoteasa Quartilla, fiinta de () luh1'icitate ex,cesiva, plina de cruzime, T1'yphaena, detracata ratacitQare, de~i 'instarid, ve~nicoap,ricioasa, s.c!av:l Chrysis, .mijlocitoarea iubirilor clandestine ,ale stapinei sale, 'investita Gl 'ill1semnele IcaraJCterologioe ale traditionalei slujnice cO'DIfidente,Uchas, tJareIlitin Isuper.stitios ~i destrabalat, Filomela, femeie din Crotona, .lmba'tninita rn rele, ipocrita grotesca, ,ce-~i ofera copiii pofte1or ba:brunilo1' bogati ~i far a mo~tenitori, sub cele mai onorabile pretexte. Femeile 1ui IPetroniu slnt tOiate ipocrite, fara sc1'upule, setoase de placeri ~i de d~tig banesc.30 Cu totii s~nt schitati 'in trasatmi rapide, dar meobi~nuit de sugestive. Cereetatorii moderni plaseaza ,indeob~te 'In alta categorie tipologica pe Trimalchio, Fortunata, Habinnas ~i pe ceilaHi liberti din Gena T rimalchionis. Encolpius, Ascyltos ~i Giton sint definitica martori ai tarelor grote~ti ale aces'tora. 31 Inferiorita:tea hl!telectuala, dilJCa Ill'U ~i .morala a liheriiJlor, se releva. ca maniJfesta, ostentativa. Prin intermediul lui Encolpius, Pdroniu deseneaza. caractenul lui Trimalchio, eu darurile sale'de artist ,al sugestiei fascinante ~i de maestro al burlesoului. Chiar ~i numele personajului pare semni,ficativ. Tri "triplllJ", constituie un prefix burlesc, ap1'oape plautin. Restul ~i anume malchio a fost interpretat 'in mai multe feluri, cu ,atH mai mult .cu eit lapare pe imcriptiile timpul'Ui~i este de .etimologie semitica. 0 glosa it echivaleaza leu "prost" sau "infatuat". Unii Iceroetato1'i au demonstrat d semnifica "stapin bogat ~i arogant". Alte ma.rturii identiJica laci 'sensul de basileus, 'in ,greaca "rege". ~i celelalte elemente ale numelui personajului sint edifieatoare. Intr-adevar T.rima1chio se numea ~i Gaius Pompeius Maecenatianus. Defa,pt Caius ~i Pompeius 1'eprezentau prenumele ~i 'numele gentilic ale insului care-l .eliberase pe Trimalchio. Cum linsa ele trimi,t ~n mo,d ahsurd 1.aun celebru personaj 1Sitoric,sun a iPOimpos~irj,diCOil.Ai do ilea cognomen _ "poreda" _ (,prima era Trimal'ohio), de fost 'sclav allui

124 /

EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC

M.aecenas, comporta altuzii ironice 1 ll "1 IUl de protector al culturii 32 a pI etent e persona j 1.10

Construind nuantat d~r coere t . veste~te portretul fizk cu 1, lersonajul, Petroniu 111moral, reliefind lastfel c ro ~ e oomplement 'al cclui Caracterul este linsa mai Stgaclltate grobesc~l personajului. condui~ei .()i limbajului ,~~so~~~er~tou ajutorul actelor, Encolplus. Comentariile ~a t rj~Ul, observate acut de "S-aaratat Insuoi TIOI'1l1alolr~~I Ul pote~teaza imaginile: . v ' , no or~' 'ne aft ~d ill~te nesa:buiti" notcaza Eilicol i, '(ac~ sa 1'1 em ca acea~ta a fost declan at d pus Petr?nIU, 32). Reactia si lips ita de gust ,a l~uiaT :et1nh!a vestrmentara stridenli'i. tra.satu.ril'e fizice tinuta verstI~a ct 1'0:, lntr-~devar, pe llno<>a . . .,. ' I'men ara a 1 To' 1 h' tm.e 0 functle IIDportantal . . Ul lIma c 10 deTnmalchio nu se multume n car,IcaJturrza~~a pel'sonajU:l'ui. oare: descoperea chiar~' iba dala!~a bljute!iilor ex'terj .,Capul lui ras ieoea IdI',n:rr Ul, ,ctasa 1 s~. vada podoabele : o,a; .. man a stac . de ,.?~Ie, .n~ jurul gItuIUl, 0 ~I a~a mgreuiat CU 11mb~acanllnte, ,I~I trllnhse un fular cu dunga lata ~i :nult dedt ,aHta, IIn de ~~~fu:~i ,~.re atlr~~~. i~i~~i. colo. Mai mel mare, putin auritg ~i la ult' IC aJ mhIl:uIs~ngi purta un ~rmator, ~alt'Ul mai mic.' Dupa L-:J:t II~C ereul!ra a ~egetului Inel era m intregime Hicut din m; s~ larea mle, acest de fier. ,$i, ca sa nu ne 't aur, 'I:~sa Itl1crustat cu stele dezgolit br.atul drept fYar:i:ft eonum ~ace~te boga.tii, ~i-a ar a un ~e[lc ,de filde~, u~ehis ]\', _ U 0 '}at d.e aur ~i Oil tronru, 32). L~psa de g 't ?-tdr0 bpJac~ stralluotoare" {Pe. ,us ~I e un sI'mt . lt .c acuzate d rn notarea pseudo It" ' rezu a m Ilorme recita vanto~ fragmente de -cu uru .l?~rsonajului. T.rimalchio
v V

t~
v v.

L' -

A'

clo'pului din Odiseea (Petroniu, 48), amesteca pe Hannibal in eueerirea Troiei (idem, 50), 1ui Her,cule 'Ii spune HermeroS ~i lui Patrode P.etraites (idem, 52). Gafde sale eulmine-aza 1IllS in aser1;iunea crt dzhoiul troian ,s-aT fi desa fa~Uloa:t intre troieni ~i pare.ntini (Petrol11iu,59). Aceasta dupa ee-~i afirmase 0 eompetenta desavliqi1ta in proiblemele eulturii: .,priceperea mea in asemene.a l'ucruri n-a~ vinde-o pentru tot aurul din IUIne" (petrD'niu, 52). iBilflelontelesca se pretinde ~i artist, nu Inumai critLc literar: 'in ,consecinia improviz,eaza versuri ~i ehiar olntece, pe ,ear,e Ie masacreaza. In definitiv vieiul fundamental al lui Trimalchio rezida e il1 lipsa de .gust ~i de masura. In jurul ,acestei carent predom~nante graviteaza toate eelelaHe 'defeete ca prostia, infatuarea, ipouizia, l~udaro~enia etc. Lips.a de gust se ilusbrea,za ~i in rapo.rturile eu namenii: dnd 0 la.uda pe Fortunata, oind 0 injuri,aza necrutator, de fata eu toti mesenii : "Cum oare, salti'111banea asta grasana a uitat totul ? Am luat-o de la :tirgul d~ sclavi ~i am fa-eut-o om, nu gluma. Jnsa aeumse umfla ea 0 broasca ~i nu-~i seuipa in sm ; Ie 0 'ueghioaba, nu 0 muiere. Dar omul nasout 'intr-o eocioJ31ba, u viseaza ,la palat. Sa nu .ma ajute Geniul meu, n de n-o sa am eu grij~ 'sa se dell. pc brazda Cas;andra asta incaltata ,in sa-ndale s'Olda~e~ti" (Petroniu, 64). iDesigur Trimalchio nu este omul masear,a:dei inofensive, deoaJl:ece Roate fi lCrud, tiTanic: Ii invita pe sclavi la masa, dar h hate pentru orice fleae. Celelalte personaje din lumea lui Trimalchio apar In optica lui Encolpius eu aeeea~i autentiGitate ~i patrundere psihologica. Petroniu reeonstitu~e cu minutie ~i sagaeitate profilul libertiloT, indusiv aspedul ,fizilC.33 In Itrasaturi sintetice, intr-un lilffilbai pitoresc, libertul Henmeros E prezinta lui Encolpius pe Foruul1ata, ea pe 0 parveni,ta a.vad, energ~ca, ra:utacioasa, dar sufkient de 'diplomata: ",aeum nu se ~tie nici cum ~i niei de ,ee, s-a eo.wtat sus de tot ~i a ajuns mina dr,capta a lui Trimalchio. Ce mai caka-valea, daca eaii spune :in miezul zilei di e Inoapte, el cnede. Trimalehio nu mai ~tiealta avere are, caci 'e putred de bog,at ; dar thfa asta sta eu oehii lin patru : nimLe nu-i seapa. M3.nind pe sponci, nlU bea, se pricepe sa-ti dea sf-atuTi bune.

'A

nu ~tie temeinic latinqtoe ~re~~;~rgilran. (Petraniu, 39), de~i fel se Ipwclama naJt.rIo't e ero.n grosolane. De alt..t" l'oma:n: pref t 11 . . gl'eoe~tr ~I punea !pe fla'Ur~f "era a e .ana cOmedIC} (Petroniu, 53). Apreeieril~' I ~a-\:~1'rlte [lU;nai arii laJtinqti colosal EI !l eonsidera pe CS~ } erare srnt de ./Un comic e brl' A ' loCeroeogal eu m' f I I IUS. dres'Indu-,se 1 I A . Imogra u Purog, profesore, s une_r::. , gamem~on, decla~a ritos: "Te ~i J>Ulblilius? MIPe 11111'l ee de~s,ebiine poate fliil1~tre Cicero se . ,pare ea oe d' (. f vent, L~r celiilalt mai cinsti,t" (P . m II a os~ ~~i elocconfuzIIle s,ale literare ~. .t ~tr?nru, 55). IrezIstrhile smt 1 offil aglce. 0 Inoor,ca legenda civ

v.

126 /
v

EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC
'v

E ? (:omoara Ia caSia omului T' Galta, nu aJIta! Daca iUlbe<::t' Ot~~l are lImba ascutita daca nu-l iUlbe<te nu-l l' 'b te (ppe cm~va, apoi 11 iube~te: A Y' U e~ etronJu 37) , rta portreltului petronian rele d',.' c.entra.re revelatorie, trntele ere va eCl .pregna?t<:: conntr ;<,;~ pasmnea exagerarii oarrcat pr~~elsmul .vletll,lusa n:le![l dedin ,~i descitflmrudsti::rJ~ v7~t:a:nat pr.mtre ~alodlat~, uncle urmar,ea virtuarCt'l ,tall? r,ealItatea 11lledestms, romancierul nu arl l.a 1.e. msudul plenar, ve~nic . : 11a ~I mCl nu 0 e fl s,onaj~ o,nor.a:biJ,e.IPersonaje1e se d' "d d l' a" sa a e perf~vonzate de1mprejurari ca Asc IIVI ,oar. m n?rocoase, mste, Ica Encolpius insu~i sau L' ny tos sau Gtton ~l ghinioT t d tV lC as. o 0 a a a,ceasta a:rta: demonJstreaz d' v ' ce s;ns Satyriconul este 'un ro a 0 ' ~t~ in al.co,ndltlel.mal muH IlntruOlt evi!dentiaza limitele man 'I umane co~pius) ,sau ,pnostie ,(T" 01 h~n)'escu l I? inteligenta (Eam U , b' . lIma c 10 e~ec ~ d 1 t . . ~I. a jectle. A~a ,cum am relevat ' T . 1. e ec are, ndlcol ~tIe sa se :imbogateasca E 1' nmalchlO ,este prost dar poate evita Infdnerile ' . me? -Pl~l~ este intdigent dar nu ridicoli ~i abjecti ~ar dr~~ n~vl~at.lle ~xcesive, libertii Slut genitura ii menti~e 'In limit~lSe umam atll. , a, m?t~s?:pentru propria proY ;

P1

Co?,jUg11nd,cum am subliniat 1 h t ' .. racur~l.ului.' .Petroniu selecteaza ' c - .rzahlun.~ cu tehnica semmfIcatIve, revelatoare entr pregnant detal~I1.e 'cele mai tru un 'frag men t' ImportantP d' U . stare de . SpIrIt 'v P'" 0 sa'u ~nr nata pasionat ~i (:aricatural de In 1 ea I:tatea Imanenta, lumi A l' romanCler m. ,re lefat ca romaJncieruJ EncolpllUS, nu-I tranStformav , t nu s_ SubstIt'Ule VIZlbI1 Iui ' IV Iln 1'-0 prezpnt t' JOna a, dea1t JiI1 pasajul r,' ""'. ": t15 din capitolul 132 D ' .r~a/za\ m ver~unle s nct convenpanagrafului se 'disc~ta despre cuitur~r s~~ulI~:dte Ipasate~ in. special unde rea eplcureismUilui Ell!col' . e se maItuns~te adoptta~e el, mai ales Eu~ol us pms .~l val.te . perSionaje oooervrate slmtal asertiunilor f~m~l~~pr~ma ~del ,ale autorului. Bunul ~'ea~a 'insu~iTea de ca:tre auto~ s~u el, vconsensul lor, Invededel ca demente .solide ale l' l'tVt~l?~car~probaJrea ,acestor ea 1 a 11 Imedlate, evocate perv (>'
V

11la de p.etroniu . .tn ,asemenea cazuri ,caracterizarea pernent sonajului deta~eaza romancierul de antieroii sai, dar nu ~i de ideile lor. 34 linsa nu e yorba numai de opinii, de con-c pl;ii. eu exceptia Genei T rimalchionis, Petroniu proiece teaZa, ,()llIl'l. de hpt am ,rdevat macar in subtextul consideratiilor wterioare, ~n reactiile lui Encolpius, parcele din propria sa sensibilitate ~i mentalitaJte. Ritmul farsei, caricaturizarea aventurilor ,~imonalitatii personajului, nu anuleaza, ci doar refuleaza .asemenea tdiiri profunde. r Motivatia filowfid a 51tructllrii materiei ~i personajelo nU a alter-at in nid IUn fd vivacitatea intrigii, inten.sitatea nara:tiei. Comunicaroea teVenimentelor ramane bOgJata, de~i comenta'r,ea lor directa s.au indirecta devine foarte importanta. Romanul lui Petro,nilll se con&tituie ca primul .roman al conditiei umane din literatura universala, dar ram1ue ~i 0 mostra de fiotiune valoroasa. Nu are complexitatea narativa a unora din cele mai bune romane grece~ti, intrig-a strueturindu-se ca l'elatarea unui Iperiplu bUr11esc,dar straii 1uce~te prin inv,entia .exceptional ae bogata a unor situat pal'tioulare, deosebit d,e,semnifidative. Orgmizata -ca .aut'Obiografie ficti'va, intrig-a Satyriconului nu se S1cindeaza pe paliene. Nara'tiil'e personajelor seeundare nu intervin prea des, sint succinte, cuprind ,relativ put evenimente ~i urmaresc adesea acilitarea caraete.riine zarii personajului. Trimalchio, Eumolpus, Giton, Quartilla de. Ie enunta eu aplomb. Asemenea naratii se ~nmul'tesc ~i d~tiga in varietate ~n Gena T rimalchionis. Ele integreazi anecdote, reproduoeri de ,evenimente ,fantastice, povestitc de meseni pentl1u a anima banohetul. De fapt ele intra im naratia lui Encolpius prin prOicedeul Incadrarii ~i figureaza citeodata autonom. Pe linga nuvelele mileziene, mai sus consemnate, Sle pot cita 'iln acest ,sens ane,cdota sticlei incasabile (Petroniu, 51), pove~tile fantastice despre un pricolici (idem, 61-62) ~i desproestri.gii (idem, 63) elc, Ca !~ila Longos, materia romanului este divizata pe secvente delimitate semantic. Daca lnsa ulterior romancierul grec va indica ,dr,ept asemenea limita mutatia anotimpului, Petroniu se va multumi sa semnifice trecerea unei ore sau a dteva zile, Slarea fragmentara a textului impiedica ana-

liza ad?lncita a fenomenului, Idar iugaduie totu~i constata_ rea lui la ,frontierele 'celor trei mari compartimeil'te, mai sus semnalate. De la a;ventur,ile Iui rE'llIw1pius la Gena 7rimalchionis 'tranzitia se efedureaza 'ashfel: ,,'trecusera trei zile ~i a~teptam ,cina I~bera" (Petroniu, 26) ; 'Iudata apare un sclav, care invita iProtag()ni~tii la Trimalchi'o. Limi.ta dintre Gena ~i episoadeJ.e urmatnare esk marcata astfel : "De aceea, dupa ,ce am orbecait aproape 0 ora 'i:ntreaga prin ,toate pi<etmaiele ... " (Petroniu, 79). MeritaanaliZ'ata milicar sumar structurarea acelei fabula milesia .numita Matroana din Efes (Petroniu, 111-112). Aci Petroniu s'ervindu-se de expunerea lui Eumolpus, incepe prin a urmari s:ugestiv dezvoltarea .sub semnuleroicului a unui 'car,acter f'eminin~i cristalizaI1ea admira:tiei g'enerale penlru vaduV'a neconsola:ta. rnbervine apoi soldatul, personaj foarte milezian, dar co.nsi,der,aibil a'd!incit, nuantat de Petroniu. Soldatul se insinueaza treptatin suflebul m&troanei, -declan~nd 0 mutatie exbraordinara. I'ntr-adevar, dupa ce se linchisese in morm~ntul sotului spre 'a muri de foame, matroana accepta aj:u:torul osta~ului intra:t incidental In mormmt, manllI1ca intIi ce ,ii daruie~te acesta, apoi devine amanta lui. Substa11JtaepiJca bogata, prez'enta imprevizibilului, utilizat ~n mod stralucit, structmarea clara, simplitatea ele'ganta a discursului seimbi'na cu bogatia in da te asupra psihi,cului personajelor, maiou seama asupra transformarii lor gradate. Confruntarea eu fabula Viiduva si soldatul a lui Fedru, redactata pe ?-ceea~i tema,este elocv,enta. Rigidita'tea ~i .simplismul lui Fedru, absenta motivarii psihologice, pun 3n evidenta capacitatea lui Petroniu de 'a :imbogati cu stralucire tr,atarea unor motive traditionaJe.35 Digl"esiunile nu obosesc ,cititorul. Ele slnt dozate ,cu eco, nomie ~i nnconjurate de ,avClnturi burle~ti dinamice. Episoade secundare ca cel al sdavului care pj.erduse hainele intendentul:ui (P,etroniu, 30--31) nu se extind ~i con tin detalii semni,ficative. In principal, compozitia este deci dominata 'de procedeul~n~irarii aventurilor protagonistului, ce suscita 'aJbil curiozi,tatea loeidorilor. Satyriconul se remarca ~i prin calitatile epice ale naratiei, caci personajele 'infrunta

. t te' virtu~ile unei. i.nventii exusiuuatiilecele ma: .n~a~te? ~ ' compozitie ~n ,acel.a~i timp berante se valoon:frc~ .pnn r-0 . lent a a imprevizibilului, 1unva . v .' IV Ubhz,area p . . vanata ~l S1mp ,:' . 1 t" . solite varidatea pen-petl. t ar'atlel S\pre IS{)IlU In, 11 ,., OTlen area IIlv ' tentia. Inventia meTeu ~mrp~osp~ilor ca'Pbea:z<: \pemm~enJt ~ ici m~kar aJbsur,duI, ttlffi\pl~bte dl= tata -nu eVlita \fantasr~lG~1 l1 l n 1 Iconfera naratiel verva rar umoru . f t eahsta . baCl cu a.c ura l' . . r t" de acumll'larea unor penadecV'ata ~i deta~are mte 1gen a petii. .... ee Petroniu a parodiOpednd cu t'ehmca satlJ:el mempp , '. versrurik, .' . rt a am.estecat pr oza en . at stilun ~l .mohrve 1 erare't' " nt-at ,la or,ganizarea Sltnet A t t f lul de me n a renu ~ ' 1 . com:p~ll'se ~n '? .: eD' .' stal:ea rfragmento.ra a textll' Ul P~,Iogica .a mtng11 .. ; eSlgur ., I xa aproape descll'sll'ta. ~. 'eSla de compozlt1e a , .. I l' tenteaza Impr, .v,' . . l'lca b'l e. Corax , sluJltoru v Ul Inexp 1 d eta 111 laIDm Unele r 't 1 94 Dar ll'nde se gasea Ell'molpll's, apar-e hrll'sc Q~ ~ m capl.Otorat ' rill haia publi,ca el oind EumolpUis ,cutr~lel,ase l}e~Jbatr1nll'lf versificator 11in(Petronill', 90) sall', mal a els,. O1'~n camera (idem, 94)? De . E lplus ell' c lela V 1, . tAt chlsese pe nco, At b CU1TIde se inavutlse a 1 b ne 1m re am v asemenea pu em v mie de sesterti rpentru regade iute AscyI,tos ca .sa o~ere ~ 98) dll' cedll'ses,e atila sirea lui v Gi~on (petron~u, ~ lexiste~ta d~ intelectll'al decl~vreme alart:un de iE'1lcolplU S -I . IUc'ldat Ilntr-unll'l dill . v ? P t ca fapt'll el a e ' . v sat ~l sarac. oa ,e. me-ntine constatarea c.a . . I e pIer. dute Orveum se,' VI' hacrmente nu se o v r v de verva a UI PetronlU . fantezi.a spumoa.sa, p Ina , t r'e'ii compozitiei. Totu~i aspld ele impiedica ,dreexlgent . ~~. 1 ~alitatii imediate, ca ~i .subratia spre. s~ge.rar.eav v';U'~~if:~~ r maruntele neglijoe.nte Sl. de 9tanta eplca bOlga:ta ~ll'ful tV,' tm vibratie, dual' umtate fapt confer~ romanll'lm uen a, 11 ,
V

sa

de atmosf~ra. Intr-o maniera originala cli~eul 1'0Petromu folos~~te v 'l de toate' OKIeciile se sll'cced . el Incurca t UPl e ~t' manesc a 1 ~ll'rpflz _. . I r ba'll'l hipel'bahc care marin motivatla roma:nll'lm .. n l~l J Petroniu untrebuinteaza t un or, v t turarea canca h ceaza s rue; . v r ba' ul cinematogr af"lel mO d er. a.mplu sur.pnzacoffilca (m . 1m J im rima mii!?car'e ~i eferne, gag-ul). Acest pr()lc~de;r, c~re ortPanta cardinala lin ecov t" rezmta 0 Imp -~ . vescenta mven l~l, t leaza aproape in fiecare eplnomia .romanulm, caCl se ms a
A_
V

'e.

sod. Exista. de fapt doua tipuri de surpnize ,cornice: a) uncle prilejuite de consbituirea intrigii linsa~i, in care, ~a :cum am 'evidentiat, imp.revizitbiluJ. actioneaza 'permanent; b) altele a1'anjate caatare c.hiar de personaj-e, ;in special .de Trimalchio. EnoollPius num~te una ,dintre asemenea surprize "cine ~tie ce nascoci1'e ca1'aghioasa" (P.etr.oniu, 54). In prima categorie se !lncadreaza fuga lui Ascyltos de la ~coala ~ui Agamemnon (Petroni'll, 6) ~i ,<ljproape toate aventurile 'care-i succed : Enwlpius spera sa ajunga la han, lnsa se Itrez~te intr-un lupanar (Petroniu, 7) ~i se teme de diiZbunarea Qual'biHei, dar ea veni'se rpentru 0 iP'ekecere (Pdroniu, 19-20). Surprizele din a doua categoriea:bunda in banchetul 1ui TrimaJlchio, un de fieeare nou fel de rrfIncare ~i fi.ecare gest al gazdei aJs.cunde 0 asemenea surpriza, conceputa de initiatori ca serioillSa, insa ridicola prin st!lngacie ~i inardecvare. Mesenii s'e tem de prabu~irea pla:fonull\.li, dar ii inunda It'Ot{dlUl de bunaJtati: "N-am avut ra-gaz sa admi,rarrn a.ces,te ,puneri !in scena at1t ide alese, fiindca, pe nea~teptate, a !inceput sa bubuie tavanul ~i 'Sa ,se cutremure tot tridiniul. M-arn l'ildicat ulluit, caci m-am temut ca nu currnva sa ,wboare din t'avan vreun acrobat. Ceilal,ti meseni ~i-au ridicat ~i ei privirile, a~teptlnd sa Ii se vesteasca din cer cine ~,tie ce noutate. lata ansa ca tavanul s-a desehis si a un.lceput sa coboarei:n jos un ceI'C,de~prins de buna seama de la un poloboc maJ:ie. ,Pe ,tot inelul sau atirnau coroalle din aur ou vase facute din alabast'ru, 1m care se pusese parfurrn. 1.0 vreme ce eram lm!biati sa luam aceste daruri, eu mi-am intors din nou privirile srpre masa" ... (petroniu, 60). Toata ,oasa l<ui Trimalchio apare organizata ca un teatnl de sur,priZJe,comioe. Un bucatar uita sa cmete un pore de maruntaie, spre nemultumirea lui Trima:lchio, care-l p:une sa execute pe loc operatia. Insa S\pre surpriza ~i ,s,pre multumiJ:iea ,mesennor lacomi, din p:intecele porGului se re-, var.sa nu viscere, ei drnati gusto~i (Petroniu, 49). 36 U neori surpriza ,adopta tiparul quiproquo-ului, procedeu de reSUTse umoristice eX'ceptionale. Enco1pius se spenie de 6Q1lemnitatea primirii lui Habinnas la os,pat, ,crez~TldIn vizita cine stic carei personalLtil,ti. tnsa apare un biet antrep1'enor de pompe funeb1'e (Pet1'oniu, 65).

Regasim de asemenea 'lltilizate lin ac.ela~i con~ex'~I'Paro. v A at e a scr,I'son or dic-ironic p1'ocedede mser~ru J.? nar 1 r,oceselor schimb de epistule intre C1I"Ce polYla;nohse'latpaePv.asintre ~I . . t t t d pace ce ITlO ' judi~iar'~. ~I ~ U?-iUl 1'3; a ~,e.1lui :EnoOilpius. Textul 'savuros . pa1'bzanu . .lUl Lldhas '~:v ce: ,1.. reprodus: Eu, Tryphaena, al ,acestUl t1'a,tat men a sa Ie v m"av VO'lmai rpHno-e vii t I d onoare ,ca nu ~ declar pe cu ? u deu ~A dva Giton si nu-:!' voi mai ~nvide o~ara .c~ fiI-a a 'llS-O ~n . mai ratbuna pe eJ. ~i nu,,~ nui un UlCl un fel, nu ma VOL t t lAIn tr-ecut . daca . v . t ceea ce s-a rpe reou , v voi mal unman pen ru v ' " . ere bavI' atului nici sa hef faca nu VOLmal C . . ~~av~r~~~~ ~ici .'sro~a @~bditi(e~l::e s~alfi~a~~e~d~~i ~~ 1TIineDe ndu VOl.rg:peeta Lt~~~:~eclar' 'Pe euv'intul meu de v o suta de ,enan. yl eu, 'E .. cu vo1'ba, 'pe nco l' 'pLUS nLCI . onoare ca nu-l VQ.1 mal }Ign:,. .. h's' de locul in . . .. .. . ma VOl Imal SIno 1 1 mel ,cu 'pnvlrea ~I Diel ;'lU(p t ' 109) Efeetul comic recare doa1'me e'1noaptea e IronlU,. . , os adecd. . .doln]I\.lxt(linunerea tOil'ulm solemn, pomiP, f zu lt a eCl 'I." r"l f d I I g1'otesc po" r T~)'I;h~er'a. Con:ditii1e vat sti}uh~i trataJt~lo; ~i Lcat~]
I v
V

'?-t

:d

~~~~ I~~?~~r~~~n:[~~d~lo;~e~:r:be.~ ~s~rtia t~n~ ut~rnpl~~i ~ >c'~:: In' anume cel al v,o , .}fll curen . d' ~~t s;01em~~7' potenteaza savoarea parodiei pe.t1'omenc 10 se pot deslu~ico~cid.entelefuzitat~ in ,roti '" Al . I douaJ mantale urate m p~a manul g1',ec,ca II!nUl mrca oe ~r ' acel i vas acuplului (Petroniu, 13-15) .sau }eum~ea Cd ,as 100-105) tnsa Encol,pius~Gi.tdont~i a Avrta]t'~~~~~~1' ,; ~;ta~are umo~.istica C~I aceste como '00 e wn iscusita. .' cap at de ipoSp pot lesne descif1'a diSCUrSUr.I,care. au s , f t ~ . v 1 t 1 a1'odlee ,cu care au os tecile r,etor'li1cii atonta ~aer: e or p. d t 1't cu 1'0investiteea ,~i dialogu1"'1, abil cOllistrUlte. n. f.aJpo v .. 1'ec dia:loo-ul dobindqte 0 ponder~ :~I o. arta poten manu I g , 1:> 't db b I mal nume1'oase tate. Dis,outiile lint1'e perso?aj'e SIr: ,'pI" aJ 1, 1'ane cu dedit :in rornanele g1'ece~tI anter;Ioare .sau cOlli~emPlo 1 dt . 1 .. . uten:hoe Altllt ,cuprmsu OT, S.aty,rtCo,,!:u , m~ V.ll\:r::tn a mimea~a ,fericit autentidtatea. ~I sI.tuatule un. e 10 R ' b'l !lnt in a'0est sens converdezinvOiltura eflcace. emarea 1 e 5 a:ce~t~s~enea

if~

-------------~
satiile dintre mesenii Cenei. Replicile lor stralucesc 'prin verva ~i ,caraderizeaza a:dmirabil 'personajele Iin 'cauza. Nu lipse~te nioi monologul ,enuntat cu emf azill, ,eu patetism av1ntat. Dar emfaza ap.are ca intentional alsa, persiflata. N~ci Petroniu '~i nici Encolpius,care monologheaza, nu cred 111amp.lificarile retorice ~i se distanteaza 'evident ~isarcashc de valentde 1101'reale. Contextul se schiteaza totdeauna 'In asemenea termeni inoirt sa aouz'e parodia, Astfel prota:gonistul,aJbia scapat din naufragiu, des'COiperaun le~ 'purta:tde valuri spre tarm. P.Ende tristete, ii:ncepe sa depHnga soarta amului, ZdfoObitde un islqit tragi,c, an thmp ce rudde ,u a~teapta acasa, Totu~i brus,c Ir~i recunoClJ~,te u~d manU'l~i buouria feroocese suprapune mLhnirii emfatice: "Tocmai j e,leam pe a:cest neaunoscut, ,dnd un val a lntors spre mal un obraz 'Inca iintreg I~i astfel am r,ecunoscut, aproape azvllrlit la picioarel,e mele, ,ch~pul lui Lichas, cu putina vremeln ullma ~nspaimlntaJtor ,~i,de neinduplecat. N u mi-am mai putut ,s'taptni }alcrimiLe ~i 'am lnceput .sa ma hat cu p'llmnii in piept: ce-a mai dimas din mil'nia ta~ice-a mairamas Idin {mfia pe care to HutuPai pest'e !tot? Ue buna seama se VOl'ospata p~ti,i I~ialte di,hanii de pe flundul marilor din tine, care eu putin mai 'inainte te gr,ozaveai cu puterea-Iti" (Petroniu, 115). SfIlqitul epilsodului pune ,accentul parodilc decisiv. aducind Iin ,gros-<plan mania funambulesca a ,lui ,Eumolpus de a versifi,ca neiDioetat ~i in orice Imprejurare: "trupul l'lli Uohas fumega pe un rug nidicat de 'mlinile Vtfajma~i,lor sai. EumO'lpus facea 'un epiJtaf 'In versuri ~i priv,ea In departare, cautivnd alcolo un izvor ,de inspiratie". 38 E~ecurile erotice declan{ieaza Iln Encolpi'lls al<te monolog;uri de mare tristet'e, eami1ce, dat fiind 'dbiectul lor ~i conditiile In care se ex:prj1ma(petrociu, 132). Daca 'In roman digresiunile 'Prqpriu-zi<se apar mai rar (dis'ta:ntarea Ide intriga ipriniCipaila,concretizlndu-'8e In nuvele narate de tdivense personaje) EncoLpius descrie ades'ea amanuntit, 'llneori an gros-plan, peisajele I~i ,obiectelelntllnite. Descrierile a:lterneaza ![n asemenea ,cazuri 'lndhi,p .fericit cu naratia. Arm mentionak ratiunile dezvo1tarii procedeu1ui descrierii. Diversele descr,ieri puncteaza Ipoli'crdm ~i pe aeela~i ton persiflant desfa~urarea banchetu1ui dat de Trimalchio. '1 d .'. caJsei l,ui Trimakhio (PeCitam ca remarc~bl e eSG~e[~~ ~sa a ,fdurilor 'de 'ffi~ncar~ troniu, 28-30), frgu[b,~~e1a mll'!~u ~ima1chio (Petroniu, 28 ~l T , 1 asa a ail,or IUl d . "1 se servlte am. ' .t t de convivi. Dar eStCfIP\,ll~ e 73) ~i a v:~mmtdor pUI ~rei a:le romanului. Se ?itea~a Y:.regasesc ~l un celelalte i entfiU suavit(iltea Imagl~trCll. deob~te, pentru elega~tatV 0 l~sti~ ,parcu1 frumoasei Crrce: urile car'e reprezl'll a 11' vers , rasp d eau cu IJlatanul in freamat, .,
/'0

Pf;

Umbra varallca ~I-O hi arosul ce freamata ve~nir, .. D ap h n e cu boabe de ram, c p frumo,s rootunJlta, P' 1 cu murmuratoare coroana .,' I~U c' un lriu inspumat se juca ~I ~prl1\\ara-1 Pnntre copa 1 ,P, v v d' du-l cu susur ~agalnic, Unda lovea in pletn~, napa Ill., , hetoarea codreana C UI'b a 1 iubirii ! Iau martore PllVlg <I" larba , <;:' Procne Vioreaua gmga~e < "I ora~ana . , 1 1 de dntec umptura .., m zburdau ~l me eagu\ Le unnareau cu (Petroniu,
v v v v v
v

,v

III

13\)

,1' de imagini utiEzat de ~e= Ele atesta varreotatea [eglstru Ul detaliiolor trivia1e pma . erO'e de la evocarea 'd' 1 tronlU, care m fO t d'e arta subtila, ,tream prrn mu 1 aserrnenea Iper orman\e I . tftudinea crochiuril~r. gr,ote~~). d' ti-parde Icompozitiona1e Devang~nd apantl~ ,:.nUlfi tim Petr,oniu des.crie ~i unele practicate de romaniCl~r~1 so ~'.. E1 insistro asupra ~resmarturii de arta plast lCa a yre~1l'10cuin'a 1ui T,rima1chi,?, 1 1 te de E nOOplUS ,m \'. ,. m t celor con'emlp a " xirstentei lunUI Cllne rau ll,~supratVaeplnului i1ei lupte de g:lacare avertizeaza oaJSlpet v 1~~ p1ast1'Ccarrera s '.. '(P . 29) casa, re "'Leaz,: . . 1 Iliadei i Odtseet dronlu.. : diatori sau ohl<l;rSUh.l~ete 0 in':ooteca ~i cu acest 1?n1e~ 'e Acela~i Encolpl\.ls VlZl'teaza P . t subieotek unor pldun t' ast ~i rezuma iSu<ccrn ' 11 t (Pe apreclaza e~ U~l Z' Protagenes, Alpe. es e .c'. '. celebre, a1ca:tmt,e deemt1~,. .'t: t impreO'nate de lronta . '" troulU, 83) . "i aceste descnen :,Iln Y acida a romancierulm.
v. " v v v v
v v

1 Sat riconului rezida a~adar ~? Prindpalul .farmec a Y ""pro""pe incantatof1l' . d tor eu el,eCee "" "" . umoru1 Gau, ilnvestrt e au . t' 'ncollporat In naratla Am relevat di el este iprograma lC 1

134 / EUGEN

CIZEK -

EVOLUTIA

ROMANULUI

ANTIC

ro.manului, ca adecvat intentiei constibuirii unei fresce a rea_ litatii ~n care sa se decanbeze stilul de viata fundat pe trairea integraIa a prezentului. Efectul intens, culoarea violenta mo~tenita de Ia roma_ nul grec se s{jhiteaza uneor,i Ipe paI1eur.s, dar eJle se dizolvii dezinvolt ,In rus sau macar linsuI1is, caci tragedia se h.ans_ forma qn melodrama ,ce e~ueaza 'In 'comic savuros. Certurile aiprigedintre Encolpius ~i Arscyl'tos se sparg ~n vorbe de duh ,car,e calmeaza ablt personajele cit I~icititorul. Encolpius ~i Giton v,or sa se sinucida, dar aceastaintentie grava conduce ispre 0 slcena de bUl;lesc edlasall: "Arma iillortii", briciul, eSJteprea tocit ~i nu taie. lata relatarea acestui moment atIt ,de buf: ... "am Ihotant .sa ma 'spl'nzur ~i sa stirsese astfeI ,eu viata. Legasem 'cingatoar,ea de marginea de lemn a patului pecare .... hpi'sem de Iperet.e si imi vir'isem l grumazulin .lat, dnd s-a deschis u~a si au intrat Eumolplls impreunacu Giton. Eram pe tpragul mortii rsi m-au read-us ei .Ja v'iata. Mai cu seama Giton, iinnebuni,t de durere. ::I seas un strigat ~i, ilmpingindu-ma cu am;Indoua milinile, m-a azv7rIit in pat: - Gresesti, Encolpius, dad 'Iti 1nahipui di 0 sa mori J'ntii. Ti-am luat-o rinainte : ,Ia Ascyltos Jin ,casa am cautat o sabie. Dad nu te-as ti 'intbflnit, Jmi-a~ fi ga:sit .sfir~itul intr-o pdipastie. ~i ca sa ~tii ca ,cei ee 'cantil Imoartea a gilises.c u~or, uita-te la spectawlul 'pecare voiai sa-l privea,9ca a1tii. Dupa ee a ispravit de vorbit, Gi,ton a smuls briciull de .]a ,slujiltorul cu 'simbrie al lui Eumd1pus. ~i I-a infipt in glt de ,doua ori ~i s-a priltbu~it la 'Pieioarele noasotre. Eu am tipat ,Lnspaim.lntat ~i, arundindu-ma peste el, am Incercat sa maomor ICUaceJasi 'hrici. Dar Giton n-avea nici urma de rana, iar eu nu simt'eam nici 0 ,durere. In teaca slujitorului fusese un bri,ci grosolan ,~i tocit ,intr-adins, hun pentru rbaietiicare ilnvata meseriade haI1bier. De aceea nici slujitorul nu se ,inspa,i'!llfLntase dnd 'iismulsese Giton briciuI :;i nici Eumolpus nul'ntrerupsese aceastacomedie a sinuciderii" (Petroniu, 94). De a'ltfel tribulatiile prilejuite de prietenia leu Giton, mai ales fln legatura cu unele manevre dllbi'oase ale lui Eumolpus ~i ulterior cu peripetiile de pe eorabie, rpar uneari a se apmpia de limita co~marului, mai

. . 00' . ,d Atlin s'cenele analog-e din 'ro: mult si mal autentI'~. lal . ea;ceClistaeste ,re<pedespulberata manele grecesti. Ins,: ImbPr~s1av' venimentelor ci mai ales . d evolutla enlgna a e . , fA t A nu 'lntorsatura .' 1 '. v de numa~ e lor IbUP esca. Totul ,incepe 'si se ISIqese 111 ras savuros. vI' G't '9 a lui .Ascyltos, EncoIIndi.gna:t de tradarea , m 1 on. i 'de Oohii ii lucesc A v t lor spre a-I 'uo . pius pornise mcau area I. ~nerul ,s.abiei eu car'e se pli.ni de f:urie ~i strluge ~ergl.c mau un 'personaj coborit . P e un erou Ulomenc s . l' v Inell1sese. ar. v Et" razbunare a iubltu m amad t t "agedle 'gr,eaca. elna,. '1 ce -In 1'-0 I . 'v' f. oehiJ.or nostri lin culon e g-rave .o-it se contureaza d regu IV I a'tV Ilu " . v iIn Clita a a Ansavcav un biet dezertor . o caradenzeaza ,ed . v I~I opre~te pe Encol:pius ~I-I. so~au un borfas de . U~l~ / lin minte numai gftnduPI de meaza fiira r:u~ine: ,,111111 eam h" vlba,talciti 'si' stl1lng-eam . d A ge umbIClimeu oc 11 sa D omor Sl ' e sm" . . e 1 meni:sem ra?JbUnarll. ar in pumn mlneruol fierulm pe cvar - v reun' dez.ertoT sau 0 azut un soMat, Ide buna ,seama v m-a v . 'rins sa ma descoase : . haimana de noarpte, 'Sl a P 1 el din ce leg-iune Sl - Ce-i cu tine, osteanu e, spouse, ,
A v

din Cum eu am es~? . ,fV v sa dipesc, un centurion ce 'centurie nas,coolt, ara . v

si 0

Ieo-iune, m-a intrebat din nou : t v oldatii umbla Int> H ',d haide in armata voas ra s v al e, d v ooa g-receasca ? dltati in sandale ale, vup~ fit 'dupa spaima ce IIDi se F" d v observ.ase ca rom eam, , . v . vd . lln tV . cerut sill !pun jos armeJ.e Sl Sa-IIDIva Cltea pe a~, ml-a d uiat oi Iipsi,t .. e dizhunarea r:ed de drum. Pnn urmar,e, ,esp v "h" (Petronm, v dreptat Sple an ... crutator .retezata, m-~r;;~nt se 0Tav melodramatic, se in82). DeCl se,ena earee u a to , 1 . A 1 mai 'spumos burlesc. . I c lela 111ce i . h . periclita serios vlata cup uLichas .lS Tryp a~naVPAara I'tate ei nu urmaresc deci! . E 1 Glton IInsa 111rea I l' . 1 . 1m neopms-. (P' . 113) Povestea ,prico J.Cmm .Sl obiective erohee :tr~l1lu,. '. t .. de groaza si efectIv . "1 tItme in sme IS,om , eea. a ,stngll or co~s' "1 scultatorilor,dar to nul, ,r'eacspalma se. p~opaa ~nImmtl ~ a lui si lin special betia genetiile sceptlc-lrOl1lCe ae na~a or~ ,in aduie nici macar .suralizata risipeS'c prompt gerar,ea urmorulm negru. fC~~e~z~udest~I de iutesi momen-

cr

tele de tensiune, de adevarat suspense, cum ar fi hatal.iile de pecorabie. Umoml 'lui Petroniu se extrapoleaza !pe 0 gama larga, pe 0 varietabe li'ria~a de nuante, de la mal~tia u~oara din finalul Matroanei din Efes 'Pina la grotescul acuzat al inmormintarii s,imulate de Trimalchio (Petroniu, 78) sau al aventurilor lu.i Encolpius, unde se reliefeaza un limbaj intentiomd hiperbolJic Umoml i~mbiba in nenumalrak modalitati subtextul romanului. Cu 0 abiEtate remallcahila.Petroniu desoOipera dimemiunile rizibile ale situatiilor. Chiar pers'onaje ,secundare ,~i gestul'i minore nu pot ocol.i judecata necruta:toare a romancienulUli. Un biet 'crainie, veni,t sa-l someze pe Encolpius dupa lintoarcerea lui Gibon, este ~i d descris eu umor 'Savuros. Romancierul nu ui:ta sa mentioneze cii pensonajul tinea in ,mllna .0 tOTta ,care falcea mai mult fum dedit lumina, :in vreme ce-~i ras'tea somatia (Petroniu, 97). Petroniu 11 face pe oititor sa Zlimbeasca subtire, dar ade'Sea d ii !pwvoaca r.~sUll :bundent, noncon:folimist, uneori a trivial. Astfd se elucideaza ,~i Iprezenta licentiosul:ui in roman. In Satyricon abunda ddalii obscene ~i chi-ar scatologiee. UbiJIizarea ,Ior se explica abit prin intentia pictarii autentice, cu toate umbrele inerente, acontextului care trebuia sa se delSf~oare trairea lplenara a fiecarei clipe, dar ~i prin traditiil,e satirei menilppee ~i ale veohiului comic iltali,c, frust, neret.icenL Pentru ci,titorulantic aiceste eJ.emente nu erau sUiparatoare, cu a~it mai mult 'eu olt Satyriconul, ca de altfel ~i Apo,kolokyntosis a lUli Seneca, se situau in zona literaturii genmilor apreciate ca umile. A rezultat, din .cele expuse mai sus, abundenta situatiilor cornice 'ca ~i frecventa caricaturilor sau a parodiilor. Aproape lin fiecare fraza se pot des:lu~i valente caricaturale sau parodice. S-au mentionat 1n paginile anterioarecar,icaturi sau parodii de moravuri, scene de viata, ,r~porturi interumane. T,ot Satyriconul echivaleaza, repetam, cuo parodie de roman ~i,concomitent, de !latira menippee. Satyriconul stral'Uce~te deci atit ,prin efectele parodiei moravurilor, de esenta satirid, rut ~i \prin cele ale 'parodiei Eterare, orientata umoristic. 39 R.ival.itatea pentru Giton dintre Encolpius

an

~i AscyItos, aJPoi oontre Eilicolpius ~.iE'Umo~pus ~~ -: printr-o dasica rasturnare desituatii - ,dmtre Glton ~I Clfce pentru Encolpius, 'Parodiaza tipare decantate. lin ro~anel(' r;r~e~ti anrerioare sau ,contemporane Satynconuluz. MultJpl.l~ind parodierea genurilor I~i motivelor lit~:are, . Pe~rontU persifIeaza discutiiIe privi~'d ~auzele :decaderu :locmtel (Petroniu, 1-3), tioparde satIrel morahzatoare (zderr;, 4-5), ale unor epi'Soade homeri,ce cel~~)fe -: .dra~ostea lmtre Eneolpius ~i Circe paroruiaza relatnle Uhse-Clr.c~e - sau vergiliene. Petroni'll ,par,O'diaza selO\l1ente.de Itragedle. sau .de epopee, oind nal'eazaconflietoul artmat dmbre ~ncollplUs ~l As-cyl: tos pentru .stap'inirea :lui Giton (Petr?nJU, 80),. Ifurtuna ~I naufragiul antieroi'lor sai (idem, 114 ~l urm.). C?'lton.as~uns sub pat 'esteco!ffi'p~rat ICIU Uli$~: v",i~am poru:n~lt 1~1 ~~ton sa se vire la i'llte-ala sub pat, sa-l~l lege IJ'Ilfimlle~I .?lCIOarele ,eu chingile ,stinghiilor care sustineau saJ.t:aua y, p~ecum se .agatase oruinioara Ulisve de berbe~ul. sa~; sa se nntinda ,sub ,cul.c1.li1lul ~i, daca Ascy.Hos ,~l.al sal VOl' aut.a meu } peste tot, ,sa g.epazeasdde miinile 11,~.r .. GI~on ~-a .za~ovI~ lii, aswl1:l~ndu-'ffiior.dinul, ~i-a leg-at ,m~lm.le1m ,c~mg~, ot! al cl]pi 'din oohi. L-aintreout. as~felpma ~l pS UI.Is~ !n ~lre: teni'e" (Petroniu, 97). Lacnml.le. ~l .funa razbol,r~lca a IUI Encolpius, 'pa,rasit de Gi1ton.' tnrnlt ,dl:~ct la 0 sene d: v,er-. suri verO'.iliene astfd p<LrOdlate (VengI11u, 2,664-671 , 749 , 314-316 ; 588 ; 716; 1,214).40 Cautlnd sa-,~i co~ving-~. staplna d trebuie sa cedeze ins'is,tentelor. ~ol~atul'~I,~luJlt0O'~rea matroanei din Efes IpmnUinta semmft,q.t;v ,~tIhUI1";,er,..,lliene, bocmai acelea prin care ,Anna .'se stradmse s:o mdupIece pe Dido a accepta dr.ag,ostea .IUl.Enea (pet:om.u, 11.1). . Este clar subliniata 'intentia parodleru 'celel?ru!,U1t.no I?ldo _ Anna - Enea din cartea a patra a Eneldel, 'Pllln mlJlo~ cirea formatiei matroana - sTujnica - m!l~ta.r. Cele dovua mari poeme ale ,lui ~umolpus, .Ciiderea. T roz~z ~l DesjJre. razboiul civil, parodiaza osbentahv epopel1~ lu; Lucan, Il~acon ~i Pharsalia. It; aces~te p~ems, Pe~romu :mcoJ1J?oreaza ca accesorie I~,i0 mtentle seno.asa, Imal. <l:les'm uItJlffiul, .unde se poave Ideooda ef.orbul de. a-I v~rgl'hz~ pe Lucan ~I !otodata de a-I uitica.41 Cahtatea hterara foa:t~ modesta a poemelor rdiefeaza numai ,incapacitatea poehca a per.sonav

~o)

jl!lui care Ie debiteaza. Glnd se ,deta~eaza ironic ,de EncolPI~S sau de Eumolpu15, romancierul opereaza de apt . mI.Jloaeele par.odice defi~ite de Cebe, ea specifice unui hi~ b.nd .d~ parodIe, con:comItent satiriea ~i umori,stica. 42 Chiar ~I mIcJle ~ragmente de venmri, presarate :in diverse capitol~,consbtuie. parodii; s~ pot r,ecunoa~te iparodii de vers~n a?acreor!-hee'A cu motIvele lor ihedonis,te, ipersiflani ale stdulUI pr~cheat .m poemele lerotrce. Astfel vel'surile debitated~ TnmalchI~o, rdupace se adusese la ma:sa un schelet ~e argl~t v(PetronIU, 34) trimit pa1'odic Ja stilhuni anacreonbce. EXISt~ d~ .as.emene3::p.arodi:ide .arta degiaea. In schianbulde s,~nson .d~ntre CIrce ~i Encol:pius - Polyaenos s-au d~se3P~nt ~emmIsc~nte dedegie de id1'a:goste, crunt parodlata, 'Jar 'm?eSc~.ler,ea ~lo.cuintei Oenotheei s-au descifrat urr~e. ale unUIepIso~ dm Ovidiu (yetroniu, 135 fata de C?vId~u, ~et., ~,65.5 ~I unm.) 43 lndata dupa reI.atarea falsei sm~CIdeI"~~ I~I GIton, mai :sus dtata de noi, Encolpius ,inSU,?I.subhma~aconcludent parodierea mel<od1'amei lin acest pasaJ : ,,~n ,tImp ICe,se juca aeeaJs'ta Ipovelste sen'timentala ca la .teatru, se !ril.'ta han.~iuI..." (~etroniu, 95). Cind Tri~a 1ChIO afedea~a .generozItatea fata de solav,i (pet1'oniu 707~).' romaI?cIerul parodiaza teo1'iile ,lui Seneca des:pr~condItIa sdavdor. L~'.rtele dS PI::. vas ,~i reconeiEerea 'subsecventaeomporta parodal ale raZ'bo~U'~'Ui pacii, (petroniu, 108-109). Apa1', .~i de, asemen~~, rugaJCIUlllIburle~b, Iparodii ale 1'iturilor ~i EmbaJdm reII~IOas~, Jea:nv-Pierre Cebe semnaleaza eiteva. Preote<l'sa QuartIll~ Ianplora pe Encolpius ~i pe tovara~ii sai 'int1'-o de~:ecatlO. patetid ~i r,idicola: "rintJind, .a~adar, spre ~~u~chlI vo~tr,I brat~le ,me~e rugatoare ~i va cer ~i va conJUl. sa nu J,:,cet1 ?e,ns ,mtunle noaske nocturne. Sa nu aducetI 1a 1~mIn.a zl,lel :tame vce se pie1'd rin negu1'a veaeurilo1' treeute,. ~l pe care abIa daea Ie-au eunoseut 0 mie de oameni" (PetronIu: 17). I~. t:xtul, latin abunda redundantde, asona?tele~I vt~rm.~nH 1'.I:tu~h.Lav fd EncolpLus parodiaza ,limbaJul rugae~Ull1I dind, I~lma ;d1'a:gostea Ci,rcei (Pet1'onju, 127), SaJUa:p~torul.l';ll ~nap (zdem, 133), La rilindul sau, Oe~otheea. J~~ suhl!lllaZa p~terea iint1'-o Idecla1'atie versificata, calchIata dupa cde atr.Ibuite zeitei Isis (Petroniu, 134),

Dar cuvinvele ,scabwase pe ,care Oenotheea le Sipusese eu puti~e :dipe iinai~te batrlli~ei. Pro~denosco~trasteaza. semnificatrv ,eu .aceasta solernna tl1'ada,44 Dneor! ,personaJele iin.sele organizeaza delibe1'at anumite ,scene de 'parodie ~i at1'ag atentia ,cititorului asup1'a acestui fapt. Enoo1pius ~i Giton, deveniti pseudolsclavi ai lui Eumo1pus, Iparodiaza ce1'emonia juramilntului depusde g:ladiato1'i llnaintea stapinului lor: "a~adar, pentru ca minciuna sa 1'arnllna tainuita numai intre noi, am jurat ,eu ,totii, 1',epetind vOl1bele Ipeca1'e le 1'ostea Eumolpus,sa pierimde foe, ,in temnita, :sub bici sau de sabie, ~i de tot ce-a mai iin,,?iratel, daca yom ,trada secretu!. Intocmai ,ca ni:~te gladi.atori Ide meserie, ne-arn Ilncredintat in mod sol'errnn stapQnului t1"Upurile~i suf1etele" (Petroniu, 117). Petroniueste deci expresionis,t dhiarin masura mai mare dedt 1'eali,st. In cautareaefectelo1' ,cornice 'pregnante, 1'omancierul cornbina cu dezinvoJ.tura resursele reallisiffiului eu ale ale expresi'onismului. Ama;lgamul nu poaJte S'unp1'inde, caci adesea di~poniibiEtati~le ex:p1"esionisteIs-au situat ~i se situeaza in veeinatatea realisrnului. Ingro~lind, acu:lJind in tehnicaexpresionista anumite detalii cornice sau alternltn:du-le lintr-o :maniera fasoinantacu obtse1'vatia realis,ta, se aiung-e, .a~a cum am 1'elevat ,~imaisus, in IpEn 'dtmp de actiune al a:bs.urdului. MuItedin faptele lui T1'imalchio, ca ,eitirea testamentului sau anmo1'mlnta1'ea sa, inea in timpul vietii (Petroniu, 71 ~i 78), s~nt acuzat iltbsurde, dhia1' daca unele martur!i litera1'e ale ep06i semnaleaza lea fenomenul nu era inedit. Deformatiacomiea ,~i totodata s'emnrficatrva a ,realitatii se invedereaza ,ostentativ inabsurda scena a testamentului 1:ntocmit de Eumolpus la C1'otona, nnaintea Vllnatorilor de mo~teniri. Clauzele sant ,intr-adeva1' dedomeniul celui mai sinistru comic: "toticei care '9int treeuti ca mo~teni,tori in testamentul meu, ~n afara ,de libe1'tii mei, '11U Val' mo~teni ma d.ecit :cueonditia urm;l:toa1'e: sa-.mi taie l~uJl nn bucati ~i .sa~l manluce de Jata ,eu toala ,lumeadin ora~. Stirn ea la un de neamuri se respecta ~i aCUlmlegea ,ea lrnortii sa fie ffilncati de 1'udele lor. lndt bolnavii slut deseori ee1'tati ca ~~i strica singmi earnea. De aceea,eu atrag atentia prietenilo1' meisa nu 1'efuze indeplinirea cdo1' prevazute in

aceasta clauza,ci sa puna lin consumarea trupului :meu tot av~n'tut cu cal'e mi-au b'1le1Ste:mat totdeauna spirituL." ~i apoi Encolpius adauga: "faima uria~a a aV'erii lui Eumolpus orbea ochii ,~i lSuleteile acest,or Illeferkiti ... " (Petroniu 141). ' Lexicul petronian restitui,e efectele 'celor mai variate procedee umoristi'ce. Comkul Ide Embaj ,corespunde celui de situatie ~i detine un rol important in ,str.uctura Satyriconului. Adevarate hipenbole burle~ti, caJambururi, 'ironii directeexpresii familiare ~i proverbiale, citatii din poetii cdebTi' stnt utilizate pentm ,a provoca PIS-Ul. lntr-una din tavile servite 11,0 timpul Cenei abunda sosul nurnit gal'um fJiperatum. D.ar, ,In acest 50S, pe~tii inoata ca Intr-un eurip (Petroniu, 36). Hipel'bola g-,lumeata este iPrezenta, indiferent daea autorul ,se g-Indqte la canalele care irigau gra.dinile ro'mane sau la strimtoarea ce despartea Eubeea de Attica, numita Eurip, de unde ~i numele dat canalelor. Jocurile de cuvinte ahunda ,In SatVl'icon. Aproape toate personajele atesta 0 slabi6une ,pronuntata pentm ele. Encolpius aude de un emba,sicet ~i a~teapta cu nerabdare 0 cupa, dar se pomene~te cu .un dansator desfrinat, eaci termenul Insemna~i una ~i aHa (Petroniu, 23-24). T'rimalchioelibereaza un sclav numai Ipentru ,ea liber putea fi 6nteles ~i ca Libel', alt nume ,al ,lui Bacchus, zeul vinului (Petroni.u, 41). El afirma ca 'poseda vase de CO'nint veritabile, deoarece me:<;terul care i Ie fumiza se numea Corinthus (Petroniu, 50). Tot Trima:khio I~i 'Indeamnaoaspetii la masa spunlnid hoc est ius cenae (petroni'll, 35), dar el inteIege~ prin ius ~i "legea" sau "dreptul" (cinei), iillsa ~i "sucul" ei, deci partea oea mai buna, eaci 1:ermenul latin putea avea ambele sensuri. Deci frazase poa,te .traduoe at\lt "aceasta est<e legea ospaVtilui", <:lit ~i "acesta ,este 'sosul ospatului". Am citit Iin rezumatul r,omanului un alt calamb:ur pe n'Uimele sclavului 7aie (Petroniu, 36). Cailambururile abunda ~i 'In capitalul 56, uode inscriptiile de la tombola organizata de Trimakhio comporta bizare ~i oheodata grotqti echivocuri.":> Tn textul romanuLui abunda ,~i 'ironiile necrutatoare. Nascocirile bUrl~tl ale lui Trimalchio sint tratate drept "sur-

prize elegante" (Petroniu~ 60). Oind yn }dav r~cita mizer,~nbil din Eneida, ,protagoms~ul obs,er:ra ,ca <l;t'~nc~p~ntru ma oara Vergiliu i-a zgilnat meChlJ,e : . "I~l lata Ica. urm<t: 0 aWi distraotie. Sdavulcare ~edea la .IPl,clO~r~le .Jm J:I~b~nnas, probahil pentru di a~a :Ii porunClse stapl,nul, reclta mdata eu un glas olntator :

Astfel Enea in larg

pornise

ell

nota intreaga.

Niciodata un sune.t a,tllt doe iPitigaiat nu-mi zg:iriase 1n ase~ menea hal urechile ; nu numai ca faoea '0 g-aUl:gie dud mal ascutita, clnd mal scaZll't~, g,re~in.d i~nohip harb~r, dar scla.vulacela lJIlai ameste,ca I~l versun dm. ~te~lane,. Im~lt, a~Uin:}, pentru lnt5ia oara in viata mea, V erglhu Imsu~l ffi.l-a dlsplarut" (Petroniu, 68 Ironia este deci ex:plicitata In Plndul1ile urmatoar,e. Encolpius afi'fma l1mpede sensul ,iDlvectivei. sale it~l~reptata ~m46 potriva sclavulu~ ,i~iC'l.;llt. .nu 0s>ntra 1m Ver,g;,lh'l1. Con co~i mitent ea reproba ~l ndlcu!J.z,eaza.
A

Ex:presia lingvistica di'fera. ~e ..1a p~rso~naj la p~rsona.i ~i serve~te substantial ,carac.tefl:zar.ll ant:eroIIo~. Porm~d. de lacon~tiinta ex:isten~ei. unel hmbl l~l~sJ.Ce.sohdconstItmte, manifesta Ja acest adlJIll'ratm lal daslerlor~l. de .Qa c~no.a~terea profunda a expri~ari,i :~amiliare, .Petronlll ~l-a faunt un limbaj extrem de vanat,chlar e~~roc1lt, I~a,re a f?st co:op.arat cu eel allui James J0)l1ce.47 SCTloltura 1m Petromu se mt:nde de la exprimarea .<;~gestiva, .po'pul3:ra,c.olorata cu vulgansm~ ~i ;proverbe sau 'dhlar emn ak l:bertl,lor .de la ospatul 1m TI'imalohio 'jJIlna la vocahularul ~'l ,g,ra.mabca pure al~ pel:sonajelor ,culte, uneopi a,Proape or.atc}fJc.e ca run~numlte t}rade enuntate de Encolpms, alteon :gratl,aase, ra~mate ca l~ tabIo.ul poetical pa:icului Circei~au.,ln I~exa~etneare~lnta victori.a lui EflcoliPIUS asupra !gl~itel .1m Pnap. 48 De~l, ipe de 0 parte Emba Iui Encolpius ,~i EUffi'o1pus nu estecl.ceroniana, ,dki frazele slillt rdativ scul'te, departe de 'Penoada ampla a clasicilor, ,construite a'll ,stil direct .~i ,contm u~ele ex,presii fa:mil'iare, edi'ficatoare Ipentru expnmarea orala a

oamenilor culti ai epocii. Petrcmiu ,glnde~k .~isCl.iesimplu amspune ,di.rect. Pe de aWi parte, nioi Iimba Ji!bertilor n~ echiva:leaza ped.ect ,ou latina vulg-ara aepocii. Ea pare ma:i degraba un limhaj presarat cu vulgarisme, 'care sa sug-ereze ca oamenii din ,categoria lui TrimaLdhio se ex:primau [n latina vulgara ~i nic.i nu ,cuno~teau limba Eterara. Se pot serrnnala 3n Emha lor nenumarate ,proverbe ca 0 'v " mana sp~ IV ~e. a.I" , ,,~.e~, e. a f'ost :broasca aeum e reg-e", a ta c "oala pnetenlel flenbe rau , ,,'m carne moa:le se nasc viermii" etc, ,sau expresii de tipul "ViiS,nu om", "piper, nu om". Lingvi~hi au consemnat prezenta unor termeni .de origine greaca, dar ~i a unor fragmentede fraza g-reaJca,linserate ea atare In t'extul .ratin. Mesenii exall,ta 'sU!b'tiEta:tealui Trimal chi 0, exclamlnd !pe .g-recqte "scyphos" adid. "exceptional" sau ",mtelept" (Petroniu, 40). hbunda ~i oCUvinte1etriviale ca lU/Jatria ("tlrfa", dar literal "lupoaica"), mat us "idiot" ~i altele mai ~ocallite !Inca. Lihertul Henmeros se adreseaza iritat lui Giton cu caepa cirr.ata ".ceapa de zulufi", fa&nd aluzie la buclele baiatul.ui (petroniu, 58). AJpar in frazele lor sufixe populare (- ix, ax), diminutivecaraJctenistice vorbiI1ii'ou.rente, termeni probaJbil .creati de P.etroniu Insu~i, forme lexl'cale mai veohi, dar ,~i constructii recenteale lSuperlativului, an ~genul lui ualde succossi (sunt) "s~nt .zdravande bogati" tradus mai l,~ber "s-au pr~copsit zdravan mai toti" (Petroniu, 38). Ero.rile lor erau cde sa'V'II1~itede oamenii fa'ra cultura ai timpului sau care putea'll ,fi wmise .de ei. Noile tendinte manifestabe Iin limba vonbita, instructia rudi.mentara ~i orig-inea orientala a li:bertilor favorizau aceste gI1e~eli.49 Profesorul Eugen Dobroiu a demonstrat cu sag-aJoitate ca lihertul Herm'eros gemineaza uneori pe s din suix.ul -oso-, <:aln succossi, mai sus -citat, deoarece d pronunta afectat adje.ctivul de Icaracterizare laudativa ,~i Iprelung-eadura:ta al:estei eonsoane, redata grafic prin dublarea ei. De asemenea In exprimarea lui Trimalohio 'reeurenta unor c1if,tong-iea uo, ue, ui, a uno.r consoane nazale ~i a unor voeale ca i ar sugera rpronuntia defectuoasa a batPInului libert, rarnas fadi dinti~i dotat {)u un glas pitigaiat. Pr~n urmare, Petroniu,

reocUipat de caracterizarea plurivaknta a ,personajelor sale, p . . d f' 50 se interesa de iPronuntle ~I ~ g.ra. I~. v . v .' v In versurile sale Petromu utJ1hzeaza 0 metl1lca val.~ata, supla (prefed ,tot~i' hexame.trul1dactilic ~i distiihu.l elegiac), ilustnind un expenment ,poetic mo.de~t dar ade~ea mteres~nt. Scriitura lui Petroniu se ,constItUie ~adar I1ll p~rs!ped~va unei fUrlotiona1itati deliberate. C~nosc~n.d temellllC latm~ vulgara a epocii,. Pet;0I?-iu a extms VlZlunea sa ~e ~resea 'in diferite sfere ImgvIsbce. A prevalat IUnstfUl~tUl ~m~baa jului personajelor sale fu~.etia stilistica a :matenalulu~ hng-visti.(: utilizarea lui .ca lffi1]loc de .caracteI'lzare a unU;l anumit ~ediu ,social l1i a unorindivizi, clt~i ea fador mrportant In dedarrsarea ,flisului. .' . Structura In buna IDMura bar:oca va Satynco?zulw eVldentiaza deci conjug-area eX:t.raord~nara ~ne ;efen~.ta a~bele sensuri rprincipale cOlllfente epltetulm) a I.n:entlel ro~ane~ti fertile, efervescente .si a .u.nei l~r.oblema~loCl llCu:e, hla~ C c daca dezbatuta mai ales lmphClt pnn orgallllzarea ea ~resc~ a viziunii scriitorului. Petroniu a mutat In 9fera cOIDI.cul';l1 procedeele si formula romanului: s~bordon1'nd vas~ul ~au registru stilistic unei infrastruotun et~~e, Icare pr~s:na cautarea unui stil de viata ,fullidat pe tralrea frenebc~ a .com~ plexei realitati imanente. A ie~~t de aci nu numal .eel. ~~I bun, cel mai viu, 'cel mai capbvant roman al antIchlta:l1, ci unul dintl1e cele mai valoroase produse r~leva~e ~e 1I~treaga istorie a g-enului, Suges'~i~itate~ excelptl.~nal~: slmp~~tatea ~i diredetea, verva comlca ul'U1toate, aSIg'ura SatY'lconului 0 modernitate perena.

1 Aceasta apa provenea din topirea zapezii. Ap~ ast~el obti~u~a 'It . ravcea din nou in zapada. Aceasta bautura constltUla se 1 ra ~l se v '1 Vld t un rafinament insolit, cad romanii preferau bautur~ ~ ca .u .e. d 2 Pentru aceasta ipoteza ~i pentru toate polemlcile pnvll~d a~a , l' f E CIZEK AutouT de la date du SatyTlco1l, 111 Satynco1!u Ut c. ugen, . SULLIVAN ' Studii Clasice VII, 1965, pp, 199-207, dar ~l J. P. , III