Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Nord Baia Mare Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Specializarea: Ingineria Procesarii Materialelor

STATICA SOLIDULUI RIGID

Coordonator : Dr. Ing. Craciun Ioana

Student: Farcas Rares

CONDITIILE DE ECHILIBRU ALE SOLIDULUI RIGID


Solidele rigide sunt corpuri indeformabile, distanta dintre doua puncte aparinnd solidului ramanand invariabila, indiferent de mrimea si natura solicitri. Un rigid este liber daca poate ocupa orice poziie in spaiu, aceasta fiind determinata numai de fortele care acioneaz asupra lui. Pentru determinarea poziiei in spaiu a unui solid liber este necesar si suficient sa se cunoasc poziia, fata de un sistem de referinta, a trei puncte necoliniare A , B , C , si poate fi definite astfel:

CONDITIILE DE ECHILIBRU ALE SOLIDULUI RIGID


Un rigid liber in spaiu are 6 grade de libertate

In plan este necesar sa se cunoasc poziia a doua puncte A si B. Deoarece distanta AB este constanta, rezulta ca rigidul liber in plan are 3 grade de libertate.

Pentru ca un sistem de fore care acioneaz asupra unui solid rigid liber s fie n echilibru este necesar i suficient ca ntr-un punct arbitrar din spaiu rezultanta sistemului de fore i momentul rezultant fa de punctul respectiv s fie egale cu zero:

Relaiile vectoriale prezentate mai sus conduc la ecuaiile scalare de echilibru prezentate in continuare. In cazul sistemelor de forte in spaiu se pot scrie 6 ecuaii scalare, 3 ecuaii de proiecie si trei ecuaii de momente:

In cazul sistemelor de forte in plan (de exemplu in planul xOy) se pot scrie 3 ecuaii scalare de echilibru, 2 ecuaii de proiecie si o ecuaie de momente:

In cazul sistemelor de forte paralele (de exemplu cu axa Oz):

In cazul sistemelor de forte concurente (se considera punctul de concurenta originea O a sistemului de axe) raman urmtoarele 3 ecuaii scalare:

In cazul unui sistem de cupluri raman distincte numai ecuaiile de momente:

ECHILIBRUL RIGIDULUI SUPUS LA LEGATURI IDEALE


In natura, corpurile materiale sunt legate de mediul nconjurtor prin obligaii de natura geometrica pe care trebuie sa le satisfac diferitele puncte (obligaia unuia sau mai multor puncte ale solidului de a se gsi pe suprafee, curbe sau in anumite puncte din spaiu). Legtura este o condiie geometric impus care restrnge libertatea de micare a unui punct sau a unui sistem de puncte materiale.

AXIOMA LEGTURILOR
Orice legtur poate fi suprimat i nlocuit cu o for sau cu un sistem de fore numite reaciune care acionnd asupra corpului produce acelai efect mecanic ca i legtura nsi.
Sub aciunea forelor exterioare efectiv aplicate si a forelor de legtura, solidul poate fi considerat si tratat ca atare, iar condiiile de echilibru se exprima prin relaiile:

In aceste relaii se introduc in plus, ca necunoscute, reaciunile.

Din punct de vedere al proprietilor fizice, legturile se clasifica in: legturi lucii sau ideale, unde frecrile sunt neglijate; legturi aspre sau cu frecare, care n fapt sunt legturile reale. Din punct de vedere al rolului funcional, legturile solidului rigid

frecvent utilizate n mecanica tehnic se clasific n: -reazeme simple; -reazeme articulate; -sferic; -cilindric; -ncastrarea; -legturile prin fire sau bare.

Reazeme simple
-sunt anulate posibilitile de translaie pe direcia reazemelor. Daca un punct material este obligat sa se gseasc pe o curba sau o suprafaa, fiind mpiedicata deplasarea acestuia dup direcia unei normale la curba sau dup direcia normalei la suprafaa, dar fiind posibile deplasarea dup direcia tangentei sau in plan tangent si rotirea in jurul punctului considerat, se spune ca legtura reprezint un reazem simplu.

Reazeme articulate

Articulaia este legtura care obliga un punct al unui solid sa se gseasc intr-un punct fix in spaiu. Articulaia poate fi: -sferic: sunt anulate solidului rigid 3 grade de libertate lsnd posibile numai rotaiile acestuia n raport cu axele rectangulare ale sistemului (sistem de forte in spaiu); -cilindric: sunt anulate doua din cele trei grade de libertate ale solidului; singura posibilitatea pe care o are corpul este o rotaiei n jurul unei axe perpendiculare pe planul forelor (sistem de forte in spaiu).

ncastrarea

ncastrarea este legtura care suprim unui rigid toate gradele de libertate. Corpul nu mai are nici o posibilitate de micare.

Bibliografie: Mecanica Tehnica ; A. Ripeanu, P. Popescu, B. Balan ; Editura Didactica si Pedagocica Bucuresti-1979; Internet: http://complexvirtual.ro/facultate/documente ;

S-ar putea să vă placă și