Inainte de a incepe o discutie despre avantajele si dezavantajele fiecarui mod de scrutin trebuie semnalat faptul ca se face o confuzie intre

termenii de "vot" si "scrutin". Desi aceasta nu afecteaza substanta discutiei, lucrurile trebuie lamurite. Votul este mai degraba o notiune teoretica, care reprezinta manifestarea optiunii unei persoane intr-o anumita privinta (in general cind este vorba de alegerea unor reprezentanti) atunci cind are de ales intre mai multe variante. Votul poate fi deschis, secret, prin corespondenta, obligatoriu, etc. insa nu poate fi uninominal, majoritar, etc. Scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin reprezinta diferite modalitati de prelucrare(procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind rezultatele votului. Daca ar fi sa se utilizeze o comparatie din domeniul informaticii as zice ca voturile sint datele introduse intr-un calculator, iar rezultatul unui vot este diferit in functie de programul (modul de scrutin) folosit pentru prelucrarea datelor. Nu trebuie deci facuta o confuzie intre termenii de "scrutin" si "vot", lucru demonstrat si de faptul ca si in alte limbi exista termeni diferiti pentru aceste doua notiuni. In engleza pentru scrutin se folosesc cuvintele "poll" sau "ballot" iar in franceza "scrutin", pentru vot existind in ambele limbi cuvintul "vote". Modul de scrutin adoptat de o tara nu este o garantie pentru o activitate politica corecta si eficienta. Puterea unei tari (si bunastarea cetatenilor acesteia) este data de o combinatie intre o economie puternica si un sistem politic decent (nu ideal). In momentul de fata se socoteste ca o economie puternica se bazeaza obligatoriu pe proprietate privata asupra mijloacelor de productie si pe existenta unei piete libere de desfacere a produselor. In privinta sistemului politic se socoteste ca un sistem bazat pe alegeri libere a unor reprezentanti in parlament este un sistem politic decent, capabil sa raspunda nevoilor cetatenilor. Tarile care sint socotite puternice au un sistem economic de tip capitalist si un sistem politic de tip democratic (alegeri libere, multipartidism, majoritatea decide pentru toata colectivitatea). Lasind la o parte sistemele economice,putem spune ca sistemele politice in vigoare in tarile dezvoltate, desi toate de tip democratic, difera mult in privinta alegerii reprezentantilor cetatenilor in parlamentele respective. In nici un caz nu se poate spune ca,deoarece in SUA este in vigoare scrutinul majoritar uninominal, acesta ar trebui adoptat de toate celelalte tari care vor sa devina la fel de puternice ca SUA. Daca acest lucru ar fi fost adevarat, atunci democratia ar fi fost asociata nu numai cu "economia de piata libera" ci si cu scrutinul majoritar uninominal. Ceea ce merge bine in SUA nu este obligatoriu sa mearga bine in Romania sau in alta tara. Dovada este faptul ca Germania, Japonia, Elvetia si alte tari socotite dezvoltate nu copiaza sistemul de desemnare a reprezentantilor in parlament folosit in SUA. De cele mai multe ori sistemul in vigoare intr-o anumita tara este mentinut in functie numai de catre traditie si de faptul ca a dat rezultate multumitoare. A incerca sa-l schimbi poate insemna, in cazul unei tari care merge bine, o initiativa

care poate duce la dezastru sau la intarirea democratiei in tara respectiva. Deoarece rezultatul este incert, in general se prefera sa se lase pe loc sistemul existent. In cazul unei tari care merge prost (Romania) sau care nu merge atit de bine pe cit ar trebui (de ex.Franta sau Italia) se poate schimba modul de scrutin, pentru a vedea daca acesta era de vina pentru situatia tarii respective. Franta a facut acest lucru si in ultimii 20 de ani a schimbat de doua ori modul de scrutin, insa rezultatele intirzie sa apara, dovada ca altceva este de vina pentru faptul ca Franta isi pierde in continuare influenta in Europa si in lume.

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
Actualul mod de scrutin din Romania este de tip proportional, pe baza de liste, acest mod de scrutin avind avantajul ca asigura reprezentarea in parlament a principalelor curente de opinii din societatea romaneasca (cu conditia sa fie sprijinite de mai mult de 5% din cetatenii tarii) si dezavantajul ca populatia trebuie sa voteze liste si nu persoane, liste care uneori propun persoane care nu au locuit niciodata in judetul pe care il vor reprezenta in parlament. Candidatii se sprijina in campania electorala pe programul partidului pe care il reprezinta, program care este de cele mai multe ori plin de generalitati si care nu ia in calcul interesele cetatenilor dintr-o anumita regiune a tarii.In cazul adoptarii SMU, candidatii ar trebui sa se bazeze in campania electorala pe un program propriu,alcatuit in jurul unor angajamente precise, conceput tocmai pentru a veni in intimpinarea intereselor cetatenilor din circumscriptia electorala in care au loc alegerile. Mai mult, in cazul votarii in Parlament a unor legi care vor influenta decisiv conditiile de viata ale locuitorilor unei circumscriptii electorale, ar trebui ca parlamentarul ales in acea circumscriptie sa se consulte mai intii cu alegatorii sai si nu sa voteze conform indicatiilor venite de la conducerea partidului din care face parte. Scrutinul Majoritar Uninominal presupune declararea drept cistigator al unor alegeri, a candidatului care obtine numarul cel mai mare de voturi. SMU se bazeaza pe constituirea unor circumscriptii electorale avind un numar egal de alegatori (numarul este furnizat de ultimul recensamint de la nivel national si local). Candidatul cu cele mai multe voturi va reprezenta acea circumscriptie in parlament. Exista doua tipuri de SMU,cu un singur tur de scrutin sau cu doua tururi de scrutin. In cazul SMU cu un singur tur de scrutin (in vigoare in Marea Britanie, SUA, Canada, Australia) daca intr-o circumscriptie candideaza patru persoane A, B, C, D si obtin rezultatele A:25%; B:26%; C:28%; D:21%, candidatul C este declarat cistigator. In cazul SMU cu doua tururi de scrutin (in vigoare in Franta), daca luam tot exemplul precedent si consideram ca la primul tur s-au obtinut procentele prezentate mai sus, rezulta ca se va desfasura un al doilea tur de scrutin la care vor participa doar candidatii cel mai bine plasati B si C. In general acestia incearca sa atraga de partea lor electoratul candidatilor iesiti din cursa, eventual facind aliante cu acesti candidati. Daca aliantele in cazul nostru sint de forma A+B si C+D rezulta ca este proclamat cistigator candidatul B cu 51% din

voturi, fata de 49% candidatul C. Opiniile vehiculate pina acum in mass-media romaneasca nu prezinta nici un dezavantaj al SMU, ele sint in general de un entuziasm nemarginit. Unele persoane chiar socotesc ca ar trebui sa se inceapa de urgenta o initiativa de schimbare a actualului mod de scrutin, care ar purta toata vina pentru comportamentul politicienilor romani fata de cei carora ar trebui sa le reprezinte interesele. Probabil ca persoanele care sint atit de entuziaste in privinta SMU nu au aprofundat acest subiect sau au interesul de a impune in constiinta publica acest mod de scrutin ca fiind unul ideal. SMU apare intr-o lumina favorabila in opinia multora, pentru ca i-ar face pe reprezentantii alesi in parlament sa raspunda prompt la cerintele electoratului lor. Teoretic,un membru al parlamentului (MP) ar trebui sa le fie recunoscator celor care l-au ales si sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a le asigura o bunastare crescinda. Lucrurile nu stau chiar asa, un MP este si va ramine,indiferent de modul de scrutin,loial in primul rind partidului pe care il reprezinta. In chestiunile cu adevarat importante el va vota intotdeauna asa cum a fost hotarit de conducerea partidului. Un exemplu este tentativa de demitere a lui Bill Clinton. Republicanii au votat pentru, iar democratii impotriva, si din aceasta cauza,desi voturile pentru au fost mai multe decit cele impotriva, nu s-a atins cvorumul necesar pentru demitere. Teoretic ar fi trebuit ca o mare parte din MP republicani sa voteze impotriva demiterii, pentru ca 80% din populatia SUA era impotriva acestei decizii si deci o parte importanta dintre cei care voteaza de obicei cu republicanii nu erau de acord cu demiterea presedintelui (democrat). Acest lucru i-a costat citeva locuri in parlament pe republicani la alegerile partiale care au avut loc la inceputul lui 1999. Insa acest lucru nu va schimba comportamentul MP, pentru ca ei se tem mai mult de altceva, si anume de pierderea sprijinului partidului lor. Pierderea sprijinului partidului din care faci parte este privita de un MP ca o forma sigura de sinucidere politica. In cazul in care un MP din SUA pierde alegerile si nu mai este ales in parlament (Camera Reprezentantilor sau Senat) la un moment dat, el poate conta pe sprijinul partidului pentru a-si redobindi postul la urmatoarele alegeri. Daca acesta a incalcat disciplina de partid la un moment dat, el poate fi sigur ca la urmatoarele alegeri partidul va sprijini pe altcineva. Alta necunoscuta cu privire la comportamentul unui MP este mentinerea loialitatii fata de grupul cel mai important de alegatori care l-a propulsat in parlament. Nu este sigur ca dupa patru ani acest grup va mai avea aceeasi influenta si de aceea MP au tendinta sa-si ofere serviciile grupului care va avea cea mai mare influenta la alegerile urmatoare. Sa presupunem ca un MP este ales prin SMU cu sprijinul esential al muncitorilor de la fabrica de confectii din localitate. El observa insa odata cu trecerea timpului ca fabrica de confectii merge din ce in ce mai prost, din cauza importurilor ieftine din China, si observa ca in oras se dezvolta o industrie hoteliera cu mari perspective. In consecinta, el nu va interveni pentru alocarea de bani de la buget

pentru mentinerea fabricii de confectii, ci va interveni pentru acordarea de facilitati fiscale investitorilor in domeniul hotelier. Acestia vor oferi si locuri de munca dar si bani pentru campania sa electorala viitoare, bani pe care conducerea fabricii de confectii nu-i mai poate oferi. Aceasta politica nu-i va aduce poate o pierdere importanta de voturi de la muncitorii din fabrica pentru ca o parte din acestia poate ca se gindesc deja sa se angajeze in domeniul hotelier, sau sa deschida mici pensiuni pe linga hotel, pentru turistii mai putin bogati. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca SMU nu va duce la disparitia grupurilor de presiune, dimpotriva, grupurile de presiune cu posibilitati financiare importante sau care controleaza un numar mare de voturi vor avea in continuare cistig de cauza. Poate la fel de important este si faptul ca un grup de presiune trebuie sa fie activ in permanenta si nu doar cu ocazia scrutinurilor electorale. SMU este un mod de scrutin injust din mai multe puncte de vedere, dintre care cel mai pregnant este acela ca este favorizata prezenta in parlament a unui numar foarte mic de partide politice. Intr-o democratie,orice cetatean trebuie sa aiba convingerea ca poate sa fie ales in parlament daca este sprijinit de un numar suficient de concetateni,indiferent cit de ciudate sint ideile sale. Daca un cetatean nu vrea sa intre in politica in mod direct el trebuie sa fie sigur ca poate gasi (sau fonda) un partid care sa aiba idei similare cu ale sale, partid pe care sa-l sprijine in alegeri. Acest lucru asigura evolutia societatii umane si permite sa fie luate in discutie si alte opinii decit cele care s-au impus deja. Dar pe de alta parte, prin intrarea in parlament a oricarei persoane care a strins un numar suficient de voturi, se incurajeaza prezenta in cel mai inalt for de decizie al tarii a "extremistilor". Acestia sint persoane ale caror pareri nu coincid cu parerile majoritatii populatiei si sint uneori radicale, desi este posibil ca aceste idei sa fie extrem de corecte si uneori chiar vizionare. Tarile care aleg un scrutin de tip proportional (Romania, Italia, Israel, Japonia, Olanda, Ungaria, etc.) pun pe primul plan diversitatea opiniilor din parlament, iar cele care aleg un scrutin de tip majoritar (SUA, Franta, Marea Britanie, India) pun pe primul plan stabilitatea politica a tarii prin prezenta in parlament doar a principalelor trei sau patru mari curente de opinii. Se poate obiecta insa ca tarile care au adoptat scrutinul majoritar vor de fapt sa mentina la guvernare in mod indefinit o anumita elita, sufocind vocea unor curente de opinii care nu convin actualei elite. Dar scrutinul proportional nu este sinonim cu instabilitatea politica (Romania e un exemplu pozitiv in acest sens), tot asa cum scrutinul majoritar nu garanteaza aceasta stabilitate (India de ex., unde este aproape o regula ca alegerile sa fie anticipate). Exista insa si un grup de tari (de ex. Germania si Mexic) care au un scrutin de tip mixt, care imbina scrutinul proportional cu scrutinul majoritar, o parte din locurile din parlament (jumatate in cazul Germaniei) fiind atribuite prin scrutin majoritar, iar cealalta parte prin scrutin proportional. Eu personal as favoriza un asemenea tip de scrutin pentru Romania.

Un efect nefast al SMU este folosirea lui pentru a reduce la tacere vocea unui important numar de cetateni care sprijina un partid incomod. O astfel de procedura este folosita in Franta pentru a bloca intrarea in parlament a Frontului National (FN), partid de extrema dreapta. Acest partid intruneste sufragiile a aprox.20% din cetatenii francezi, totusi datorita SMU atunci cind un membru FN este pe cale de a cistiga un loc in parlament (e pe primul loc dupa primul tur de scrutin) impotriva lui se coalizeaza (in vederea celui de-al doilea tur de scrutin) atit fortele de centru-dreapta (RPR si UDF) cit si cele de stinga si centru-stinga (PS, PC, ecologistii). Partidele de centru dreapta prefera sa fie ales intr-o circumscriptie mai degraba un comunist decit un membru FN. Acest comportament face ca in actualul parlament francez sa existe comunisti (care au mai putin de 15% din sufragiile electoratului) si chiar ecologisti, dar nici un membru FN. Nu mai e nevoie sa subliniez ca in Romania o asemenea tactica ar fi folosita impotriva Partidului Romania Mare, dar poate si impotriva PUNR. Este posibil ca in Transilvania (aceasta este doar o supozitie) atunci cind ar fi posibil ca un membru PUNR sa fie ales in parlament, PNTCD sa sprijine candidatul PDSR pentru ca sa fie ales acesta, intr-o situatie identica PDSR urmind sa sprijine candidatul PNTCD in dauna candidatului PUNR. Oricum, SMU duce mai devreme sau mai tirziu la prezenta in parlament a doar trei sau patru partide. In Romania, in situatia de fata este sigura prezenta masiva in parlament (in cazul adoptarii SMU) doar a PDSR-ului, celelalte partide fiind mult prea slabe pentru a cistiga un numar important de locuri. Parlamentul Romaniei ar cuprinde doar deputati PDSR (cea mai mare parte), PNTCD, PNL, PD, UDMR (poate cu un nr.sporit fata de prezent). Absenta PRM si a PUNR din parlament cred ca va nemultumi o parte importanta a populatiei Romaniei. Poate mai grav ar fi faptul ca un partid nou constituit nu va avea sanse sa intre in parlament. In mod normal un partid nou constituit, care are ceva de spus si gaseste sprijin pentru ideile sale poate intra in parlamentul unei tari dupa 4-5 ani de la fondarea sa si poate ajunge la conducerea acesteia (intr-o coalitie) in 10-15 ani. Cu adoptarea SMU acest lucru devine imposibil si romanii vor trebui sa se obisnuiasca cu faptul ca actualele partide vor conduce Romania pentru eternitate sau pina la o noua revolutie. In SUA, modul de scrutin de tip SMU este de vina in parte pentru participarea foarte slaba a populatiei la alegeri(40-50%), multi americani considerind ca nu isi regasesc propriile idei in platformele politice ale republicanilor sau democratilor. Tentativele de constituire a unui nou partid politic cu impact national au fost infructuoase pina acum. De citiva ani a aparut Partidul Reformei, sprijinit financiar de catre miliardarul Ross Perot, insa fata de sumele cheltuite pentru promovarea partidului, rezultatele sint foarte slabe, acest partid reusind de-abia in acest an sa cistige un post de guvernator si acest lucru mai degraba datorita personalitatii candidatului propus, un fost "wrestler",cu opinii mai degraba neortodoxe despre multe probleme sociale si politice. Un alt defect al sistemului SMU deriva din faptul ca populatia unei tari sau a unui oras nu are aceeasi densitate in toate zonele si in plus este in continua miscare,

migrind dintr-o regiune in alta in cautare de locuri de munca mai bune, etc. Din aceasta cauza este necesar ca o data stabilite granitele circumscriptiilor electorale, aceste granite sa fie redesenate periodic, pentru a tine cont de miscarea populatiei. Acest lucru a fost folosit de multa vreme pentru un truc, numit "gerrymanderism" care asigura un numar sporit de parlamentari pentru partidul care traseaza granitele circumscriptiilor electorale. Sa presupunem ca 50.000 de cetateni din orasul Gatesti (oras imaginar,asimilabil Bucurestiului, avind o forma identica cu forma Romaniei) trimit un reprezentant intr-un parlament unicameral. Gatestiul, avind 500.000 de locuitori ar trebui sa aiba astfel 10 circumscriptii electorale. Singura constringere pentru desemnarea granitelor circumscriptiilor este ca acestea sa aiba un numar de locuitori cit mai aproape de 50.0000. Partidul care se afla la putere poate desena o circumscriptie cu 50.000 de locuitori care sa cuprinda teritoriul orasului reprezentat pe harta Romaniei de judetele Ilfov, Dimbovita, Teleorman, Prahova si Ialomita. Insa in aceasta situatie reprezentantul ales ar face parte din partidul de opozitie (acest lucru se bazeaza pe comportamentul electoral al locuitorilor zonei la ultimele alegeri). De aceea el va desena o circumscriptie care sa cuprinda teritoriul orasului reprezentat pe harta Romaniei de judetele Ilfov, Dimbovita, Arges, Vilcea si Gorj. In acest fel el se va asigura ca in aceasta circumscriptie va fi ales candidatul partidului sau. Numele procedeului (dat in 1812) vine de la Elbridge Gerry, guvernator al Massachusetts-ului. Acesta a desenat o circumscriptie electorala (favorabila partidului sau) cu o forma extrem de ciudata, ceea ce a facut ca o persoana sa observe asemanarea cu o salamandra. Cineva a replicat ca nu este vorba de o salamandra, ci de o "gerrymandra". Desi acest procedeu este vechi, el este folosit si in zilele noastre in SUA, uneori pentru a impiedica minoritatile care sint grupate intr-o anumita regiune sa aiba o putere prea mare, lucru care a facut necesara interventia unei decizii a Curtii Supreme de Justitie in 1986.

CONCLUZIE
Populatia Romaniei este divizata asupra oportunitatii schimbarii actualului mod de scrutin, unii preferind actualul sistem, altii preferind SMU iar altii preferind un sistem mixt. Politicienii actuali (cu citeva exceptii), indiferent de orientarea lor, nici nu vor sa auda de schimbarea actualului sistem si trebuie tinut cont ca o parte importanta a populatiei Romaniei va asculta opinia politicienilor de profesie. Acestia nu vor ezita sa foloseasca argumente cu impact emotional pentru a bloca orice discutie la nivel national asupra SMU. De exemplu, la o emisiune de dezbateri politice de pe un post de televiziune, un deputat a expediat in 2 minute intrebarea moderatorului despre oportunitatea SMU in Romania. El a spus ca acest mod de scrutin nu se potriveste Romaniei (partial are dreptate), dar a mai spus ca din cauza acestui mod de scrutin, la inceputul secolului unul dintre Bratienii importanti pentru istoria tarii a fost invins intr-un astfel de scrutin, la Braila, de catre un circiumar local. Cu alte cuvinte, acest mod de scrutin va duce la prezenta in numar mare in

parlament a "circiumarilor locali", adica a oamenilor de afaceri,care eventual isi "cumpara" electoratul prin oferirea de locuri de munca (aceasta ultima presupozitie imi apartine). Si aici, desi exagereaza, s-ar putea sa aiba ceva dreptate, mai ales ca doi senatori PNL au propus deja un proiect legislativ de introducere a SMU. Desi este posibil ca acesti doi senatori sa doreasca o schimbare a modului de scrutin, care lor li se pare necesara si salutara, este totusi necesara precizarea ca unul dintre ei este un prosper afacerist (lucru recunoscut de el insusi intr-o emisiune TV) in judetul pe care-l reprezinta in parlament, iar modul de scrutin de tip SMU il avantajeaza, avind resursele financiare pentru a-si organiza propria campanie electorala, fara a avea nevoie de sprijinul partidului sau, care il poate pune sau nu primul pe lista. SMU este o inventie umana si poate fi folosit atit pentru scopuri nobile cit si pentru scopuri josnice. SMU nu este medicamentul minune pentru sistemul politic romanesc, atins grav de bolile numite incompetenta si coruptie. In el insusi, acest mod de scrutin nu este ideal si nu trebuie privit ca salvatorul sistemului politic romanesc.