Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

CONTABILITATE INTERNATIONALA PROIECT: ANALIZA PRACTICILOR DE RAPORTARE FINANCIARA PRIN INTERMEDIUL IFRS/IAS

Echipa: Breazdau Diana-EXCA, Lepsa Alexandra-DE, Lobont Flaviu-DE, Luca Simona-DE, Tatar Loredana-De

2011
1

CUPRINS ANALIZA PRACTICILOR DE RAPORTARE FINANCIARA PRIN INTERMEDIUL STANDARDULUI INTERNATIONAL DE CONTABILITATE: IAS 2 Stocuri ..........................................................................................................3 1. Prezentarea aspectelor privind recunoaterea i evaluarea stocurilor conform IAS 2 ..........................................................................................................................3 1.1 Recunoaterea stocurilor conform IAS 2 ......................................................3 1.2 Evaluarea stocurilor conform IAS 2..............................................................4 1.3 Recunoasterea stocurilor pe cheltuieli ..........................................................7 1.4 Prezentarea informatiilor ...............................................................................7 1.5 Data aplicarii ................................................................................................8 2. Metodologie ...........................................................................................................9 3. Rezultate obtinute in Spss ....................................................................................13 4. Analiza rezultatelor obtinute ................................................................................17 Bibliografie: .............................................................................................................18

ANALIZA PRACTICILOR DE RAPORTARE FINANCIARA PRIN INTERMEDIUL STANDARDULUI INTERNATIONAL DE CONTABILITATE: IAS 2 Stocuri

1. Prezentarea aspectelor privind recunoaterea i evaluarea stocurilor conform IAS 2 Scopul IAS 2 este recunoaterea, msurarea i evaluarea stocurilor, adic determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute n bilan, valorii la care stocurile se nregistreaz la categoria activelor, ca active curente, valoare care va fi raportat pn n momentul realizrii acestora ca venit din vnzri. Prin urmare, Standardul vizeaz evaluarea stocurilor n bilan, preciznd care sunt cheltuielile ce vor fi luate n considerare pentru calculul costului acestora, stabilind astfel reguli de evaluare la nchiderea exerciiului financiar. 1.1 Recunoaterea stocurilor conform IAS 2

IAS 2 se aplic pentru contabilizarea tuturor stocurilor reflectate n situaiile financiare ntocmite n sistemul costului istoric, cu excepia: a). produciei n curs de execuie obinut n cadrul contractelor de construcie, inclusiv celor de prestri de servicii direct legate de acestea (IAS 11 Contracte de construcie); b). instrumentelor financiare (IAS 39 Instrumente financiare: recunoatere i evaluare); c). Activelor biologice legate de activitatea agricol i de producia agricol n momentul recoltrii (IAS 41 Agricultura) Conform acestui standard, stocurile trebuie recunoscute ca active atunci cnd: reprezint o resurs controlabil de ntreprindere i astfel, ntreprinderea i asum riscurile i avantajele aferente deinerii lor; este probabil s genereze beneficii economice viitoare pentru ntreprindere, att la intrarea, ct i la ieirea din entitate; are un cost sau o valoare care poate fi determinat/evaluat n mod credibil. Stocurile includ elementele materiale, dar i nemateriale care, dup natura lor, sunt delimitate n funcie de destinaie, n patru categorii de stocuri: bunuri cumprate i deinute cu scopul revnzrii fr a se face nici o transformare, terenuri sau alte proprieti imobiliare achiziionate pentru a fi revndute; materiile prime, materialele i alte consumabile destinate productiei de bunuri sau realizrii prestrii de servicii; produsele finite fabricate de ntreprindere; producia, lucrrile sau serviciile aflate n curs de execuie, adic produsele, lucrarile sau serviciile care au atins un stadiu de fabricaie/realizare intermediar i pentru care entitatea nu a nregistrat venitul aferent.

1.2

Evaluarea stocurilor conform IAS 2

Evaluarea stocurilor la ncheierea exerciiului financiar i la momentul inventarierii Stocurile trebuie reflectate n situaiile financiare anuale la o valoare mai mic dect valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor, ceea ce nseamn diminuarea valorii lor sub cost pn la valoarea realizabil net. Ea reprezint preul de vnzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activiti, mai puin costurile estimate pentru finalizarea bunului i a costurilor necesare vnzrii (cheltuieli de transport, comisioane privind vnzrile, costul garaniei acordat dup vnzare). Costul stocurilor nu este recuperabil daca ele au suferit deteriorri, sunt uzate moral (integral sau parial), dac preurile de vnzare s-au diminuat sau dac au crescut costurile estimate pentru finalizarea sau vnzarea produsului. Valoarea stocurilor poate fi diminuat pn la valoarea realizabil net n urmtoarele moduri: element cu element; grupnd elementele similare conexe dup urmtoarele criterii: aparin aceleiai game de priducie, au scopuri sau utilizri finale similare, sunt poduse i comercializate n aceeai zon giografic; nu pot fi evaluate distinct fa de alte elemente din aceeai gam de produse. Estimrile valorii realizabile nete se bazeaz pe cele mai credibile evidene avute la dispoziie la data ntocmirii situaiilor financiare. Pe lng aceasta, trebuie luat n considerare i scopul pentru care stocurile sunt deinute. Astfel, valoarea realizabil net va fi reprezentat de preul stabilit n contract - pentru bunurile care urmeaz sa fie livrate pe baza unor contracte ferme; sau de preurile generale de vnzare cnd cantitatea contractat este mai mic dect cea deinut. Cea mai adecvat msur a valorii realizabile nete poate fi consderat a fi costul de nlocuire al materiilor prime i a materialelor consumabile n urmtoarele cazuri: valoarea materialelor i a consumabilelor nu este diminuat sub cost dac se estimeaz c produsele finite vor fi vndute pentru un pre mai mare sau egal cu costul lor; dac se estimeaz c nivelul produselor finite va depi valoarea realizabil net, ceea ce va determina diminuarea costului materialelor pn la aceast valoare. Datorit faptului c valoarea realizabil net reflect preul de vnzare estimat a se obine pe pia, pe parcursul desfurrii normale al activitii, pentru fiecare perioad ulterioar se efectueaz o nou evaluare a acesteia. Dac acele condiii care au determinat decizia de a diminua valoarea realizabil net au ncetat s mai existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel nct noua valoare contabil a stocului s fie egala cu cea mai mic valoare dintre valoarea de intrare i valoarea realizabil net revizuit. Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniul entitii Baza de evaluare a stocurilor fiind costul, acesta trebuie determinat ct mai credibil. Astfel, costul trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei i prelucrrii, precum i alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se gsesc n prezent. Aceste costuri pot fi: Costul de achiziie este propriu stocurilor din cumprri: materii prime, materiale consumabile, mrfuri, ambalaje i alte bunuri cumprate cu titlu oneros i cuprinde urmtoarele: preul de cumprare, inclusiv taxele de import i celelalte taxe de cumprare (cu excepia acelora pe care
4

ntreprinderea le poate recupera de la autoritile fiscale), costurile de transport i de manipulare i alte costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de stocuri. Reducerile comerciale, rabaturile i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziie. Costul de prelucrare este propriu stocurilor fabricate: produse finite, semifabricate, producie n curs de execuie i alte stocuri produse de unitatea patrimonial. Acest cost cuprinde: costurile direct aferente unitilor produse i un cost indirect, ce este corespunztor alocrii sistematice a : regiei fixe de producie, care reprezint acele costuri indirecte de producie care rmn relativ constante, indiferent de volumul produciei. Alocarea acestei regii asupra costului de prelucrare se face pe baza capacitii normale de producie, care reprezint producia estimat a fi obinut, n medie, de-a lungul unui anumit numr de perioade sau sezoane, n condiii normale. Mrimea regiei fixe aferent fiecrei uniti de produs nu se majoreaz ca urmare a unei scderi a volumului produciei sau a neutilizrii capacitilor de producie. n exerciiile n care se nregistreaz o producie neobinuit de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecrei uniti de produs este diminuat, astfel nct stocurile s nu fie evaluate la o valoare mai mare dect costul lor; regiei variabile de producie, care reprezint acele costuri indirecte de producie care variaz direct proporional sau aproape direct proporional cu volumul produciei i este alocat fiecrei uniti produse pe baza folosirii reale a facilitii productive. Alte costuri, care cuprind acele costuri, directe sau indirecte, generate de cheltuielile angajate de entitate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se gsesc n prezen , ca de exemplu regiile fixe generale, costurile generate de proiectarea produselor sau alte lucrri pentru anumii clieni. n aceste costuri nu se includ: pierderile de materiale, manoper sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care astfel de costuri sunt necesare n procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie; regiile generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i la locul n care se gsesc n prezent; i costurile de desfacere. Aceste costuri se recunosc ca i cheltuieli ale perioadei curente, influennd direct rezultatul exerciiului financiar curent. Evaluarea stocurilor la ieirea din entitate Ieirea stocurilor din gestiune se face, n principal, prin consum i prin vnzare. Problema fundamental care se pune pentru nregistrarea ieirii stocurilor este cea a preului utilizat. n acest sens, norma IAS-2 grupeaz stocurile n funcie de posibilitatea de identificare a lor n: stocuri identificabile i stocuri fungibile i delimiteaz urmtoarele metode de evaluare: o pentru stocurile identificabile: metoda identificrii specifice (IS); o pentru stocurile fungibile; ca tratamente contabile de baz: - metoda costului mediu ponderat (CMP); - metoda primul intrat-primul ieit (FIFO);alte tratamente (tehnici de msurare a costurilor); - metoda preului prestabilit (cost standard); - metoda la pre cu amnuntul. Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile i al acelor bunuri sau servicii produse i care sunt destinate unor comenzi distincte trebuie determinate prin identificarea specific a costurilor individuale. Identificarea specific nu poate fi folosit n cazurile n care stocurile cuprind un numr mare de elemente care sunt, de regul, fungibile, deoarece poate orienta selectarea unor anumite elemente ce rmn n stoc cu anumite costuri, iar costurile stocurilor vndute sau consumate putnd fi folosite pentru obinerea unor efecte dorite asupra contului de
5

profit i pierdere. n aceste cazuri, metodele care permit selectarea acelor elemente ce rmn n stoc sunt: metoda "primul intrat-primul ieit (FIFO) i metoda costului mediu ponderat (CMP). Metoda "primul intrat-primul ieit" (FIFO) presupune c primele elemente cumprate sunt cele care se i vnd primele i, prin urmare, elementele care rmn n stoc la sfritul perioadei sunt cele cumprate sau produse cel mai recent. Avantajele aplicrii acestei metode: - este uor de calculat; - evaluarea stocului final se face la cele mai recente preuri i poate fi mai uor conectat la valorile actuale. Dezavantajele aplicrii metodei FIFO sunt: - n perioada de schimbri rapide de preuri, profiturile pot fi supraevaluate fa de costurile curente, datorit faptului c ieirile sunt evaluate la cost istoric, iar veniturile din vnzri la costuri curente; - majorarea preurilor de vnzare o dat cu creterea costurilor de achiziie, cu toate c unele stocuri s-ar putea sa fi fost achiziionate nainte de creterea preurilor. Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculeaz costul fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup recepia fiecrei intrri, n funcie de circumstanele n care se gsete ntreprinderea. Aceast metod este frecvent utilizat n cazul n care stocurile sunt cumprate la preuri diferite, iar n contabilitate ele nu sunt individualizate n funcie de costul de achiziie sau de producie al fiecrui lot. Avantajele aplicrii metodei costului mediu ponderat: - niveleaz profiturile, utiliznd o medie a valorilor stocurilor iniial i final; - tinde s anuleze efectele fluctuaiei preurilor, deoarece costul final calculat este influenat de toate preurile pltite pe parcusul anului i de costul stocului iniial; - este relativ uor de calculat. Dezavantajele utilizrii metodei costului mediu ponderat: - exist riscul ca valoarea stocurilor s fie denaturat, datorit ponderrii, putnd, astfel, afecta profitabilitatea i valorile din situiile financiare; - costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel menionat n facturile furnizorilor; - calculele necesit timp i trebuie fcute avndu-se n vedere acurateea rezultatului; - pentru determinarea venitului i luarea unor decizii, sunt mai relevante valorile reale. Standardul autorizeaz evaluarea stocurilor prin utilizarea metodei standard sau metodei preului de vnzare cu amnuntul, dar doar dac prin aplicarea acestor metode se obin rezultate apropiate cu costul real. Metoda costului standard este utilizat de ntreprinderile care nu au posibilitatea de a afla n timp real valorile efective ale intrrilor i ieirilor de stocuri, ca urmare a organizrii particulare a sistemului informaional. Costul standard se determin pe baza costurilor din perioada anterioar sau innd cont de nivelurile normale ale consumurilor (materii prime, materiale consumabile, manoper), revizuite i ajustate periodic, n funcie de influena anumitor factori (inflaia, condiiile de pia etc.). Metoda de evaluare la pre de vnzare cu amnuntul Potrivit IAS 2, metoda este folosit n comerul cu amnuntul pentru a msura costul stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod de determinare a costului.Costul stocurilor vndute este
6

calculat prin deducerea valorii marjei brute (adaosului comercial) din preul de vnzare al stocurilor (exclusiv TVA). Metoda se aplic la societile ce au ca obiect de activitate comerul cu amnuntul, acest pre fiind preul de vnzare pe pia a elementelor individuale din stoc. 1.3 Recunoasterea stocurilor pe cheltuieli

Atunci cand stocurile sunt vandute, valoarea contabila a stocurilor trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunzator. Valoarea oricarei diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau pierderea de valoare. Valoarea oricarei stornari a diminuarii valorii stocurilor ca urmare a unei cresteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care a avut loc stornarea. Procesul de recunoastere ca o cheltuiala a valorii stocurilor vandute duce la conectarea costurilor la veniturile din activitatea curenta. Stocurile incorporate intr-un alt activ imobilizat realizat in regie proprie sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de viata a acelui activ. 1.4 Prezentarea informatiilor

o Situatiile financiare trebuie sa prezinte cel putin urmatoarele informatii: o Politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite pentru determinarea costului; o Valoarea contabila totala a stocurilor si valoarea contabila a categoriilor de stocuri, grupate intr-un mod adecvat intreprinderii; o Valoarea contabila a acelor stocuri care au fost evaluate la valoarea realizabila neta; o Valoarea oricaror stornari ale diminuarilor valorii stocurilor; o Circumstantele sau evenimentele care au dus la aparitia unor astfel de stornari ale diminuarii valorii stocurilor; o Valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor Informatiile privind valoarea contabila a diverselor categorii de stocuri, precum si dimensiunea modificarilor acestor active sunt utile beneficiarilor situatiilor financiare. Cele mai intalnite clasificari ale stocurilor cuprind: marfuri, materii prime, materiale, productia in curs si produse finite. Stocurile unui prestator de servicii pot fi descrise ca productie in curs de executie. Situatiile financiare trebuie sa prezinte una dintre urmatoarele informatii: costul stocurilor recunoscut ca o cheltuiala in cursul perioadei; costurile de exploatare imputabile veniturilor din activitatile curente, clasificate dupa natura lor recunoscute ca o cheltuiala in cursul perioadei1. Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuiala in cursul perioadei consta in acele costuri care fusesera incluse in evaluarea stocurilor vandute, regia de productie nealocata si valoarea anormala a costurilor de productie a stocurilor.
1 Ordinul 3055/2009;

1.5 Data aplicarii Acest standard se aplica situatiilor financiare care acopera perioade incepand cu 1 ianuarie2 2006.

IAS2 Stocuri, 2006

2. Metodologie In elaborarea si alcatuirea acestui proiect au luat parte un numar de cinci persoane care si-au repartizat sarcinile in mod egal in raport cu marimea proiectului. Participantii la acest proiect fac parte din cadrul Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, specialezarea Diagnostic si Evaluare respectiv Expertiza Contabila si Audit, acestia fiind Lepsa Alexandra, Luca Simona, Lobont Flaviu, Tatar Loredana si Breazdau Diana. Pentru realizarea proiectului ne-am folosit de standardul de contabilitate IAS 2, problematica bazata pe stocuri. Din acest standard ,IAS 2, ne-am hotarat sa urmarim 4 problematici: Metode de masurare a costurilor Metode de.evaluare a stocurilor la intrarea in entitate Metode de evaluare a costurilor la iesirea din entitate Metode de inventar Prin acest proiect se urmareste analiza mai multor firme de pe trei piete de capital avand domenii de activitate relativ apropiate. Evoluatia acestora fiind redata cu ajutorul unor variabile si a indicatorului disclosure index, variabilele alese de catre noi sunt: cifra de afaceri, profitul, actiuni detinute in entitatile affiliate si rezultatul per actiune. Aceasta analiza s-a facut cu ajutorul programului informatic SPSS. Pentru alegerea celor 50 de companii ne-am folosit de trei dintre cele mai mari piete de capital din Europa cum ar fi London Exchange Stock, Paris Stock Exchange si frankfurt stock exchange alegere facuta in functie de trei domenii de activitate: Constructii Industrie Servicii Pentru rezolvarea indicatorilor din cadrul proiectului ne-am folosit de date preluate din rapoartele anuale pe anul 2010, date referitoare la: Cifra de afaceri Profit / Pierdere Actiuni detinute in entitatile afiliate Rezultat per actiune Urmatoarea etapa a fost introducerea datelor in programul informatic SPSS, carora li s-au atribuit valori intre paragul [0-3] in functie de diferite criterii specifice fiecarui element din bilant. Dupa atingerea obiectivelor practice propuse pentru acest proiect, am realizat si o scurta descriere teoretica a tematicii bazate pe standarul de contabilitate IAS 2. In compunerea partii teoretice am utilizat diverse surse bibliografice cum ar fi : o Manuale de contabilitate o Diverse reviste financiare o Monitorul oficial Proiectul a fost realizat cu succes, cu ajutorul tuturor membrilor, care si-au adus contributia in mod egal pe parcursul derularii acestuia.

DENUMIRE COMPANII L`Oreal Vallourec S.A Bouygues S.A Gestievision Schneider Electrica Lafarge S.A Danone S.A Total S.A Electicite de France S.A Eiffage S.A Alstom Saint-Gabain Aurubis AG Schulergroup Walter Energy Churchill Corporation Gallifordtry Bilfinger Vulcan Materials Company Bg Group British Airways Alliant Energy

Domeniu de activitate industria produselor cosmetice servicii industriale constructii si materiale servicii industriale constructii si materiale industrie alimentara industria petrolului i gazului industrie energetica constructii si materiale servicii industriale constructii si materiale constructii si materiale constructii si materiale industria mineritului constructii si materiale constructii si materiale constructii si materiale industrie extractiva industria gazelor naturale serviciii Industrie
10

CA (milioane )/2010 19,495.8 4,491,2 31,225 19,58 16,169 17,010 40,157 65,165.0 13,553 20,923 40,119 2,668.6 1,560.2 1,120.3 3,900.2 1,460.1 9,580.7 2,195.9 17,166.2 10,792 98,71

Center Point Energy Ch Energy Group INC Connacher Oil and Gas Drax Group PLC FX Energy International Power PLC Middlesex Water Company Petrofac Rock Tech Lithium INC Compass Group AVATION PLC BALTIC OIL TERMINALS GLOBAL PORTS INVESTMENTS PLC SK TELECOM COMPUTACENTER Deutsche Telekom Telecommunications Services Deutsche Lufthansa- Transportation Bilfinger Berger SE MVV Energie AG Activa Resources AG Drillisch AG Hochtief AG RWE AG

Industrie Industrie Industrie Industrie Industrie Industrie Industrie Industrie Industrie industrie servicii industrie industrie servicii servicii servicii servicii servicii industrie Industrie petroliera Servicii deTelecomunicatii constructii si materiale Industria energetica
11

6,341.2 712.420 439,23 1.475,8 11.221 850,19 15,43 1,082 74,231 10,231 17,552 6,022 98,271 53,391 2,312 85,453$ 70,195 12,345 34,201 25,137 1,154.4 22,796 126.6

TUI Group Hotels GEA Group AG AdEPT Telecom Plc Beazley Plc Hiscox Ltd. KENTZ CORPORATION LTD

Servicii hoteliere Industria energetica Servicii deTelecomunicatii Servicii Servicii industrie petroliera

8,274.8 551,95 9,612 6,207.7 23.570 1,057.4

12

3. Rezultate obtinute in Spss Var dep-DI Var indep=profitul Model Summary Model 1 R ,146a R Square ,021 Adjusted R Square ,001 Std. Error of the Estimate ,693

a. Predictors: (Constant), Profitul

ANOVA

Model 1 Regression Residual Total

Sum of Squares ,500 23,020 23,520

df 1 48 49

Mean Square ,500 ,480

F 1,043

Sig. ,312a

Coefficientsa Standardized Coefficients Beta t 5,727 -,146 -1,021 Sig. ,000 ,312

Unstandardized Coefficients Model 1 (Constant) Profitul B 2,860 -,500 Std. Error ,499 ,490

13

Coefficientsa Standardized Coefficients Beta t 5,727 -,146 -1,021 Sig. ,000 ,312

Unstandardized Coefficients Model 1 (Constant) Profitul B 2,860 -,500 Std. Error ,499 ,490

Var independenta=Actiunile detinute la entitatile afiliate

Model Summary Model 1 R ,060a R Square ,004 Adjusted R Square -,017 Std. Error of the Estimate ,699

ANOVAb Model 1 Regression Residual Total Sum of Squares ,085 23,435 23,520 df 1 48 49 Mean Square ,085 ,488 F ,175 Sig. ,678a

Coefficientsa Unstandardized Coefficients Model B Std. Error


14

Standardized Coefficients Beta t Sig.

(Constant) Actiunile detinute la filiale

2,500 -,152

,349 ,364 -,060

7,156 -,418

,000 ,678

Cifra de afaceri: Model Summary Model 1 R ,046a R Square ,002 Adjusted R Square -,019 Std. Error of the Estimate ,699

ANOVAb Model 1 Regression Residual Total Sum of Squares ,050 23,470 23,520 df 1 48 49 Mean Square ,050 ,489 F ,102 Sig. ,751a

a. Predictors: (Constant), Cifra de afaceri b. Dependent Variable: Disclosure Index

Coefficientsa Unstandardized Coefficients Model 1 (Constant) Cifra de afaceri B 2,464 -,044 Std. Error ,340 ,139 -,046 Standardized Coefficients Beta t 7,236 -,319 Sig. ,000 ,751

a. Dependent Variable: Disclosure Index

15

Coefficientsa Unstandardized Coefficients Model 1 (Constant) Actiunile detinute la filiale B 2,500 -,152 Std. Error ,349 ,364 -,060 Standardized Coefficients Beta t 7,156 -,418 Sig. ,000 ,678

Castigul pe actiune al entitatii:

Model Summary Model 1 R ,090a R Square ,008 Adjusted R Square -,013 Std. Error of the Estimate ,697

a. Predictors: (Constant), Castigul pe actiune al entitatii

ANOVAb Model 1 Regression Residual Total Sum of Squares ,190 23,330 23,520 df 1 48 49 Mean Square ,190 ,486 F ,392 Sig. ,534a

a. Predictors: (Constant), Castigul pe actiune al entitatii b. Dependent Variable: Disclosure Index

16

Coefficientsa Unstandardized Coefficients Model 1 (Constant) Castigul pe actiune al entitatii a. Dependent Variable: Disclosure Index B 2,503 -,103 Std. Error ,249 ,165 -,090 Standardized Coefficients Beta t 10,069 -,626 Sig. ,000 ,534

4. Analiza rezultatelor obtinute Daca luam DI variabila dependenta si profitul cea independenta, potrivit tabelului Model summary putem observa ca nu exista o corelatie prea buna, nivelul acesteia fiind de 0,146. n tabelul ANOVA, informaia important este statistica F cu ajutorul creia se testeaz semnificaia global a variabilelor independente, in cazul nostrum variabila independenta este profitul care are valoarea lui F egala cu 1.043, acesta fiind un nivel foarte mic de semnificatie globala, iar sig=0.312, depasind valoarea de 0.05, iar asfel se accepta ipoteza lipsei de semnificatie a profitului. Daca luam variabila dependenta Di si variabila independenta-actiunile detinute la entitatile afiliate putem observa din nou un sig ce depasesete cu mult valoarea de 0.05, acesta fiind egal cu 0.678, prin urmare putem spune ca se accepta ipoteza lipsei de semnificatie a actiunilor in entitatile afiliate, adica nu exista corelatie intre actiunile detiunute in entitatile afiliate si Disclosure index(indicele nivelului de prezentare a informatiilor in situatiile financiare). Daca luam variabila dependenta DI si variabila indepentanta-cifra de afaceri, utilizand acelasi test Anova putem observa un sig=0.751, care deasemenea are o valoare mult mai mare decat 0.05, in concluzie nu exista nici o corelatie intre cifra de afaceri si DI. Utilizand testul Anova si in cazul variabilei independente-castig/actiune, putem observa un sig=0.534, care deasemenea depaseste pragul de 0.05, iar astfel se accepta ipoteza conform careia castigul/actiune nu are nici o semnificatie aspura nivelului de prezentare a informatiilor in situatiile financiare, deci nu exista corelatie intre DI si castigul/actiune.

17

Bibliografie:

Fekete Szilvester, Cercetare conceptuala si empirica privind raportarile financiare din Romania si Ungaria. Convergenta si conformitate cu IFRS, Ed. Casa Cartii De Stiinta, Cluj-Napoca, 2009; Standardul international de contabilitate IAS2:Stocuri; Ordinul 3055/2009 Internet: www.euronext.com www.londonstockexchange.com www.deutsche-boerse.com

18